Sunteți pe pagina 1din 233

rn$Inro}-*

+
a

. :,
-.7'.t".:'':'-:.' ..:.
a=.4:,..

i.-

'
at?,:;:.:,'.::
..aa'a:.1

CoordonatorNorinaFORNA

DENTARA
PROTETICA
Vo l.ll
PROTEZAPARTIALAMOBILIZAHLA
PROTEZATOTALA
,

s
EdituraEnciclopedici
20il

Prefatd
,
Protetica dentard reprezintd un domeniu complex al
Medicinei Dentare contemporane,cu profunde implicalii in practica
curentd. Publicaliaactualdoferd o abordareunitarda unei problematici
cu un inalt grad de dificultate.Nu putem avea o viziune in ansamblu
decdt dacd privim in mod corect intregul,fdrd a eluda elementelebazale
gnatologicece igi pun amprentape evolulia gi terapia fiecdrei entitdli
clinice.
Aceastd aparilie editoriatd aduce la un numitor comun
noliunileproteticiidentare,detaliindfiecare entitateclinicd in parte dupa
un algoritmclar, de la tabloulclinicpand Ia soluliileterapeuticespecifice.
lncluderea in colectivul de elaborare a celor doud volume a
ProfesoruluiCeesde Baat, PregedinteleElect al EuropeanProsthodontic
Association2011, specialist'in domeniul proteticii dentare nu esfe
intampldtoare,calitatea acestuiade referenfgi autor oferindcertitudinea
racorddriila exigenleleeuropene.

Autorii

REF ERENT I:

Prof. Dr. JEAN PAUL LOUIS,PU, PH


Prdsident de I'Acad6mie Nationale de Chirurgie Dentaire
Ancien doyen de la facult1 de Nancy
Exercice exclusif en Prothdse amovible Compldte

Prof. Univ. Dr. GEORGESKHOURY


Chirurg dentist
Pregedinteal SocietdliiFrancezede EsteticdDentard (SFDE)
Membru al AsocialieiFrancezede lmplantologieOrala(AFl)
AssocrafeFellow alAmerican Academy of lmplant Dentistry(AAID)
Profesor CEES DE BAAT
Departamentul Proteticd Dentard,Free University,
Amsterdam, Olanda
Membru al ConsiliuluiAsocialiei Europene de proteticd
Fondator al Colegiului European de Gerontologie

in colnBoRARE
cu:

Tehn. RICHARDABULIUS
- Vice-Pregedinteal SocietdliiFranceze de EsteticdDentard
- PregedinteFondator al lnstitutului European de Formare in domeniul
Medicinei Dentare
- Autor a peste 80 de publica,tiidespre esteticaprotezdrii pe implante
- Formator in cadrul DIU - Chirurgie ReconstructivdPre- gi Posflmplantard, Facultatea de Medicind UFR Pitie-Salpdtridre
SERGEGOLDSTEIN
The CEO of MD Simulation

CUPRINS

PROTEZA PARTIALA MOBILI ZABILA


Autor: Prof, Dr. Norina ConsuelaForna

1 Etiologia edentalieiparliale
2 Tabloul clinic al edentalieipar{iale
a
J

17

Exameneclinice gi paraclinice in edentaliapar\iald


gi edentaliatotald

4 Mij loaceprotetice utilizate in edentalia parlial intinsd


5 Principiul biomecanicinprotezarea scheletatd
6 Algoritmul de tratamentin edentaliapar[ialdintinsd
7 Solulii terapeuticein edentaliapa\iald intinsd
Bibliografie cap. l-7.

31
84
200
230
325
371

PROTEZA TOTALA
Autori: Prof,,Dn Dorin Bratu, Prof,,Dn Norina ConsuelaForna, Prof,,DnMihaela Pduna

8 Date de anatomieclinicd qi fiziologie oral6la edentatultotal


9 Etape clinico-tehnice inprotezarea edentalieitotale

379
462

10 Stomatopatiileprotetice la edentatultotal

s93

11 Aborddri terapeuticemodernein edentatiatotall

602
693
705

12 Reoptimizareaprotezelormobile
Bibliografie cap. 8-12

PROTEZAPARTIALA MOBI LIZABILA

CAPITOLUL1

ffl0l||clnHlEllr
pa(ialintinseeste
Etiologia
edenta[iei
cAmvariatd,influentAnd
decisivmorfologia
puluiprotetic,precumgi indiciice caracterigi mucozeazdsuportulodonto-parodontal
un punctde plecarepertiosos,constituind
nent pentru alegereasolulieiterapeutice
uneipregdcorecte,precumgi Tnrealizarea
tirispecifice.
Inciden[a
ridicatdin rdndulpopulafiei,
explicatdprin factorulcivilizatie- diversifi- ducela cregterea
incicareaalimentaliei
.
den[eicariilorgi parodontopatiilor
factoriicauzall stAndde
SintetizAnd
cele mai multeori sub semnulevolutiei,
putemvorbidespredoudmaricategorii
de
pe maimultesubgrupe:
factori,Tmpa(ite
. 1. factorideterminan[i:
- 1.a.cauzecongenitale;
- 1.b.cauzeaparente;
- locale9i
- 1.c.cauzedobdndite
generale.
o 2. laclorifavorizanfi:
- 2.a.factorigenetici;
- 2.b.factoride risc;
- 2.c.factorisocio-demografici
9i
economici.
FACTORT
DETERMINANTI
A. Cauze coNcENtrALEALEEDENTATIEI
PARTTALiuttnse
Aspectele congenitaleale edenta[iei
se datoreazd unor factori care T9i incep
acfiuneaincd din sdptdmAnaa 6-a de viald

gi se reflectdTnanomaliile
de
intrauterind
numdr caraclerizate
de absenlaunitdtilor
de pe arcadd,ca urodonto-parodontale
mugurilor
dentariin etamarea ageneziei
pa embrionard.
Numdrulunitdlilor
dentareabsentedeformeclinice:
finegteunadinurmdtoarele
. hipodontie- atuncicAndagenezia
a interesatunul pAndla 4 muguri
dentari;
. oligodontie - definegteabsenfa
unui numdrmai marede 8 unitd[i
dentare;
. anodontie- reprezintd
absen[atudentarede pe arcaturorunitd[ilor
dd, formdclinicdfoarterard,coabitAndcu alteafecfiunisistemice.
Formele clinice de hipodon[iegi
suntcelecareconducla o aboroligodonlie
a cazului,intr-unprim
dare interdisciplinard
Tn
ortodontic
tratamentul
timp realizAndu-se
vedereaob[ineriiunui spa[iuproteticoptim
variantaimplantaterapieiprotetice,
aplicdrii
in paletade alternard delinAndsuprematia
in acordcu vArstapacientivede tratament
morfo-funcfional
ce caractetuluigi arhetipul
I protetic.
rizeazdcAmpu
Tn
Forma clinicdcea mai ?ntAlnitd
practicamediciniidentareeste reprezenlain ordinea
dintiiinteresafi,
ta de hipodonfie,
incidenleiabsenteiacestorape arcadd,
de molarul3, considerat
sunt reprezentati

pentruevoluliafilogeneticd
emblematic
a lateral,etiologiea edentatieice a atras
specieiumane,urmatde incisivullateral modificdri
?n planorizontal,
redimensionagi premolarul
rea spa{iuluiproteticpotenlialprin terapie
superior
doi.
constituindu-se
intr-unobiectiv
Reprezentativpentru problematica ortodonticd
(fig.1.1).
al planului
de tratament
abordatd
esteun caz cliniccu agenezie
de prioritar

Fig. 1.1. Caz clinic de agenezie de laterali superiori (CazuisticdDr. N.Forna)

in ce privegterezolvareaterapeuticd
Incluzia
dentard(fig.1.2)poatefi geproteticd
propriu-zisd
la cazurile
neratdde multiplecauze'.
clinicecu
. Lipsapotentialului
o astfelde etiologiea edentatiei,
aceasta
eruptiv;
incepedupdfinalizarea
procesului
. Condensdri
de cregosoase;
tere a maxilarelor,
etapdevolutivdce are
o Persistenta
dintelui
temporar;
locdupavArsta
de 1Bani.
. Prezenta
tumorilor
sauchisturilor;
. Displaziiectodermalece deterB. Cauze APARENTEALE EDENTATTET
mind anomaliide morfodiferenPARTTAL
ittnuse
de dezvoltare.
tierein perioada
Acestprototipetiologic
definegte
orice
in funcliede grosimea
osului,incluzia
spatiuproteticpotential,
consecin[d
a absen- ooatefi:
pe arcadd,subformaclidintelui
tei eruptiei
. Profundd;
nicda incluziei
saua anclavdrii
dentare.
. Superficiald.

O altaclasificare
se facein funcfiede
parteadentardexpusd:
. Totald/completS;
. Pa(iald.
dentaresuntlocale,
Cauzeleincluziei
gi generale.
loco-regionale
1. CAUZELOCALE:
. Formamugurelui
dentar;
. Pozitia prea profundd a
mugurelui;
. Formadintelui
inclus;
o Structurile
in eruplie;
traversate
. Lipsade spaliupe arcadd.

2. CAUZELOCO_ REGIONALE:
o Traumatisme;
. Despicdturi
labio-palatine.
3. CAUZEGENERALE:
caren[elafec[iuni sistemicecare afecteazdmetabolismul osos (sindroame
discrinii,
disgenice,
hipovitaminoze
C gi D, rahitism).
Asociereaincluzieidentare,totale
reprezensau partiale,cu factoricolaterali,
tafi de restaurdriincorectesau diferitetipuri de patologiedobAnditd,
contribuiela
extinderea edentafiei reduse, transformAnd-o
in unaintinsd.

Fig. 1.2.AspectulclinicAiradiografical incluzieidentare(CazuisticdDr. N.Forna)

sau prin egestomatognat


unilorsistemului
cul terapeutical fiecirei entitaficlinicedin
imedioro-maxilo{acial,
consecinla
teritoriul
de extractiadentard,
atd fiind reprezentatd
mormanoperdterapeuticd
ce influenleazd
muco-osoase.
fologiaviitoarei
componente
potfi clasificate
Tn:
CauzeledobAndite
1. Locale:
. Cariagi complicatiile
ei;
. Parodontopatia
C. Cnuze DaBANDITEALE EDENTATIET
marginald;
. Extractia
ilnruse
PARTTAL
in scoportodontic;
Se remarcdprevalen[aetiologieido. Traumatismele
complexe;
pa(ialeintinse,materiabAndite
a edentatiei
o Osteomielite
maxilare;
afeclilizatdprin sumatuturorcomplica[iilor
o Tumorimaxilare:

dentaIn ceeace privegteanclavarea


re, putem descrie o unitate dentoparodontald
careare coroanadentardpartial degajatdde os, situatdsub mucoasa
gingival5, dar comunicd prin sacul
pericoronarcu cavitateaorald (Timogca,
Brabant).Erup[iaeste opritdprintr-unob- un altdinte.
stacolmecanic

o Boalade focar;
. Nevralgia
de trigemen;
. latrogenia;
o Supraeruptia
dintilor prin fenomende atritie.
2. Generale:
. Diabetzaharal;
o Osteoporoza
senild;
. Rahitism.

a) De etiologie
carioasd- cariiledentare;
b) De etiologie
necarioasd:
. fisurilegi fracturile
dentare'
o uzurile
dentare.
ll. Anomaliicoronaredentareap5rutein urmaunoranumitifactori(genetici,
congenitali,inflamatorisau bio-mecanofunc[ionali)
gi erup[iei
in timpuldezvoltdrii
dintilorpe arcade.Elecuprindmodificdrile
de formd,volum,culoare,
numdrgi pozi[ie
aledintilor(Zarnea).

CAUZEDOBANDITE
LOCALE
Afectiunileodontale
Afec[iunile
coroanelor
dentarecuprind
Complicatiile
acestorentita[iclinice,
leziunisau modificdri
formei,
ale integritS[ii,
prin pierderile de substanld amelopozifiei
sauculoriiporfiunilor
extra-alveolare
de intinderemaregi evolu[ianeale din[ilor.Din punctde vedereclinic,ele dentinard
gativdperiapicald,
sunt principalele
cauze
se impart(Andrian,
Gafar,lliescu)
in:
dentare,in situatiile
in care
l. Leziuni(distructii)ale fesuturilor ale extractiilor
conservator
nu mai poateda
dure dentare,care in func{iede factorii tratamentul
(fig.1.3).
rezultate
potfi:
etiologici,

Fi7.1.3.Aspecte clinice ale complicaliilor odontale (Cazuistica Clinica Proteticd Dentara lagi)

- dinteluiafectat;
esteacelacd paciUnfaptincontestabil
- antagonistului;
medicaldeste
entii,degicontemporaneitatea
vecin.
profilactic,
- dintelui
guvernatd
se prezintd
de principiul
de egresii
Rezultatul
estereprezentat
dentardin urgen[d,
la cabinetul
de medicind
incAt impunextractia.
dureros,in aceastd atAt de pronunfate,
declangatd
de fenomenul
Ca urmare,in timp,dinamicaocluzieieste
finald.
fiindoptiunea
extractia
situatie,
prin:
com- modificatd
Una dintrecele mai importante
. abrazii(se ajungepAndla distruplicafiialedistruc[iilor
coronaremajorepostgereacoroanei
ocluzodentare);
dezechilibrele
carioaseo reprezintd
o asimetrizareacurbelor sagitale
articulare,
care sunt,de fapt, cauzaprincipaldde edentatie.
( f ig .1 . 4 ) ;
. desfacereain evantaia dintilor
Modificarile
unitSfilor
odonto-parodonpatdde ulei"pe toatdarcada:
talesurvin'Tn
(fig.1.5);
frontali
o pierderea
punctului
o instalarea
de contact;
parodontopatiei
de su. inclinarea
prasolicitare.
/ versia/ rotalia:

Fig. 1.4.Egresii,asimetriacurbelorsagitale

Fig. 1.5.Desfacereain evantai


a dinlilor frontali

ca o barierdrelativ
Darunuldintrecelemaigraveaspec- 9i cementulacfioneazd
canaliculele
care blocheazd
fiziologicda dinamicii impermeabild
te din modificarea
CAndaceastdbarierdesteintreocluzaleeste reprezentatde tulburdrile dentinare.
migcdrilor
temporo-mandibulareruptd, prin carie, traumatism,proceduri
articulatiei
devinpodentinare
canaliculele
in cavitd- operative,
(pozitionarea
vicioasda condililor
iar din mediulextern
modificdri
defi- ten[ialbidirectionale,
laterodeviatia,
!ileglenoide,
pdtrundiritantii(produsemicrobiene,
bacfacial).
masivului
nitivealearhitecturii
dentare,
terii, solubilizalidin materialele
Afectiunilepulpare
cdtrepulpd.
carediluzeazd
suntcomplica- restauratoare),
in marealor majoritate
Cariiledentaregi microorganismele
tii ale bolii carioase.Reac[iapulpardla
principalele
proce- prezentein dentindconstituie
stimuliiexterni(carii,traumatisme,
pentrupulpa
microbieni
estelegatdde permeabilita- surseale iritantilor
durioperative)
periapicald.
Manoperein condiliinormale,smallul dentard9i regiunea
tea dentinard.

parodontal
le terapeutice,
chiuretajul
agregi
siv, deplasarea
ortodonticd
necontrolatd
pot fi considerafi
traumatismele
agenfimepulpare.
caniciai inflama[iei
Unelesubstantechimiceutilizatein
toaletacavitdfii,aplicareaincorectda linerilor gi bazelorca gi unelesubstanletoxice
din materialelede obturafiedefinitivdpot
producelezarepulparS.
Pe lAngd factorii locali, afectarea
pulpardse poateproduceprin actiuneaatAt
a factorilor
locali,loco-regionali,
cAtgi generali.
Stareade sdndtatepulpardpoatefi
influen[atd
de:
precum
- Factoriigenerali(sistemici)
intoxicatiile
endodontic/exogene,
bolilede
nutri[ie,avitaminoze,boli infecfioasepe
(septicemii);
calehematogend
- Factoriiloco-regionali
carepot afecta pulpasunt:
. Afectiunile care evolueazd in
apropierea
apexului- osteite,periostite,
chisturi;
o Existenta
de pungiparodontale
de cele mai multe ori afectarea
endodonticd
se producepe cale
retrogradS.
Degi sunt afecliunicare beneficiazd
pot
de tratamentendodonticconservator,
constituiun factor etiological edentaliei
pa(ialintinseatuncicAndo seriede condilii
generalesau locale(poziliadinteluipe arcadd,morfologie
endodonticd
care implicd
dificultd[iin abordareaclinicd,calcificdri
pulpare,canaleimpermeabile,
iatrogenii
modificdriale traiectoriei
canalaregi cdile
false,instrumentele
ruptein canal,sub/su-

prainstrumentarea,
sau sub/supraobturarea
radiculard,
etc.)impunextracfia
dintelui.
Afectiunile periapicale
Suntleziuniosteiticecu caracternecroticAi distructiv,rezultateprin procesul
de resorbfiela nivelulapexuluigi al parodonliuluiapical.Apar prin extensiaunei
infecliiminoreperiapicale
(fig.1.6).

Fig. 1.6.Fistulade drenare


a unui procesperiapical

Sunt reprezentatede complicaliile


afecfiunilor
septicepulpare(gangrena).
GangrenasimplSevolueazdspre cuprindereazonei periapicale
prin complicarea cu parodontite
apicale;slabegterezistenta dinteluidatoritddescompunerii
ferproteicedin tubulii
mentative
a substanlelor
dentinarigi tavorizeazdfracturi coronare
sauchiarcorono-radiculare
la presiuni
masticatorii.Gangrenadentardconstituieun
factorimportantde infectie,putdndintre[ine,in anumite
imbolndviri
la distancondi[ii,
endocardite,
boli reta (nefrite,miocardite,
Parodontitele
umatismale).
apicaleaparin
urma constituiriila nivel periapicalsau
(Tncazul.canalelor
lateroradicular
accesorii)
a unuifocarinflamator
ce poatefi acut(parodontiteapicaleacute)sau cronic(paro-tig. 1.7.
dontiteapicale
cronice)

Fig. 1.7.Aspecteradiologice(CazuisticaDr. N.Forna)

gi favorizanti)gi factori sistemici.


Multitudinea
factoriloretiologicideterparodontopatiilor
Tngrupa
mindincluderea
multifactoriald
complexd.
cu etiologie
Factoriifavorizanlidetermindacumulareapldciibacteriene(factordeterminant)
gi nu pot declangaaparifiaboliiparodontale Tnlipsapldciibacteriene.
Factoriifunclionali(de exemplu:trauma ocluzald)prezintdo actiuneindirectd
Afectiunileparodontale
evolufiaboliiparodontale.
Afectiunile parodontaleinflamatorii careaccelereazd
Factoriisistemicisunt factoripredisindusede placd sunt probabilcele mai
la oameni, pozanfi care actioneazdprin reducerea
rdspAndite
afecfiuniinflamatorii
gazdd
potentialului
de apdrarea fesuturitor
afectAnd
toli adultiidin intreagalume.
functionale
capacitd[ii
Consideratein trecut ca maladii sau prindiminuarea
"esen[iale",
care devinevulnerabilla
inflamatorii
ale pa- a parodonliului
afecliunile
locali.
gi profundrecunosc
la
actiuneafactorilor
marginal
rodonfiului
La nivel parodontal,inflama[iaeste
specifiora actualdo etiologiemicrobiand
rezultatul
ac[iuniicomplexea unui numdr
placabacteriand,
la
c5, cu factorprimordial
de factori mare de factori,incepAndcu cei pe care
care se adaugdo multitudine
ii aducein preajmagingifavorizanfigi sistemici,ce se pot clasifica placabacteriand
(Pawlack)in factori locali (determinanti ei, dar care nu sunt decAt?ntr-ooarecare

In situa{iile
clinicein careterapiachirurgicaldajutdtoarenu conducela rezultate viabileextrac[iaunitdfilorodonto-parordmAnesinguravaridontaleirecuperabile
antd terapeuticd,creAndastfel premisele
pa(ial intinse,TnconinstalSrii
edenta[iei
textul absen[ei9i a altor unitdtiodontoparodontale.

mesureresponsabili
de distrugerea
tesuturilor parodontale.
Acegtiadeclangeazagi
reacliiumorale9i celularecarepAndla un
anumenivelau rol de protecfiea fesuturilor; ulteriorei devinpartedin componenta
autoimund.
Fazade inflamafie
cronicdare
duratd variabild,putAndstagna,evolua
rapidsau foartelent.Sub zanade inflamatie cronicdpotaparenoizonede inflamatie
acutd,mai profunde,
in pusee,urmatede
distrugerea
tot mai avansatdgi neuniformd
parodontale.
a tesuturilor
Evolu[iaboliiparodontale
nu esteuniformd ci se efectueazdprin perioadede
activitate(Haffajee,
Socranskigi Goodson)
ce alterneazd
cu perioadede linigterelativ
lungi.
Criteriile
cliniceale activita[ii
boliiparodontale
suntreprezentate
de:

. Supuratte: abcese parodontale acupurulenteparodonte/cronice(colectiile


talesuntexpresia
situsurilor
active);
. SAngerare:apdrutd la sondaj sau la
stimulare
esteindicator
clinical activitdtii bolii;
. Halitozd;este un semnal infectieiparodontalegi se poatedatorasintetizdrii
de
compugisulfurafi9i mercaptande cdtre
patogend.
florabacteriand
. Mobilitafe:migrarea- agravareabruscd
gi/sauaparitiamigrErilor(versii,rota[ii,
extruzii)pot reprezenta
un semnde activitateinfecfioasd.
. Aspectul radiologic: prezenfa laminei
parodontaduraesteasociatdleziunilor
le inactive,in timp ce absentasa poate
fi interpretatdca semn de activitate
( Ra m s-) f ig .1 . 8 .

Fig. 1.8.Aspectecliniceale afectdriiparodontale(CazuisticdDr. N.Forna)

poaPierderea
avansatdde atagament
(in multesituafiiclinice)indicate reprezenta
boalaparodontald
{ie de extracliea dintelui,
"spontan6"
putandducela expulzia
netratatd
i/dinfilor
a dintelu
afectafi.
Acest tip de etiologieinfiuenleazd
negativviitoareacomponentd
muco-osoas5, conferindu-i
valenfedeficitare(creasta
edentatdrestantdeste uniformd,regulatd,

10

dar de dimensiuni
mici,gi cu o ratd mare
de atrofiegi resorbtie),ceea ce creeazd
dificultdli
in protezare.
in edentaliilepa(iale, supraincdrcarea peste toleranlafiziologicddetermind
(hiperemie),
tulburdricirculatorii
inflamafie
mecanicd,
fenomenede necrozd.Presiunea parodontalS
estein cregtere9i ducela
procesede resorbfieosoasd,ldrgireaspa-

inclinarea
dinfilorlimitrofi
fiuluiperiodontal,
bregei,egresiadin[ilorantagonigti,
trauma
ocluzalidirectdgi indirectd.
procese
Traumele
ocluzale
antreneazd
parodontale
distructive
creAndcondiliipentru dezechilibru
Tnfavoarearesorb[iei.
VArsta
gi numdruldinlilorrestanfi
cei
suntparametrii
maistrAnscorelaticu cantitatea
de os alveo- Kipiottia).
larpierdut.(Diamanti

ce conduceaula extractiidentare,pacientul ajungAndde multe ori, prin prisma


acestuiconceptce periclitastareageneraparlialintinld a organismului
la edentatie
sd, subtotaldsau totald.Un elementde
certitudine
al medicinei
este
contemporane
acela cd boalade focar nu se constituie
intr-un factor etiopatogenicde bazd al
edentafieipartialintinse, consecin[aextracliilordictatede aceastdentitateclinicd.
Dinpunctde vedereclinic,infecliade
Erolocre urxrA:BoALA
cARToASA
$l
focar poate fi localizatdin teritoriuloroPARODONTOPATIA
De obicei,clinicse producesuprapu- maxilo-facial(complicatiiperiapicaleale
pulpare,sinuziteodontogene)
nereacauzelor,
iar pe fondulfactorilor
favo- afec[iunilor
rizanli(condiliisocio-economice,
igienaora- sau ORL (amigdalita
cronicd,adenoidita
ld deficitard,
absentatratamentelor
de spe- cronic6,sinuzitacronicd),avAndrdsunet
cialitate),simptomatologia
articular
acut),renal
se agraveaze: articular(reumatismul
pierderea
(glomerulonefrita
streptococicd)
sau cardidentardapareprecoce- la tiheri.
poststreptococicd).
ac (endocardita
BoIIa DEFocAR
Pentrua fi cu adevdratpatogen,focain contextulcercetdriloractuale in
rul de infectietrebuiesd indeplineascd
domeniulimunologiei,
boalade focarden- unele conditiide patogenitate,
care defitard gi-a pierdutloculin ierarhiacauzelor nesc"infecfiade focar"patogene.
Condiliilede patogenitateale bolii de focar

4.
I
.

c'

--:
b.

i Prezenla- in focar - a proceselorde degradaremortobgicd a germenilorgi a


I celulelorfazeide contactgi prelucrarea antigenelor,elementecare atestdde] clangareaprocesuluiimunologic.
Dezvoltareereacfiiloroiierale - inniiioiiii ii ,lisimunesi confirmareaaieiiora (protetinete
fazei acutede inflamalie,crioprotetine,
anticorpinespecifici).

- --- --l
" Coretagictiiica inrc adivitatea-ioHrutniiirecti;s Fi evory bolii de
'fo-;Aa

, (puseele de activare - agravare)

i Atenuareaevolulieibolii "de fond"dupd eradicareacorectda focarului.

Z.

11

La ora actuald,existdmultiplemijloagi metodologii


ce terapeutice
de recuperare a din[ilorce intre[inastfelde procese,
recomandAndu-se
extractiadoar cdnd legdturadintredintelelezatgi organulafectat
esteclardemonstratd.
Osteomielitelemaxilare
Osteomielita
esteinflama[ia
careintereseazdosulin totalitatea
sa, atAtstructurile dure cAt gi [esutulmedular,producAnd
procesede necrozdgi sechestrare.
Etiologia osteomielitei
estevariatd,cel mai frecprinconventcontaminarea
realizdndu-se
tiguitate(infec[iiperiapicale
sau parodontale), existAndgi posibilitatea
disemindrii
hematogene
a infecfiei.
Evolufiaprocesuluiinflamatorrecunoagtedoud stadii: exudativ-distrofic
ai
regenerativ.
in stadiuldegenerativ
loc
are

formareade sechestreosoase,pe carede


cele mai multe ori existddinfi, prezenfa
acestor sechestreexacerbAndvirulen[a
procesumicrobiand,
ducAndla fistulizarea
lui gi eliminarea
sechestrului.
Tratamentul
chirurgical
al acesteiafectiuniincludeextracliadinlilorcauzaligi a celordin focarul
pe segmente
supurativ,
intinsede arcadd.
Tumorilebenignegi maligne
Terapiachirurgicald
a tumorilorbenignegi malignepresupune
indepdrtarea
componentelor
tumoraleprecumgi a dinfilor ce sunt inclugiTntumord.De asemenea, tumoraprin evolufiasa (in special
poatedetermina
formelemaligneagresive)
expulziadinlilorde pe arcadd.in egald
mdsurd radioterapiaregiunilorcervicofacialeera incriminatd
in pierderea
dinlilor
( f is .1 . e ) .

Fig. 1.9.Aspecteale extirpdrilortumorilormalignegi granulomuluicu celulegigante,


insolite de extracliadinlilor din formaliuniletumorale(CazuisticaDr. N.Forna)

Traumatismele
Consecin[da unui accidentsau a
unei agresiuni,traumatismele
intervinin
fie direct(avulsiadinteaparitiaedenta[iei
lui),fie indirect(extractia
dinfilordinfocarele de fracturdsau a celorcu fracturicoro-

12

no-radicu
lare/radicu
larenerecuperabile).
Pdstrareadinfilorin focarelede fracturd poateimpiedicaformareanormalda
la consolidari
vicioacalusului,
conducAnd
se sau poateintre[inefocaresepticegeneratoarede osteite,osteomielite
sau supu-

raliiTnloje.

Nevralgia
de trigemeneste?nso[ita
de
un tablouclinicimpresionant
la
conducAnd
Nevralgiitrigeminale
erori de diagnostic,ce atrag ca gi solufii
pulpectomii,
Nevralgia
urmatede extractii,
de nervtrigemen,prin du- terapeutice
rerileatrocepe carele genereazd,
nu
condu- manopereterapeutice,
ce din nefericire
ce de multe ori la extractiaunitS[ilor indepdrteazddurereainsd se inscriuin cape carele indicdpaci- tegoriafactorilor
parodonto-parodontale
etiologici
ai edentatiei
entul ca fiind generatoarede dureri [ialintinse,
subtotale
9itotale.
supraliminale.
latrogeniastomatologica
Durerile
suntparoxistice,
de intensitalatrogenia
te maximald,
stomatologicd
esterezulladar de scurtdduratd,cu debut spontansau provocatprin atingerea tul uneiecuatiiin carenecunoscutele
sunt
pregdtire
prounei zone de provocare,"triggerzone", reprezentate
de insuficienta
in
cunoscutd
dentist,reflectatd
de pacient.
Sediuldureriise afld fesionalda medicului
pe traiectulunei ramuria nervuluitrige- manopereincorecte
sau in alegereasolumen,cel maiadeseamaxilarsau mandibu- tiei terapeutice,
deciziafinald nerespeclar. Durereaeste insofitade manifestdri tAndprincipiile
unuitratament
corect,corovegetative(rogeatabruscd a hemifetei boratdcu criteriuldotdriitehnicegi cel
respective,
secre- socio-economic.
congestieconjunctivald,
produsein practicacugi motorii(spaslatrogeniile
sau salivard)
tie lacrimald
rentdpotfi determinate
me cu secusemusculare).
intrecrize,dude:
- cauzeobiective,ce tin de complererilesunt absentegi nici atingerea
zonei
pacitriggernu declangeazd
crizaTnacestinter- xitateacazuluisau de particularitafile
val(fi g .1 .1 0 ) .
entului;
- cauzesubiective,ce suntlegatede
particularita[ile
medicului
dentist;
o insuficienta
pregdtirepracticd;
o deficien[a
conceptuald;
o deficien[a
in executiaactuluiterapeutic;
. lipsade dotarecorespunzdtoare.
latrogeniile
ce conducin finalla extractiise regdsescpe urmdtoarele
compartimente:
1. Erori in terapiaafectiunilorcoronareodontale- abordareincorectdprin
nerespectareametodologieicorespunzdloare(ex.lipsaindepdrtdrii
in totalitatea
insudentineialterate,
extensiapreventivd

Fig. 1.10.Nevralgiade nervtrigemen

4e

ficientd,adaptareamarginaldincorectd td cea mai frecventdiatrogenieortodontietc.),fdrda eludaprincipiile


miniminvazive cd.
intAlnitein practicaactualdprivindprotec5. Erori in tratamentelechirurgicagi
Acesteelementese
le - tratamentele
reprezintd
chirurgicale
tia pulpo-dentinarS.
reflectdin recidivade carie,cariisecunda- ele o sursd de extrac[iidentaredatorate
re, generatoare
de afecliuniperi-apicale, unoreroricum ar fi: complicafiile
infectioace conducin final la extractie,care poate se postchirurgicale,
utilizarea
unormijloace
interesa
un dintece limiteazd
spa[iulprote- agresivede imobilizare
Tnfracturi,neechipostimobilizare
tic potenlial preexistent,instalAndu-se librarea
ocluzalS
etc.
edentafiapar[ialTntinsd.
6. Erori in tratamenteleprotetice2. Erori in tratamentulafectiunilor acestetratamentefac parte din cauzele
pulpo-periapicale
in egecul principale
ale iatrogeniei
stomatologice,
ele
- incriminate
prin fracturareainterapieiconservatoare
intervenind
in etapade evaluareclinicdgi
plastrumentelor
in canale,perforafii,
cdi false, paraclinicd,
ce influenteazd
elaborarea
modificdri
de arhitecturd
apicaldce impun nuluiterapeutic,
in derulareaetapelorde
frecventextractiadinteluicauzal;in cazulTn tratamentsauin ce privegteexecufiatehnicareacestaestedintelestAlpdistalal unei cd finald.
Astfel,absentacorectdriicomplicabregeedentatese creeazdcondi[iile
de inpa(ialTntinse.
stalarea edentafiei
cu menlinetiilor localegi loco-regionale,
rea parametrilor
3. Erori in tratamentulbolii paronegativice caracterizeazd
gi muco-osos,
dontale - in cadrulterapieiparodontale suportulodonto-parodontal
folositetehnicide avangardd
tdrd a ti realizatdprotezareaprovizorie,cu
trebuiesc
din
teritoriulmediciniidentareactuale,repre- redimensionarea
etajuluiinferiorgi repozifizentatede terapiacu laser,de tehnicile
gi aplicarea
onareacranio-mandibulara
de
soregenerare
tisulardghidatd,insd aplicarea lulieidefinitive,
conducela un realegectelor in practicdeste limitatd;de multeori
rapeuticcu repercursiuni
asupraintegritd[ii
nici metodelebazaletip detartraj,periaj, unitdfilor
odonto-parodontale
restante.
in etapa proteticd propriu-zisi pot
terapia medicamentoasd,
imobilizarenu
in acesteconditiialegAndu- intervenierori in ce privegteprepararea
sunt aplicate,
se ca solulieterapeuticd
in defa- substructurilor
extracfia,
organicevitale,prin nerespectareaprepardriicu apd, realizAndu-se
voareauneialternative
conservative.
gi periclitarea
4. Erori in tratamentulanomaliilor supraincdlzrea
vitalitdfiipuldento-maxilare- tratamentulse realizea- pare,cu degenerescen[a
organuluipulpoperizd de multe ori incorectgi incomplet, dentinar gi aparitia complicafiilor
nerespectAndu-se
tendintele
apicale,ce atrageulteriorextracfia
de cregtere
dentard.
9i
fdrd a se lua in considerare
O amprentareintempestivdpoate
dezvoltare,
echilibrulbiologicstabilit.Recurgerea
ne- traumatizachimic, termic sau mecanic
judicioasdla extractiein scopulrealizdrii substructura
organicS,structurile
odontogi tesuturile
de spafiupentrualinierea
moi din vecindtadin[ilorreprezin- parodontale

te, acestact iatrogenimbrdcAndun caracactuale


ter limitatTncontextulmaterialelor
de amprentS.
manrelatiilor
Erorilein inregistrarea
conducla protezdrinecodibulo-craniene
in veritabirespunzdtoare
ce se transformd
le extractoare
de dinli.
necorespunzdExecutiatehnologicd
toare a elementelorproteticereprezintd
solsursacea maifrecventd
a iatrogeniilor
date cu extrac[iadin[ilorprin realizarea
lateunui modelajincorectal suprafetelor
ralealedinlilor,
de punte,a elea corpului
mentelor
sprijingi stabilizare
de men[inere,
in cazulprotezdrii
mixte.
principiului
Nerespectarea

viiin conceperea
design-ului
biomecanic
protetice
conducela mobitoareirestaurdri
lizareadinlilorstAlpi,fapt regdsitfrecvent
in restaurarile
fixe Tncare nu se respectd
fiind
legeapolinomului,
valoareapresiunii
sau in
mai maredecAtcea a rezistentei
cazulextensiilor
corelatecu neechilibrarea
presiunii
la nivelulcorpuluide puntegi a
(fig.1.11).
elementelor
de agregare
protezdrile
in ce privegte
mobile,alegereaincorectd
de agregare,
a elementelor
principal
in
sau a design-ului
conectorului
gi statusul
acordcu numdrul
de dinfirestanfi
muco-parodontal
suntprincipalesuportului
le cauzede eroarecare se pot manifesta
( f is .1. 1 2 ) .

Fig. 1.11.Suprasolicitaregi resorblie

Fio. 1.12. Erori de realizare a protezelor mobile

pe arcadd.In aceastdsituatie
In imaginile
de maisus(fig.1.12)sunt parodontale
maimare
cu o intindere
prezentate
doudexemplede eroriconcep- clinicdun conector
varianta
optimd.in cel de-aldoituale grave:in primulcaz alegereaunui reprezintd
tip
speciale
principal,
leacazamplasarea
elementelor
in
designincorectal conectorului
pe un singurelement
in caremaisunt3 unita[iodonto- culisdextracoronard
conditiile

odonto-parodontal
determindtransmiterea
fortelor?nafarapoligonului
de sprijin,ceea
ce conduceintr-untimpfoartescurtla mogi extracfia
bilizarea
acestora.
Edentatiaparlialintinsdesteo entitate clinicdcomplexd,
cu o etiologievariatd
ce influenteazd
evolutiaacestuitip de
edentatie,
cu implicafii
Tnevaluarea
clinicd
gi paraclinicd,
precumgi in planulde tratament.
CAUZEDOBANDIEGENERALE
Se referd la maladiigeneralecare
accelereazd
efectulfactoriloretiologicilocali:
- Diabetulzaharal:lavorizeazdedentafiaprin rezistenfa
scdzutdla infec[ii,alterarerapidda ligamentelor,
acidozdlocaldgi
generald,osteoporozd
secundard,
tulburdri
glicoproteic
alemetabolismului
Aicalcic;
- Rahitismul:caracterizalprin slaba
mineralizare
a osului;
- Osteoporoza
senild.
Toateacesteafec[iunisunt consideratefactoride risc.(Cleary,Sanpedro).
Factorifavorizanfi
A. Factori genetici
Factoriigeneticiatecleazdin propor-

individuala,
astfel:
tie de 80h rezistenfa
- RASA-negroiziisunt mai pulin expugi la edentafiedatoritdrezistenfeicrescutea fesuturilor
oralela imbolndvire;
- VARSTA9l SEXUL- edentaliaeste
consideratd
ca markeral imbatrAnirii
sistemului,predictoral senescenfei
oaselor
maxilare.
B. Factori de risc
Consumulde alcool,cafea,tutunau
contribu[iimajorela instalareadiferitelor
tipuride edentatie.Existdde asemenea
unele profesii- cofetari,patiseri,brutari,
vopsitori,
mineri,la careinciden[a
tipografi,
bolilor odonto-parodontaleaccelereazd
pierderile
dentare.
C. Factori socio-economici gi demografici
O realitateclinicdincontestabild
este
aceea cd stigmatulsocio-economic
de
foarte multe ori influenfeazdabordarea
terapeuticd,
aceastaancorAndu-se
in teritoriulextracfiei,
in defavoareatratamentelor conservatoare,
motivelece staulabaza
acesteidecizii fiind de ordin financiar,
gedinfele
evitAndu-se
de tratamentnumeroase,apanajultratamentului
conservator.

CAPITOLUL2

innst
TABlour
GulleAtmmrnltnpARTtAtt
Edenta[iaparlialintinsd,prin gravitaI. SEMNESUBIECTIVE
indusela nivellocalgi lotea modificdrilor
Semnele subiectivereunesc doud
co-regional,care anlreneazdperturbdri
pacience determind
funcfiilor
sistemului capitolebinedefinite,
majorein desfdgurarea
de specialitagenereazdun tablouclinic tul sd se prezintein serviciile
stomatognat,
fenomenul
ducomplex,ce creeazdbazeleunui algoritm te, pe primulloc rdmAnAnd
func[ionale,
de evaluaregi tratamentcorelativgi bine reros, urmat de deficientele
prevalenfa
uneiasau alteiafiinddictatdde
ierarhizat.
un cumulfactorialce tine de fiecaresubTabloulclinicin edentatiapa(ial intinsd prezintdmultiplefatete,in deplin iectin parte.
cu numdrulde
acordcu tipulde edentalie,
Fenomenul dureros
absente,o imunitdtiodonto-parodontale
Durerea,
sub celedoudforme,acuti
portanfddeosebitddefinAnd-o
complicatiile
frecventin tabloul
clinicAi 9i cronicd,se regdsegte
localeintr-unprimtimp,manifeste
par[ialintins.
gi
clinical edentatului
paraclinic
prinmigrdrile
in planorizontal
Durerea acutd este asociatd cu o
parametrilor
spafiiverticalcu modificarea
modificdri
ce atrag afectaretisulard,durereacronicd implici
lor proteticepoten[iale,
durerii9i poateapdreaTnabcon- prelungirea
loco-regionale
in cascaddcomplica[ii
cretizatein malocluzii,disfunctiicranio- senfaunorleziunimanifeste.
noDurereaacutdimplicdstimularea
mandibulare.
localegi loco-regionale, civd a nociceptorilorperifericide cdtre
Modificdrile
cumar fi bradikinina,
algogenice
in funcfiede amploareaacestora,igi g5- substan[e
prostaglandine,leucotriene,histamina,
facial,ce
asupraaspectului
sescrdsunetul
nociceptorii,
substan[aP, care stimuleazd
poateimbrica diferiteaspecte,de la iniar apoi transmitimpulsuridureroasela
fundareaobrajilorsau a buzelor,pdnd la
nivelulcornului
dorsal,undesuntmodulate
generate
de
mutildri,
reale
in ariiledureriispecificedin
etajuluiinferior,marker gi proiectate
subdimensionarea
cortexulcerebral.
ocluzo-articulare.
al dezechilibrelor
Durereacronicdeste durereacare
parfialinTabloulclinical edentatiei
persistdsau se repetdpentrumai multde
tinse reunegteaspectelesubiectivece
maimultde o lunddupd
aduc pacientulin cabinetulde medicind 3 lunisaupersistd
amendareaunei injuriitisulareacutesau
dentardgi semneleobiectiveale stdriide
in
insolegteo leziunecarenu se vindecS.
edenta[ie.

17

acestscopestefolositsistemulde clasificareasugeratde Bell.Acestsistemse bazeazdpe premisacd durerearezultddin


variatetesuturi(mugchi,glande,vase de
sAnge,mucoasd)avAndcaracteristici
unigi la clasificarea
ce ce pot fi utilizate
durerii .
Durereafiziologicdeste denumirea
genericdpentrurezultatul
ac(iuniistimulilor
ce pericliteazdintegritateatisulardsau
producleziunilimitategi reunegte
maimulte forme,ce se reflectdin aspectelepractigi diagnosticului
pacientului
ce aleevaludrii
(fig.2.1):
edentatpartialTntins
Durerea
cutanatd,
Durerea
somaticd
Durerea
viscerald,
Durereamembrului
fantomd
Durereaneuropatd

Fig.2.1.

gi schimbatmorfolo
gic (tig.2.2).
transformat
Stimuliicareau fost anteriornenociviacum
sunt nocividatoritdalterdriitisularenervoase.

N. ciliari
(cornee)

Fi7.2.2.

Nevralgia
de trigemenesteun exemplu de durereneuropaticd.
Acest tip de
durereeste provocatde stimuldriminime
(la atingere,la spSlatpe din[i, bdrbierit)
rezultAnd
un rdspunsdureros(fig.2.3).

N.7

Durereasomaticdrezultddin stimularea nocivda tesutuluinormalnervosgi


aceastapoatefi privitrica o durere,,normaFiq.2.3.
le" implicdndstimuliinocivigi rdspunsul
concordant
cu acegtistimuli.DurereadenDurereapsihogend este asociatdcu
tardcu origineodontogend
esteun exemo durerecronicdgi constantdfdrd cauzd
plude dureresomaticd.
aparentdgi de obiceinu este privitdca o
Durereaneuropaticdeste o durerece
afectiune
acutd.
aparedin [esutulnervosanormalcarea fost

Caracteristiciledurerii psihogenice fe[eialveolareprecumgi coborilreapragude sensibilitate


dureroasd.
sunt:durericronice,situatebilateral,
durere lui individual
- Hiperesteziadentinard- Este un
migratorie,
o durerece expunecaracteristici
gi un rdspunsneagteptat
neobignuite
la tra- fenomendurerosintAlnitla unitd{ile
odontoparodontale
restantepe arcadd,pe care stament.
sprijin9i
Durereasomaticdpoatefi subclasi- au aplicatelementede mentinere,
preponderent
la nivelul
manifestd
ficatdin:
stabilizare,
coletului,
decelabild
clinicprinprezenfaarii' Superficiald
lor de demineralizare,
a
o Profundd:
a petelorcretoase,
cariilorde colet.
o Musculoscheletald
- Durerea fantomi - Reprezintd
. Viscerald
la nivelulunui
dureroase
aparitiasenza[iei
Durereasuperficiala
are originela nidinte absentde pe arcadd.Mecanismul
gi poatefi
velultegumentului
sau mucoasei
in
estesimilardureriide membrufantomd,
precislocalizatd.
Durereadin ulceratiile
aftoaseeste un exemplude dureresuperfi- condi{iilein care a avut loc tezaurizarea
la nivelul
senzafiilor
dureroaseanterioare
ciald.
centrilorcorticaligi subcorticali,menlinAnd
Durereaprofunddsomaticdpoate fi
stimulilor
durerogichiar
clasificatdmai departein dureremusculo- astfeltransmiterea
dacdorganulrespectiva fost amputatchischeletald
sauviscerald.
igi are rurgical.
Durereamusculoscheletald
- Sindromulde bont dureros - in
in structuri
originea
cumar fi: la niveluloamugchilor
selor,articulafiilor,
9i la nivelul aceastdsituafieaparitiasenzalieidureroase este datoratddezvoltdriiunor mici
parodontale,
ligamentelor
sursadureriifi"neurinoame"
in cursulprocesului
de cicaindTngenerallqcalizatd.
lrizare a fibrelornervoaselezale prin exin [eDurerea
viscerald
Tgiareoriginea
suturi cum ar fi: vase sangvine,glande, tracfiadentard.
- Disfunctia sistemului stomatotractulgastrointestinal,
organegi pulpadengnat - Complicafiile
loco-regionale
apdrute
tard.
echilibrului
biologicAi mecaDurereaprofunddvisceraldare ten- prinafectarea
nic al sistemuluistomatognatpot realiza
din[asd fie dituzdgi dificilde localizat.
Manifestdriledurerii la pacientul tabloulclinical unuiadevdratsindromdisin cadrulsindromului
al acestuia.
edentatparfialintinsse pot regdsisub ur- func[ional
disfunctionalal sistemuluistomatognat,
mdtoarele
forme:
durerea ocupd un loc bine stabilit,
- Hiperesteziaalveolari - Este un
frecventla nivelulATM.
sindromdurerosce apare la atingerea localizdndu-se
cresteiedentatecu limba,cu alimentele,
I nsufi cienta f uncli onald
cu bazaprotezeisau la palpare.in arealul
O altd cauzdimportantd
ce std la baai acestuifenomen
de factorideclangatori
pacientului
gi alarmdrii
in
pot fi nominalizati
spiculiiosogila nivelul za congtientizdrii

ceea ce privegtecortegiulde consecinfe


indusede edentatie,
estereprezentata
de
insuficienta
func[ionald,
care,in funcfiede
topografia,
amploareagi complicatiile
forprevaleazd
mei de edentatie,
ca importantd afectareauneiasau alteiadin functiile
sistemului
stomatognat.
Insuficienta
funcfionalimasticatorie
Gradulde afectareal functieimasticatoriieste modulatde doi parametri
importanfi,respectivtopografiaedentatieigi numdrulde unitii[imasticatorii
absente,fdrda
omite situatiileclinicefrecventein care
edentatiapa(iald coabiteazdcu restaurdri
protetice
gi adapincorecte
ca gi morfologie
tare.
Edentatiilefrontalealecteazdincizia
alimentelor,
in timp ce edentatiile
laterale
creeazddisfunctiiin realizareatriturdriigi
(fig.2.4a, b).
zdrobirii
alimentelor

Fenomenele
adaptative
ale sistemului stomatognat
la nouasituatiecreatdprin
prin:
edentatie
suntmaterializate
- accelerarearitmuluide masticatie
(permite
ca praguldegluti[iei
sd rdmAnd
nemodificat);
ciclurilor
masticatorii;
- cregterea
pragului
deglutifiei.
- prelungirea
Prin aceste modificdri, sistemul
stomatognatpoate compensafunclional
corespunzdtor
lipsaa 1-2 unitdfiodontale,
eficien[amasticatorie
scdzAndin edentatii
mai intinse.in acesl caz poateapdreagi
durereadatoratdcompresiunii
alimentelor
pe creastaedentatS.
Durereain mastica[ie
poatefi evitatdprinmodificarea
tiparului
de
masticalie.in ce privegte fenomenele
poatefi nominalizatd
gi schimbaadaptative
rea tipuluide alimentalie
de cdtrepacient,
excluzAnd
alimentele
durece creeazddificultaliin mastica[ie.

Fig.2.4 a (CazuisticdDr. N.Forna)

Fig.2.4 b (CazuisticdDr. N.Forna)

- Insuficientafunctieifizionomice
Perceperea
de cdtrepacienta deficituluiesteticse inscrieintr-uncaleidoscop
de reactii,in deplinacordcu gradulde
culturdal pacientului,
cu vArstagi exigen-

in careigi
sau ale mediului
fele profesiei
desfdgoardactivitatea,asupra acestor
aspectesubiectivepunAndu-gi
amprenta
decisivtopografiaedentalieigi amplitudi(fig.2.5).
neaacesteia

Fig. 2.5. (Cazuisticd Clinica Proteticd Dentara lagi)

melordentale9i sibilante.
Coloanade aer
plecAnddin laringeeste decomprimatd
emisia.
bruscla nivelulbregei,modificAnd
in urma feed-back-ului
auditiv,pacientul
reugegte
sd-gicorectezesingurfona[iain
aproximativdoud saptamAni,corectarea
fiindcu atdt mai dificildcu cAt bregaeste
maiintinsd.Tulburarea
foneticdsecundard
edentatieifrontalese insofegtefrecventgi
de proiec[iede salivdin cursulexercitdrii
funclieifonetice.
Edentaliilelateralereduse induc rareori tulburdride fonatie, in timp ce
lateraleintinseinducinsuficienedentaliile
Insuficienta
functieifonetice
[a funcfieiprin modificarearezonalorului
fi compensatd
decAtprin
Edenta[iafrontaldinduce modificdri bucal,neputAnd
fone- protezare
corectd.
in specialprinafectarea
ale fona[iei,

Modificdrileinduse de edentatie
frecventedentafiile
terminale
atraginfundarea obrajilor,
frontaleimplicdinedentaliile
pierderea
fundareabuzeisuperioare,
stopurilorocluzale- antreneazd
inegalitatea
etajelorfe[ei,acompaniatd
faciale.
de asimetrii
in egald mdsurddeficienlaesteticd
poatefi asociatdcu restaurdriproteticefixe
estetice
saumobilece nu satisfac
exigen[ele
in terapiaedenta[iei
ale lumiicontemporane,
pa(ial intinsesesizAndu-se
adeseadiscrepanteintre aspectulprotezeimobile9i al
fixe.
saual restaurdrilor
dinfilornaturali

Insuficientafunctieide deglutitie
Gradulde afectareal deglutitieieste
in principal
dependent
de numdrulgi localizareacontactelor
ocluzalepierdute.
Edentaliafrontaldgenereazdo deglutideglutilieiinfantile,prin
tie asemdndtoare
disparitia
formatede dinfiirespectivi,
barierei
ceeace permiteproiec[ia
limbiicdtrespafiul
respectiv
rdmasliberTnzonaanterioarS.
Edentaliaparliald intinsd,fie ea intercalatdsau terminalS
induceo instabilitate
accentuatda mandibulei
fafa de craniu,
determinAnd
eforturisuplimentare
Tnrealizareadeglutitiei.
Datoritdpresiunilorpe care limba le
efectueazd
in degluti[ie,
ea va fi comprimata 9i asupraarcadelordento-alveolare
restantegi asuprabregelor.La nivelulbregei,
prin relaxare,limbava pdtrunde,ocupdnd
spatiulrespectiv.Vidul realizatin timpul
deglutifieidetermindpe de altd parte
jugalein bregaedenprolabarea
mucoasei
tatd,prolabare
carese poatedatoragi aparifieiunorticuride succiune
la acestnivel.

Insuficientafunctiei de automentinere
in echilibrul
bio-func[ional
al sistemului stomatognat,
arcadele
dentarejoacdun
rol deosebitde important,iar tulburdrile
consecutive
edentatiei
obligaintregulansamblula eforturisuplimentare
de compensarepentruechilibrare
functionaldgi
in multecazuriacesteeforturinu
adaptare.
reugescdecAto compensarepartialdtdrd
o revenire
la normalnicidupdprotezare.
II.SEMNEOBIECTIVE
patial intinsdpoatefi deceEdentatia
latadin punctde vedereobiectivprinmodiparametrificdrilefacialegi prinmodificdrile
lorce caracterizeazd
cAmpulprotetic.

Semnefaciale
Modificdrile
la nivelfacialsunt ?ndeplinacordcu amploarea
gi topografia
edentafiei; pe mdsurd ce numdrulunit5filor
prezentestemairedus,
odonto-parodontale
faciesulrelevd caracteristicile
edentatului
total.
Tulburdrile psihice
Complicafiile
localeale edenta[iei
anTulburdrile
de ordinpsihicaparfoarte
frecventla persoanele
mutilate lreneazdmodificarearelatiilormandibulocu arcadele
prin edentalie,manifestAndu-se
prin pier- craniene,aspectce se reflectdla nivelfaa inegalitd[ii
interior,aparitiastirilor cial prinprezentaasimetriilor,
dereaechilibrului
?nacelagitimpprofide nelinigte
sau de nevrozd,avAndgrave etajelorfe[ei,afectAnd
repercursiuni
asupragraduluide socializa- lulfacial.
re al pacientului.
Modificdrile
indusede
antropologice
in general,stareade edentalieeste edentatia
parlialintinsdde mareamplitudiinregistratd
de cdtrepacientca un fenomen ne se pot cuantifica
prinvaloareaindicelui
de amputare,de neapartenenld
la propria facial,ce se modificd,rezultatulalterdrii
persoand.
propor[iilor
armoniei
9i al distan[elor.
Indieefacial:

diamelrulverticalal fetei

Gn-Of
x100: x100
diametrulori:ontalal felei
7v-zv

Pe mdsurdce tabloulclinicimbracd
caracteristicile
edentafiei
subtotale,
se conlongitudinal
statdo scdderea diametrului
al
fetei, acest rezultatmodificAndvaloarea
indicelui
facialob[inutprin raportarea
indltimii verticalea fetei mdsuratdnaziongnationcu ldtimeafe[eimasuratdzighionzighiongiinmultitcu o sutd.
in acestesitualiiclinice,in carecomplicatiilelocalegi loco-regionale
cauzate
de absentaunui numdrmare de unitS[i
igi pun amprentape
odonto-parodontale
faciald,valoareaindicelui
facial
arhitectura
poatedevenimaimicdde 84 mm,acesttip
de pacientincadrAndu-se
in formaclinicd
cu fala latd, arcadezide europrosopie,
gomaticeproeminente,
orbitegi fantdnazald largi.
Modificarile
facialese regdsescai la

nivelulunghiulgoniac ce igi modificd


(normal110-120o)
angulatia
apropiindu-se
(130-140o),
fapde cel al copildriei
datoritd
mai
tului ca mugchiiridicdtoriac[ioneazd
putin asupra ramuluiorizontalgi permit
mugchilor
mandicoborAtori
sd tractioneze
bulacdtreanterior.
Tulburirilemorfologieifaciale
Tulburdrile
facialeinteremorfologiei
seazd in ansamblufaciesulbolnavului,
gradulde afectareneobservabil,
gi evolu[ia
pAndla caracterul
profundmutilant,
acestipuluide
tea fiind rezultatul
corobordrii
edentaliecu amplitudinea
acesteiagi intreg cortegiul
de elementenegativegeneratede complicafiile
localegi locoregionale, decelAndu-se
urmdtoarele
aspecte(fig.
2.6):

Fig.2.6.Aspectfacialin cazuluneipacienteinaintegi dupdprotezare


(CazuisticaClinicaProteticdDentardlasi)

- mentonulse apropiede vArfulnaprofilulde pasdrede pradd;


sului,realizAnd
- obrajiigi buzelese invagineazd
datoritddisparifiei
suportuluireprezentat
de
precumgi datoriarcadeledentoalveolare,
prinmugchiibuctd tracfiondrii
comisurilor
cinatorisimetrici;
- invaginarea
buzelorprovoacddiminuarearoguluibuzelor(buzesubfiricu aspectrdutdcios);
- curbareafanteilabialecu concavitateaspre inferior,destinderea
arculuilui
Cupidon;
- ganlurileperioralepreexistente
se
adAncesc (ganful labio-genian,labiomentonier,filtrul buzei superioare),iar
paracomisural
apardoudganluriverticale;
- fantalabialdse continudcu doui
gan[uriin zona comisurilor,astfel incAt
aparemdritdcdpatAndaspectde gurd de
pegte;
- margineabazilard,unghiulgoniac
gi mentonulapar mai proeminente,
ca o
gi invagindrezultantd
a cdderiicomisurilor
rii buzeloracompaniate
rode diminuarea
guluibuzelor9i a pome[ilor
obrajilor.
in ansamblu,
frecventin cazuledentafieisubtotale,
faciesulcu amprenta
modificdrilor induse de absenla unitdtilor
odonto-parodontaleimbracd aspectul
voltaireian,insd in mod antagonic,in
edentafiile
terminalereduse,acestemodificdrisuntaproapeinsesizabile.
in general,morfologia
facialSse modificdin func[iede localizarea
edentafiei
intinse,instalAndu-se
asimetriifacialege-

neratede malpoziliimandibulare
datorate
lipsei contactelorinterdentarepe partea
edenta[iei,
acompaniate
sau nu de micgorareaetajuluiinferior
al fe[ei.
Modificiritisularefaciale
Odatacu vArsta,{esuturilemoi din
organism
igi pierdelasticitatea,
tegumentele devinmai uscate,astfelincAtesteneceproceseleprodusede
sar a se diferen[ia
TmbdtrAnire
de cele datorateedenta[iei.
Certestecd acestefenomene
se suprapun
cd in urmarezolvdrii
9i bolnavulconsiderd
sale proteticeacestefenomenevor disp5rea, de aici gi necesitateacongtientizdrii
acestuia.
Egalitateaetajelorfetei
pa(iale intinse
in cazul edentaliilor
odatdcu disparifiacontactelorocluzalein
zonalaterald,
aparemodificarea
dimensiunii etajuluiinferior,?n sensul micgordrii
proin egal6mdsurd,restaurdrile
acestuia.
teticeincorectesau modificate
de trecerea
timpuluigi evolufiacAmpuluiprotetic,pot
conducela subdimensionarea
etajuluiinferior,aga cum nerespectarea
etapelorunui
algoritmterapeutic
corectconducela inegalitateaetajelorfeteiprin supradimensionarea acestuia.Astfel, orice modificare
dimensionald
a etajuluiinferiorestepatognomonicdpentru malrelafiilemandibuloimpunAndu-se
craniene,
folosirea
unormetodemultiple,
cAtmaiexacte,de mdsurare
a acestuiagi cuantificare
a varia[ieiexistente(tig.2.7).

Fig. 2.7. Cazuisticd Clinica Proteticd Dentard lagi

- metodaLeonardoda Vincimodificacompard dimensiunea


metriceutilizate,
fdrd reperepreextractio- E (fig. 2.9)
subnazale-gnation
cu Oph- Sn;
nale,sunt:
- metodaBoianov(tig.2.10)- com- metodaLeonardoda Vinci(fig.2.8)
(Ch- compardetajulinferior(Sn - Gn)cu etajul parddistanfaintercomisurald Ch) cu
distan[aSt - Gn gi urmdregteegalitatea
intreN - Sn;
mijlociu
mdsurat
acestora;
Cele mai frecventemetodeantropo-

Fig. 2.8. Metoda Leonardo


da Vinci

Fig. 2.9. Metoda Leonardo


da Vinci modificatdt

25

Fio.2.10. Metoda Boianov

- metodaWillis(tig.2.12)- utilizea- metoda Boianov modificatd (fig.


2.11)- comparddistanfaSt-Gncu distanfa zd ocluzometrul
Willis,ce mdsoardegalita- faninterpupilard,
variabi
litdti
i dimensiu
nii
tea distan[elor
Sn-Gngi fantalabialS
datoritd
ta palpebrald;
Ch_ Ch;

Fig.2.12.MetodaWillis

Fig. 2.11. Metoda Boianovmodificatd

- metoda "compasului de aur


- mdsoarddistantaSn - Gn cu
Appenrodt"
gura deschisagi aceeagidistantdcu gura
inchisd9i ob[ineun raportconstant3/5,denumitgi "numdrulde
aur";
- metodaplanuluiFrankfurt- utilizeazd in examinare
dintre
egalitatea
distanfelor
planulFrankfurt
- vertex9i planulFrankfurt
planuI bazalmandibular.
Acestevalorimdsuratevor fi trecute
in foilede observaliepentrua serviin stabilireadiagnosticului,
dar gi pentrua orienin reta, in cazulunor extractiiulterioare,
stabilirea
dimensiunii
etajuluiinferior.

fiei acesteia,in acordcu evolufia9i complicafiilegeneratede absenta unitatilor


odonto-parodontale.
Consecinfeledeplasdrilormeziale
sau verticale,cu perturbareaparametrilor
ocluzieistatice9i dinamice,
conferdo arhitecturd specificdfiecdrui spaliu protetic
potenfial,o importan[5
deosebitdevolutivd
revenind
resorbtie-atrofie.
binomului
Spatiulproteticpotenlialapare consecutivextrac[iilor
dentare,rezultatulfinal
al complicafiilorafecliunilor odontoparodontale,
tumorilor,
al traumatismelor,
fdrd a eluda iatrogenia,care intervinein
terapiafiecdreientit5ficlinicedin teritoriul
oro-maxilo-facial.
III.SEMNEINTRAORALE
Limitelespatiuluiproteticpotenlialau
intraoralpenSemnulpatognomonic
urmdtoarea
configuratie
tru edentafieeste spafiul protetic poten- mezialgi distal:fe[eleproximale
ale
variind
fial, parametriice-l caracterizeazd
dinfilorrestanfi;
de la o situa[ieclinicdla altasau de la un
- ocluzal:planulde ocluziesausupraspafiuproteticla altul,sub influenlaetiolosau sugieiedentafiei,
a formeiclinice,a topogra- fala ocluzalda arcadeiantagoniste,

26

prafataocluzalda din[ilorlimitrofiedentatiei
in cazulabsen[ei
antagonigti;
dinfilor
- inferior:muchiacresteialveolare
edentate.
spatiul
Parametriice caracterizeazd
proteticpotenfial
au valorimdritesau micgorate,in functiede cumululfactorial
ce a
de:
aclionatgi suntreprezentati
a. inal[ime- in planvertical;
- in plansagital;
b. amplitudine
c. ldtime- in planfrontal.

tagoniste).
- in cazulabsenlei
dinlilorantagonigti,
se apreciazd
in functiede indltimea
dintilorvecinispaliuluiproteticpotentialgi muchiacresteiedentate.
( F is 2
. .13)
pro- Ca modificdri,
indllimea
spatiului
sau
teticpoten[ialpoatefi micgoratd
mdritd.

inillimea poatefi mdritdin urmdtoarelesituatii


clinice(fig.2.14):
atrofiiaccentuate
alecresteialveolare;
indllimeaspafiuluiproteticpotential
in
extruzii
sau egresiiale dintilorlimitrofi
pe bazadistantei
- Se apreciazd
dincondi[iileabsen[eidin[ilorantagonigti
(muchiacrestei
tre limitainferioard
bregeiedentate;
gi cea superioaedentate)
alveolare
ocluzie
deschisd.
rd (planulde ocluzieal arcadeian-

Fig.2.13.Aspecteale inaftimiispaliuluiproteticpotential
(CazuisticaClinicaProteticdDentaralagi)

:
t,

'

Fi7.2.14. CazuisticdClinicaProteticaDentard lagi

inillimea poatefi micaoratdin urmdtoarele


cazuri(fig.2.15):

27

abraziuneasau distruc[iacoronard
limitrofi
bregeiedentate;
dintilor

subocluzia
dintilorlimitrofibregeiedentate;

egresiuneasau extruziadin[ilorantagonigti.

Fiq.2.15. Cazuisticd Clinica Proteticd Dentard lagi

- migrdrisau versiiale dintilorlimiAmplitudineaspatiuluiproteticpotential


trofi edenta[iei
cdtredintiivecinisau alte
- Se apreciazd
ca fiinddistanladin- spa[iiedentate;
tre limitelemezialdgi distalSale spatiului
- modificari
de volumale substructuproteticpoten[ial.
rilorodontaleprin preparare
sau distruclie
- Acesta poate fi delimitatnumai coronard.
mezialde dinli(cazuledentaliei
Amplitudineapoatefi micaoratdin
de cl. I gi ll
Kennedy),
mezialgi distal(edenta[ia
de cl.
urmdtoarele
cazuri:
lll Kennedy)sau numai distal (cl. lV
- versii sau migrdricorporealeale
Kennedy).
dintilorlimitrofi
sprebregaedentatd;
- modificdri
de volumaledintilor
limiAmplitudineapoatefi mdriti in ur- trofi prin obtura[iidebordantesau tratamdtoarele
menteproteticenecorespu
cazuri(fig.2.16):
nzdlorrealizate.

Fig. 2.16. Cazuisticd Clinica Proteticd Dentard lagi

Litimea spafiuluiproteticpotential
- Se apreciazdin urmatrasdriilimiprotetelorvestibulard
9i oraldale spatiului
tic potential.

- Acestease oblin prin trasareaa


doudplanuriimaginare,
tangentela fetele
gi oraleale dinfilorlimitrofisau
vestibulare
prin tangentelela versantiivestibularigi

limitrofi;
oraliai cresteiedentate.
- tratamenteodontalesau protetice
- Ldtimeaspafiuluiproteticpotenfial
nzdloarepe din[iilimitrofi
situafii(1i9.2.17): necorespu
se miregtein urmdtoarele
;
- cresteexostotice.
ale dintilor
- inclindrivestibulo-orale

Amplitudineacresteiedentate.Este
Litimea va fi micgorati ?nurmdtoaspafiuluiprotetic
similardcu amplitudinea
relesituatii:
potenfial,
in funcfiindmdritdsau micgoratd
- rota[iiin ax aledintilorlimitrofi;
gi morfologia
din[ilorlimitrofi
lie de migrdrile
- prepardri
aledinlilorlimitrofi;
cAndacesteanus-auprodus.
saunormald
- atrofiacresteialveolare.
Ldtimea cresteiedentatese mdsoaLimitainterioardlsuperioard
a spa[iului
virtualece trec prin verrd intre planurile
protetic potential este reprezentatdde
gi oraliai cresteiedentate.
creastaosoasdedentatdacoperitdde mu- sanliivestibulari
in cazulproceLalimeapoatefi micgoratd
coasd.
selorde resorbfiegi atrofie9i mdritdin cazul existenleiunor exostozesau diferite
PROTE.
ELEMENTELE
SPATIULUI
(formafiuni
procesepatologice
tumorale).
Trc PoTENTIAL
indllimea crestei edentate. Se m5Creastaedentati reprezintdosul ala
de la limitade reflexie
soardprindistanfa
dintilor
veolar restantin urma extracfiilor
mobilela vdrfulcrestei9i estein
mucoasei
spalidelimitAnd
afectatiai zoneirespective,
mod normalde 4-6 mm. Cresteleinalte
prin:
Se caracterizeazd
ul proteticpotential.
6 mm,iar celejoasese afldsub
depdgesc
- amplitudine;
indlvaloareaminimdamintitd.Reducerea
- indltime;
timiicresteiedentatese datoreazdresorb- lalime;
(fig.2.18).
lieiosuluialveolar
- muchie;
Muchia crestei. Poate imbrdca as- bazd:
pectevariate:rotunjitd,ascutitd,concavd,
- versan[i;
convexdsau poatedevenio suprafaldin
- formape sectiune;
resorbfiileaccentuate.Crestele pot fi
- profil;
exostoticein plan verticalfie pe seama
de tubeosos,avAndcaracterul
suportului
- orientare.

29

rozitateplonjantd
datoritapresiuniiexercitatede aeruldin cavitdtile
sinusalela nivelultuberozitd[ilor
sau prinpreexisten[a
unei
egresii a unitdfiiodonto-parodontale
la
acestnivel,sau pe seamasuportului
fibromucos,care este ingrogat,conferindacelagiaspect.

Fig.2.18.Modificareacresteialveolareprin
resorblieaccentuatd

Baza cresteipoatefi largdsau ingustd, in functiede gradulde atrofiegi resorbfie


osoasd,influentAnd,
la rAndulei, raportulgi
poziliacorpuluidepuntecu aceasta.
Versanliipotaveaorientareoblicd,pot
fi ugorconvecgi
saucu convexitdfi
accentuate, in acestcaz putAndaveacaracterulunor
exostoze,carepot afectaprotezarea
amovibildsau ceaconjunctd.
Un alt aspectal versan[ilorpoatefi cel concav,careapareconsecutivuneiextrac[ii
laborioase
sauin cazul
preexistenfei
parodontale.
uneiafectdri
Forma pe secliune.in mod normal,
creastape secliuneareo formdde triunghi
cu bazaspreosul maxilar/mandibular,
dar
raportatla aspectul
versan[ilor
9i la muchie
poateaveagi alteaspecte:ceatrapezoidald, cu bazamicdspremuchiacresteietc.
Profilul crestei edentate. Poate fi
regulatsau neregulat,
determinat
de extractiineinsotitede o regularizare
a suportuluiosossau in cazulunorextracfii
ce sau succedatla diferiteintervale
de timp,in

protezarea,
acestultimcazincomodAnd
pe
de o parte in protezareaamovibildprin
periclitarea
gi prinaparifialeziechilibrului
unilorde decubitale mucoaseice este
comprimatdintre baza geii gi suprafata
neregulatd
a crestei,iar pe de altdparte,in
protezareaconjunctdva avea influenle
directeasupraesteticii
corpului
de punte.
Orientarea crestei poate fi ascendentdsaudescendentd.
Elementeleodonto-parodontaIe
Ii mitrote spatiului protetic potential
Consecinlelemigrdrilorla nivelularcadei
La nivelularcadeiafectatearia ocluzald este intreruptd(fie prin edentafie,fie
prinpierderea
punctului
de contact)iar,prin
solicitarea
dinfilorrestan[i,apar fenomene
de abraziune
de diferitegrade(0, 1, 2, 3).
Fenomenele
de abraziuneduc, pe de o
parte,la transformarea
marginilorincizale
ale dinlilorfrontaliin suprafeteiar, pe de
altdparte,la reducerea
indltimiidinlilorlateralipdndla planarea
suprafetei
ocluzale.
Din{iilimitrofibregeiedentate,in urma aparitieimalpozitiilor,
expun pentru
contactulcu antagonigtii
alte suprafe(edepunctulde
cAtcelenormalegi, desfiinldnd
contactcu dintiivecini,perturbdastfelrapoartele
ocluzale
staticegi dinamice.
Migrareadintilorantagonigti
Tn plan
verticalcdtrebregaedentatdpoateimbr5ca formade extruzie
saude egresie.
La nivelularcadeiantagoniste,
de
gi
asemenea,
aparfenomene
de abraziune
leziuniodontale,iar pierdereacontactelor
dento-dentare
antagonisteinduceaparitia
migrdrilor
in plan vertical,cu perturbarea
planului
de ocluzie.

3
CAPITOLUL

EilAilrlrr
GlrlilGr
$ PAnAGillllGI

prnTrnm
rornn
i mrilrnlrn
$lIuEnr[TIn
in
Exameneleclinicegi paraclinice
edentatiaparlialdintinsdconstituieun biin elaborarea
nomesenfial
unuidiagnostic
de preciziece atragealegereauneisolulii
terapeutice
de electiein acordcu particularitateacazuluiclinic.
Foaiade observafie
debuteazdcu datele personale,absolutnecesareergonomieiaborddrii
terapeutice.
Examinarea
clinicdincepecu stabilireadateloranamnestice,
sexul,vArsta,sau
profesiapacientului
fiindfactorice interferd
cu exigenfelece caraclerizeazdsolutia
finald.
terapeuticd
in ceeace privegtesexul pacientului,
este cunoscutfaptulcd pentrufemei exigenfeleesteticesuntmai ridicate,spredeosebirede bdrbali,la carefunclionalitatea
esteprimordiald.
VArstaeste de asemeneaimportanpacientd, reflectAndu-se
asupraterenului
gi generald
tului (patologie
stomatologicd
geriatricd),
alegeriivarianteiterapeutice,
planului
etapizdrii
de tratament.
Domiciliulpacientului
condifi
oneazd
planuluide tratament.
etapizarea
Profesia poate da indica[iiasupra
ffiefactoriloretiologici("cariacofetarilor",
diucu noxe- mercur,plumb,acizietc.)iar,

JI

in alegereasolutiei
uneori,este definitorie
de tratament.
Aceastdetapda examenului
clinicse
incheieprin culegereadatelorprivitoarela
conditiilede viati gi munci ale pacientulu i.
Motiveleprezentirii suntdiverse,in
funcliede formaclinicda edentaliei,
de
prevalenlaunei anumitesimptomatologii,
gi amploarea
complicatiilor.
de prezenta
Motiveleprezentdrii
reunesc:
- tulburdri
de diversegradegenerate
masticatorii,
fizionomice
de disfuncliile
9i
fonetice;
- tulburdriarticulare,
lezimusculare,
unialemucoasei;
- reoptimizarea
unor restaurdriproteticevechi,necorespunzdtoare
din punctde
vedereal refaceriimorfo-funcfionale,
Anamnezaare un rol deosebitde
importantTn cadrulexamenuluiclinic al
pacientuluiedentat parfial intins, derulAndu-sepe urmdtoarele
secliunicomponente:
- istoricul
afectiunii;
generalegi stomato- antecedentele
logice;
gi
-antecedenteleheredocolaterale
personale.

lstoricul ne oferi dateasupra:


- debutului,
evolutiei
edentaliei
;
- tratamentelor
urmate,precumgi a
timpuluiscurs de la pierdereaultimilor
dinli;
- momentului
realizdrii
unei protezdri
mobilegi receptarea
acesteiadin punctde
vederepsihologic
Aifunclional;
- cronologiaextracliilor
dentare,ca gi
etiologiapierderiidinfilorsunt date ce se
protetic;
coreleazd
cu morfologia
cAmpului
cu medicul
- colaborarea
dentist.
Antecedentelepersonalegenerale:
Starea generalda pacientuluieste
esentialdpentru o abordarespecificdin
teritoriul
medicinii
dentare,incd din aceastd etapd creiondndu-se
alternativele
terapeutice,
dictatede tabloulgeneral.
Se vor identifica
afec[iunile
sistemice
ale pacientului,
in specialcelece interferd
cu tratamentul
stomatologic.
personale
generalese
Antecedentele
vor corelacu: vArsta,sexul,stdrilefiziologice,momentul
evolutivbiologic
in carese
afld pacientul(cregtere,
maturidezvoltare,
tate,involufie,
ciclulla femei,sarcind).
personale
gein cadrulantecedentelor
nerale,suntde interesaceleafecliuni,
care
prin manifestdrile
complexepe care le prezintdinterferd
cu patologia
orald,nerespectarearegulilor
de abordareimpusede acesteapericlitAnd
stareagenerald
a pacientului.
Principalele
afecliunigeneralesunt
reprezentate
de:
- afecfiunilecardiovasculare:
miocardiopatii,
endarterite,
hipertensiu
ne arleriald
;
- afecfiunile aparatului respirator:
astmbrongic,
emfizempulmonar,
scleroze-

le pulmonare,
obstrucliiale cdiloraeriene
superioare;
- afectiunile
aparatului
digestiv:gastrite, ulcere,hepatite
cronice,eirozehepatice;
- afecliunile
metabolice:
diabet,obezitale,avitaminoze;
- afectiunile
renal:insuficiaparatului
enfdrenald,nefropatii,
sindroame
renale;
- discraziile
sanguine:anemii,leucoze,sindroame
hemoragipare;
- afecliunile
sistemului
endocrin;
- afecliunilesistemuluinervos:epilepsie,Parkinson;
- intoxicatiile
9i boalade iradiere;
- afecliunilecontagioase:
hepatitavirald,gripa;
gi stdrileprecanceroase.
- cancerele
Precauliile
aborddriiterapeutice
in teritoriulpatologiei
oraleconcordante
cu diagnosticul
de staregenerald
vorfi prinurmare:
- alegereaanestezicului
corespunzdtor,fdrdvasoconstrictor;
- evitarea manoperelordureroase,
dezideratce guverneazdintreagamedicind dentardactuald;
- planificarea
ergonomicd
a gedinlelor
de tratament;
- respectareaprotocoluluiterapeutic
pentruprofilaxia
endocarditei
infeclioase;
- certitudineacd pacientulrespectd
pentrupatologia
generald;
medicafia
-materializarea
conceptului
de interdisciplinaritate
cu mediculspecialistpe
fiecareentitateclinicdgeneraldin parte;
- temporizarea
manoperelor
stomatologicepdnd la stadiulde compensare
al
boliigenerale;
- inilierea terapiei protetice dupd
identificarea
afecfiuniigeneralede bazd,

modullor
func[iiexistente(ex.bruxismul),
gi acuzelelegatede acesde manifestare
tea;
- in cazulin carebolnavulestepurtdse impune
tor al uneiprotezemobilizabile,
la
obtinereaa cAtmai multedateprivitoare
momentulprotezdrii,
modulin care a deprecum
cursgi a fost acceptattratamentul,
gi modulin carepacientuls-a acomodatcu
proteticdmobild.
restaurarea
Tratamentele
anterioare
chirurgicale
in sferaoro-maxilo-faciald
constituie
o altd
in care trebuieorientat
directieimportantd
interogatoriul
bolnavului.
O altd sectiunea foii de observatie
electroniceeste reprezentatd
de antecedentele heredo-colateralece reunesc
generalegi stocele doud maricategorii:
matologice.
Prinanchetele
familialese pot depista
ce afecteazdultimele3 gebolilesistemice
de interes
Antecedentelepersonalestomato- neratiiale familieipacientului,
pentrumediculdentistfiindbolilecu deterlogice:
eredistomatolo- minismgenetic,celecu predispozitie
Stabilireaantecedentelor
gice vizeazd identificarea
gi plasareain
tar5, bolilecu caracterfamilial(condiliide
stomato- mediucomun),bolilecu riscde transmitere,
ordinecronologicd
a afec[iunilor
de sarcinS.
bolilemameidinperioada
logiceale bolnavului.
Antecedentele
stoheredo-colaterale
Prin elaborareaacestui"istoric stose analizeazdinvedereadepismatologic"al pacientului
se obtino serie matologice
cu transmitetdriiafecfiunilor
stomatologice
referitoare
la:
de dateimportante
paropentruun anumittip de
re geneticd:anomaliidento-maxilare,
- suspiciunea
congedontopatii,
cariimultiple,malforma[ii
afectarestomatologicd
;
nitale.
- rataafectdrii;
Conditiilede viati 9i munci reprezin- evolufiagi importantaacordatdde
pacientpatologiei
td o altd sectiunede caretrebuiesd tinem
orale;
pe careTlau asupn apacont,prinimpactul
modulTnca- tratamentele
efectuate,
rifieiunorafectiuni
cu rdsunetla nivelulsisre pacientula fost satisfdcut
de solu[iileteprecumgi asupraviatemuluistomatognat,
rapeutice;
solu[iei
terapeutice
abordate.
- consemnareaeventualelorpara- bilitatii
pentrua nu afectaviabilitatea
solufieiterapeutice,un exempluconcludent
fiind reprezentat
pe de o partede tulburdrile
metabolicece afecteazdprocesulde resorblie
gi atrofie,ceeace va conducela o instabilimobile
tate precocea varianteiterapeutice
de tratamentsau de terapiacortizonicd
sau iradiantd,ce accentueazdin egald
mdsuraatrofiaosoasd;
- afecfiunile
alergice,in mod special
spre
alergiala acrilate- ne direclioneazd
acrilateleflexibile,pentruvariantamobild
terapeuticd,
acestematerialefiind monomer-free(agentulcauzalal alergiei);
- aplicareaantibioterapiei
de protectie
in acord cu protocoalele
standardpentru
afecliunile generale ce pot genera
generate
bacteremii
tranzitorii,
de manoperelesAngerAnde
specifidin sferapregdtirii
ce sau nespecifice.

33

pul de masticatie
Dateleconsemnale vizeazd'.
(frecdtor,
tocdtor,mixt),
- stabilirea
mediuluiin care pacientul masticatia
uni-saubilateralS.
Tgidesfagoard
(mediutoxic);
activitatea
Examenulclinic al sistemuluisto- caracterul
munciidepuse(muncicu
matognat va realizainvestigareaclinicd
solicitarepreponderent
fizicdsau intelec- cervico-faciald
a regiunilorinvecinategi
tuald)gi existenta
eventualelor
ticuriprofe- examinarea
metodele
orald,utilizAnd
clasisionale;
palpare,percutiegi chice - prininspec[ie,
- tipul de alimentatie(rationalS
sau ar ascultatie.
preponderen[a
abuzivd),
hidrocarbonatelor
gi a consumului
in alimenta[ie
de alcool,
tutun,condimente;
EXAMENUL
CERVICO.FACIAL
- ritmicitateameselor(pdstratdsau
Esteefectuatprininspec[ie
din fafdgi
(alert,me- profil,prinpalparesuperficiald
ritmulmasticator
dezordonatd),
gi profundd,
pentrutexturaalimen- asculta[ie,o aten[ie deosebitatrebuind
diu, lent),preferin[a
telor (moi,consistente,
fibroase),
stereoti- acordatd
articula[iei
temporo-mandibu
lare.

Fig.3.1. Diversetipuride contururifaciale

lnspeclia
in edentaliile
intinse,in acordcu amplitudinea
gi prezenta
edentatiei
complicatiilor localegi loco-regionale
se observdla

inspectie
faciale,modificdri
asimetrii
antropologice,cu modificarea
indicilorfaciali,
datoratdmicgordrii
etajuluiinferior,infundarea obrajilorsimetricdsau asimetricd,

gantu
rilorfaciale.
accentuarea

alegerea
dintilorartificiali.
fetei(mimicd,
fizionomie);
3. expresia
4. simetria
facialdgi tipulfacial;
Inspectiade fatd: arein vedereana5. proporfiaetajelor;
lizamaimultorelemente:
(comparativ
6. coloratia
tegumentelor
1. aspectulmorfologic,
staticAi dinainvecinate)
cu regiunile
micde ansamblu;
;
T.integritateategumentelor(defor2. conturulfetei(fig.3.1):se corelea(tipulcerebral, mdri, tumefieri,ulceralii,tumori,cicatrici,
zd cu tipul constitufional
digestiv,respirator,muscular)gi poate pl5gi,fistulela carese descriudimensiunile,formagi aspectul);
formd:
aveaurmdtoarea
ale fetei
8. elementeleconstituente
- ovald;
(ochi, pleoape, nas, buze, comisuri,
- pdtratd;
menton,obrajicu pliuri,zone temporale,
- rotundd;
maseterine,parotidiene,urechi, tragus,
- trapezoidald;
- dreptunghiulard;
conductauditivextern);
9. relieful natural al fe[ei (aspectul
- triunghiulard.
gi al gan[urilor
anatomice
ldentificareaconturuluicorect (fig. proeminentelor
in funcfiede amplitucarepot fi modificate
3.2) ne intereseazd,deoareceexistd o
edentatiilor)
dineagi localizarea
strAnsdcorelareintre forma acestuiagi
;
gi formacapului(tipurile
10.simetria
formadintilor,elementcare se reflectdin
fixe sau Tn cranio-faciale).
modelarea
corectda restaurdrii

Fig. 3.2. lnterrelaliadintre formafelei gi a dinlilor,ulteriorprelucrarecomputerizatdfotograficd


(dupdLinderman,2004)

puncteleparamediene:
Zy gi Go dreapta9i
stAnga.
Eventualele
asimetriipot fi localizate
la nivel:
(deformarea
- articular
uni-saubilatein cadrulpoliartriralda zoneipretragiene
mandibusau malrelatiilor
telorreumatoide

Simetria faciald se analizeazdTn


in raportcu axulverticalal
senstransversal,
planulde simefefei.Se traseazdimaginar
trie mediance treceprinTr-N-Sncaretregi
buie sd coinciddcu liniileinterfrenulare
gi se
maxilardgi mandibulard
interincisive
raporteazdla acesta distan[elepAnd la

35

lo-craniene
primarecu supra-alveolie
cu laterodevia{ia
consecutivd
a
dento-maxilare
gi
mandibulei
etc.);
mordex apertussau refacerilorprotetice
- osos(exostoze,
dismorfisme,
forma- defectuoase
din zonelelaterale.
consofiunitumoralesau pseudotumorale,
liddriosoasevicioase
etc.);
Inspectiade profil urmdregte
urmd- muscular(hipertrofii,
spasmemus- toareleelemente:
culare,hipertonii);
1. profilulfacial(in funcfiede planuri-ocluzal (anomaliidento-alveolare le Simon,Dreyfus,Frankfurt)
poatefi conprimare,
leziuniodontale
coronare,
edenta- cav,drept,convex;
2. unghiulnazo-labial
- normal90",
tii, restaurdriproteticeincorectconcepute
gi realizate
poatefi modificatin funcfiede pozifiasau
etc.);
- peti moi (supura[ii,abcese,tumori absentadintilorsuperiori(proalveolodon[ii,
etc.).
edentafii
etc.);
in sensvertical,
se urmdregte
3. posturabuzelor(in funcfiede tanegalitatea etajelorfefeiprin metodeleantropome- gentagurii):protruziv,
retruziv;
trice cunoscute.Cel mai frecvent,etajul
4. treaptalabiala(normal,buza suinferiorestecel care-gimodificadimensiu- perioardacoperdsau depdgegte
ugorconnea, in majoritatea cazurilor prin turulbuzeiinferioare)
poatefi modificatd
in
subdimensionare,
datoratd amplitudinii sensul accentudrii(anomaliidento-maxiedenta[iei
sau abraziei,
insd pot fi intdlnite lare:proalveolodon[ii,
retrognafii
saueden(edentatii
a acestuia. tatii)sauin sensulinversdrii
fron9i situafiide supradimensionare
Aceastddimensiune
se mdsoardatAt tale,progna[ii,
ocluziiinversefrontaleetc.);
in rela{ie de posturd,cAt gi ?n rela[ie
poate fi
5. ganful labio-mentonier:
centricd.
in modnormal,trebuiesd existeo
normal,gterssau accentuatin funcfiede
prezenta
diferen[dintreacestevaloride 2 - 4 mm.
sauabsentadinlilorfrontali;
- in retalia de posturd, etajul inferior
6. pozitiamentonului:normo-lpro-l
poatefi mdritdatoritdunorhipotonii
muscu- retrogenie;
pe colarepe mugchiiridicdtori
7 . u n g h iugl o n ia c1: 1 0 - 1 2 5d" u p d1 2
9i hipertonii
borAtorigi poatefi micAoratin cazul unor ani,130-140' la vArstnici;
pe mugchii
spasmesauhipertonii
musculare
8. ramulbazilar:aspect,orientareetc.
ridicdtori
pe mugchii
sauhipotonii
coborAtori.
poate
- in relaliacentricd,modificarea
Palparea
apdreaprinmicgorarea
insolegtegi completeazdinspecfia.
etajuluiinferiorcauzaldfie de existenlauneianomaliidento- Se realizeazd
gi profund.
superficial
maxilare(infraalveolii
Elementeleurmdritein cele doud
ale zoneilateralecu
ocluzieadAncd),
fie de pierderea
stopurilor etapesunt:
centricelaterale:
leziuniodontale
coronare,
- Palpareasuperficiald:temperatuedentafiicu instalarea
gi
ocluzieiprdbugite. ra, umiditatea,
sensibilitatea,
deniveldri
Mdrireaetajuluise poatedatoraanomaliei deformdri.

poatefi crescutd
Temperatura
din casau
uze generale(staregeneraldalteratd)
Temperatura
locale(leziuneinflamatorie).
reci este
scdzutdimpreundcu transpiralii
generaldgi se constituie
semnde afectare
in urgent5.
De asemenea,este urmdritdstarea
de hidratare/deshidratare
a teoumentelor
(umiditatea).
Tot in cadrulpalpariisuperficiale
se
apreciazdsensibilitatea
tactild (simetric
dreapta/ stAngacu ruloude vatd),termicd

(cu eprubetecu ape rece) 9i dureroasd


(parestezii,
hipersensibil
itatietc.).
Palpareaprin pensareevidentiaza
gi cantitatea
elasticitatea
tesutuluisubcutanat(normal,
in excessau slabreprezentat).
- Palpareaprofundd:se realizeazd
pe elementele
componente
ale sistemului
punctelede emergentdale
stomatognat:
mugchi, reliefuriosoase,
trigemenului,
ganglioni,
articulatia
temporo-mandibulard
( f ig 3
. . 3 ,3 . 4 ,3 . 5 ) .

Fig. 3.4. Palpare piramida nazala gi arcada zigomaticd

Fig. 3 3. Palparea rebord supraorbitargi


infraorbitar

Fig 3.5. Palpare ram ascendent mandibular, ram orizontal mandibulargi menton

Se insistdasuprapalpirii marginii
bazilarea mandibulei
9i a indltimiiramului
prinpensarea
orizontal
sa intredouddegete. Palpareamugchilorse efectueazd
gi extraoral
intraoral
la nivelulinse(ieigi al
maseimusculare,
dAndustaticAidinamic,
volumetrice
se indicatii
asupramodificdrilor
ale punctelor
dureroase
9i ale zonelorde
37

iradiere,
a tonicitd[ii
9i puteriide contracfie
muscularS.
inPalpareamugchilor
completeazd
spec[ialorgi arein vederemasamusculard
gi inse(iile,
Palparea
simetric
Aicomparativ.
mugchilor
se realizeazd
static(in repaus
postural)
gi dinamic(cu gurainchisd,cAnd
maximasi cu
intercusoidarea
efectueazd

gura deschisS,opunAndu-se
puncteledureroase,
2. sensibilitatea:
deschiderii,
propulsiei,
- manevrele zonelede iradiere,
inchiderii,
diductiei
zoneletrigger;
Netter).
3. consistenla;
Prin palpareamasei musculare,se
4. tonicitatea.
evalueazd:
Palparea
se realizeazdinlr-o
anumitd
1. dezvoltarea
mugchiului,
cu evenordine(Tabelul
A):
volumetrice:
tualelemodificdri

Mugchi

TabelulA.Foaiede observalie- mugchi


Volum
Tonicitate
Durere

Consistenfi

Mugchiimobilizatoriai mandibulei
:=

e ea

(!
tt,
$

Yq)

(,)

S
o

Maseter
Pterigoidian.
intern

Pterigoidian
extern
Digastric
Milohioidian
Geniohioidian
SCM

Dr
stg.
Dr.
stg.
Dr.
stg.
Dr.
stg.
Dr.
stg.
Dr.
stg.
Dr.
stg.
Dr.
stg.

tr

tr

tr

tr

tr

tr
tr

tr
tr

tr

tr
tr

tr

tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr

-Q,

o
.g

6a
.g

tr
tr
tr
tr

-:s

Temporal

.e

tr

u
tr
tr
tr
tr
tr
tr

tr
tr
tr
tr
tr

tr
tr

u
rl

tr
tr

tr

tr

tr

tr
tr
tr
tr
tr

tr
tr

n
tr

tr
tr
tr

tr

tr
tr
tr

..1-

.IC

s$

SE

E$
(I).E

{
o

.go

tr

tr
tr
tr
tr
tr
tr

tr
tr

tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr
tr

tr
tr
tr

tr
tr

tr

tr

tr
tr
tr
tr
tr
tr

tr
tr
tr
tr
tr
!

tr

Mu g c h iimimic ii

Dr.
stg.
Orbicularul buzelor Dr.
sup.
stg.
Dr.
Orbicularul
buzelorinf.
stg.
Dr.
Mentonieri
stg.
Dr.
Narinari
stg.
Occipitali
9i Dr.
Buccinator

paracervicali

tr
tr

tr

tr

tr
tr

tr

tr

tr
tr

tr
tr
tr

tr
tr
n

tr

tr
tr

tr

tr

tr

il

tr
tr

tr

tr

tr

tr
tr

tr
tr

tr
tr

tr

tr

tr

tr

tr
tr
tr
tr

tr

tr

tr
tr
tr

tr
n

tr
tr

tr
tr
tr
tr
tr
tr
stg. tr

tr
tr
I

n
n

tr
tr
tr

tr

mugchii
sternocleido-mastoidian,
ai mandibulei digastric,
1. mugchiimobilizatori
. .10);
- temporal(fig. 3.6), maseter(fig. 3.7), lim b ii( f ig 3
2. mugchiimimicii- orbicular,
buccipterigoidian
extern(fig. 3.8), pterigoidian
(fig.3.9), nator,narinari.
geniohioidian,
milohioidian
intern,

Fig.3 6. Palparea m. temporal

Fig.3.7. Palpaream. maseter

Fig. 3.8. Palparea m. pterigoidian extern

Fi7.3.9. Palpaream. milohioidian

.:r&

Fig. 3.10. Palparea m. limbii gi sternocleidomastoidieni

Palpareaplanului osos urmdregte


examinarea
contururilor
osoase9i a suprafefelorosoase,simetriccomparativ,
descendent,
urmdrind:
f . integritatea
osoasd;
2. reducerile
de volum(atrofiile);
3. sensibilitatea;
4. deformdrile;
5. denivelarile
in treaptd(fracturi);
6. mobilitatea
anormalda unor segmenteosoase.
in cazul unor deformdriosoase,se
vor preciza:
- se d iu l;
- li m ite l e;
- mdrimea,
aspectul
suprafetei;
- consistenla;
- rapoartele
cu [esuturile
moi.
Palpareapunctelor de emergenfi
prinpresiuale trigemenului
se realizeazd
ne simetricd
exercitatd
cu policele
la nivel:
- supraorbitar(sensibilin sinuzite

frontale,
nevralgii);
(sensibil
- suborbitar
in sinuzitemaxilare,nevralgii);
- mentonier
(sensibil
in nevralgii).
Palpareagrupelor ganglionarese
pe grupeganglifacecomparativ,
simetric,
onare: suboccipitali, retroauriculari,
p r e a u r ic u la( frig
i .3 . 1 1 ) ,g e n ie n i,s u b m a n jugulodibulari(submaxilari),
submentali,
(fig. 3.12),
carotidieni,supra-claviculari
grupeganglionare
(fig.
cervicale
anterioare
posterioare
(fig.3.14).
3.13)9i cervicale
ganglionii
in modnormal,
suntnepalpabili.Patologic,
in inflamadevinpalpabili
tii, procesetumorale,cAnd se apreciazd
caracteristicile
acestora:
- n u m d r u l;
- s e d iu l;
- forma:
- d im e n s iu n e a ;
- suprafata.

Fig. 3.11. Palpareagr. ggl. preauricularigi retroauriculari

Fig. 3.12. Palparea gr. ggl. genieni, submandibularigi submentonieri

F .a
Fig. 3.13.Palparea gr. ggl. cervicale anterioare

Fig. 3.14. Palparea gr. ggl. cervicaleposterioare

gurii,urmdregte:
Palpareaglandelor salivare mari: inchiderea
- excursiile
parotide, sublinguale,
condiliene;
submandibulare,
- excursiile
mentonului
din fata (sila
asociatd
secretiei
salivare
cu exprimarea
gi profil
nivelulorificiilor
de excre[ie9i simptomato- metriafatride planulmedio-sagital)
de migcare
a mentonului);
logiapacientului
ne orienteazd
asuprast5- (traiectoria
gurii(fig.
- amplitudinea
deschiderii
riide sdndtate
la acestnivel.
3.15).
Examenularticulaliei
temporo-mandibulare
in strdnsdcorela[ie
cu
Se realizeazd
gi examenul
mugchilor
ocluziei,
examenul
palpare,ascultatie,
in inspectie,
constAnd
in staticS:ocluziecentricd,repausmandibulargi in dinamicd.
la nilnspectiastaticdse realizeazd
Fig.3.15. Amplitudinea deschideriigurii
pretragiene
gi mentoniere.
Se
velulregiunii
din
urmdresccomparativstAnga-dreapta,
(la 13
Palparearegiuniipretragiene
fa[d gi profil,urmdrind
modificdrile
de cumm anterior
de tragus,pe liniace unegte
loare,integritate,
asimetriile.
se
unghiulexternal ochiuluicu tragusul)
gi
la deschiderea
Inspectia
dinamicd,

realizeazdcu cele patrudegeteTntinsepe


suprafafade examinatgi bidigital.

Examenul oral
Un examenclinicoral corectse va
efectuacu deosebitdatenfie,?nconditiide
Palpareain dinamici se realizeazd iluminare
perfectS.
Se vor urmdriin ordine:
in inchidere-deschidere,
de asemenea, orificiulbucal,mucoasajugald,vestibulul
princeledoudmetode:
bucal,arcadeledentare,suportulodontal,
- palparecu cele patrudegetepozi- spaliulproteticpotential,
suportulparodonpretragian
permite
aprecierea
[ionate
tal, palatuldur gi moale,limba,plangeul,
excursiilor
condiliene;
examenul ocluziei, examenul relatiilor
'palpare
(cu indexurile
bidigitala
Tn mandibulo-craniene.
canaleleauditiveexterne)- traiectoriade
(fig.3.16).
rotatiepurdcondiliand
Examenul orificiului bucal
Se apreciazdprinpalpare:
La examinareastatici a orificiului
pretragiene;
- sensibilitatea
regiunii
bucalse oblindateasupraculoriigi texturii
pozitia
condililor;
labiale,a fanteilabiale,a raportului
bilabial
pretragiene;
- deniveldrile
regiunii
sau treptei labiale,a simetrieiarcului
- excursiilecondiliene(simetrie,siCupidon(asimetriaarculuiCupidongi a
nergie,amplitudine);
buzei poate apdrea Tn edentatiifrontale
- zgomotele
articulare.
paramediene
sau in ectopiide canin)gi
Sensibilitatea
elementelorarticulare asupra filtrului buzei superioare.in
se deceleazd executAnd presiuni pe
frontale,cAndlipsescmai multi
edentafiile
mentonin sens postero-superior,
in timp din[isuccesivi,
se poateobservala inspecce bolnavulareguraTntredeschisd.
rogua buzeicu micaorarea
[ie o infundare
luibuzei.

Fig. 3.16. Palpare bidigitald

Auscultatia se poate realizadirect


sau indirect(mediatdde un dispozitivintermediar)gi poate decelaprezentazgomotelor succesivesau concomitentein
(cracmente,
articulalii
crepita[ii).

Examinareadinamicd a orificiului
bucalpoateevidenliauneorio amplitudine
mdritda deschiderii,
datoritdlaxitdtiicapsulo-ligamentare
in ATM sau micgoratd
(prinmicrostomie,
mergdndpAnd
constricfii
la anchilozd
temporo-mandibulard,
trismus
de masetersaufracturicondiliene).
Simetriadeschideriiorificiuluibucal
poatefi afectatdprin deviereamentonului
in afec[iuni ce intereseazdarticulafia
Tn edentafiipa(iale
temporo-mandibulard,
(clasaI
intinseunilaterale
sau uniterminale
gi a ll-a Kennedy),in paraliziigi pareze
faciale.Se va aprecia,de asemenea,
am-

plitudinea
gi a distantei cicatrici).
interlabial
spafiului
intercomisurale
in timpulvorbirii,
surAsului,
- Spre deosebirede edentatiatotalS
rAsului.
in care zonelefuncfionaleperifericese
succedintr-oordineclard,in edentatiaparExamenulmucoasei labio-jugalegi
intAlnimuna,doudzonefuncti[ialTntinsd
al vestibulului bucal
onale Tn acord cu topografiaedentatiei,
Se va efectuao examinarede an- acesteafiindde multeori scurtatesau inmucoasei labio-jugale,
samblu a
trerupteprin prezenfaunitd[ilorodontointegritatea,
colora[ia,pre- parodontale
apreciindu-se
(N.Forna).
zen\a amprenteidintilorgi a interliniului
vestiExaminarea
zonelorperiferice
prolabarea
mucoasei
sprespa[iul
articular,
bularese face prin inspectiegi palparede
edentatca urmarea ticurilorde succiune,
la dreaptala stAnga,atAtstatic,cAt gi diaspectulcanaluluiStenongi permeabilitanamic prin mobilizarea
fesuturilorde la
tea sa, aspectulsalivei,aspectulzonelor
periferia
protetic.
cAmpului
invecinatecanaluluiStenon (depistarea
unor elementegrdsoase corpusculii
PungaEinsering
Fordyce).
Se va examinacu atenlieprininspecbucal,conSe va examinavestibulul
cu oglindatesuturile
aspectelepatologice(abce- [ie, indepdrtAndu-se
semnAndu-se
se, formatiunitumorale,fistule,cicatrici), moigi prinpalparecu degetulsaufuloarul,
corectdimensiunile.
apreciindu-se
gi pliciloralveolo-jugale
in
inser[ia
frenurilor
Apreciereainallimiicorectea zonei
raportcu festonulgingival.
in cazulin care
spre
sunt prezenteedentatiiterminale,care se face prin basculareamandibulei
ldtimiiprin
iar aprecierea
apeleazdla o protezareparlialamovibild, zonaexaminatd,
zonelor basculareamandibuleide parteaopusd
descrierea
esteabsolutobligatorie
func[ionaleperifericeadiacentespatiului examindrii.
proteticpoten[ial.
Zonade mucoasdpasiv-mobilS
se va
apreciaprin inspecfiegi prin palparecu
Zonelefunctionale
fuloaruldin aproapein aproape.La ince- Se vor examinaatAtdin punctde
pdtorieste indicatsd se trasezecu creiovederedimensional
cAtgi din punctde venuldermatograf
liniaghirlandatd.
gi al calitSfii
suportului Urmdrindaceleagicaracteristici
dereal conlinutului
se examimuco-osos.
- Se apreciazdlimiteleanatomice,
indltimea,ldfimea,zona de
amplitudinea,
mucoasd pasiv-mobild,prezenfa unor
eventualeformatiunipatologice(bride,

43

neazdfoarte atent zona vestibulari latefizionorali dreapti, zondcu importantd


micdgi foneticd,folosindtestede mimicd
gi trac[iune
ale buzeisuperspreposterior
ioare ce ne evidenfiazdnivelulinse(iei

p lic i a
i l v e o l o - j u g a(fi
l e g .3 .17 ).
Eana vestibulara frontala

$-

p.
EI

*t

.le t.

tg\

rF

's

tfa

'2

l1?
e'

.o

GT
F

t
a
o-

Fig. 3.17. Examinareazonelor periferice vestibulare

Examinarea
zoneifrontale
apreciindu-se
diferentade culoareintre
- Situatdintreceledoudplicialveolo- palatuldur gi palatulmoale.Palparease
jugale,se va efectuatractionAnd
facecu fuloaruldinspreanteriorspreposspre in
alardugorbuzasuperioard.
terior9i de la dreaptasprestAnga.
- Examinarea
- Estenecesareo apreciere
corectda
dinamicda zonei,,Ah"
latimiiacesteizonedin considerente
fizio- se va faceprinpunerea
in tensiune
a vdlunomice, a inserfiei frenului labial, a
lui palatin,prinmanevra
printuse
Valsalva,
retentivitatii
versantului
vestibular,
gi
ca gi o
ugoardgi prinemisiavocalei,,A".Ldtimea
pasiv-mobile. valoareaclinicaa zoneivariazdin functie
delimitare
corectda mucoasei
- Uneoricaracteristicile
acesteizone de pozitiavdluluipalatin,
carepoatefi: ver(bogatia
submucos)
ne fac sd re- ticald,oblicasau orizontald.
Pozitiaoblicd
[esutului
marcdmgreutrecereaspremucoasapasiv- esteconsideratd
permicea maifavorabild,
mobilSgi sd aproximdm
aceastdzond.
a succiuniiinternegi extertAndo realizare
Examinarea
zonelorfunc[ionale
ne.
se
continudcu descriereazonei vestibulare
laterale
stAngigi a pungiiEisenring
ZonelefunctionaleperifericemanstAngd.
prinaceeagimedibularese examineazd
Zona,,Ah"
todologie
ca gi la maxilar.
- Esteo zondcheieperifericd
de inchidere marginaldcu rol in realizarea
Zona vestibulari laterali sau punprin inspectie, ga lui Fisch
succiunii.
Se examineazd

- Estedominatdde inserfiamugchiu- Aceastdzoni permiteingrogdriale


luibuccinator.
marginilorprotezei pentru ameliorarea
- Se va examinacu guraintredeschi- menfinerii
gi stabilitdtii
(fig.3.18).
acesteia
sd, indepdrtdnd
ugorcu oglindafesuturile
moi.
Zone
tubercululul
pldbrm

Zons vsetihularafront*la
Fig. 3.18. Examinareazonelorperifericevestibulare

Zona vestibulari centrale mandiExaminareazonei lingualeretromobulard


lareNeygi Bowannse faceprininspecfie
gi
- Se evidenliazd
prineversareaugoa- palpare,indepdrtAndbaza
limbiicu oglinda.
rd a buzeiinferioare.
Posibilitd[ile
de extindere
in aceastdzondse
- Prezentamugchilor
cu inserlieper- vor apreciain funcfiede retentivitatea
ei dapendiculard
la periferiacAmpuluiprotetic td de inclinarearamuluiascendent
al mandetermind
modificdri
gi al unghiului
importante
goniac.
aleacestei dibulei
zone.
Zona linguali lateraldse examineaZonele funcfionale periferice linpacientului
zd indicAnd
migcaride ridicare
guale mandibularecu caracteristicile
fie- 9i balansare
a limbiispredreaptagi stAncdreiagi cu posibilitdtile
de utilizaresau ga. Palpareadigitaldpoateapreciacorect
profunzimea,
extindereale marginilor
aparatului,
se vor
aspectullinieiobliceinterne
examinastaticprin inspecfiegi palparegi
mugchiului
milohioidian.
9i inserfia
dinamicprinmobilizarea
limbii.Cu cAtmoPrezenfa
uneiliniiobliceinterneretenbilizdrilelingualesunt mai ample,cu atAt tive limiteazdextinderea
marginiiaparatului
modificdrile
zonelorperiferice
suntmai im- protetic.in zona premolardse palpeazd
portante.
uneoripe versantul
internal cresteiedentate

torusulmandibular
ce puneproblema
corecsaunumaia folierii.
[ieichirurgicale
Zona lingualdcentrald,zond cheie
de inchideremarginala
similardzonei,,Ah"
de la maxilar,este dominatdde inserfia
genioglos.
mugchiului
Pozifia
limbiiimpune
caracteristicile
anatomo-clinice
ale zonei,
astfel inser[iaanterioardmicAoreazd
dimensiunile
zoneigi cregtegradulde mobilitateprintrac[iunile
exercitate
de frenullingual.Inser(iaposterioard
micgoreazd
mult
dimensiunile
zonei.
Examenularcadelor
dento-alveolare
Se examineazd
arcadeledin punctul
gi continuitdtii
de vedereal formei,simetriei
lor. Acest exameneste urmatde apelul
din[ilor.
Menlinereacontinuitdtiiarcadeiprin
pdstrarea
punctelor
de contactnu reprezintd o garan[iea prezen[eituturorunitdfilor
pe arcadd,caz in care
odonto-parodontale
leziunea
anatomicd
existdprinabsen[adin[ilor.
Aceeagiobservalie
estevalabilain situafia in care continuitatea
arcadeieste
refdcutdartificialprintr-oprotezare
fixd,dar
carenu anuleazd
edentatia.
Se va examinasuportulodontal(de
la 1.8la 2.8)prininspec[ie,
palparegi percutiedin punctulde vedereal culorii,morfologieicoronare,tratamentelor
odontale,
vitalitdtii,implantdrii,
pozitieipe arcadd,
punctului
de contactetc.
Percufiase va efectuaatdtin ax cAt
urmdrindu-se
atAtrdspunsul
9i transversal,
cAt gi intensitatea
acestuia.Un rdspuns

46

pozitivsau intenspozitivla percufiain ax


denotdun procesperiapical
activ,in timp
ce un rdspunsugorpozitivpoatesemnala
prezen[a
unuiprocescronicperiapical.
PercutiatransversalSpozitivd este
parodontale,
apanajul
afectiunilor
intensitateafiindpropo(ionald
cu gradulinflama[iei.
in cazulexisten[eiabraziese vor preciza gradulacesteiagi orientareafa[etelor
de abrazie, specificAndu-selocalizarea
unidentard,
la un grupde din[isau la nivelulTntregii
arcade.
Se va precizadacd punctulde contactestepunctiform
sauin suprafafd.Dacd
acestaeste absentprin diastemS,treme
sau edentatie,arcada este consideratd
intreruptd
din punctde vederemecanicAi
se va examina, dupd caz, papila
interdentardde la acest nivel (frecvent
prezintdfenomeneinflamatorii
secundare
impactdriialimentare)
sau se va descrie
spatiulproteticpotenlial.
in cazul suspectdriiunor leziuni
odontale minime, cu localizdridiferite
(frecvent
frontal)sub un stratde smal[apaprinculoaremodificarentintact,certificate
td (tentdgri),acesteasunt mult mai bine
prindiafanoscopie.
examinate
Pentrua punein evidenfdvitalitatea
dinfilorstAlpigi a celorlalte
unitS[iodontoparodontale,
se pot utilizamultiple
testede
vitalitate.
Testede vitalitate
Testelede vitalitatesunt metodede
pulparela dinli
determinare
a sensibilitelii
a cdrorvitalitatepoatefi compromisd,
evaluarearealizAndu-se
?ncomparafie
cu dinlii
vecinisau omologi,considerati
a fi sdnd-

togi.
praguAvAndin vederevariabilitatea
Testede vitalitatela cald.
lui de sensibilitate
de la un pacientla altul
Se efectueazd
cu fuloarulincdlzit(se
gi a morfologiei
dentarela acelagipacient incdlzegte
un fuloarde cimentpAndingdl(grosimea
smal[ului
diferdde la un dintela
benegtehArtia)sau cu gutapercdincdlzitd
pozi- (un batonde gutapercdincdlzitdpAnddealtul),se oblinvariatiiale rdspunsului
tiv de la un individla altul9i de la un dinte vine sticloasd),prin plasareaacestorape
la altul.
fatavestibulard
a dinteluiizolatgi uscat,in
pentruvitalitatea
Responsabile
lesutu- treimeacervicald.
lui pulparsunt vaselede sdngedin pulpd.
Pentrudintiiacoperificu coroanemeTestelede vitalitateTnregistreazd,
de fapt, talice,se poate testa vitalitateaacestora
prin actionareacu un polipantin turafie
status-ul
fibrelornervoase
9i nu alvaselorde
sAnge,astfelincAtacesteteste s-ar putea marepe fataoralda coroanelor.
Cregterea
numi, mai corect, "teste de sensibilitate treptatda temperaturii
metaluluiva da populpard".
sibilitateaadaptdriitesuturilorgingivale,
Testelede vitalitatese pot realizacu
reducAndprobabilitatea
aparilieiunui rdsstimulitermici(recesaucald),electrici
sau ' punsfalspozitiv.in acestcaz trebuieacormecanici(foraj explorator),relevAndu-se datdo marjdmai largdde ine(iein aparilia
reactivitatea
rdspunsului.
lesutuluipulpar.
Indiferent
de tipultestuluide vitalitate,
la realizarealui se va line seamade o seTestede vitalitate la rece.
riede reguligenerale:
Pentru realizarealor se pot utiliza:
in ce con- clorurade etil(kelen)freon12 sau batoane
- se va explicapacientului
std testulgi se va stabilicu acestamodul de gheafd.in vedereapregdtiriilor se utiliin caresd semnaleze
apariliaunuirdspuns zeazdambalajulunor carpulecu anestepozitiv;
zic,dupdgolireaacestora,
inlocuindconfi- testulse va realizainitialpe dintele nutulcu apd 9i introducAndu-le
la congelamartor(dinteleomologintegrucontrolateral tor. Dupdatingereatemperaturii
de Tnghef,
sau unulcAtmaiapropiat
ca morfologie
de
se indepdrteazddopul de cauciuc al
pragulfiziologic carpulelor9i se pregitescastfelincAtvAracesta)pentrua determina
de aparitiea unui rdspuns,dupdcare se
ful acestorasd fie bizotatlateralgi vArful
va trecela testareadinteluiafectat;
planat,astfelincAt sd poatdfi aplicatpe
- dinteletestatva fi bineizolatgi uscat;
diferiteniveleale dinlilor.Aceastdtehnicd
- stimululnu va fi aplicatpe dentina estemai avantajoasd
decAtcelecarefolodescoperitdpentru a nu induce aparitia sesc substanlepulverizabile
prin faptulcd
poatefi localizatmai bine efectuldureros
unei senzatiidureroasefoarte intensegi
protetice in comparafiecu distribuireadifuza a
nici pe obturaliisau reconstituiri
pentrua nu se induceun rdspuns
falspozi- kelenuluicare va produceo durerefoarte
tiv sau negativ.

47

vie, difuzd,ce iradiazdgi la structurile


invecinate.
in cazul folosirii produgilorvolatili
acegtiavor fi proiectalipe o buletdde vatd
(pAnala aparitiacristalelorde gheafdpe
fireleacesteia),
buletafiindapoiplasatdpe
dintein treimeacervicalda feteivestibulare.

Un testnegativla mai mullidinli,mai


alesdacdprintreacegtiase gdsescai dinli
integri,nu va fi luatin considerare.
Principalelecauze pentru oblinerea
unuirdspuns
fals-pozitiv
sunt:
- electrodulvine in contactcu o restauraliemasivdmetalicd(puntesau obturaliemetalicd)
saucu parodonfiul
marginal,
permildndcurentuluisd ajungdla nivelul
parodonfiului
Testede vitalitateelectrice.
de susfinere;
- anxietatea sau hiperreactivitatea
Se folosescpentruprovocareardspunsuluipulparprin excitareaelectricda
pacientului
(carepoateindicaaparitiasenelementelor
neuraledin pulpd.Rdspunsul sibilitatii
chiarinaintede aplicarea
excitanpulparla stimularea
electricd
nu oferdsufi- tului);
cienteinformaliipentrustabilireaunui di- necrozade colicvalie(lichefacfie)
agnosticde certitudine,neexistAnddate care poateconducecurentulelectricpAni
privindstareade sdndtatesau integritate
la nivelulparodonliului
a
de susfinere,
dAnd
pulpei, adicd asupra aportuluisanguin rdspunsfals-pozitiv;
intrapulpar.
De asemenea,
- gregeliin izolarea
gi uscareadintelui
in unelesitualii
particulare,
se pot ob[inerdspunsurifals- testat.
pozitlvesau fals-negative
Principalele
care pot orienta
cauze pentruobfinerea
gregitconduitaterapeuticd.
Astfel,se imunuirispunsfals-negativ
sunt:
puneutilizarea
gi a altortestepentrupreci- premedicatia
analgetici,sedativda
zareaunuidiagnostic
final,testeleelectrice pacientului
sauconsumul
de alcool;
fiind extremde valoroasein cadruldiag- contactulinadecvatcu smaltulsau
nosticului
diferential.
cu obturatiide compozit;
Acesteteste utilizeazdcurenliiconti- calcificdri
intracanalare;
nui rectangulari,dispozitivelede tip
- dintetAndr,cu apexdeschis;
pulpatestfiindfie separate,fie integratein
- dintecu traumatism
recent;
- necrozdpartiald.
unit.
Testarease face prin cregtereatreptatd a intensitSfii
Teste de vitalitate mecanice (foracurentuluielectric,testul
jul explorator).
fiindrepetatde doudsautreiori.
Nu se vor utilizatestelede vitalitate
Se recomandd
a fi ultimuldintreteselectricepentrudinlii acoperilicu coroane teleutilizate,
doarin conditiile
in carecelemetalicesau la pacienliicu peace-maker lalte teste au fost neconcludente.
Constd
cardiac.
in trepanarea
dinteluila loculde elecliein
turatie redusdgi fdrd rdcire (accesulin
smal!se face cu turbina)gi se avanseazd

48

in cazulunui
treptatcdtrecamerapulparS.
dinte normalva apdreao durereintensd
imediatdupd depdgireajoncfiuniiamelodentinare.
Un dintecu pulpitdcronicdsau
necrozdnu va generanici un rdspunspAnd la deschiderea
camereipulpare.
parDin[iirestanfidincadruledentatiei
frecventprin
tialeintinsesunt traumatiza[i
preluareafortelormasticatorii,
ei inlocuind
capacitatea
biomecanicd
a din[ilorabsenfi,
fapt materializatprin distrucliicoronareinprovocAnd
gi profunzime,
tinsein suprafa[d
Dacd
la nivelulpulpeicoronare.
o agresiune
in acestecazurise suprapungi traumegeneratede malocluzii,apreciereavitalitdtii
dintilortrebuieextinsdgi pe altegrupuride
in ocluziatraumatizantd.
dinfiimplicafi
Spatiulprotetic potenlial
in edentaliapa(iald intinsd spafiul
proteticpotenlialeste reprezentat
atAtde
por[iuneaedentatddelimitatamezial gi
distalde dinfii restan[i,cAt 9i de spafiul
edentatnelimitat
distalsaumezialde dinti.
La spafiul proteticpotentialse vor
precizagi mdsura,cu ajutorulgublerului
sau
al penseidentaregi al riglei,parametrii
indl[ime,letiacestuia:limite,amplitudine,
me.
Cu deosebitdatenfiese va examina
limitaspaliuluiproteticpotenfialreprezentatd de creastaosoasi alveolari acoperiti de fibromucoasi(fig.3.19).
Examinareacresteiedentatese va
face utilizAndacelagi instrumentarde
examenclinic,prin inspectiegi palpare
inSllimea,l5!imea,
digitald,precizAndu-se
profilul,orientarea,
formape secfiune,diversantilor
vestibular
recliagi retentivitatea

gi oral. In cuantificarea
aspectelor
crestei
pa(ial este
in cazuledentatului
edentate,
utild clasificareaAtwood, iar pentru
indiciiLejoyeux.
fibromucoasd
CAndedenta[ia
esteterminald
se vor
maxilare,apreciinexaminatuberozitSlile
mucoasa
du-se mirimea, retentivitatea,
acoperitoare.

Fig.3.19. Examinareaspaliuluiprotetic
potenlial

Se incepe examinareacrestelor
dreaptdla cea
edentatede la tuberozitatea
norstAngd,insistAnd
asupradimensiunii,
malita[iisuprafelelorosoasegi decelarea
(sensibilitazonedeficitare
unoreventuale
nereguladiscontinuitatea,
tea la presiune,
retentivitali).
ritdli,exostoze,

Se va apreciaversantulvestibular,
oral9i posterior
al tuberozitatii
din punctde
vedereal retentivitdfii.
De asemenea,se
apreciazdnivelulpoluluiinferior,care uneori datoritdpoten[ialului
osteogoenetic
al
acesteizone biostaticese poatehipertrofia, micaorAnd
uneoripAnala anularespa[iulproteticpotential.
Zona de sprijin mandibulareeste
mult mai redusddecAtla maxilar,rezupiriformgi la creasmdndu-se
la tuberculul
ta edentatS.
Examinarea
ei se facede la stAngala
piridreapta,incepAndcu zonatuberculului
form la care se apreciazdorientarea,mdrigi calitateafibromucoasei
mea,mobilitatea
careil acoperS,precum9i raportulcu ligamentul pterigo-mandibular
ce limiteazd
distal extindereaprotezei.Fiind o zond
biostaticd
maxilard,proca gi tuberozitatea
tezamobilizabild
trebuiesd-lincludaobligatoriu.
Tnmod deosebitin aceastdzond se
va apreciaconcordanta
dintrerata de resorbtieosoasdgi cea mucoas5.Calitatea
gi
mucoasei
va indicaalegerea
materialului
a metodeide amprentare.
Creastaedentatdse examineazdca
gi la maxilarinsistAnd
atentasuprazonei
primarede sprijin(muchiacrestei),cAt 9i
asuprazonei secundare,de sprijin(versan[iicresteiedentate).
in func[iede caracteristicile
zonelor
protetice
examinate,
in cAmpurile
deficitare
mediculdentisttrebuiesd incercetoate
posibilita[ile
prode extindere
a marginilor
gi stabitezeipentruameliorarea
menfinerii
litatii.

50

in cazuledentaliilor
protezabile
pa(ial mobil,in cadrulexamenului
clinic,se va
apreciarezilien[a
mucoasei,
factordeoseprotezelor
bit de importantin stabilizarea
mobilizabile.
Mucoasace acoperdzonade sprijin
se va examinape zonein functiede aspect,integritate,
indicede rezilienfd,
mobilitateorizontald.
La mandibulase vor examinacu
atenlietuberculiipiriformicare,impreund
cu tuberozitdtile
maxilare,constituiezone
biostaticece igi conservdin generalvolugi
mul gi forma,avAndrol in menfinerea
protezelor
stabilizarea
mobile.
AtAt in cazuledentatieimaxilarecAt
aprecierea
9i ?n cazulcelei mandibulare,
suportului
ososse poateface utilizdndingi mandidiciide atrofiemaxilard
Schroder
bulardKoller-Russov.
Cdnd existdrestauriri proteticefixe, acesteavor fi apreciateatAtla nivelul
elementelor
de agregare(modelaj,
adaptare cervicald,adaptareocluzala)cAt 9i la
gi rapornivelulcorpuluide punte(modelaj
tul cu creasta).Restaurdrile
mobilevor fi
apreciate
din punctulde vedereal materialuluidin care sunt realizale,al concepliei,
al corectitudinii
execufiei
tehnice,al stabilit5[ii staticegi dinamice,al rapoartelorcu
dinliirestantigi cu arcadaantagonistd.
Examenul suportului parodontal
Se vor examinagi apreciamodificdrile parodontale
inflamatie,
receexistente:
siune,pungi,mobilitate.
Se apreciazd,prininspecfie,palpare,
sondajparodontal
:
urmdtoriiparametri
gingiei;
a. aspectul

b. existentasangerdriila sondaj;
c. mobilitatea
dentard;
pierderiide atagament.
d. importanfa
a. Examenulgingival
inregistreazdaspectutgingiei,cAt gi
existen[asAngerdriila sondajgi cantitatea
de fluidgingival.
gingiei- se urmdrescmodiAspectul
ficdrileapdrutein ceeace privegte:
gingiei;
- Culoarea
- Conturul(forma)gingieimarginale;
- Volumul, textura gi consistenla
gingiei;
- Poziliamarginiigingivale.
b. ExistenlasAngerdrii
la sondaj
poatefi provocafdde exsAngerarea
plorareainstrumentald
/ periajsauspontand
(relatatd
de cdtrepacient).
in boalaparodontald,sdngerarea
la sondajesteun element
care certificdprezenlainflamafiei,
un situs
care sAngereazd
la sondarereprezentAnd
un semnde activitate
la nivelulpungii.

Tranzitorie

Reversibild

lreversibilS

c. Mobilitatea
dentard
Mobilitatea
dentari estedefinitdca o
cregterea amplitudinii
de deplasarea coroaneidentaresub efectulunei forfecare
se aplicdasupraei (Bratu).
Procedurileclinicede inregistrarea
mobilitdfiidentare(Dumitriu)sunt:
- inspectarea
mobilitdfiipatologice;
- testulpalpatoriu;
- testulde percufie;
- testulde solicitare
dentardla presiune.
Mobilitateadentardpoatefi (Bratu)Tabelut
B:
- Fiziologicd
- mobilitate
tranzitorie;
- Patologicd- mobilitatereversibild
de:
9i ireversibili;dependentd
- inflamatie;
- existenlaforlelorexcesive;
- absenlafuncliei.
Mobilitateadentardse apreciazdin
diferitegrade,in funcliede direcliagi amploareadeplasdrii
dintelui.

TabelulB. Tipuridemobilitatedentard:
Fiziologicd
. dupdo dezocluzie
prelungiti(dintimpulsomnului)
. in cursulunorstiri fiziologice
cdndcregtenivelulhormo(ciclu
nilorvasoactivi
menstrual/sarcini).
latrogend
. sprijinpe dintiveciniincursulunorextracliilaborioase;
. dupi interven{ii
parodontale/
chirurgicale
periapicale;
o restauririprotetice
de amploare,
. fo4eortodontice
excesive.
Mobilitatea
dentaride cauzdprotetici
Mobilitate
dentaride origineinflamatorie
Mobilitatea
de origineocluzali
parodontali(Bratu)
Sindromul
de insuficientd

51

d. Evaluareaparodonliuluide suslipierderiide atagament


nere- importanla
Se realizeazdcu ajutorulsondeiparodontalegi urmdregte,prin evaluarea
pierderiide atagament
osos,
9i a nivelului
graduluide afectareal comdeterminarea
ponentelor
parodonfiului
de sustinere.
parodontal
Sondajul
urmdregte
identiparodontale
prin
ficareaintinderii
distrucliei
evaluarea:
- pierderiide atagament;
- indllimiigingieiaderente
restante;
- defectelormuco-gingivalesuficigingieiatagate;
entaI insuficienla
- niveluluicresteiosoasegi a topografieileziunii;
- gradului
de atingere
a furcaliilor;
- tendintei
la sAngerare;
- perioadelor
de activitateale bolii
parodontale.
Sondajulparodontalse efectueazd
doar dupd detartraj9i controlulrigurosal
pldcii - hipertrofiagingivaldgi obstacolele
produsede tartrupot da valorieronateale
mdsurdtorilor,
existAndgi risculde TnsSmAnlare
inactive.
a situsurilor
lndici folosili in parodontologie
Modificdrile
careaparla nivelulgingiei, parodonfiului
ca gi principalacauzda
pot fi evaluacestorboli (placabacteriand)
prinfolosirea
ategi cuantificate
indicilor.
lndiciipotfi folosilipentru:
- evaluarea
stdriide igiendorald;
- diagnosticul
inflamatiei;
- diagnosticul
de boaldparodontald;
patologice
- evaluareamodificdrilor
(recesiune,
ce apar in boala parodontald
hipercregtere).

52

Evaluareastdrii de igieni orald:


- Indicele de igiend orald OHI
(GreeneandVermillion,
1960);
- lndicelede igiendoraldsimplificat
OHI-S(Greene
andVermillion,
196a);
(Silnessand
- IndiceleSilness-Loe
Loe,196a);
Indicele
QuigleyHein(modificat
de
Tureskyet al, 1970).
Indicele de igiend orali
OHI
(Greenegi Vermillion,1960)
Esteformatdin combinareaintre In.
dicele de depozite moi gi lndicele de
tartru. Fiecaredintreacegtiindicieste,la
rAndulsiu, bazatpe 12 determindri
numerice,reprezentAnd
sumade depozitemoi
sau de tartruprezentepe fefelevestibulare
gi orale,din celetrei segmente
ale fiecdrei
arcade dentare: lateral stAnga/dreapta,
frontal(Tabelele
C, D).
Tabelul
C. Criteriile
de clasificare
a depozitelormoi
Scoruri
0
1

2
3

Criterii
Absentadepozitelor
moi/coloraliilor
Depozite
moicareacoperipAni la 1/3
dinsuprafata
dintilor,
sauprezenta
unorcoloralii
extrinsecifirialtedepozitemoi,indiferent
de suprafata
acoperiti
Depozitemoicareacoperi 113-213din
suprafata
din[ilor
Depozite
moicareacoperdmaimult
de 213dinsuprafala
dinfilor.

TabelulD. Criteriilede clasificarea tartrului


Scoruri
Criterii
0
Absenlatartrului
1
Tartrusupragingival
care acoperdnu
mai mult de o treime din suprafala

dintelui.
Tartrusupragingival
care acoperi mai
multde o treime,dar nu mai multde
doui treimi din suprafataexpusi a
dintelui
sauprezenla
de insuleindividujurulpor[iunii
alede tartrusubgingivalin
cervicale
a dintelui,sauambele.
Tartrusupragingival
care acoperi mai
multde doui treimidinsuprafala
dintelui sau bandi groasi de tartru
subgingival
in jurulportiunii
cervicale
a
dintelui,
sauambele.

Fiecaresegmenteste examinatpentru depozitemoi sau tartru.De la fiecare


segmentesteutilizatun dintepentrucalcularea indiceluiindividual,specialpentru
acestsegment.Dintelefolositpentrucalculul trebuiesd aibdcea mai maresuprafatd
acoperita
de depozitemoisaude tartru.
Pentrufiecaresubiectindividual,'
scorurilepentrudepozitele
moisuntadunategi
apoi se impart la numdrulde segmente
inregistrate.
Aceeagimetoddeste folositd
pentrua obfinevalorileindicelui
de tartru.
OHI = Indicedepozitemoi+lndicede
tartru
OHI-S (Simplificat) (Greene 9i
Vermillion,1964):
Indicele(OHl-S)diferdde originalul
OHI prin numerulde suprafetedentare
evaluate(6 in loc de 12).Criteriile
utilizate
pentrualocareade punctajla suprafelele
dentaresunt aceleagicu cele de utilizare
pentruOHl.
Cele gasesuprafeteexaminatepentru OHI-Ssunt selectatede la patrudinli
laterali9i doi din(ifrontali:11,16,26, 31
vestibular,
36,46lingual.

53

Indicelede placi (Silnessand Lde,


1964):mdsoard
stareade igiendorald.
Indicelede placdSilness-Loe
se bazeazdpe inregistrarea
depozitelor
moigi a
pe urmdtorii
celormineralizate
dinti:16,12,
24 la maxilargi 36,32,44la mandibuld.
Dintiilipsanu se substituie.
Scorurilede la celepatrufe{eale dinteluise adundgi valoareaobtinutdse impartela 4, pentrua da indicelede placd/
dinte,cu urmdtoarele
scoruri9i criterii(TabelulE):
TabelulE. Scorurileindiceluideplad
Scoruri
Criterii
0
Absentaplicii
1
Unfilmde placdaderentila margineagingivald
liberigi la zonaadiacenti a dintelui.
Placapoatefi decelati in slfudoardupi coloraresaucu
ajutorulsondei
.
2
Acumulare
moderatide depozite
moi
pe dintegi marginea
gingivali/ in
pungagingivalicarepotfi observate
cu ochiulliber.
3
Abundenta
de depozite
moipe dinte
gi marginea
gingivald
/ in pungagingivalS.

lndicelede placi QuigleyHein:


Acest indiceevalueazeplaca de pe
fefelevestibulare
gi linguale
pe
ale dinfilor,
o scarede la 0 la 5, astfel:
0 = absenlapldcii;
1 = Zoheizolatede placdin apropiegingivale;
reamarginii
2 = banddcontinue
de placdde 1 mm
lAngdmarginea
gingivald;
3 = pAndla 113din suprafala
dintelui
acoperitd
cu placd;

4 = placece cuprinde1/3 - 213din


suprafata
dintelui;
maimultde 2/3
5 = placdce cuprinde
dinsuprafata
dintelui.

lndiciigingivali
suntin raportcu semgingivale
nelecliniceale inflamaliei
cumar
fi: modificdrile
de culoare,de volum,de
texturdgi consistenld
ale gingieisau tendinlala sAngerare.
ginFolosireaindicilorde sAngerare
Indicide inflamatiegingivali
gingivald givald evalueazdintensitateainflamaliei
Printreindiciide inflamatie
cei maifolositisunt:
deoarecesdngerareaeste un indicator
de cu- indicelegingival(Silnessgi Loe, multmai obiectivdec6tmodificdrile
1e63);
loareale gingieigi furnizeazd
evidenfaex- indicele de sAngerarepapilard puneriirecentea lesuturilorla placabacte(Saxengi Mrihlemann,
riand.
1975);
- indicele gingival simplificat
(Lindhe,1983)care corespunde
Indicelegingival (Gl) a lui L6e 9i
indicelui
clinicdgi
de sAngeraregingivald(Ainamogi Boy, Silness(1963):descrieseveritatea
gingivale
(Tabelul
localizarea
inflamatiei
F).
1975).
TabelulF.
Aspect
Sdngerare
Absentasdngeririi
Normal
Modificare
discretide culoare AbsenfasAngerdrii
gitextur5;ugoredem
la sondaModificarea culorii-rogea[i, Sdngerare
relpresiune
cregtere
de volum,edemce
dd aspectluciosgingiei
Modificare
marcatia culorii,
hipertrofie,
edem,ulcera[ie

Sdngerare
spontane

lhflamatie
Absenti
Ugoari

Puncte
0

Moderatd

Severi

1 , 1- 2 , 0
Inflamatie
moderati
Se e xa mi neazdidnti i16,
: 12,24 , 3 6 ,
0 , 1- 1 , 0
Inflamalie
ugoari
32 , 45. Suprafeleleanalizatepe fiecare
< 0,'1
Absentainflamatiei
dintevorfi: V, O, M, D. Se totalizeazdvalorileoblinutela cele4 fefeale dinteluigi se
Indicele de sAngerare papilari
impartela 4, obtinAndu-se
valoareaindicelui pe dinte.AdunAnd
valorilepentrufieca- (PBl)-PapilarBleedingIndex (Saxengi
Mtihlemann,
1975)
re dintegi impd(indla numdruldinlilor,se
Esteun indicator
sensibilal severitdlii
obfineindicelegingivalindividualsau al
gingivale
inflamatiei
la pacienfii
individuali.
unuisegmentde arcadd(Tabelul
G).
inregistrareaeste realizatdin toate
TabelulG.
cele patrucadrane;pentrusimplificare
caIndicelegingival
Interpretare
mediu
dranul I gi lll se examineazdlingualgi
Inflamalie
2,1- 3,0
severi
palatinal,
iarcadranulll gi lV se examinea-

54

zd vestibular.SAngerarea
este provocatd
prinatingerea
sulcusului
cu o sonddparodontaldboantd,folosindo ugoardpresiune
digitaldde la baza papileicdtrevArfde-a
lungulmuchiilor
distalegi mezialeale papilei.
Dupd20-30 secundecAndun cadran
a fost examinatTnintregime,intensitatea
sdngerdriieste evaluatdin patrugrade9i
pe figd.
inregistratd
Sumavalorilor
inregistrate
dd "numdrul de sAngerare";
PBI se calculeazdprin
impd(ireaacestuinumdrla totalulde papile examinate
(Tabelul
H).
TabelulH.
0=

aspectnormal,fdri sdngerare
la sondare
sdngerarepunctiformi,20 - 30 secunde dupi sondarese observi un
singurpunctde sdngerare
linie/puncte,
se observio liniefini de
sAngeraresau mai multe punctede
gingivalS
sdngerare
la marginea
triunghi- triunghiul
interdentar
devine
sAngerAnd,
in diferitegrade
picituri - sAngerare
in mas5,imediat
dupi sondaresdngelecurgein zona
interdentard,acoperindporfiuni de
dintesaugingie

1=

2=

3=
4=

Indicele de sdngerare gingivali


(SBl)-SulcularBleedingIndex
Examenulse realizeazd
pe 6 dintiun molar,un premolargi un incisivlateral
al fiecdreiarcade.Se utilizeazdsondaparodontale
cu carese atingzonelemarginale (M)gi papilare(P),cu intensitdli
crescute, utilizAnd
valoriledinTabelulL
Tabelull.
0=

1=

2=

3=
4=
t=

aspectnormal,fdrd modificiriale unititilor papilare(P) 9i marginale(M),


firi sdngerarela sondare
fdrd modificiriaparenteale zonelor
papilare(P) 9i marginale(M), dar la
sondajul
ugorse producesdngerare
sAngerarela sondaj9i modificiride
culoareale zoneipapilare(P)gi marginale(M)
sAngerare,modificiride culoaregi
ugoredem
provocati9i spontani,mosAngerare
dificiride culoare,
edempronunlat
provocatigi spontani,mosAngerare
dificiri de culoare,edem important,
asociatsau nu cu ulceratii

Recenta fost propusun nou indice


clinicpentruevaluarea
ginhipercregterilor
givaleindusemedicamentos.
Acestindice
are o valoarein funcliede care se moduleazdterapiachirurgicalS
sauconservatoare a hipercregterilor.

TabelulJ.lndicelede evaluarea hipercregterilor


gingivaleRossmann,lnglesgi Caffesse
G r a d u l0

GradulI

1. adaptare
fermi a gingieiatagatepe osulalveolarsubiacent,
absenlamodificarii
de volum
2. ugoraspectgranitat
papilaride aspectnormal
3. marginea
4. papilicu dimensiune
gi densitate
normalS
1. cregtere
ugoarimarcatiprinmdrireadensititiigingiei,aspectgranular
marcat
2. vdrfulpapileirotunjit
3. addncime
la sondare3 3 mm

Gradulll

Gradullll

GradullV

1. hipercregtere
moderatimanifestatiprin cregtereadimensiunii
papileigi/saumargini
gingivale
rulate
gingivale
2. conturul
marginii
esteinci concavsaudrept
3. lirgireagingieiinsensV-OpAndla 2 mm misurati de la vdrfulpapileiinafari
4. adAncimea
la sondare3 6 mm
5. papilaesteoarecum
detagabili
prinmigrarea
gingieipe coroanaclinici
1. hipercregtere
marcatereprezentati
gingivale
2. conturul
marginii
esteconvex
23mm,misurati de la vArfulpapileiin afari
3. lirgireagingieiaredimensiune
4. adAncimea
la sondare> de 6 mm
papila
5.
esteclardetagabilS
1. hipercregtere
sever5,caracterizatiprintr-oingrogareextremia gingiei
2. coroanaclinici acoperitdin propor[iemare
gingieiaredimensiune
zde3mm,misurati de la vArfulpapileiin afard
3. l5rgirea
4. adAncimea
la sondare> de 6 mm
5. papilaesteclardetagabili

Indiciparodontali
Cei mai folosiliindicide boaldparodontaldsunt:
- indicele
de boaldparodontald
al lui
(1959);
Ramfjord
- CPITN.

Parodontiu:
4=
PierderepAni la 3 mm a atagamentuluimisuratde la JAC
5=
Pierdere
de atagament
de 3 - 6 mm
6=
Pierderede atagament
> 6 mm

Indicelede mobilitatedentari:
Indicele
de mobilitate
esteun criteriu
Indiceleparodontal(PDl)-Ramfjord
:
importantce servegtela stabilireaevolufiei
Exprimdgravitateabolii prin estimaclinicea steriiparodontale
dupi tratament,
rea clinicd a simptomelor:inflamalie,
putAndu-seapreciaameliorarea,agravapungeparodontald.
alveolizd,
Acestindice
rea sau stationarea/vindecarea
stdriiclinicontineun indicede gingivite(1 - 3) gi
ce (Tabelul
L).
mesurareapierderiide atagament,indeg - 6) - TabelulK.
pendentd
de gingivite
TabelulL
Evaluarease face pe 6 dinti din in0mobilitate
fiziologici(fremitus)
treagadentifie:
16;21;24;44;41; 36.
perceptibilS
f=
(0,2
mobilitate
cu degetul
- 1 mmin directieorizontald)

TabelulK

Q=

Gingie:
1=
2=
3=

Absenlainflamatiei
in
sau alterdrilor
gingiamarginali
Gingivitdmedie sau moderati in
unelelocalizirila gingiamarginali
Gingivitd
ugoari/ moderatd
a intregii
gingivale
margini
in juruldintelui
Gingivit5avansaticu eritemsever,
hemoragii,
ulceratii

2=

mobilitate
mai marede 1 mm,in orice
direcfie,
in planorizontal

3=

mobilitate
mai marede 1 mm in orice
direclieorizontali,in plus migciride
intruzie/rotaIie

Pe baza valorilorinregistrate
lll=
| + detartrajprofesional
se calll + tratament
comculeazdindiceleclinical graduluide mobililV=
plex(chi
ru
rg
ical/corectiv)
tatepatologrba
dupdcum urmeazd:
- rnr mobilitateadintilorinaintede traExamenulbollii palatine
tament
Bolta palatindse va examinadin
- rnzmobilitatea
dintilordupdtratament.
punctulde vedere al formei, simetriei,
lndicelede mobilitate
I, se calculeaadAncimii,
descriindelementele
reprezenzd dupdformula:
tate de suportulososgi cel fibromucos.
in
cazul depistdriitorusuluipalatin,se vor
IT'lr-IT'lz
descrie mdrimea gi pozi{ia torusului,
1'p= x 100
ITll
incadrAndu-l in clasificarea Landa,
raportAndu-l
la limitadistalda zonei de
IndiceleCPITN
sprijin.
CombinAndelementelede indici
La nivelulboltiipalatinese vor apregingivo-parodontali
gi de PTNS(sistemde
cia: papilabunoidd,reliefarea
gi simetria
evaluarea necesitetilor
de tratamentparo- rugilorpalatine,numdrulgi dispozifialor,
dontal),
CPITNevalueaze:
raportulcu creastaedentatS.
- prezenta sau absenla sAngerdrii
Se maiurmdregte
proeminenfa
suturii
gingivale
la sondajugor;
medienede la nivelulboltii,precumgi pre- prezenlasau absenlatartruluisupra zenlaaltorformatiuni
sub formdde spiculi
gi subgingival;
osogila nivelulganfurilor
alveolo-palatine.
- prezenlasau absentapungilorpaSuportulfibromucos
va fi analizatdin
rodontale
(inguste
sauadAnci).
punctde vedereal integritdtii
gi rezilienfei.
Evaluarea
individuald
se facepe sexExamenulbolfiipalatineeste absolut
tant,examinAnd
cAteun dinteper sextant, necesarin cazuledentafiei
parfiale?ntinse,
inregistrAndu-se
astfel cea mai proastd constituindzondprimard
de sprijinpentru
condiliea fiecdruiindice(Tabelul
M).
protezele
parlialmobilizabile.
TabelulM
STATUSPARODONTAL
=
parodonliu
0
sinitos
=
1
sAngerare
observatidirectla sondare
gi
pungi
tartru
sub3,5mm,iritatieia=
2
trogend
=
pungide 4 -5 mm
3
pu n g i>6mm
4
NECESITATI
DETRATAMENT
=
0
nu necesititratament
|

igieni orali

ll

l+detartrajprofesional

Examenulplangeuluibucalgi al limbii
Ansambluldatelorasupracaracteristicilorcliniceale plangeului
bucalpoatefi
oblinutprinpalpareacorectdbimanuald
gi
sistematicd
a zonelor.
Examenul
limbiiprin inspeclie9i palpare apreciazdnormalitatea
acesteiasau
modificdrile
gi mobide volum,consistenld
litate.O atentiedeosebitdse va acorda

mucoaseilingualeprin aprecierea
culorii,
integritdtii
zonelorpapilare.
9i distribufiei
Pozifialimbiiin repausse va verificaprin
deschiderea
ugoarda gurii.
Pozilia intermediarda limbii este
considerate
ca fiind cea mai favorabild.
lmportantde examinat?n aceastd zond
este versantullingualal arculuianterior
mandibular,
apreciindu-se
indllimea,inclinarea gi modalitatea de insertie a
genioglosului.
Examenulocluziei
Examenul
clinicAiparaclinic
stomatologiccorectgi completal edentatului
partial
intinsbimaxilar
comportd,
in modobligatoriu gi indispensabil,
analizaocluzaldce
parametrilor
cuprindeaprecierea
morfologieiocluzale,
precum9i rapoartele
ocluzale
staticegi dinamice.
Tipulde ocluzieartificialS
va fi direct
influenlat
de valoareaunghiului
interalveolar,formatdin prelungirea
axelorcelordoui crestealveolarereziduale.
protezafi
in cazulpacienlilor
mobil:
- se va efectuaexamenulprotezeila
Tnceputextraoral,apreciindu-se
calitdtile
bazeigi a arcadelorartificiale;
- in etapa a doua se realizeazd
examenul
cu protezele
mobilizabile
aplicate in cavitateaoralSa pacientului,
urmdrind
in acest caz menfinerea,stabilitateagi
manierade refacerea funcliilorperturbate;
- cAndpacientuleste protezatbimaxilar,se vor examinarapoartele
ocluzale
statice gi dinamiceartificiale,urmdrind
aceeagimetodologie
ca gi la arcadelenaturale.

58

in scopulstabiliriiunui diagnosticai
plan de tratament,se impuneanalizagi
parametrioclucuantificarea
urmdtorilor
zali:
- morfologia
ariilorocluzale;
- cuspizii
de sprijin;
- cuspizii
de ghidaj;
- curba de ocluziesagitalS(SpeeBalkwill);
- curba de ocluzie transversald
(Monson
9i Villain);
- curburafrontalA;
- planulde ocluzie.
gi consemnarea
Dupdexaminarea
caracteristicilor
gi funclionaleale
morfologice
acestorparametri,
se trece la examinarea
rapoartelor ocluzale interarcadice
(Angle)- ocluzia statici, consemnAnduse pozifionarea
arculuimandibular
in raport
cu cel maxilarin cele trei planuri,pe baza
reperelor
cunoscute,
la nivelmolar,premolar,caningi incisiv.
Examenul
ocluzieicontinud,
clinic,la
pacient,prin evidenliereapunctelorde
contactla nivelulcavitdfii
oralecu unuldintre indicatorii
cunoscufi:hdrtiede articulade ocluzie,ceardde ocluzie,
!ie, spray-uri
bandaJoffeetc. Odatd realizatdmarcarea
contactelor
dento-dentare,
se trecela localizareaacestoraprinexamenclinicdirectgi
la inregistrarea
acestorain figelede analizd ocluzaldelaborateTn cadrul clinicii
noastre,putAndu-se
apelala metodemoderne,de tipulT-Scan.
intr-oocluzienormaldideald,contactele dento-dentare
ar trebuisd corespundd
din punctde vedereal calitdtiiunor parametri:

- punctiforme;
- de tip:
. margine incizald
suprafatd
palatinald;
. cuspid- fosetd;
. cuspid- ambrazurd;
- sd se realizezeintre suprafefenetedegi convexe;
- sd fie multiple;
- sd fie stabile;
- si fie uniformgi armonios
distribuite pe arcadd,pe totidintiicuspidati;
precisd.
- cu localizare
Calitateacontactelordento-dentare
va fi examinatdclinicla pacientprin inspectie,dar de un real folos este gi examenulparaclinic,
al modeluluide studiu
care poateaduceinformaliisuplimentare,
datdfiindposibilitatea
vizualizdrii
directea
contactelorgi a morfologieicuspidiene
(convexit5fi,
Tnclindri
ale pantelor,caracteristicile
curbelor
etc.).
Marcareagi inregistrarea
contactelor
dento-dentarese realizeazd in relalie
centricdgi intercuspidare
maximd,cu precizareacorelalieidintre lM 9i RC (pointcentric,widecentric,long-centric),
iar contacteleinregistratese transferdpe figele
de analiziocluzal6.

sistematizare
didacticd,din dorintade a
clarificaun domeniusuficientde controversat.
De fapt, ocluzia staticd reprezintd
doarmomente,
staliiale dinamicii
ocluzale
functionale,
mai precisetapefinalepe traseulunortraiectorii
de dinamicdmandibulard. Din multitudinea
traiectoriilor
mandibularedin migcarea
de inchidere,
doardoud prezintdsemnificalie
funclionald(ocluzia terminali):
1. traiectoria de inchidere in relalie
centricd(denumitdimpropriugi ligamentard)
2. traiectoria de inchidere posturald
(denumitd
gi traiectorie
musculard)
Traiectoria
centricddescriefaza finale a migcdriide inchideremandibulare,
mandibulaefectuAnd
o migcarede rotalie
purd. Faza finald a acestei migcdrieste
caracterizatdprin realizareacontactelor
ocluzalein relafiecentricd,rezultdndocluziaterminald
centricd.
Ocluziaterminaldcentricdfacetrecerea de la relaliamandibulo-craniand
dinamicd de inchiderefdrd contactocluzalla
relafiamandibulard
cu contactocluzal.
lmportanta
acestuitip de ocluzierezidd din faptulcd toatd dramaocluzald,
toate evenimenteleocluzale au loc in
acestemomenteale inchideriigi ca urmare
Ocluziadinamici
gi o
minufioasd
Dinamicamandibulard
estemodifica- estenecesardo examinare
corespunzdtoare
a datelor.
parlialintinsgi in momentul interpretare
td la edentatul
Pe traiectoriade inchidereposturald
migcdrilor
mandibulare
examindrii
acestea
parcurgesegmentul
dintrerelapot apdreadezordonate,
haotice,ciclurile mandibula
maximi (in
lia de posturigi intercuspidare
masticatorii
modificate.
devenind
cazul unui Long Centric) sau relalia
Descrierea
ocluzieistaticeseparatde
?ntr-o centrici(in cazulunuiPointCentric).
ocluziadinamicd
?gigdsegteratiunea
Ocluziaterminaldposturald
facetre-

cereade la relaliamandibulo-craniand
dinamicdpe traiectoria
men[ionatd
la relalia
mandibulo-craniand
de intercuspidare
maxim5.
in cazul unei ocluzii echilibrate,in
urmaparcurgerii
celordoudtraiectorii,
care
trebuie sd fie libere, fdrd interferenfe
ocluzale,rezultdcontacteocluzalemultiple,stabile,netraumatizante.
O altdetapdde importanld
deosebitd
gi inregistrarca
este verificarea
migcirilor
9i pozifiilortest, cu contactdentar(dinlM
in RC, lateralitatedreaptd gi stAngd,
protruziegi revenire)sau fdrd contactdengi Tnchidere),
precizAndutar (deschidere
se amplitudinea,
simetria9i traiectoria
de
migcare.
in figelede analizdocluzalSse conpe carese realizeasemneazdsuprafefele
zd migcareatest gi apoi contacteledentodentaredin poziliatest.in mod normal,Tn
pe parteainactivd,
migcarea
de lateralitate,
se producedezocluzia
dinfilorlaterali,
migcareafiindpreluatide caninulsau grupul
lateral de partea activd (fenomen
Christensen
lateral).
in protruzie, normal se produce
dezocluziaTn zona laterald,cu preluarea
pe
migcdriide cdtre panta retroincisivd,
carese pot evidenliasuprafefele
de alunecare(fenomen
Christensen
sagital).
Patologic,prin pdstrareacontactelor
pe parteainactivd,
are loco solicitare
excesivd a articulaliei
temporo-mandibulare,
cu
consecinteasuprafunctionalitdlii
intregului
precum9i supraincdrsistemstomatognat,
carea dinteluicantzal,
cu epuizareaparodonliului.

ExamenuI reIali i lo r fundamentale


mandibulo-craniene
Aprecierea relaliilor mandibulocranieneeste deosebitde importantdin
gi instituirea
stabilireadiagnosticului
unui
tratamentcorespunzdtor
in edentafiapatiald intinsd sau in evaluareaeficientei
acestuia.
pozifieide
Se incepeprininducerea
posturi a mandibulei,
prin metodelecunoscutegi apoise verificdreperele:
- Spaliulde inocluziefiziologicd
se
examineazdatdt in zona frontald(2 - 4
mm),cAt 9i laterald(1,8 - 2,7 mm),prin
trasareacu un creionpe fatavestibulard
a
incisivilor
mandibulari
a uneiliniice corespundemarginiiincizalea incisivilor
superpozitionatd
iori,cu mandibula
in intercuspidaremaximS,apoiin relafiade posturd.
- Relatia centricd poate fi indusd
prinmaimultemetode(Dawson,
Ramfjord,
Lauritzen-Barelle,
Jankelson).
Dupd inducereapozifieicentrice,se
verificd,
de asemenea,
reperele
relatiei:
- Relatiacentricdeste normaldatAt
timp cAt rapoartelede ocluziepdstreazd
arcadele
in limitele
triunghiului
de tolerantd
ocluzaldal lui Spirgi.Depagirea
acestuitriunghiface ca intercuspidarea
maximdsd
stabileascd
rapoartede malpoz[iemandiprinrotalie,translafie,
bulo-craniand
basculare.
- Relalia centricdeste instabildla
edentatulpa(ial intins. Arcadeledentare
fiindincomplete,
nu existdreperecare sd
permitdstabilizarea
mandibulei
9i pentrua
o puteadetermina
se utilizeazd
machetele
de ocluzie.

Examenulfunctiilor
Tulburarea
functieimasticatorii
se reflectd in scddereaeficien[eimastica[iei,
limitareaarieimasticatorii
datoritdblocajelorocluzale,
masticatia
unilaterald,
tulburarea ciclurilor
masticatorii
careaparmodificateca frecvenfd,
numdr,traiectorie.
poateevidenExaminarea
deglutitiei
deglutiliei
tia in unelesituatiipersistenta
infantile,traumatizarea
excesivdarticulard
Tnabsen[atamponului
ocluzal,traumatizarea excesivd prin contacte premature,
efectuarea
unuiefortlingualsporitdatoritd
absenfeiunuicalajocluzaloptim.in cadrul
partialeintinseacestemodificdri
edentafiei
apar diferit, in functie de amploarea
edenta[iei.
Funcliile
foneticdgi fizionomicd
sunt
afectatemai ales in cazul edentafiilor
situatein zonafrontald.
Examenulstirii de igieni
gradului
Evaluarea
de igienda cavitdtii orale reprezintd baza profilaxiei
gnatoprotetice.
Pentruaprecierea
ei se pot
utilizarevelatorii
de placd,suprafafa
coloratdfiindulterior
cuantificatd.
Determinarea
vizeazdfetelevestibulare
ale dintilor1.6,
1.2,2.1 gi fe[eleoraleale dintilor
3.6,3.2,
4.1. Similarse procedeazd
9i pentruevaluareadepozitelor
de tartru.

gi de a orientamedibilireadiagnosticului
cul spreun plande tratamentadecvat.
Exameneparacli nice generale
Stareageneraldse impunea fi evaluatd atuncicAndpacientulprezintdafecfiuni
sistemicece includmanifestdri
la nivelul
cavitS[iiorale (tulburariendocrine,boli hematologice,
tulburdriale metabolismului,
alergiietc.),dar9i in cazulunorafec[iuni
cu
risc vital pentrubolnavsau care ar putea
ulteriordeterminacomplica[ii.
intr-o micd
mdsurS,uneledintreacesteexamenecomplementare
se pot realizain cabinetulsto(deexemplu,
matologic
mdsurarea
tensiunii
arteriale,
determinarea
nivelului
de glucozd
in sAnge,testulla vitamina
C),insd,in cea
mai mare parte, se impunecolaborarea
interdisciplinard
gi cu
cu mediciiinternigti
laboratoarele
care elibereazd
buletinele
de
analizd.

Termografia reglatorie
computerizatd
in arealulde metodeminiminvazive
ce orienteazdpacientulspre investigarea
anumitor
aparategi sisteme,
a cdrorimportantd asupra terapieistomatologice
este
semnificativd,
Tnegaldmdsurdoferinddate
generald
corelative
gi cea
desprepatologia
dentard,un locdeosebit
Tlocupdtermografia, metoddavangardistd
introdusdpentru
EXAMENE
PARACLINICE
primaoardin RomAnia
de N.Forna,2007.
parliala,
in edentafia
rolulexamenelor
Termografiareglatoriecomputerizatd
paraclinice
estede a precizalimiteleunor
se ocupdcu funcliilebiologice
reglatorii
ale
leziunidecelatela examenulclinic,de a
gi
pe metodologia
oferiun plusde informafii
cu privirela sta- corpului se bazeazd
practicdde aprecierea parametrilor
ter-

ol

mografiei
la nivelulcorpului
uman,precum
la impulsuri
organismului
9i pe reactivitatea
provocate.
Producerea,
gi elidispersarea
minareacdlduriisunt elementele
teoretice
de bazdaletermografiei.
gi adjuvanEsteo metoddprofilacticd
td de diagnostic,
fiind de electiepentru
gi noninvazivitatea
ugurinta
de utilizare
ei.
Termogramastandardizatd
se compunedin termograma
dinlilorgi a sAnului,
pe indiciivalorilor
bazAndu-se
de temperaturddatede Rostgi Hensel.(Fig.
3.20)
Pe aceastdbazd Rost a construit
normtermograma
realizatdpe baza experien[eilui indelungate
gi dupdvalorifizio(Fig.3.21)
logice.

cu o duratdde aproximativ
20 minutegi se
practicidesfdgoard
in cabinetul
medicului
an, dar in scopulstabiliriiunuidiagnostic
exact gi instituireaunui tratamenttintit,
individualizat,
este nevoiede cea de-a
(verde),
treiamdsurdtoare
carese va verifica la 5 minutedupd o interven[ie
locala
(anestezie
fdrdvasoconstrictor,
sau laser).
Scopul scandriiil reprezintddetectarea
zonelorcorpuluiundedisfunctia
a apdrut
gi zonain care patologiainfectioasd
sau
tumoralds-ar putea dezvolta,sau este
dejadezvoltata.
De asemenea,termografiapoate
controlaeficienlaunui tratamentinstituit,
cAt9i stabilirea
cu exactitate
a cauzeicare
a declangat
boala.
DOPPLERVASCULAR
In cadruluneiabordariterapeutice
tinparametrilor
tite,determinarea
vascularila
nivelulartereifacialeestedeosebitde importantd,acestiparametripot fi inregistra[i
cu ajutorulunuimodulDopplerultrasonic,
la carese anexeazd
o sonddde 10 MHz.
ln acestecondi[iise realizeazdcorelarea
rezultatelor
obfinutein urmadetermindrilor
generald
cu modululDopplercu afecliunea
(lntroducerea
a pacientului.
in premierd
a
Doppler-ului
vascularin medicina
dentardN. F o r n a2, 0 1 0 )
Ultrasunetele
se transmitde la sondd
la zonaexaminatd
gi reflectadebitulsangvin. Semnaleledetectatesunt aplicate
analizatorului
de frecven[5pentrua determinaformelede undd pentrumaximdgi
medie putere.Dateleformelorde unde
suntaplicateunitd[iicentralede prelucrare

Fig.3.20 Termograma
standardizatd

Fig. 3.21 Aspecte ale traseelor termograficecu


valori ideale (conform criteriilor diagnostice Eidam

DiagnosticsCorporation)

Scanarease efectueazdin 2 etape

oz

pentru procesareadigitalS, afigare pe


dentare,dinamiciimandibulare,
relatiilor
ecran gi printare.Determindrile
se reali- mandibulo-craniene.
Indicafia efectudrii
zeazdprinaplicarea
uneiprobede 10 MHz acestorase va stabiliin funcfiede compe mucoasajugald,retrocomisural,
bilate- plexitatea
cazului,de gradulde disfunctioral.Un cristalpiezoelectric
mic estemontat nalitatea sistemuluistomatognat9i de
la un capdtintr-o laturda dispozitivului. complicafii
le careinsolescedentatia.
Acest cristal,odatd energizatcu ajutorul
unuicircuitelectricadecvat,emiteultrasuA. Mucoasaorali
netecu o frecven[dde cAtevasutede mii
- Examenulcitologic(citologia
exfolide ciclipe secunddin avalde-alungulfluativd);
xuluisangvin.
- examenul
stomatoscopic;
in cadrulfluxmetrului,
undaultraso- testulla vitamina
C;
nicdcu frecventainaltdesteintreruptdin- examenulanatomopatologic;
termitentiar unda reflectatdeste recep[io- colora[iileintravitale;
natdde cdtrecristalgi amplificatd
semnifi- examenulbacteriologic.
cativde cdtrecircuitulelectric.O altdparte
Prezentdmcazulunei paciente(R.F.
a aparatuluielectricmdsoarddiferenfade
in vArstdde 34 ani) cunoscutd
cu diabet
frecventd
dintreundaemisdgi undareflec- de tip 1 insulino-dependent
de 11 ani gi
tatdgi poateastfeldetermind
vitezafluxului edentatie partiald intinsd clasa l-a
(Fi1.3.22)
sangvin.
Kennedycu o modificaremandibulard,
protezatdmobilin urmd cu aproximativ1
an.
Pacientas-a prezentatin cabinet
alarmatd de aparitia unei leziuni
hiperplazice
la nivelulvestibuluiinferior,
jugaladreaptd,leziextinsdspremucoasa
une apdrutdin urmaprotezerii
mobile(fig.
Fiq.3.22.ModululultrasonicDoppler
3.23).
Cazulclinica impusrecoltarea
unei
Exameneparaclinice locale
biopsiicare a fost examinatdanatomo9i loco-regionale
patologic
(fig.3.24).
in func[iede elementele
investigate,
in colorafia
prezenHE s-a evidenfiat
examenelecomplementare
la pacientul
epiteliale
cu moderatd
acanla hiperplaziei
tAndredentatpa(ial se adreseazdmucoatozd, elongareacrestelorepiteliale,
zone
sei orale, salivei, unitd[ilor odontode ortokeralozd
cu paracheratozd.
Prolifeparodontale,
componentelor
muco-osoarareacelulelorbazalea fost ugoridentificase, A.T.M.,mugchilor
mobilizatori,
ocluziei

te.

63

$
PacientaR. F. - aspectulintraoralini[ial(Cazuistica
Disciplinei
Clinicagi TerapiaEPl, lAgl)
a-arcada inferioard; b-relatrade ocluzie

t
AD
PacientaR. F. - aspectulintraoraldupii indepartareaaparatelorgnatoprotetice
a-dinlii restanli; b-proteza elastica mandibulara
Fig. 3.23.

repausgi a fluxului
salivarstimulat,
iarcea
calitativd prin determinareacapacitetii
pHtampona saliveisau prin mdsurarea
ului.Testelesalivaresunt importante
atAt
in etapapreproteticd,
cAt qi in elaborarea
tentativei
de proiect.
Fig. 3 24. Biopsia recoltatd

B. Unitalileodonto-parodontale
Reprezintd
Corionul
a fostde asemenea
hiperplaun examencomplemenzic,pe seamaproliferdrii
conjunctiv, lar deosebit de necesar in terapia
tesutului
undea fost observatafibrozdmoderatdsi
edentaliei,
vizeazdin mod partideoarece
infiltrat
inflamator
limfo-plasmocitar.
culardinliirestanti
dincavitatea
oral5,care
Pentruinvestigarea
IHC au fost folo- vor primielemente
de mentinere,
sprijingi
siti urmdtoriimarkeri:CD20,CD3, CDB, stabilizare
sau carevor avearol de viitori
C D 138,K i6 79 i P5 3 .
dinlistAlpi.
Testesalivare:Analizacantitativd
se
faceorin determinarea
fluxuluisalivarde

Studiulde model
Constituie
un examencomplementar
care oferdposibilitatea
vizualizdrii
unorzone greu accesibileexamenuluiclinic ai
maibunea unoradintreelemenaprecierii
protetelepozitivegi negativeale cAmpului
tic. Modelelevor fi examinateseparat,in
ocluziegi montatein simulator.in fazele
pre- gi postprotetice
analizalui va urmdri
etapeleexamenului
clinic,iar in fazelede
stabilirea tentativeide proiectpentruprotezelemobilese va analizagi echilibrul
for(prindiagramele
feloractivegi de rezistenfd
staticd,dinamicd).Analizala paralelograf
se va efectuain cazulin care tratamentul
constdintr-oprotezdscheletatd.

Modelulde studiupermiteo analizd


mai riguroasd
proteticpotential
a spatiului
decAtla nivelulcavitd[iiorale,deoarece
gi proieceste mai accesibilmdsuritorilor
tdriiplanului
terapeutic.
in cazul in care lipsescmolariide
minte, se vor examina cu atentie
gi tuberculii
piriformi
tuberozitSlile
maxilare
mandibulari,
la carese vor urmdrivolumul,
sensulgi gradulde retentivitate.
Se recomanddca ocluziastaticdsd fie
analizatdcu modelelemontatein simulator, apreciindu-se
rapoartele
in cele3 planuri (sagital,
gi vertical)pentru
transversal
fiecare grup de din[i, dupd reperele
ocluzale
aleluiAngle(fig.3.25a, b).

b)

Fig. 3.25.Analizamodelelorde studiuin ocluzie

Camera intraorali comportAndu-se


ca o camerdvideo,permitecaptareaunor
imaginiinaccesibile
vederiidirecte,precum gi posibilitatea
stocdriigi prelucrdrii
produceun impact
lor. Cameraintraorald
semnificativ
asupracomunicdrii
dintremedicAipacient,
in specialla tineri.
Examenulradiografic--- reprezintd
principalul
examencomplementar
utilizat

sferaoralddispunede un numdrde metode de examinare,care se completeazd


reciprocprin informaliile
furnizate,dacd
metodelerespective
au fost aplicatecorect
gi cu competentd.
Radiografia retro-dento-alveolard
Estedeosebitde utildla niveluldintilor restanti,
in specialal celorlimitrofibregei edentate,care vor sustineviitoarele
in medicinadentard,iar in proteticdfor- constructii
protetice.
Aceastase poatereameazdsuportulparaclinic
tehnicaparaal diagnosticului. liza printehnicabisectoarei,
Investigatia
radiologicd
a afec[iunilor
din

laxeisau tehnicabite-wing
(permitedepistarealeziunilor
interdentare).
Principalele
obiective
vizatesunt:
1. Procesulalveolarla niveluldintilor
stAlpi,analizatdin punctde vederecantitaprocesului
gi calitativ (indlfimea
alveolar)
tiv (aspectul
traveelorosoase);
2. Laminadurala niveluldinlilorstAlpi
(se urmdresczonelein care aparsublieri
sauingrogdri
aleacesteia);
3. Spa[iulperiodontal,
la care urmdrim ldrgireaacestuiade cauzdinfectioasd
acutd/cronicd
sau de etiologietraumaticd
(traumatism
ocluzal,suprasolicitdri
de cauzd proteticd,
solicitdri
nefiziologice
datede
EMSS);
4. Raddcinile
dintilorstAlpi(numdrul,
lungimea,morfologia,
tratamentele
endodontice,reac[iileapicale,raportulcoroandrddacind);
5. Coroanadentard,la carese urmdresccariilesecundare,
raportulobturatiilor
sau leziunilor
odontalecu camerapulpard,
proteaspectul
la coleta lucrdrilor
adaptdrii
ticeexistente;
6. Cresteleedentate:existen[asau
inexistenfa
corticaleiexternecare acoperd
creastaalveolard;mdrimea,continuitatea
gi orientarea
traveelorosoase.
Radiografia
digitald
Radiografia
digitaldare urmdtoarele
avantaje:
- permiteo mai bund vizualizarea
zonelorcu densitSfi
miciale osului,oferind
geomeimaginifidele;chiardacdrezolutia
tricd este mai redusafafa de radiografia
clasicd,rezolufiade densitateeste mult
maimicd;

- oferd posibilitatea
unei prelucrdri
ulterioare
a imaginii;
- expunereala radiafiieste redusd
pAndla mai pufinde 10% comparativ
cu
tehnicile
conven[ionale.

Fig. 3.26 Radiografie digitala (Cazuisticd N. Forna)

Sistemulutilizeazdun senzor plasat


in cavitateaorald, care reac[ioneazdla
emisiilede razeX in mod asemdndtor
camereivideo,inregistrAnd
radialialuminoasd gi transformAnd-o
in imagine.(Fig.3.26)
Astfel,mediculpoate beneficiade datele
radiologice
aproapeimediat.
Radiografia panoramici:
(pantomograf
ia concentrici,
ortopanto-mografia,
pantomografia excentrici)
Oferdo imaginede ansamblua arpermilAnd
cadelordento-alveolare,
observareaspafiilorproteticepotenliale,impreund cu stadiileevolutive
ale complicatiilor
localegi loco-regionale.(Fig
. 3.27)

Fig 3.27 Ortopantomografie

Avantajele
acesteitehniciconstauin:
- posibilitatea
examindriiconcomitentea rapoartelor
de intercuspidare,
de
posturd,
a A.T.M.,rapoartele
intreelementele anatomice,structuraosoasd,ramul
ascendent al mandibulei, apofizele
coronoide,forma gi structuracondililor
gi mandibulari,
temporali
sinusurile
maxilare,foselenazale,
canalulmandibular;
- deformarea
filmuluiesteminimd;
- cantitateade radiafiiX este mult
diminuatd.

Fig. 3.2B.Teleradiografiade profil, cu marcarea


punctelorgi traseelorcefalometric

Radiografia cefalometrici
SistemulDIAGNODENT
(fatd,profil,axiali)
Raza laser a dispozitivuluiKaVo
Precizeazddiagnosticul
unor modificdri morfologiceale substratuluiosos, DlAGNOdent(fig. 3.29, 3.30) pdtrunde
2 mm in fisuriledin smalt9i
anomaliiprimaresau secundare,
asimetrii aproximativ
detecteaza
patologice
modificdrile
pe baza
craniofaciale.
diferenleide fluorescen[d
dintresubstanta
dentardsdndtoasdgi cea afectatd.UtiliTeleradiografia
de profil
zeazdo scaldde valorigi un semnalsonor
lntroducerea
teleradiografiei
de cdtre
de alertdgi nu expunepacientul
la radialii.
Hofrath in Germaniain 1934 gi de
Broadbentin StateleUnite,a reprezentat
o inova[iein domeniugi totodatdgdsirea
unei unelte paraclinicepentru studiul
anomaliilor
gi al dispropordento-maxilare
[iilorscheleticecare coexistdcu prezenfa
edenta[iilor.
Scopulinifialal teleradiografiei
de profila fost de studierea tiparelorde
cregterea complexului
cranio-facial.
Apoi,
teleradiografia
de profila devenitcurAndo
modalitateindispensabild
de evaluarea
proporliilor
dento-faciale
a
9i de elucidare
cauzei anatomicea anomaliilordentomaxilare,
fdcAndposibildanalizarapoartelor existente
(fig.3.28)intrecomponentele
masivuluicranio-facial(b:aza craniului,
maxilare,
alveole,
dinfi,pdrlimoi).

OI

Fig.3.29.KaVoDlAGNOdent

- radiotransparente
(complexulmenisco-capsulo-ligamentar
gi mugchii).
Explorarea
A.T.M. se efectue
azd bilagi trebuiesd aibdin vedeteral,comparativ
re toate elementelearticularegi relatia
acestora
cu sistemul
articular
dentar.
Tehnicile
imagistice
moderneau inloFi9.3.30.
cuit,in maremdsurS,
explorarea
radiologicd convenfionald
a A.T.M.(inclusivartroEsteo metoddadjuvantdin depista- grafia). prezent
in
se apeleazdlaradiograrea precocea leziunilorcarioase.Facilitafia panoramicd,
OPT,tehnicaScanora(cu
tea gi abilitateade a oferi un diagnostic
indica[ii
specialeTnimplantologie),
tehnica
solidgi obiectiv(> 90%)reprezintd
avanta- Dentascansau Dental
C.T.,Artro-cinegrajeleacestuisistem,comparativ
cu metode- fia, computer-tomografia
(inclusivArtrole radiografice
clasicegi examenulclinic
C. T . )9 i R. M . N.
uzual.
Scopulutilizdriiacestuidispozitivpe
Radiografia
simpli
bazdde lumindlasera fostde a investiga
Radiografia simpld a articulafiei
gradulde deTntr-omanierdnon-invazivd
temporo-mandibulare
se bazeazdpe efectul
mineralizare
a dinfilor,careulteriorcondu- fotochimic radia[iilor
gi se executdsub
al
ce cdtrecariadentard.
incidenlediferitecare urmdrescevitarea
suprapunerilor osoase:
PARMA,
C. Articulatiatemporo-mandibulari
SCHULLER (fig.
3.31,
3.32),
Articulatia
temporo-mandibulard
este LACRONIQUE,
FRANK.Pe imaginile
ob[iformatd din doud componentemajore,
nute se analizeazdstructura9i integritatea
asociind
elemente:
contururilor
osoase,precumgi modificdrile
- radioopace (scheletul temporopozi[iacondilului
interliniului
articular,
in cavimandibular);
giin excursia
tateaglenoidd
de deschidere.

Fig.3.31.lncidenlaSchuller(gura deschisd)

Fig. 3.32. lncidenlaSchuller(gura inchisa)

degiesteo metoddinvazivd,estenet superArtrografia temporomandibulari


RMN,oferindo evaluare
Artrografiaeste examenulradiologic ioardexamenului
exactda spa[iuluiarticularsual spafiilorintraarticulare
9i periarticulare diagnosticd
practicatcu ajutorulsubstanlelor
de con- perior.Esteastfelposibila faceo stadializadate
ceea ce furnizeazd
trastiodatesau cu ajutorulaerului.Repre- re a modificdrilor,
terapieiconservatoare,
zintdo posibilitate
de a evidentiameniscul privindprognosticul
totodatdstabilireaunor indicalii
articulardupdce in prealabilse efectueazd permitAnd
privindterapiachirurgicald
gi
ulterioard.
uni-sau bicameral5
o punctiearticulard
Cineradiografia
se introduceun mediude contrastopac
Esteo metoddevoluatdde studiurasau gazos(contrastnegativ).AceastdmeTnpoziliestaticdgi
diological articula[iei,
de explorareestedin ce in
toddtraumaticd
de lufiindinlocuitdde explo- dinamicd.Utilizeazdun amplificator
ce mai rarfolositd,
pentruo mai bunddefinitiea
(inclusiv minescenld
rarea computer-tomograficd
imaginiiiar pe mandibuldgi maxilarse
CineCT-pentrustudiuldinamic).
ageazdcAfivamarkerimetalicipentrurepetarea exactd a rapoartelorintermaxilare.
Artroscopiacu fibrd opticd
este
Este o metoddde explorarecare re- Variantamodernda cineradiografiei
gi la
carese bazeazdpe efectul
cineffuorografia
de contrast
nuntdla folosirea
substantei
gi legeaabsorbfiei
selectigi permite,sub aneste- de fluorescenfd
pacientului
iradierea
arti- ve, utilizAndimaginicolor cu posibilita[i
directda elementelor
zie, o vizualizare
prevd- sporitede prelucrare.
endoscopului
culareprin intermediul
zut cu fibrdopticd.Are avantajulde a eviTomografia
de dinamicdarticulard
denfiacaracteristicile
Reprezintdo altd metoddfolositdin
in timp real.Tehnica,degi invazivd,oferd
posibilitatea
examindriiprecise a tuturor diagnosticareasistemului stomatognat,
in plansainternearticulare,
cu posibilitatea, carepermitestudiulpe sectiuni
structurilor
de deasupra
structurilor
totodatd,a oblineriiunor imaginifoto sau gitalcu gtergerea
(Fig.3.33)
Se pot inspectaastfelfibro- gi subplanulde secfiune.
videorelevante.
discularticucartilajele
temporalgi condilian,
lar, fixarealui, pereliicapsularigi aspectul
membraneisinovialedin spa[iul articular
in acestmod,condiliilepatologice
superior.
pot fi vdzutecu claritate.Se poatepreleva,
de asemenea,lichidsinovialsau material
in urma unor examene
ATM Gurainchisd.
biopsic,permifAnd
Fig.3.33 Tomografie
Guradeschisd
sau
citologice,histologice
complementare,
de cerstabilirea
unuidiagnostic
biochimice,
a ATM,
artroscopica
titudine.Investigarea

Pe imagineapare eviden[iatstratul
de tesutstrabdtut
continuu
de fascicolul
de
radiatie,
plastraturile
supragi subiacente
nurilorde sec[iunefiind gtersedin cauza
migcdrii.
Cuantificarea
modificdrilor
rapoartelor articulareurmeazdanalizeimorfologice
gi estereprezentata
descriptive
de bilanful
Rickets.Se are in vedereforma cavitdlii
glenoide,
gi tempomandibular
a condilului
ral,centrarea
glenocondilului
in cavitatea
idd,aprecierea
interliniului
forma
articular,
panteiarticulare,
circumfe9i dimensiunea
rinta gi structuracircumferinlelor
osoase(resorbfii,
uzuri,scleroze).

stdriide edenta[ie,
cAt gi a altoranomalii
articulare.Computer-tomografia
(CT) face
partedin explordrile
imagistice
secfionale,
fiindo metoddrelativrecentdrezultatd
din
combinarea
utilizdrii
razelorX 9i a computerului.CT se bazeazdpe doudprincipii:
- mdsurareaatenudriiunui fascicul
de razeX ce traverseazd
un corpgi calculul coeficientului
sdu de atenuare,deci a
densitafii
saleradiologice;
- reconstruc[ia
imaginiiunui obiect
plecAnd
de la proiecliile
salediferite,practic realizAnd
o reproducere
bidimensionalS
a realitdfii
tridimensionale.
lmagineaCT (fig.3.34a, b) reprezintd
etalareaanatomicd
a uneisectiuniaxialea
Tomodensitometria
prin
corpuluiumande o grosimeprestabilitS,
Metodapermitestudiulunor imagini mdsurdtori
aleabsorbtiei
razelorX fdcutedin
de sec[iunisuccesive,al dimensiunilor diverse
in jurulcorpului
unghiuri
uman.
gi al structurilor
morfologice
Este posibildreconstituirea
elementelor
sagitalS
ATM.Estemai pufiniradiantd
decAttomo- bidimensionald
care oferdimagineamodigrafiagi permiteaprecierea
stdriisuprafe- ficdrilor
structurilor
osoasegi reconstituirea
carepermitereconstituirea
lelor osoase (geode, neregularit5[i), tridimensionalS
interliniului
articular,
dar mai alesevaluea- aproximativd
a scheletului.
zd staremugchilor.
CT relevdmodificdrile
de structurd
9i
volum
posibilS
de
ale osului,fdcAnd
apreComputer-tomografia
ciereastaticdgi dinamicda pozitieimenis(CT)esteo me- cului, precumgi corelareacu tulburdrile
Computer-tomografia
todd utilizatd
in diagnosticarea
(fig.3.35).
tulburdrilor articulare
internela nivelulA.T.M.survenite
in urma

Fi7.3.34a. Pozilienormalda menisculuiarticular,posteriorgi superiorde condil

Fig. 3.34 b. Menisc dislocat, anterior de condil

densitate(fig. 3.37), pentru perceperea


maibunda limiteidintredoudtesuturi.

Fig. 3.35. CT articuIalie temporo-mandibuIara

Spredeosebire
de computertomografele conven[ionale,
care sunt voluminoase
gi dificilde procuratgi intretinut,
computertomografia
de transmisie
de razeX in geometriecone-beam(CBCT)este ugor de
utilizatin practicadentardcurentd,undese
puneaccentpe cost gi binein[eles
cantitatea de dozdiradianta;
spa[iulde depozitare
estelimitatgi zonade scanatse afldexclusivin regiunea
capului.
CBCToferdposibilitateaoblineriiimaginilor
secfionate
in plan
axial,coronalgi sagital,Tn timp real (fig.
3.36).

Fig.3.36.Secliunepanoramicdingustd(5,5
mm) (a)9i largd(25,6mm) (b),ce oferdacurate[e
mdsurdtorilor anatomice

Un avantajmajoril constituiefaptul
cd existdposibilitatea
ajustdrii
rezolufiei
de

Fig.3.37.lmaginepanoramicdreformatatd(a),cu
detaliiasupramai multorsecliunitransaxiale
(b) ce
reflectdpatologiaosoasdmandibulardstAngdgi
pozilia canaluIui alveolar inferior

CBCTeste utilTnterapiaimplantard,
chirurgicald
maxilo-faciald,
afectiuniATM,
evaluareafracturilorcranio-faciale
pre gi
postoperatorii.
Utilizareanavigdrii3D este deosebit
de importantd
pentrucazurilede edentalie
pa(ial intinsdce vor fi rezolvateprinmetoda implantard
(fig.3.38).

Fig.3.38.Cazuistica
NorinaForna

Rezonantamagnetici nucleard
lmagisticaprin rezonan[dmagneticd
(lRM)constituie
o metoddnon-invazivd
de
examinarea afectiunilor
neuro-musculo-

scheletale.
prin rezoimaginilor
Ob[inerea
nanfdmagneticd
nucleardare la bazdtehnologia rezonanteimagnetice nucleare
(RMN)utilizatd
in chimiepentrudeterminarea structuriisubstantei.IRM se bazeazd
pe descoperirea
fdcutd?n 1946 de Felix
Blochgi EdwardPurcell(PremiulNobel,
1952),care au constatatcd in prezen{a
cAmpuluimagneticintens, nucleelese
comportdca nigtemagne[i.lmaginileprin
rezonantdmagneticdnucleardse oblinca
gi emisieienergieidin
urmarea absorbfiei
(RF)al spectrudomeniulradiofrecvenfelor
lui electromagnetic
de cdtrespiniiprotonilor. in comparaliecu CT-ul,investigaliile
prin RMN redautesuturilemoi, din acest
punctde vederefiindsuperior
CT-ului.
gi tratamentul
Diagnosticul
afecliunilor disfunclionale
ale articula[iei
temporo(A.T.M.),
mandibulare
in care modificdrile
morfologice
suntminimesau dificilde evidentiat,a fdcut progreseremarcabilein
ultimadecaddprin introducerea
unor noi
precumrezonanla
tehniciimagistice,
magneticdnucleard
(RMN)gi artroscopia.

Fig.3.39.Fenomeneartrozicela nivelulATMobseruateprin RMNin plan sagital(1-canalauditiv


extern,2-condil,3\ubercul articular)

RMNs-a impusca metoddde eleclie


neinvazivd,prin punereain eviden[da
structurilor
musculare,
qi
discoligamentare
(fig. 3.39). S-a constatat,
cartilaginoase
?nsd,cd nu pot fi pusein eviden[dmodifiperfordcdrilemorfologice
ale meniscului,
rilegi corpusculii
miciliberiintraarticulari.
RMNse bazeazdpe principiul
supunerii organismului
uman influenleiunui
cAmpelectromagnetic
de 60 000 de ori
mai puternicdecAtcel terestru.Aceastd
sursd este reprezentatd
de un scanner
care con[ine electromagnetiputernici
suprardcifi
cu heliulichid.Protoniiatomilor de hidrogenaflati in migcarevor fi
orienta[ispre poli, fiind supugifluxului
electromagnetic.
Dacdscannerulemiteo
excitatiecu o undd radioasupraacestor
protoni,ei vor revenila pozifiaini[iald
printr-omigcarein spirald,declangAnd
semnaleradioproprii.Un computerle va
transformaintr-o imaginea zoneiinvestigate,apdrAndastfelpe un ecran,foarte
clar,atAtlesuturile
dure,cAtgi cele moi,
ale articula(iei
examinate.lmaginilede
RMN pot fi obfinutein planurilesagital,
axialgi frontal.Cu ajutorulRMN,se poate stabilidiagnosticul
de articulalienormald,de dislocareanterioard
a discului,
cu sau fdrd repozilionare
la deschiderea
gurii,modificiripreartrozice.
Scintigrafiaosoasd
Utilizareascintigrafiei
in diagnosticul
afec[iunilor
ATM este mai rar intAlnitdin
comparafie
cu metodele
imagistradi[ionale
permiteaprecierea
tice.Scintigrafia
funclionalda [esutuluiosos(activitatea
osteoblasticd, vasculariza[ia
osoasd),fiind capabila

de a detectaremanierile
osoasela acest mului stomatognat,
utilizAndelectrozide
nivel.
suprafaf5
saude profunzime
(fig.3.40).
Scintigrafia
esteo metoddde explorare paraclinicdcare constd in injectarea
endovenoasd
sau ingestiaunuimarkerradioactivcu afinitateselectivddeterminatd
de organulsau fesuturilevizale.pe baza
acesteiafinitdtise studiazddistribulia
topograficda izotopului
radioactiv.
Metodafolosegteun detectorspecialnumit,,camerd
de
scintilafie"
sau camerdgama.Aceastdtehnicdfaceposibilla nivelulATMstudiulcalitativ gi cantitatival elementelor
articulare,
Fig.3.40.Electromiograf
permifAnd
o evaluareanatomicd
gi structuralScomplexd.
Investigarea
se face in paralel,grupelemusculare
de pe parteadreaptdcomD. Musculatura
parativcu parteastdnga.SpasmelemusAmplitudinea
edentaliei
9i topografia
culare gi contractiileinegale apar pe
influenteazd
in moddirectcapacitatea
moE.M.G.cu amplitudini
gi frecven{e
ridicate.
toriea diferitelor
grupemusculare.
InvestiAnalizacomponentei
neuromusculare
este
gareacomponentei
musculare
a sistemuutilSnu numaiin diagnosticul
gi evolu[ia
lui stomatognat
se poateefectuaprin todisfunctiilor,
ci gi in restabilirea
terapeuticd
nometrie
9i electromiografie.
planului
a
de ocluzie.
Tonometria
Metodaoferd informatiicu privirela
tonusul muscular,evaluAndinegalitatea
tensiunilor
musculare
in fazelede repaus
gi in fazele functionalede mastica(iedeglutitie,fonatie, evidenfiindprezen[a
dezechilibrelor
neuro-musculare.
Metodelevariazdin functiede grupele musculare,
fiinddiferitela mugchiiorbicularigi ai limbiifata de mugchiimanducatori.
Electromiografia
Este o metoddbazatdpe recoltarea
biocuren[ilor
de la nivelulmugchilor
siste-

E. Cinematicamandibulard
Mandibulokineziograf
ia
Metoda permite inregistrareatridimensionald
a dinamiciimandibulare
si se
realizeazdprin:
- testede migcaremandibulard:
deschidere,inchidere,lateralitate
dreaptdpropulsie;
stAngd,
- inregistrarea
diagramei
Posselt;
- investigarea migcdrilor funcfionale
(masticafia
9i degluti[ia).
F. Ocluziadentari
Examenulgnatosonic

inregistreazd
zgomotelenormale9i
anormalerezultate
din contactele
ocluzale
saula nivelulATM.
Examenulgnatofonic
Metodaconstd in aplicareaanalizei
gi cuvintelor
spectrale
a sunetelor
in medicina dentard,in scopde diagnosticcorectal
gi calitative
modificdrilor
cantitative
alevorbiriigi al orientdrii
tratamentului
recuperator.
AnalizaT-Scan
Numitdgi analizdocluzaldcomputerizatd, metoda investigheazdcontactele
permifdnd
pladento-dentare,
echilibrarea
nuluide ocluziela niveluldin[ilornaturali
sau artificiali,prin inregistrarea
fo(elor
(Fig3.41).
ocluzale

*"''s\
t,

t/

:l

q-

.{
t/
'

d-a

Fig. 3.41 Analiza T-Scan

Principiulconstructiv
se bazeazdpe
inregistrarea
contactelorocluzaleintr-un

senzora cdrui rezistenldelectricdvariazd


functiede presiune.Grosimeaacestuia
proprietafile
influenfeazd
fo(ei ocluzale.
Senzorulare formaunei sondeelectronice,este de unicdfolosintd,cuprinde
intreagaarcaddqi are formaacesteia.Este
flexibilgi sub[ireca sd nu provoacedistorsiuni suplimentarecontactelorocluzale.
Prezintd
peno rezolulie
spa[iald
suficientd
tru a nu pierdecontactele
importante.
G. Relatiilemandibulo-craniene
Examinareaparaclinicda relafiilor
mandibulo-craniene
se realizeazdcu a1u(mecanicesau electorul simulatoarelor
tromecanice), articulatoarelor(neprogramabile,semiadaptabile
sau individuale),cheilorde ocluzie,arcurilor
faciale.
Examenulgnatofotostatic
Se utilizeazd atAt in investigarea
ocluzieicAtgi a relafiilor
mandibulocraniene ce se Tnsotesc
de dizarmonii
dentomaxilare.Se practicdsub formafotografiei
intraorale
in intercuspidare
maximdgi rela[ie centricd9i a fotografieiextraoralede
fala 9i profil(Fig.3.42).
Pe fotografia
de fald se apreciazdmdrimeaetajelorfetei,amploareadeviafiilor
gi asimetriilor
mandibulare
facialein raport
cu planulmedio-sagital.
in mod natural,
existdo ugoari asimetrie,
fiziologicS.
Se
definesco serieintreagdde planuriajutdtoare gi rapoartece servescla cuantificareaabaterilor
de la normal:
- perpendicularele
indin unghiurile
terneale ochilor- indicdmdrimeaminimd
a fanteilabiale;
= 113Sn - Gn;
- buzasuperioard

- fantalabialdestela unireaa 1lBcu


213a etajului
inferior;
- ganfullabio-mentonier
se afld la jumdtatea
distan{ei
fantdlabiald- Gn;
- rogulbuzeisuperioare
= fogUlbuzei
inferioare;
- fanta labiala= 113lalimeafelei la
acestnivel;
- girulluiFibonacci;
- proporlia
de aur;
- indiciifacialietc.
Fotografia
de profiloferddate importante in diagnosticareadisfuncliilor
stomatognatice.
Pentruprecizarea
acestor

date este necesardtrasareaurmdtoarelor


planuri:
- Simon(perpendiculara
pe planulde
Ia Frankfurt
?npunctulsuborbitar
treceprin
canin,comisurd,
gnation);
- Dreyfus(nasion- subnazaletrece
prin margineainferioard
a buzeisuperioare, tangentagurii)unegtespinanazaldanterioard
cu porion;
- unghiulHadjean
(unghiul
dintretangentelela fruntegi piramidanazald)
- unghiuldintrefiltrulbuzeisuperioare
gi cloazonul
nazal(normalg0-1100).

Fig.3.42 Examenulgnatofotostatic

Cu ajutorulacestorreperese stabilesc
variafiile
de la normalalecazuluiinvestigat
(pozitia
buzei,a mentonului
etc.).
Acesteinvestigatii
au o deosebitdvaloare documentar-gtiin[ifica
gi medicolegald,oferinddatesuplimentare
gi fundamentalestabiliriiunui diagnostic
corectgi
complet.

dupacare,in urmainvestigatiilor
clinicegi
paraclinice
se stabilegte
un diagnostic
inilial. in funcliede derularea
etapelorclinice
de tratamentse aplicaun diagnosticde
etapd,urmatde diagnosticul
final,stabilitla
incheierea
cazului.
Diagnosticul
loco-regional
intereseazd starea de integritategi/sau tabloul
lezional al componentelorsistemului
Diagn osti cuI edentati ei
stomatognat,
vizAndetapele:morfo-clinice
parliale intinse
gi topografice,
etiologia,
formaclinicd,tulAvAndla dispozilie
motiveleprincipa- burareafunc[iilor,
evolulia,complica[iile
gi
le pentrucare pacientulse prezintd,se
prognosticul.
Astfel,in elaborarea
diagnospoatepronun[aun diagnostic
de urgen[d, ticuluivomparcurge
pagi:
urmdtorii

75

- diagnostic
staregenerald
pulpargi odontal;
- diagnosticul
parodontal(gingivite,
- diagnosticul
parodontite);
- statusulmucoaseibucale,limbiigi
glandelor
salivare;
- diagnosticul
de edentatie;
- statusul
ocluzal;
- diagnosticul
sau de
de integritate
afectarea ATM;
- diagnosticulde integritate sau
afectaremusculard;
- statusulrela[iilor
intermaxilare;
- diagnosticul
de integritateosoasd
sinusale;
9i a cavitdfilor
- diagnosticul
chirurgical;
- diagnosticul
homeode integritate
stazicd;
- statusulde igiendoro-dentard
(indiciide placd,tartru).
1. DnaNosTIcUL
DESTARE
eeluenatA
Diagnosticuledentaliei este intotdeaunaprecedatde diagnosticul
de stare
generaldin cadrulcdruiase specificdafec[iuneageneraldde caresuferdbolnavulgi
care ar puteatemporizasau contraindica
tratamentul.lnsistamasupra necesitdtii
diagnosticdrii
stariigenerale,elementprimordialin orientarea
ulterioard
a tratamenDesigur,nu ne proputului gnatoprotetic.
nem sd realizdm
in cabinetul
stomatologic
un diagnosticde altd specialitate,
dar o
anamnezdprecisd gi colaborareaintre
specialitdti
suntde naturdsd scuteascdde
riscuriinterventia
specialistului
stomatolog.

2. DnettosrrcuLDEsrARELocALA
Diagnosticul
de starelocaldconsemneazdstareade integritate
a fiecdruicomponental sistemului
stomatognat,
trecAnd
prin etapele:anatomo-clinicd,
topografic,
formdclinicd,etiologic,
functional,
evolutiv,
prognostic,
al complicafiilor,
etapeterapeutice.
2.1. Dnclrosrcul DE INTEGRITATE
A
ururATnonoDoNTALE
in ceeace privegtestareade integritate a unitdfilor
odontalese poatematerializa
Tngrilaprintr-un
diagnostic:
- anatomo-clinic,
careconstdin stabilireaexistentei
- carie,
leziuniicoronare
abrazie,
anomalii
de formd,volum,culoareetc;
- topografic,princareconsemndm
dintele (de ex. 2.5) 9i feteleafectate(M,
D, L, V);
- formi clinici, un diagnostic
in care
se precizeazdleziuneaodontald gi
profunzimea
pe caei, bazaclasificdrii
re o aborddmfiindBlackgi Dechaume
saualtele,in funcfiede tipulleziunii;
- etiologie - cauzaaparilieileziuniigeneticd,
plurimicrobiand,
traumaticS,
factoriald;
- functional- se precizeazd
tulburdrile
functiilor globale ale sistemului
(masticatorii,
stomatognat
fizionomice,
prinleziune;
deglutifie
) afectate
- evolutie
precizeazd modalitatea
- stabilizatd,
evolutivd
a afec[iunii
evolufielentd,rapidd;
- complicatii- consemneazd
complicatiile localesau la distanld,imediate
sau tardive,apdrutesauce vor apdrea

in urma leziunilor (ex.: afectare pulpardgi/sauperiapicald,


desfiinfarea
punctelorde contactcu migrdriconsecutive ale dinlilorvecini sau antagonigtietc.);
prognostic- poatefi apreciatca favo- rabil,rezervatsau nefavorabil,
in functie de afectareasteriigenerale,locale
sau loco-regionale,
a complicafiilor
survenitegi a tratamentelor
efectuate
anterior;
etapa de tratament va indicatrata- mentulpe care l-a urmat,dacd este
complet,incomplet,corectsau incorect conceputsau executat,nerealizareatratamentului.

complicafii- consemneazd
complicatiile localesau la distanld,imediatesau
tardive,apdrutesau ce vor apdreain
urma leziunilor (ex.: afectare
periapicald,
osteite,
osteomielite
etc.);
prognostic- poatefi apreciatca favorabil,rezervatsau nefavorabil,in funclie de afectareastdriigenerale,locale
sau loco-regionale,
a complicaliilor
survenitegi a tratamentelor
efectuate
anterior;
etapa de tratament va indica tratamentulpe care l-a urmat,dacd este
complet,incomplet,
corectsau incorect
conceput sau executat,nerealizarea
tratamentului.

2.2. Dlecruoslcut_ DE INTEGRITATE


pA2.3. DncmoslcuL DEINTEGRITATE
pulpaRA
RooorurnlA
- anatomo-clinic- stabilireaexistentei
- anatomo-clinic- tipulde afectarepaafecliuniipulpare- hiperemie,
pulpite,
rodontal5
parodontitd;
- gingivitd,
necroze,gangrenesimple/complicate,
- topografic- localizatd,
la una sau mai
etc;
multe unitdli odonto-parodontale,
sau
- topografic,prin care consemndmdingeneralizatd;
tele(deex.2.5);
- formi clinici - in funcliede clasificare
- formi clinici, un diagnostic
in carese
(deex.ARPA+ OMS- Geneva,1978):
precizeazdgradul afecliuniipulpare,
- Forme inflamatorii:gingivitacroniconformclasificdrilorexistente
;
cd, parodontitamarginal5cronicd
- etiologie - cauza aparilieileziunii(lizaosoasdorizontald
superficiald
microbianS,traumatic5, iatrogenicd
mai putinde 1/3 din lungimeard(prepardri
intempestive)
etc;
ddcinii),parodontitdcronicdpro- funcfional - se precizeazdtulburdrile
fundd(lizdosoasdorizontaldmai
funcliilor globale ale sistemului
multde 1/3dinlungimea
rdddcinii),
stomatognat(masticatorii,
fizionomice,
parodontitd marginald cronicd
prinleziune;
deglutifie)
afectate
complexd(lizit osoasd verticald),
- evolufie- precizeazd
modalitatea
evojuvenild(pungiosoaparodontita
lutivda afecliunii- stabilizatd,
evolufie
se).
lentd,rapidd;
- Forme degenerative: distrofice,
atrofice(involulie).

77

Formemixte (distroficeplus inflamatorii).


- Formeinflamatorii(parodontome).
etiologie - cauza aparilieileziuniimicrobiand,
traumaticd,mixtd,plurifactoriald (ex.: gingivitapotenfatdde
stdri fiziologice -sarcind, pubertate,
menstre,climacteriu,de tratamente
medicamentoase
etc.);
functional - se precizeazdtulburdrile
(masfuncfiilor
sistemului
stomatognat
ticatorii,fizionomice,
deglutifie)
afectate
prinleziune;
evolutie- precizeazd
modalitatea
evolutivda afecliunii- stabilizatd,
evolulie
lent5,rapidd;
complicatii- consemneazd
complicafiile localesau la distanfdapdrutein urma leziunilor
- mobillitate
dentard,migrdridentare,resorbfiealveolard,
edentafiietc;
prognostic- poatefi apreciatca favorabil,rezervatsau nefavorabil,
Tnfunctie de afectareastdrii locale, locoregionale
sau generale,
a complicaliilor
survenitegi a tratamentelor
efectuate
anterior;
etapa de tratament va indica tratamentulpe care l-a urmat,dacd este
complet,incomplet,
corectsau incorect
conceputsau executatgi etapade tratamentin carese aflSpacientul
sau ner ealizarea tratamentuIui.

rodontaligi se inscriein diagnosticulde


integritateal arcadei.
Acestdiagnosticconsemneazistarea
prezentda integritdlii
arcadei9i cuprinde:
- diagnosticul anatomo-clinic
edentatiapartiald/ totalS,dizarmonie
dento-alveolard
etc;
- diagnosticul topografic precizeazd
localizarea
edentafiei
sau a dizarmoniei
(maxilard,
mandibulari);
- diagnosticul de formi clinici a
edentatieiprecizeazdclasadin care faparte edentalia (Kennedyce
Applegate, completatd de clasele
Lejoyeux),
claseprezentatela capitolul
"Formele
parfiale";
cliniceale edentaliei
?ncadrarea
dizarmoniei
in clasificdrile
existente (endognatie/exognafie,
incongruenfd
etc.);
- diagnosticuletiologicva precizacauza carca dus la pierderea
dintilor- etiologiecongenitald,
aparentdsau dobAndita (caria,parodontopatia,
traumatismele,tumorile,cauzeleiatrogene
etc.)
sauin cazulaparitieidizarmoniei
dentoalveolare(obiceiurivicioase,traumatisme,scheletale
etc);
- diagnosticulfuncfionalconsemneazd
tulburdrilefunclionaleale sistemului
stomatognat
care predomindin tabloul
clinicAiconstauin tulburdri
masticatorii,
fizionomice,
fonetice,in functiede topografia9i intindereaedentatiei
;
- diagnosticulde evolulie va specifica
2.4. DlncruosrlculDE INTEGRITATE
A
modulcum s-a instalatedentafia(lent,
ARCADEI
brusc,treptat)sau posibilitdfile
de evoDiagnosticul
edentafieiparlialese inlulie spre compensarea
mecanismelor
scrie dupd diagnosticulde integritate
functionalesau spre decompensarea
odontaldgi diagnosticul
de integritatepalor,fapt ce va duce la acteterapeutice

78

suplimentarecu caracter profilactic


pentrufesuturile
de suslinere;
diagnosticulcomplicafiiloredentafiei
partialeva consemnaexistenfaunor
complicafiilocale,loco-regionale
sau
generale;
prognosticul edentatieiparliale este
variatin raportde formaclinicd,de etiologiegi de complicaliile
survenite.
Prognosticulpoatefi rezervatatuncicAnd
edentatiaestede etiologieparodontalS,
evolufiaafectiuniide bazdfiindgreude
stabilizat.Prognosticul
poatefi bun ?n
edentafiile
redusede etiologie
carioasd.
diagnosticuletapeiterapeuticene va
indicaetapa de tratamentin care se
gdsegtebolnavul.Se va precizadacd
estetratatconjunctsau adjunctsau dacd este in curs de tratament;se va
specificaetapain carese gdsegte.Tratamenteleurmate de pacient vor fi
apreciatedin punctde vedereal conceplieibiomedicalecAt gi al execuliei
clinico{ehnologice.
Existdsitualiicdnd
protezapa(ial mobilizabild
este corect
conceputdgi realizatd,
insd poatefi necorespunzdtor
apreciatddatoritdevolucomponentelor sistemului
fiei
stomatognat
carea determinat
o incongruen!5intreprotezd9i cAmpulprotetic.
Se va aprecia,de asemenea,
dacdtratamentulefectuateste completsau incomplet.Datoritdexistenleivariatelor
formede edentafiepa(iala,tratamentele pot fi incomplete
in cazul.incare se
rezolvd o singurd bregd, o singurd
hemiarcadd
sauarcadd.

79

2.5. DlecruosrlculDE INTEGRITATE


A
ocLUztEl
- anatomo-clinic tipul de afectare
ocluzald malocluzie,modificdriale
ariilor ocluzale, ale rapoartelor
interarcadice,ale contactelordentodentarestatice/dinamice
etc;
- topografic- zonaafectatd;
- formi clinici - se apreciazdconform
clasificiriii
luiAngle;
- etiologie- cauzaaparilieimalocluziei
- obiceiurivicioase,consecutivd
malpozifiilordentare,cu sau fdrd prezenta
anomaliilor dento-alveolare sau
scheletale;
- funcfional - se precizeazdtulburdrile
func[iilor globale ale sistemului
stomatognat(masticatorii,
fizionomice,
fonetice,deglutilie)afectateprin leziune;
- evolutie- precizeazd
modalitatea
evolutivda afecliunii- stabilizatd,
evolulie
lentd,rapidd;
- complicatii- consemneazd
complicaliile localesau la distanldapdrutein urma leziunilor:odontale,parodontale,
osoase,musculare,loco-regionale
9i
generale;
- prognostic- poatefi apreciatca favorabil,rezervatsau nefavorabil,
in functie de afectareastirii generale,locale
sau loco-regionale,
a complicaliilor
survenitegi a tratamentelor
efectuate
anterior;
- etapa de tratament va indica tratamentulpe care l-a urmat, dacd este
complet,incomplet,
corectsau incorect
conceputsauexecutat.

formi clinicd - se apreciazdconform


ARTTCULAT|Et
gi rezultatelor
TEMPORO-MANDTBULARE
etiologiei
examenelor
cli- anatomo-clinic- tipul de afectareniceexecutate;
artritd,artrozdetc;
- etiofogie- cauzaaparilieiinfeclioasd,
- topografic- dreapta/stAnga;
microbiand,traumaticd,degenerativd,
- formi clinici - se apreciazdconform
congenitald;
clasificdrilor
existente
- funcfional - se precizeazitulburdrile
;
- etiologie
funcfiilor globale ale sistemului
cauza local5 (prin
malocluzii, edentalii), loco-regionld
stomatognat(masticatorii,
fizionomice,
(modificdrimorfologicearticulare)sau
fonetice,deglutifie) afectateprin leziugenerald
(reumatism
poliarticular);
ne;
- funcfional - se precizeazdtulburdrile - evolufie- precizeazd
modalitatea
evofunctiilor globale ale sistemului
lutivda afectiunii- stabilizatd,
evolutie
stomatognat(masticatorii,
lentd,rapidd;
fizionomice,
deglutifie
- complicafii- consemneazd
complicatii) afectateprinleziune;
- evolufie- precizeazd
modalitatea
le loco-regionale
evosaugenerale
apdrute;
lutivda afecfiunii- stabilizatd,
evolutie - prognostic- poatefi apreciatca favolentd,rapidd;
rabil,rezervatsau nefavorabil,
in func- complicatii- consemneazd
complicafiitie de etiologie;
le localesau la distantdapdrutein ur- etapa de tratament va indica tratama leziunilor:odontale,parodontale,
mentulpe care l-a urmat,daci este
osoase,musculare,loco-regionale
complet,incomplet,
corectsau incorect
9i
generale;
conceputsau executat.
- prognostic - cel mai adeseaeste re2.8. DracHosnculDE INTEGRITATE
A
pentrucauzelelozervalgi nefavorabil
MANDTBULO-CRAN|ENE
gi generale;pentrucele RELATITLOR
co-regionale
- malrelatii;
localepoatefi favorabil,in cazultrata- - anatomo-clinic
- topografic;
mentelor
corecte;
- etapa de tratament va indica trata- - formi clinicd
mentulpe care l-a urmat, dacd este - etiologie- cauzaaparitieimalrelatiei
edentalie, malocluzie, interferenle
complet,incomplet,
corectsau incorect
ocluzale
etc;
conceputsau executat.
- funcfional - se precizeazdtulburdrile
2.7. DlncHosncur-DE TNTEGRITATE funcliilor globale ale sistemului
(masticatorii,
uuscumnA
stomatognat
fizionomice,
prinleziune;
- anatomo-clinic
- tipulde afectare:
mideglutitie
) afectate
- evolufie- precizeazd
oziteetc;
modalitatea
evo- topografic- grupamusculard
lutivda afecliunii- stabilizatd,
afectatd;
evolulie
lentd,rapidd;
2.6. DIncnosrIcULDE INTEGRITATE
A

80

complicatii- consemneazd
complicatii- - prognostic- poatefi apreciatca favole loco-regionale
gi generale;
rabil,rezervatsau nefavorabil,
in func- prognostic- poatefi apreciatca favotie de afectareastdriigenerale,locale
rabil,in cazulaplicdriitratamentului
cosau loco-regionale,
a complicafiilor
surrect,rezervatsau nefavorabil,
in funcfie
venitegi a tratamentelor
efectuate
antede afectarea stdrii generale, locorior;
regionale,
a complicafiilor
gi a
survenite
- etapa de tratament va indica tratatratamentelor
efectuate
anterior;
mentulpe care l-a urmat,dacd este
- etapa de tratament va indica tratacomplet,incomplet,
corectsau incorect
mentulpe care l-a urmat,dacd este
conceputsauexecutat.
complet,incomplet,
corectsau incorect
2.10.DrncnoslcuLDEINTEGRITATE
A
conceputsauexecutat.
MUCOASE|,LtMBil,GLANDELORSALTVARE

2.9. DnonoSTIcULDEINTEGRITATE

HoMEosrAzcA
$t rurucltor.rllA
- anatomo-clinic- homeostazie
pdstratd / dishomeostazie
(sindromdisfunc!i- onal);
- topografic;
- formi clinici - homeostazie
ideald/
normald,dishomeostazie
de compen- sare(susceptibilitate,
preclinicd,
de debut)gi de decompensare;
- etiologie
cauza apari[iei- locald (odontal,parodonatal),
loco-regionald
(ATM,muscular,
osos),generald(afecosos,muscular);
liunialesistemului
- funcfional - se precizeazdtulburdrile functiilor globale ale sistemului
stomatognat(masticatorii,
fizionomice,
deglutifie
) afectateprinleziune
- evolufie- precizeazd
modalitatea
evolutivda afecfiunii- stabilizatd,
evolu[ie
lentd,rapidd;
- complicatii- consemneazd
complicafiile localesau la distanldapdrutein urma leziunilor:odontale,parodontale,
osoase, musculare,loco-regionale
gi
generale;

anatomo-clinic stomatitd,glositd,
adenitd,obstrucfiaglandelorsalivare
etc;
topografic- localizarea
afecliunii;
formi clinici - precizdri
in urmaaltor
paraclinice
investigdri
morfo-patologice,
stomatoscopice,
ice;
citolog
etiologie - cauza aparilieiafecliunii:
traumaticd,
alergicd,microbiand,
medicamentoasd
etc;
funcfional - se precizeazdtulburdrile
functiilor globale ale sistemului
stomatognat
(masticatorii,
fizionomice,
deglutifie)
afectateprinleziune;
evolutie- precizeazd
modalitatea
evolutivda afectiunii- stabilizatd,
evolulie
lentd,rapidd;
complicatii- consemneazd
complicatiiIe localesau la distanldapirute in urma leziunilor:odontale,parodontale,
osoase,musculare,loco-regionale
gi
generale,
gi tardive;
imediate
prognostic- poatefi apreciatca favorabil,rezervatsau nefavorabil,
in funclie de afectareastirii generale,locale
sau loco-regionale,
a complicafiilor
sur-

venitegi a tratamentelor
efectuateanterior;
etapa de tratament va indica tratamentul pe care l-a urmat, dacd este
complet,incomplet,
corectsau incorect
conceputsauexecutat.

2.11. DrncruosmcuL
cHTRURGTcAL
in cadrulaprecierii
chidiagnosticului
rurgicalse poateinsistape un diagnostic
de integritate
osoasdsau de parti moi, in
functiede segmentulpe care a survenito
patologie.
- anatomo-clinic- tipul de afectare:infectioasd,
traumaticd,
tumoraldetc;
- topografic- in funcfiede localizareodontald,de pdrfidure (osoasd,articulard) , sau de pe{i moi (musculard,
glandulard)
etc;
- formi clinicd- se apreciazdin funclie
de investigaliile
clinicegi paraclinice;
- etiologie- cauzaaparitiei
afectiunii;
- functional - se precizeazdtulburdrile
funcfiilor globale ale sistemului
fizionomice,
stomatognat(masticatorii,
prinleziune;
deglutilie
) afectate
- evolutie- precizeazd
modalitatea
evolutivda afectiunii- stabilizatd,
evolutie
lentd,rapidd;
- complicatii- consemneazd
complicatiile localesau la distantdapdrutein urma leziunilor:odontale,parodontale,
gi
osoase,musculare,loco-regionale
generale,
imediate,
tardive;
- prognostic- poatefi apreciatca favorabil,rezervatsau nefavorabil,
in funclie de afectareastdriigenerale,locale
sura complicaliilor
sau loco-regionale,

82

venitegi a tratamentelor
efectuate
anterior;
etapade tratamentva indicatratamentul pe care l-a urmat,dacdestecomplet,
incomplet,
corectsau incorectconceput
sauexecutat.
2.12.DlacruosnIcul
DEINTEGRITATE

OSOASA

anatomo-clinic tipul de afectare


osoasd- osteoporozd
etc;
- topografic- regiuneaafectatd;
- formi clinici - se apreciazdconform
clasificdrilor
existente
;
- etiologie - cauzaaparilieiendocrinS,
metabolicd,
infecfioasd
etc;
traumaticd,
- funcfional - se precizeazdtulburdrile
funcliilor globale ale sistemului
fizionomice,
stomatognat(masticatorii,
deglutitie
) afectateprinleziune
- evolutie- precizeazd
modalitatea
evolutivda afecliunii- stabilizatd,
evolulie
lentd,rapidd;
- complicatii- consemneazd
complicafiile localesau la distanld,loco-regionale
gi generale;
- prognostic- poatefi apreciatca rezer
vat sau nefavorabil,
in funcfiede afectareastdriigenerale,localesau locogi a
regionale,
survenite
a complicafiilor
tratamentelor
efectuateanterior;
- etapa de tratament va indica tratamentulpe care l-a urmat,dacd este
complet,incomplet,
corectsau incorect
conceputsauexecutat
3. DneIIoSTIcIIL STARIIDE IGIENA

Diagnosticul
stdrii de igiendinfluentratamentului.
leazddirectprognosticul

Va aprecianivelulstdriide igienda
prelucrarecomputerizald,
ce oferdo baz6
bolnavului,
fiindevaluatdca satisfdcdtoare de date eficientdpentruincadrareaintr-o
sau nesatisfdcdtoare,
relatAndstarea de
categorie
saualtade indiciclinico-biologici,
igiendprezentd
a pacientului.
elementebazaleale decizieiterapeutice,
Fiecaredintrecele12 diagnostice
vor in al cdreialgoritm
final.
contineelementemorfo-clinice,
funcfionain BazaClinicdde invaldmAnt
a Faculle, etiologice,
de evolufie,complicatii,
di- tatiide MedicindDentardlagia fost impleagnosticdiferen[ial
gi evaludriprognostice mentatun softoriginal,PRODENT,
adaptat
cAndse instituie
gi in eventua- cedntelor
tratamentul
didactice,
in acelagitimpcultivdnd
litateain careacestanu se instituie.
practicienilor
un algoritm
de gAndire
corelativ
in medicinadentardcontemporand, elaborat
de Prof.Univ.Dr. NorinaFornain
sistematizarea
datelorclinicegi paraclinice colaborarecu Firma Neotech (Tratatde
se realizeaza
inlr-o manierdde stocaregi
Proteticd
Dentard,
N. Forna,2008)

Fi9.3.44, 3.45. Aspecte ale introduceriidatelor clinice gi paraclinice in softul PRODENT

Fiecareentitateclinicaare sistematizatepropriile
date,aplicantul
fiindobligatla
gradualdce conducela elao introducere
borareaunuidiagnostic
de urmatde derulareaunuiplanterapeutic
de precizie.
Selectareavarianteiterapeuticede
elecfiegi posibilitatearealizdriide studii
statisticecu profundimpactpractic,constituie caracteristici
ale figei de observatie
inovative
ce coreleazd
activitatea
medicald,cu ceadidacticd
gi ceade cercetare.
Modalitatea
practicd
de transpunere
a solutiilor
terapeutice
oferitede programul
parcurge
computerizat
urmdtoarele
etape:

83

1. Introducerea
datelorclinicegi paraclinice in formatulcomputerizal
al foii de observatie;
2. Prelucrarea
datelorgi stabilireaunui
scor ce caraclerizeazdindicii clinicobiologici,elementce incadreazddin punctul de vedereal morfo-funcfionalitd[ii
pacientulintr-ocategoriece std labazaalegerii
solufiei
terapeutice;
3. Stabilirea
scoruluifinalprincoroborarea
scoruluiindicilorclinico-biologici
cu prognosticul
cazuluiclinic;
4. Evaluarea
predictibilitalii
solu[ieiterape
uticealese.

CAPITOLUL4

MII1OAGE
PROITIIGT
UTII.ITITT
ll HIt]ITA
iurs[
gr coNTRAtNDtcATtl
rNDrcATrr

- Cavitalileoraleneasanatenu beneficiazdde terapieprin protezemobilizabile


decAtdupdasanarealor.
- CAmpurileproteticenefavorabilenecesitd in prealabilo terapieproproteticd
chirurgicald.
Protezelemobilizabile
par[ialesunt
maibiologice
deoarece
nu necesitd
rezeclii
tisulareimportantegi refaccorespunzdtor
morfologia gi
funcliile sistemului
stomatognat(TratatProteticaDentard,N.
Forna,2008).Protezelemobilepartialeau
dezavantajul
cd prin mobilizarea
lor mentin
bolnavulintr-o stare de infirmitate
creAnd
adevdratepsihozecu fenomenede rejet
psihicfatdde terapiamobild.Eleau un volum mult mai marein raportcu cele fixe,
gi chiartulburdri
crednduneoridisconfort
de
fonaliegi deglutifiecare ulteriorsunt compensate.

Protezelepa(iale sunt indicate in


oricetip de edentatiepar[iala,astfelincAt
contraindicatiile
sunt reduse,insd putem
vorbi de un caracterlimitatin contextul
reabilitarii
implanto-protetice,
carede multe
ori nu poate fi transpusdpracticdatoritd
stdriigeneraleafectate,ce atrageimposibilitatearealizdriipregdtirii specifice.
pa(ialdde
Esteadevdratcd edentafia
clasaI gi ll Kennedyreprezintdindica[iade
elecfiedar gi edentafiile
de clasalll gi lV
Kennedypot beneficiacu succesde aceastd terapie.Protezelepa(iale mobilizabile
suntindicatela pacienfii
cu staregenerald
bund gi psihicechilibratin specialacolo
undestareade igiendoralSestebund.
Beneficiazd
de aceastdterapieproteticd bolnaviitineri cu camerapulpard voluminoasdgi copiiiin perioadade cregtere
deoareceterapiaprin protezarefixd poate
blocadezvoltarea
PROTEZAREA
suturilor.
PARTTALA
MOBILtprotetice
Mijloacele
ZABILAACRILICA
mobilepar[ialeau
Protezareaprovizoriede tranzilie
contraindicatiirestrAnse
:
Indicatii.Elementecomponente
- Acesteasunt dictatede stareageProtezapa(ialamobildacrilicdrepreneraldalteratdsau un psihicneechilibrat.
- lnfecliile cronice sau acute (lues, zintdo soluliede tranzi[iein algoritmultepartiale
a edenta[iei
TBC, actinomicozd)sau leziuniprecance- rapeuticde reabilitare
roase contraindicdaplicarea protezelor intinse, absolut necesard repozi[ionarii
pa(ialemobilepAnala rezolvarea
lor.

cranio-mandibulare
gi redimensiondrii
etajuluiinferior.
Situa[iileclinicecele mai frecvente
care necesitdprotezeimediatecu caracter
provizoriu
sunt(fig.4.1):
- Arcadedentareintegrela care se
vor executaextrac[ii
in zonafrontaldgi lateraldin maimulteetape;
- Arcadedentareintegrela careapare o bregdredusdin zonafrontald;
- Arcadedentareedentatepa(ial prolezaleprin restaurdrifixe la care se recomanddablatiapun[ilordentarein scopul
refacerii
lor;
- Arcadedentareedentatepar[ialprotezatemobilla carese recomandd
noi extrac[ii,cu transformarea
protezei
par[iale
in
protezdtotala.

&J

Fig. 4.2b. Protezarea provizorie

Fig.4.1. Protezapatiala provizorie

Protezareade urgenti poaterezolva situatiilimitd,cdndconsiderente


personaleale pacientului,
de maximaurgenfafizionomie,
fonatie,o impun.Principalul
scopal protezdrii
de urgenldesteacelade
a conserva
integritatea
morfologicd
9i funcFig. 4.2c. Refacerea integritaliigi morfologiei arcastomatognat,
de a melionalaa sistemului
delor in protezarea provizorie.
(Cazuistica Clinica de Proteticd Dentara lagi)
naja psihicbolnavulgi in condi[iile
unor
interven[ii
chirurgicale
de amploare,comAceastdvariantdterapeuticdoferd
plexegi care necesitdun timp mai inde- posibilitateadirijarii cicatrizdri|intrucAt
lungatde refacereinaintede protezarea protezava actionaca un conformator,
con(fi1.4.2a, b, c).
ulterioard
tribuindastfella procesulvindecdriiunor
zoneale fibro-mucoasei
de acoperire
sau
parodontale
periferice,
ajutAndla pregdti-

rea campuluiproteticin vedereaamprentdrii respective.Astfelfenomenelede resorbfieosoasdpot fi reduse,va orienta


funcfionalorganizarea
trabeculelorosoagi procesul
gi
se, ameliorAnd
de cicatrizare
celde osteogenezS.
Protezade temporizareamAnddin
considerente
biologiceprotezarea
definitigi
v5. Monitorizarea
clinicda parodonfiului
ocluzieigi temporizarea
tratamentului
definitivau echivalentul
unuielementde prudent5.Capacitatea
de vindecaresau compensare,depinzAnd
de vArstapacientului
sau gravitateaafecfiunii,poategribi sau
intdrziaaplicareaprotezeidefinitive.
Func[iede fiecarecaz se indica 9i
procedurirecuperatorii,
fizioterapice,
chinezioterapice,
medicamentoase
care au
rolulde a anulaoriceprocesinflamator
gi
de a contribuio datdin plus la repozitionareamandibulo-craniand
corect5,la protejareacdmpuluiprotetic,intreginddezideratulterapieide condilionare
tisulard.lm-

portanlautilizdriiprotezdriimobilerelevd
urmdtoarelor
aspecte:
- obligativitateaizoldrii substructurilorde mediuloralgi de agentiifizicidatoritdplSgiicreateprinpreparare;
- impiedicarea
migrdrilor
odontalegi
imobilizarea
elementelor
odonto-parodontale;
- protejareaparodon[iului
marginal
gi dirijareacicatrizdriilui; refacereatempopierdute
prinpreparare;
rarda funcfiilor
- conservarearapoartelormandibulo-craniene.
Structuraprotezeipartialmobilizabile acrilice
Protezapa(ialdacrilicdestecompusd
(fig.a.3):
din urmdtoarele
elemente
1. $eileprotezei
2. Arcadadentardartificiald
3. Conectorulprincipal
4. Elementele
de mentinere,
sprijingi
stabilizare
Elementede
menlinere,
sprijin5i
stabilizare

5ea
acrilici

Conectorprinc i p a la c r i l i c

Arcada
dentari
artificiald

Fig.4.3. Elementeleprotezeipar{ialeacrilice

1. $eileacrilice
principalele
elemen$eile reprezintd
partialemobile,in contact
te ale protezelor
direct cu creastaedentatd,ce refac din
punctde vederemorfo-func[ional
deficitul

86

produsprin edentalie,avAndurmdtoarele
caracteristici:
- au rolulde suportal dinfilorartificiali
gi de transmitere
a fo(elormasticatorii
spre
gi dentoparodontal;
suportul
muco-osos

- transmit
fo(elede solicitare
conectoruluiprincipal;
- se opunfor[elorde deplasare
verticalegi orizontaleconstituind
gi un elementantibasculant;
- suntrealizate
din polimetacrilat
de
metilde grosime2 mm;
- amplitudinea
geiloreste superpozabilitpe amplitudinea
spa[iuluiprotetic
potential;
- numdrulacestoraestein acordcu
protetice
numdrulspatiilor
potenfiale;

- prezintddoi versanti:vestibulargi
oral.
Versantulvestibularse modeleazd
gi
se intindepAndin zonade reflec[ie
a mucoaseimobilegi va fi ingrogatmarginalgi
corectmodelatpentrua pune in valoare
tonicitateamusculaturii
orofaciale.Acest
versantpoatelipsidin geauafrontald
atunci
cAnd creastaedentatddin aceastazond
esteproeminentd.
La nivelultuberozitatilor
gi al tuberculului
piriformgeauaacrilicdva
(fig.4.4).
acoperiacestezonebiostatice

Fig. 4.4. Proteclia parodonliului marginal (CazuisticaClinica de Proteticd Dentara lagi)

Fig.4.S.Versantul
oralal crestei

Versantuloral va trebuisd aiba o


inaltimeegaldcu cel vestibular
pentruca
geauasd prezinteo bund stabilitate.
La
contactulsdu cu dintelelimitrofgeauanu
trebuiesd pdtrundd
in zoneleretentive
de
proteticAitrebuiesd protejesub ecuatorul

ze papilainterdentard
gi parodontiul
marginal(fig.4.5).Margineaoralda geii se
principal
continud
cu conectorul
subformd
palatind
de pldcufd
saulinguald.

2. Arcadeleartificiale
Arcadeleartificiale
sustinutede geaua proteticdsunt elementecomponente
ale protezeipa(iale acrilice,contribuind
esen{ialla refacereafunctiilorperturbate
prinedenta[ie.
alesistemului
stomatognat
Elementele
lorcaracteristice
sunt(fig.
4.6 ) :
- alegereadin[ilorartificiali
trebuiesd
prinformd,culoare,gradde
fie concordantd
transluciditate
cu dintiirestantiintegrisaucu
pe arcadd;
restaurdrile
fixeprezente
- pot fi realizatedin portelansau
acrilat,din metalgi acrilatsau metalgi por-

sau
telan.Dinfiiacrilicipot fi prefabricati
realizaliprin stupuire,iar cei din por[elan
pot fi anatoformi
sau faletecu crampoane
sauglisierd;
- pentrua conservastabilitatea
reliefuluiocluzal,
in situatiile
clinicece presupun
solicitdriocluzaleintense,se recomandi
confectionarea
fe[elor ocluzaledin metal
turnatsau realizarea
din inlay-urimetalice
la nivelulstopurilor
ocluzale.
O altamodalitate estepdstrarea
de stopuriocluzalemetalicepornitedin geasau obtura{ii
de amalgamde argintpe fefeleocluzale.

Fig. 4.6. Alegerea din[ilor artificiali; utilizarea cheii de culori gi a dispozitivuluiEasy Shade

Realizareaarcadelorartificialeeste
guvernatd
de o seriede legi biomecanice
ce trebuiesc
binecunoscute
de clinician.
Chayes demonstreazd
cd suprafala
uneigei trebuiesd fie cel putindubldfatd
de suprafata
la colet,a dintilor
de sectiune,

B8

pe careii inlocuiegte.
Acestautorpropune
realizarea
unorgei cu dimensiuni
strictraportatela suprafa[adentard,dar suprafa[a
geilorfiind redusdduce la suprasolicitdri
ale suportuluimuco-ososcu aparifiaresorbtieialveolare.
Dinacestmotivnoi con-

siderdmcd suprafafageii trebuieextinsd lor ocluzaleastfelca raportulS'/S sd fie


cAt mai mult, in limitelefunc[ionaleale subunitar?n vedereareduceriisolicitdrilor
protetic.
cAmpului
la nivelularcadelor
Pentrureduartificiale.
Conod sustinecd for[a de solicitare cereafor[elorparazitare
de suprasolicitare
gi asupracuspiddrii
ocluzaldtrebuiesd caddin mijloculgeii,la
se intervine
suprafe[enivelulcentruluigeometricsau sd fie cAt lor ocluzale.Suprafa[aocluzalddecuspigi
maiaproapede dintelelimitrofedentaliei
forlece cad?naxuldintelui,
datdinseamnd
la sprijinul
carecontribuie
dento-parodontal ceeace ducela o solicitare
egalda suporal protezeimobile.AtuncicAndse reali- tuluimuco-osos.
AtuncicAndsuportul
osos
zeazdprotezemobilefird sprijinocluzal, este suficientde inalt, realizAnd
suprafefe
fortelevor trebuisd caddin centrulgeome- ocluzaledecuspidate,
ob[inemo bundstatrical geii.
bilitatea geii dar scadeeficientamasticaLegealui Ant urmdregtemicgorarea torie.Feteleocluzale
cuspidate
duc la desprindiminu- compunerea
solicitdrii
muco-osos
forfeiverticale
suportului
de presiune
cu
paraxiale
areasuprafetei
ocluzalea dintilorartificiali rezultante
orizontale
ce destabilicu 10"/opentrufiecaredintepe careil inlo- zeazdgeauaproteticd.
- Heteronumdrulse
cuiegte. Noi recomanddmca suprafala
referdla reduceocluzaldsd nu fie redusdmaimultde 60% rea numdrului
de dinliin arcadaartificiald,
pentrua nu se diminuaeficien[amastica- Tn specialla nivelulgeilorterminale.Ca
torie.CAndse trece la o arcaddartificiald regulSmolarultrei nu se monteazd
in arse calculeazdsuprafafadupd formula cada artificialdpentrua nu suprasolicita
zonele biostaticeale cAmpuluiprotetic.
S'/S< >1. CAndsuprafa[adinteluide pe
protezdeste mai micddecAta dinteluinaUneori,cAndcondiliile
de stabilitate
a geii
tural valoarearaportului
va fi subunitard, sunt precarese renun!5gi la molarul2.
iarforlade solicitare
intreultimuldintemontatpe geagi extremiva fi gi ea redusS.
Ackermann a sintetizatprincipiile tateadistalda geiise rezervdun spatiude
ice ale r ealizdriiarcadelorartifici- lib e rd e 1 - 1 , 5c m .
biomecan
Ackers recomandi sd se execute
alein cadrul"Legii celor trei H":
- Heteropozitiaurmdregteschimba- atAteageicAtebregeedentatesunt.
reaordiniidintilorartificiali
3. Conectorulprincipalacrilic
astfelincdtdinfii
parteacomponentd
Definegte
cu suprafalaocluzaldmai maresd fie plaa prosa[icdtrecentrulgeometrical geiiin vede- tezeipa(ialemobilizabile
cu rolulde a rerea realizdriiunei stabilitetimai bune.Se
uni intr-ostructurdunitard,rigidagi rezisprotetice
inverseazdastfelpozifiaintre molarul1 gi
motentdelementele
construcfiei
premolarul
2.
bile.
La maxilarconectorulprincipaleste
- Heteromorfiaurmdregtemodificareamorfologiei
la nivelulbolliipalatine,
fatdde cea orientat
transversal
dinlilorartificiali
a dinfilornaturali.Morfologia
de ,,placdacrilicdpadintilorartifi- purtAnddenumirea
cialise modificdprin reducerea
suprafele- latini", in timp ce la mandibuld
estedis-

no

pus pe versantuloral al cresteialveolare


Fataexterndlustruitd
pe
se realizeazd
principiul
dentare frontale, prezentAndu-sesub
repliciianatomice,
avAndmodelate
formi de placi acrilici linguald.
gi papilabunoidd
rugilepalatine
(tig.4.7).
Fala mucozalda conectorului
principal acrilicestenelustruitd
gi situatdla distantd de zonelece nu suportdpresiuni:
torusul palatin, rafeul median, papila
bunoidd,etc. in zona dinlilorrestan[iva
aveacontactcu fata palatinda lor, avAnd
rol de contracroget,
dar va menajaparodon[iulmarginalal acestorapeste care
Fig. 4.7. Aspect al macheteifelei externe a protezei
trecein punte.
mobile modelatd cu replica anatomicd
Conectorulprincipalacrilicpalatinal
Conectorul principal acrilic palatipoatefi ameliorat
prinrdscroire
distaldsau
nal are o grosimede 2 mm gi acoperdin
decupare,prin decoletaresau fenestrare
totalitateboltapalatind,pAndla dintiire(fig.4.8a, b).
stan[i9i gei.

Fig. 4.8a. Conectorprincipal - placu{a palatind totala

Fig. 4.8b. Conectorprincipal - placuld palatind rdscroitd distal

Decoletarea
se facein zonaanterioa- tuatecu multdgrijdpentrua nu se produce
rd,distantarea
protetice
la coletfiindde 5-10mm,iar destabilizarea
(fig.4.9a, b).
rdscroirea
distald$i fenestrarea
vor fi efec-

in edentaliafrontaldse poateutiliza
un tip specialde conectorprincipalacrilic
maxilarsub formauneibenzicentralece
se dilataposterior
sprecentrulbol[iipalatine luAndaspectulde lingura(spoon)- fig.
parodontiul
4.10a. Nu lezeazd
marginal
al
gi arestabilitate
din[ilorrestanfi
suficient
de
bund. Conectorulprincipalacrilic poate
aveaforma de "7" la care cele doudprelungirilateraleoferdsprijinpentrucrogete
(fis .a .1 0b ) .
O altd formd de conectorprincipal
acrilicpalatinaleste conectorulEvery,for-

matdintr-un
conector
centralce trimiteprelu n g irini z o n e lee d e n t a t(ef ig 4
. .11a).
Alt tip de conectoracriliceste miniconectorulutilizatin protezade retentie
palatinal
putinlarKemmeny,
cu versantul
git spre mezialgi distalavAndaspectde
fluture(fig.4.11b).Toateameliordrile
conectoruluiacrilicpalatinalse realizeazd
numaiin raportde intinderea
edentatiei,
de
calitateasuportuluimuco-ososgi dentoparodontal
gi de existenfasau nu a unor
cresteedentate
suficient
de retentive.

Fig. 4.9a. Conectorprincipal - placula


palatind decoletatd

Fig. 4.9b. Conectorprincipal - placula


palatind fenestratd

Fig. 4.10a. Conectorprincipal- placula

Fig. 4.10b. Conectorprincipal- placula


inT

Spoon

Fig 4.11a Conectorprincipal- placulaEvery


'' .':::,'

Fig.4.11b.ProtezaKemmeny

Conectorul principal acrilic lingual


se prezintasub formdde placalinguala
semilunard in tru" deschis posterior,
avAndaceeagigrosimede 2 mm. Caracteristici:
- Fata lustruitdeste orientatdspre
nelustruitd
limbdiar fata mucozald
are orientaredento-alveolard
;
- Marginea
superioard
se plaseazdla
niveluldinlilorrestanfisupracingular
sau
ecuatorial.
va trece in punte peste
Conectorul

JZ

parodontiul
marginalpentrudespovdrare,
iar marginea
inferioard
in
a sa va pdtrunde
zona functionald
lingualdcentralS,fiind
pentrua nujenafunctionaliugoringrogatd
genioglos.
in zonalinguatateamugchiului
le lateraldprofunzimeaconectoruluise
in raportde aceleagicriteriipe
stabilegte
creascare,la edentatul
total,le stabilegte
NigaluiNeygi Bowenva fi
ta miohioidiand.
pusdin valoarenumaiin cazulgeilorterminalecu resorbtieaccentuatda osului
(fig.a.12a, b).
rezidual

Fig. 4.12a. Conectorprincipal- placula lingualadecoletata

i4,,

i:i:

::,il'S
:11::'

:
*F

:ll:':;::

.,

,',i.'

,.r::::"'

a:

:::,'

ll

Fig. 4.12b. Conectorprincipal- placula lingualacu spriiindento-parodontal


(CazuisticdClinica de Proteticd Dentard lagi)

93

4. Elementede mentinere,sprijingi
stabilizare
Elementelede menfinere,sprijingi
stabilizare
reprezentate
in protezareaacrilicd de crogeteasigurdancorareagi deci
protezelor
parlialeacrilice.Pe
men[inerea
lAngalaturatehnologicd,
o mareimportan[d o prezintdgi laturaclinicd,de proiecfie,
careva fi efectuata
obligatoriu
de clinician
in colaborare
cu tehnicianul
dentar.

-**--;}
----'

Fig. 4.14. Croget simplu acrilic dentar

- Potfi subformdde pelotesaudigia) Crogeteleacrilice:


tafii,cu o grosimede 2-3 mm;
Caracteristici:
- Au dezavantajul
cd fiindrigidepro- suntrealizaledin acrilat;
ducleziunide decubitgi se fractureazd
ugor.
- fac corpcomuncu restulconstrucCel mai cunoscuttip estecel in turd
putAndpornifie din conecto- de gah,descrisde Kemmeny,
in careporfieiprotetice,
rulprincipal,
fiedingea.
din acrilatde
liuneadentardesterealizatd
Clasificare:
culoareadintelui,iar portiuneagingivala
1. Crogetesimple acrilice alveolare
dinacrilatroz.
(ig. a.13):
Extremitatea
sa se situeazdsub linia
ghid. Au dezavantajulcd se lraclureazd
ugorgi se refaccu dificultate.
Crogetele
dentarecu aspectde epiparodontezefolositein caz de recesiune
tald, in protezezise parodontale,
dupd
gingivo-aIveoIo-pIastii, favorizeazd r etraclia
parodontald
gi reten[ia
de placddentard.

Fig.4.13. Crogetesimple acrilicealveolare

- Sunt prelungiri
ale geilorce utilizeazd zoneleretentative
vestibulare
sau
orale ale cresteialveolare,fiind deci in
funcliede gradulde retentie
al acesteia;
2. Crogete simple acrilice dentare
(fi7.4.14):

3. Crogetelesimple acrilice dentoalveolare(fig.a.15):


Au formdde inel sectionatpentrua
puteafi introduse
pe dinte;se sprijindpartial pe dinte,partialpe procesulalveolar.
Potfi acrilice
saumixteacrilo-metalice.

rf\t?rl

-qfiil}

Fig. 4.16. Croget cervico-ocluzaldeschis dental

- Croget cervico-ocluzaldeschis
edental:cu acelagitraseuca gi primul,dar
cu extremitatealiberd orientatd spre
(fi1.4.17).
edentatie

Fig. 4.15. Croget acrilic inelar

b) Grogetelesimplemetalice:pot fi
confec[ionate
din folie metalicdsau din
sArmd.
1. Crogetelemetalice din folie sau
bandS:
gi crogeteplane.
Suntdenumite
Se plaseazdpe ecuatorulprotetic,
jumdtatein conulde sprijin,jumdtatein
conulde reten[ie.
AvAndsuprafatdmarede contactcu
Fig. a.17. Croget cervico-ocluzaldeschis edental
dintele,duc,pe de o parte,la eroziuni
denEste indicatin edentafiile
terminale
tare,iar pe de altdparte,favorizeazd
acucAndintredintelestAlpgi vecinexistdtreplScii
mularea
dentare.
md;areac{iuneantibasculant6.
2. Crogeteledin sArmdrotundd sau
presemirotundd:0,6- 0,8 mm diametru;
zintdo mareelasticitate
in toatesensurile
9i un contactreduscu dintele.Dupdraportul pe careil au cu dintele,ele se clasificd
in:
- Croget cervico-ocluzaldeschis
dentalsaucrogetul
cu umdr(fig.4.16).
Este indicatpe dinti cu retentivitdti
moderate.
Asigurdretenliaprinbratulelastic Ai un oarecaresprijinprinumdr;favoriprotezei.
zeazd,insd,bascularea

- Crogetcervico-ocluzal
bidentar:
esteindicatin situatiacAndpe arcaddsunt
restan[idoi din[ivecini(doi premolari
sau
- fig.4.18.
un canin9i un premolar)
Reciprocitatea
este asiguratd
de coprincipal
nectorul
situatoral.

Fig. 4.18. Crogetcervico-ocluzalbidentar

95

- Croget cervico-ocluzal intors:


,,2"sau,,V"gi estela distantade 0,5 - 0,6
bra[ulsdu elasticare porliunea
supraecua- mm de mucoasa
alveolard.
toriald9i o alta,extremitatea
liberd,situatd
(fig.a.19).
subecuatorial
in zonaretentivd
Esteindicatpe molariimezializati.

=Rb

Fig. 4.22. Croget cervico-alveolardeschis dental

Fig. 4. 19. Croget ceruico-ocluzalintors

- Croget cervico-ocluzalinterdentar (crogetul


Stahl,Adams)-ti1.4.20:

- Croget cervico-alveolar
deschis
edental(fig.a.23):
Se recomandd
in edentafiile
terminale, avAndgi rol antibasculant.
Prezintdreten[iebund,darincercuire
slabd.

Fig. 4.23. Croget cervico-alveolardeschis edental

Fi7.4.20.CrogetAdams

Este utilizatmai ales pentruancorarea aparatelor


ortodontice.
Similaresuntgi
crogetele
Schwartz,
Jakson(Iig.4.21).

- Croget cervico-alveolar interdentar(fig.a.2\:


Abordeazdzonainter-proximald
vestibularS,
undese termindcu o bucldsituatd
interdentar.

Fig. 4.21. CrogetJakson

- Grogetcervico-alveolar
deschis
dental(fig.a.22):
Denumitgi crogetcu bucl5,esteindicat pe dinfiiretentivi,
lungimeabucleipermi[Ando maimareelasticitate.
Aredeschiderespredinti,buclapoatefi in formdde

96

Fig. 4.24. Croget cervico-alveolarinterdentar

- Croget proximalcu patrice (fig.


4.25): se recomanddin zona frontaldgi
este ancoratpe o matricesituatd pe o
microprotezd
cimentatdpe dintelelimitrof
spa[iului
edentat.

Se prezintdsub formdde doudanse


din sArmdsituatepe versantulvestibular
al
procesuluifrontalde o parte gi de alta a
frenuluilabialsuperiorla distanldde mucoasd. Retenfia este in funclie de
procesului
retentivitatea
alveolargi de tonicitateamuscularS.
Fig.4.25.Crogetproximalcu patrice

Grogetproximalcu casete(fig.a.26):

c) Crogetele simple metalo-acrilice: Suntformatedintr-unfir metalicdin


vipld de grosimevariabildce suslinela
liberi o portiuneacrilicdsub
extremitatea
formdde pelotd.Lungimea
firuluimetalicle
maregi posibilitatea
conferdelasticitate
de
a fi activate.Pot fi la rAndullor: dentare,
alveolare
saudento-alveolare.

Protezareaparlial mobilizabild detinitivd


Protezareapa(iald mobild este reExtremitatea
sa liberdse sprijindintrprezentatd
de:
o caseterealizatdpe fala proximalda din1. Protezarea
flexibild;
telui naturallimitrofedentalieisau intr-o
2. Protezarea
scheletatd,
care poatefi
microprotezd.
clasicd,utilizAndca elementede
- Croget din s6rmi cu trei brate (fig.
mentinere,
crosprijingi stabilizare
4.27):este realizatdin sArmdde vipld
getelesau modernd,cu utilizarea
Esteasemdndde 0,6 - 0,8 diametru.
sistemelorspecialeca elemente
tor crogetuluiAckers.Pe lAngi incerclasicegi moderne.
cuire9i retenlieasigurdgi sprijinul.
Protezareaflexibili vinein sprijinul:
- pacienlilor
alergicila acrilate;
- situatiilor
clinicela care parametrii
ce caracterizeazd
suportulodontalnu oferd conditiilenecesareamplasdrii
corectea
crogetelor
turnate;
- aspectelorclinice particularecavoracterizate
de torusurisau tuberozitdli
luminoase;
Fig. 4.27. Crogetdin sArmdcu trei brate
- considerentelor
estetice
de mascagingivale;
re a recesiunii
:
Grogetulalveolar(muco-alveolar)
Fig.4.26.Crogetproximalcucasetd

- evitdrii stresului pe unitdtile


odonto-parodontale
restante.
Contraindicatiileprotezdriiflexibile
sunt materrializate
de stareageneraldalterati sau psihic neechilibrat,
de infecliile
cronicesau acutesau in situafiileclinice
caracterizatede prezenlaleziunilorprecanceroase.
in egalSmdsurdnu se recomandi acesttip de protezarecAndstarea
de igiendorald este precard,in situaliile
clinicein care spaliulproteticposterioreste maimicde 4-6 mm,fdrda omiteprezen[a unuioverbitemaimarede 4 mm precum
gi atrofiaaccentuatd
a cdmpuluiprotetic.

rialelor injectabileproduse de firmele


lvoclairgi Kulzer,intitulate
lvocap"Plus"gi
PalaX Press,asociatesistemelor
de injecgi sistare specifice:
sistemulS.R.lvocap
temul Palajet.Acestematerialeconducla
o excelentd
adaptarea protezeimobilizabile la nivelullinieiAh, zond de inchidere
marginald
Estede
deosebitde importantd.
remarcatfaptulcd indltareaocluziei,frecventdTntehnologiile
clasiceeste aproape
absentd.
Baza pieselorproteticemobilerealizatedin rdginiacriliceinjectabile
se caracterizeazdprinomogenitate,
fapt ce asigurd
o compatibilitate
tisulardoptimd,avAndca
BIOMATERIALE
rezultatminimalizarea
DINCARESE
mucoaseila care
. REALIZEAZA
PROTEZELE
FLEXI.
contribuiein mod pregnantgi continutul
BILE
redusin monomer
rezidual.
Acrilateleflexibileprezintdavantajul
Recent,firma Detrey-Dentsply
a prounuigradinalt de densitate.Balanfaavan- pus un nousistemde injectare
ce utilizeataj-dezavantajin ce privegte utilizarea zi o rdgindpoliuretanicd
monocomponenacestormaterialein practicacurentdeste td, microbase.
destabilizatd
de investitiainitialdmare pe
care o presupunefolosireaacestora,asoAcrilatulflexibiltip VALPLAST(fig.
ciatd cu o rezisten!5micd la fracturare, 4.28)a fostutilizatin stomatologie
incd din
neeludAnd
nicidificultd[ile
legatede adezi- 1954.
Apartine
uneala dintiiartificiali.
familieide nylon-uri,
ceeace
Acesttip de protezare
vinein sprijinul Tnseamnd
cd este mai rezistentgi mai flepacienfilor
xibildecAtacrilatele
alergicila acrilate.
Protezele
utilizate.
din
Valplastsuntdurabile9i se adapteazd
conAcrilatul injectabil se prezintdsub
fortabilin jurul dinfilornaturalirestanlipe
formdde granulecu greutatemoleculard arcadd.Datoriteproprietdfilor
sale poatefi
micd.Dinpunctde vederechimicacrilatele fdcutfoartesubtiregi flexibil,in crogetede
injectabile
naturale,
fdcAndu-l
suntpolimetilacrilati
cu polimeri- culoarea
netesuturilor
zareliniarS,
in careprocentul
de monomer observat.Poatefi utilizatgi in protezdrile
rezidualeste minim,conferindnoi valente cAndexistdafectareaATM,la confecfionarea de gutiere,etc.Are o rezistenldmecabiocompatibilitetii.
Din categoriaacestormaterialeeste nicd deosebitdgi poate fi utilizatatAt la
geilorgi conectorilor,
necesarsd remarcdmsuperioritatea
mate- confeclionarea
cAt 9i

98

la confectionarea
EMSS.Poatefi utilizat Kemmeny(solu[iiprovizoriide tratament
protezelor pentruedenta[ii
de asemenigi la confec[ionarea
pa(ialereduse).

Fig. 4.28. Proteze din Valplast.

Intre indicatiile utilizarii acestui


biomaterial
enumerdm:
- pacien[iicare prezintdprotuberan[e
osoasesau tuberozita[iplonjantecare in
conditiile
uneistdrigeneralebunear trebui
pentrua permiteinserfia
redusechirurgical
uneiprotezeparfialemobilizabile;
- pacientiicareprezintdalergiila monomerul
acrilic;
- pentrucdptugiri
cosmetice
cu scopul
gingivald;
de a mascarecesiunea
- rezolvdmai multeproblemedificile
de tratamentcare implicadinfi parodontotici,sensibilitate
dentard,cancereorale
sau altesituatiiin caredin[iisuntcompromigisauconfortul
esteproblematic;
- de electiein tratamentul
pacientilor
palacu torusfoartemaresau despicdturi
tine.
pa(ialedinValplast
Protezele
suntceprotezepartiale
le maiflexibile
(fig.4.29).

oo

Fig. 4.29. www.dentalcare.ro

Plasticuleste translucid,permilAnd
culoriinaturalea tesuturilor
sd transpard
prin protezd.Pacien[iiconside16aceste
protezeca fiind extremde confortabile,
durabile
deosebitd.
9i cu o esteticd
Avantajele
cheieale protezelor
realizatedinacestmaterial
sunt:
- Reten[ia- protezaeste flexibilain
zoneleretentive;
- Confortul- protezaeste subtire,
ugoard
9i flexibila;
- Estetica- protezapoateli realizald
in tonuride culoricare permitobtinerea
unornuantecAtmainaturale;

- protezanu estecasantd,
- Duritatea
fiindmultmaidurabild
decAtprotezele
acrilice;
- Nu aparpetesaumirosuri
nepldcute
dupdpurtarea
sa;
- Ugurinfain realizare:nu necesitd
prepardriale din[ilor,astfelincAt aceastd
solulie terapeuticdeste conservativd9i
nedureroasd;
- in plus,flexibilitatea
rdginiiconferd
un efectde scdderea stress-ului
ocluzal
fdrda se utilizaaltemijloace
de men[inere
greude realizat;
complicate,
- lesuturilegingivale
suntugorstimulate in timpulmasticafiei,
iar fo(ele care
acfioneazdasupra dintilorrestanlisunt
redusesubstantial;
gi rezisten[a
- Duritateamaterialului
sa la actiunea
substan[elor
chimiceasigurd
o duratd crescutdacestei proteze.Prin
distribulia
fortelorin modechilibrat,
natural
la nivelulfesuturilordin cavitateaorald,
parodontale
dintiirestan[i9i fesuturile
adiacenteiSi pdstreazdsdndtateaun timp
mult mai indelungat,spre deosebirede
pacien{ii
cu protezeacrilice
conventionale;
- Nu mai suntnecesare
cro$etele
din
sdrmS:
- Poatefi ugorrebazald.
- Tehnicade realizarea protezeiparlialedin Valplast:
Dintiiartificiali
sunt confectionafi
din
acrilatsaudin por[elan(fig.a.30).Fabricile
producdtoare
realizeazdgarnituride dinti
de mdrime,forme9i culoriextremde diferite, astfelincAtpracticianul
areo largdlibertatede alegere.

Fig. 4.30.www.dentalcare.
ro

Acesteproteze,dupdo folosireindelungatS,suferdo ?mbdtrdnire


fireascda
materialului,
reugindsd-girecapetevigoarea prin curdfareadirectdintr-o baie cu
(fig.4.31).
ultrasunete

Fig. 4.3 1. wvvw.


ro
dentalcare.
Baiecu ultrasunetepentrucurdlarea
protezelordin Valplast

in decursul
timpului
s-aufdcutnumegi s-a reugitob[inerea
roasecercetdri
protezelorscheletate
cu noulmaterial
Valplast
Co m b(i f ig . 4 . 3 2 ) .

,.*
.::::

Fig. 4.32. Protezeo,r::::;"

cu crosetedin atiai

FLEXITEeste un polimermonomerfree indicatla pacien[iicareprezintdreacfii


alergice(fig.33). Se comercializeazd
sub
forme:
urmdtoarele
- FLEXITEMP:pentruprotezetotale;
- FLEXITE SUPREME CAST TERMOPLASTIC:pentru protezepar[ialecu
crogetede culoareafesuturilor,
cu un
aspectesteticsuperior;
- FLEXITEPLUS:pentruprotezapa(iald dinnylon;
- FLEXITE PRO-GUARD:pentru congutierelor.
fecfionarea

- este rezistentla abrazie,rezistent


la for[e care ar fracturaacrilatele,
durabil,
stabil,ugorde ajustat- rebazal,cdptugit;
- utilizarea
materialului
la confec[ionareacrogetelor,
a intregiiprotezepa(iale
gi chiarla aparatele
orodontice;
- procedeul
de turnarea materialului
in tiparutilizeazd
cdlduragi presiunea,
asigurAndo densitate
gi o
optimdmaterialului
fideld;
aplicare
- fiindun material
odatermoplastic,
td ce a fost injectat,pozifiagi formasa nu
se schimbd.
Bio Dentaplast(fig.4.35,4.36,4.37a,
b): Esteo rdgindtermo-plasticd
eminamente
cristalind,
avdndo bazddin poliosilmetilen;
gi se
facepartedin grupulde rdginiacetilice
prezintdsub formdde cartugpredozat.Pentru a reugisd fie injectatd,firma Bredent
Germaniarecomanddca aceste cartuge
predozatemai intAi sd fie preincSlzitela
temperatura
de 220tr timp de 15 minute;
Fig.4.33.www.dentalcare.ro
incdlzirea
chiuvetei
se facede la 50 t pAnd
la 120t, iardupdincdlzirea
sd se
cartugului
prezintdo flexibilita- exerciteo presiuneconstantd
THERMOFLEX:
de 7,2 - 7,5
te superioard- asigurdo functionalitate bar. Densitatea
acesteirdginieste de '1,41
superioarda protezeipartialemobilizabild grlcm3;ea devinepentruun timpscurtlichigi stabilitate
in timp(fig.4.34).
de 150C, apoidevenind
dd la temperatura
o rdgindcristalinitermoplasticd.
Spredeosebirede acrilatulclasicnu esteafectatdde
un pH maimicde 4, iardupdce se intdregte
devine microretentivd.
RdginaBio Dentaplast
estedisponibild in 4 nuanledentare,culorilefiindcodate
astfel:A2, A3, 82, 83. Este un material
foarte rezistent din punct de vedere
ro
Fig.4.34.www.dentalcare.
biomecanic
Ai satisfacecele mai riguroase
Caracteristici:
fizionomice.
exigen[e

101

Protezele scheletate tio


Bio
Dentaplastreprezintdcea mai modernd
formdde protezare.
Crogetele
suntestetice
- nu suntmetalice
(auculoarea
dinlilor
ca la
protezele
scheletate
metalice)
9i au o dozd
de elasticitate.
Elasticitatea
este datd de
materialul
din care suntfdcute.AtAtatimo
grosimea
cAtse respectd
optimda crogetuluiacestanu se va rupe.$i la protezele
din
putemfolosimetodespeciaBioDentaplast
le de mentinere
gi sprijin
(culise,
capse).
Protezele
din Bio Dentaplast
au urmdtoarele
avantaje:
th

- Crogetecu elasticitate
foartebund
(inserarea
gi dezinserarea
protezeise face
fdrda afectadintiistAlpi);
- Materialul
este,dupacum aratd9i
numelesau (BioDentaplast),
in momentul
de fa!d,cel maibineacceptat
de tesuturi;
- Culoareacrogeteloreste aceeagi
ca 9i a dintilor,
astfelincAtnu se va obserprotezei;
va prezenta
- Rezistenta
bunda materialului
in
timp(nuse impregneazd
cu resturi
alimentare,nu-gischimba
compozitia
chimica).
*%-

{.
.

.flr-

..J
t"

ib

-*j4+I
.",
,

*{

ilit.,

Fig. 4.35. Bioproteze - proteze suple fdrd metal, firma Bredent

::,,:ii::-.

Fig. 4.36. Bio Dentaplast- modelulcu elementespeciale de menlinere gi stabilizare

, $l

::
.t

*
".,
Fio. 4.37a. Dentalos

ka:

& *. *

\.

-+

iJ

tu
w
'

',.'..
'

Fi7.4.37b. Flexiplast

proceselor
gi atrofie
Dinstudiilederulate
de autorise des- imaginea
de resorbtie
prinde in mod cert comportamentul in contextul
factorilor
locali9i loco-regionali
biomecanical acestorprotezece oferd (fig.a.38).

103

Fig.4.38.Aspectecliniceale protezdriiflexibile
(CazuisticaClinicade ProteticdDentard lagi)

PROTEZAREA
PARTTAL
MOB|L|ZABILA SCHELETATACLASICA
Protezapa(ial mobilizabild
scheletatd
protezerii
clasicdestenet superioare
acrilice prin posibilitatea
obfineriiunui design
principal
variatal conectorului
metaliccu o
grosimevariabildin funcliede intinderea
acestuia, decizieterapeuticd
ce reprezintd
suma factorilorde predictibilitate,
reprezentatd de numdrulde unitafi odontoparodontale
restante,arhitectura
suportului
muco-osos,
fdrd a eludatipul de crogete
ales precumgi numdrulconectorilor
secundari.

ofelulinoxidabil
V2A,acestaliajnumitofel
18/8datoritdconfinutului
de Cr gi Ni, fiind
folositpAndin zilelenoastresub numele
de viplSsauo[elCr-Ni.in 1930,sub numele de Ticonium,
a fostscospe pia[aaliajul
Co-Cr.
Diversificarea
materialelor
fizionomice de placare- rSginiacrilice,compoziteau determinataparifiaaliajeloralternative.
Numdrulmareal aliajelorexistentegi comercializarealor a necesitatelaborarea
unorclasificdri.
Astfel, Siebert propuneurmdtoarea
clasificare:
- aliajenobile:

BIOMATERIALE
IMPLICATE
iN
REALIZAREA
PROTEZARILOR
SCHELETATE
1. Biomateriale
metalice
Aparitiaaliajelor
la inceputul
secolului
- aliaje nenobile (fara continutde
proteticadentarS,reali- metalenobile):
XX a revolufionat
proteticiica gtiintd.La
zdndrecunoagterea
inceputse utilizau
aliajedin aurpentruproteze,dar dezavantajul
majorera pretulridicat al acestora,adresAndu-se
unui numdrredusde pacienfi.
Aliajelede Crom-Gobaltsunt realipentrua fi utilizat zategi produsede la inceputul
in 1919se propune
secolului
al

gi sub denumirea
XX-leagi suntcunoscute
lor a fost
de stelite. Biocompatibilitatea
atestatdin urmaa 60 ani de intrebuinlare
parliale,prezentdnd
in design-ulprotezelor
proprietdliexcelentede curgeregi un modul de elasticitate
care le conferdun inalt
grad de rigiditate.Rezistentala coroziune
este strAnslegatdde compozifiachimic5,
careestefoartestabild.
Aliajele
dinaceastdgrupdsuntamestecuri complexe,in care elementelede
bazdsunt:
>Cromul(15-30%)- ce creeazdo
protecfiefald de actiuneaoxigenului
(cregtereaexageratd
are efectenegativeasupra
rezistentei
mecanice
9i a flexibilitdtii);
) Cobaltul(1-64%)- ce participdla
completarea
stabilitdlii
chimicea aliajului,
protejAndu-l
de actiuneacorozivda acizilor
gi bazelor,
finisdnd
structura
cristalind;
> Nichelul(4-55%)- care participd
prin cregterea
ductibilitetii
aliajului(devine
mai ugorprelucrabil),
combaterea
oxiddrii
gi imbundtdtirea
flexibilitdli
i;
(5-18%)- caremdregte
> Molibdenul
rezistenlala coroziune9i la rupere,mdregte flexibilitatea;
>Siliciul,
Magneziul;
>Aluminiul- impiedicdoxidareagi
mdregtefluiditatea.
Proprietdtile
fizico-chimice
ale acestor aliajevor fi urmdtoarele:
rezistente
la
- Suntaliajeinoxidabile,
actiuneaacizilorgi bazelor;
- Greutatealor specificdesteintre 810g/cm3'iar ca urmaregreutateaprotezei
este micd(comparativ
cu cea realizatddin
aliajele
dinaur);

105

- Intervalul
de topireestecuprinsintre 1000- 15000C;
- Cristalizeazd
la rdcireomogengi
uniform,
cu o structurd
autenticd;
- Fluiditateaeste mai mare in stare
topitd;
- Coeficientul
de contraclieeste cuprinsintre1,7- 2,3/q careestecompensat
in cea mai marepartede expansiunea
tiparului;
- Temperatura
inaltdgi
de fluidificare
coeficientulde contractiela rdcire mare
impun utilizareamaselorde ambalatcu
lianfi silicafi sau fosfali, caraclerizatede:
rezistenldtermicS,duritatemaregi coeficient de dilatarecorespunzdtor
contracliei
respective;
aliajului
- Duritatea
este cuprinsiintre 180 360 kg/mm2Brinell,proprietate
care determinddificultdlide prelucrareprin abrapentruconfectionarea
ziune (nefavorabild
gi a punfilordentare);
microprotezelor
- Rezistenlala goc (rupere),proprietate favorabildrealizdriielementelorde
legdturdintre gei gi a conectorilor
secundaricu volumredus;
- SArma,produsul
areflexibilitrefilat,
tate mai bund, comparativcu un produs
turnat,la dimensiuni
subliri
egale.Turndrile
prezintdflexibilitate,
dar ea estelimitatd.
Prelucrate,
sunt lustruite,proprietate
care se pdstreazdo lungi perioadi de
timp gi este favorabildpentrumenfinerea
igieneicavitdlii
orale.
Prefulde costal uneiprotezeschelecu
tate estede 10 ori mai mic comparativ
ceadinaur-platinat.
Aliajulconferdbeneficiitehnice,mai
alesin cazulplacdriibazeicu dinlidin por-

de arderede 10000C)
lelan (temperatura
fdrda necesitaulterioraplicarea
unorelementespecialede retenliea acestorain
bazaprotezei,
Modululde elasticitate
este de 2 ori
mai maredecAtal aliajelor
nobile,ceeace
conferd gi un oarecareavantaj estetic,
putAndu-se
realizaun designdelicatgi in
acelagi
timprigid.
VITALLIUM2000este noulstandard
pentru aliajele de crom-cobalt,datoritd
proprietdfilor
sale:
- esterezistentla fracture;
- areo elonga{ie
de 9%;
- duritateamicdfaceca abraziala niveluldinfilorantagonigti
sd fie minimd;
- esteugorde finisatgi lustruit.

albd -"albulde titan",folositin tehnologia


protezelordentarepentrucapacitateade
opacifiere9i colorarein alb. Peliculade
oxid de titan,aderentdla suprafafaprotezelordentaremetaliceori a componentelor metalicedin titan, a implantelor
din
proteticd
titan,utilizatepentrureabilitarea
pentru
sau pentru protezechirurgicale,
fixareaepitezelor,conferdacestorao pasivitate,o rezistenlddeosebitdla acliunea
factorilor
din mediuloral.
Metalultitanare temperatura
de topire 16750C- titanulloTo/o,
zis 9i titannealiat.La temperatura
de pdndla 882,50C
are o structurdcristalind,
hexagonald
forma o, iar pesteaceastdtemperaturd
are o
structurd
microcristalind
B cubicd,centratd
intern,urmatdde cregtereaafinitdfiipenTitanulprezintdproprietdli
asemdnd- tru oxigen azol,hidrogen
gi carbon.
,
toare aliajuluide Co-Cr. Caracteristicd
Modululde elasticitateal titanului
pentrutitan este radiotransparenla,
care nealiateste comparabil
cu cel al aliajelor
permitetehni-cianului
dentarun controlal
din metalenobile- 85.000-126.000
N/mm2
calitdfiiturndrii,fapt care nu esteposibilla
gi estein mediejumdtatefald de modulul
aliajelenobile.
de elasticitate
al aliajelordentarenenobiTitanulare numdrulatomic22, greule, care estede 200.000-220.000
N/mm2.
tatea atomicd 47,20 9i densitateade
Aceastddiferenldse face simtitdnumaiin
4,5g/cm3.Fald de greutateaspecificda
cazul protezdrilorde mare amplitudine,
aliajelordentare,este de 2 ori mai ugor
pe implantesau
cum suntsuprastructurile
decAtaliajelede cobalt-crom
careau greuscheletelemetaliceale unorprotezepartatea specificdde 9 g/cm3,de 3 ori mai
scheletate.
[ialemobilizabile
ugordecAtaliajelede paladiuargint,palaCoeficientul
de dilatare(de contracdiu aur (palidor)
9i de 4 ori mai ugordecAt
in cazulmetaluluiturnatgi topit)este
aliajelede aur,careau greutateaspecificd fie
de 9,7x10-6
deci,maireduscomparativ
cu
de circa17,5glcm3,
aliajelede aur cu placel al aliajelordentarepe bazdde aur 9i
tindajungAnd
la 19,5g/cm3.
paladiu(13,5-15,5x10-u)
. Coeficientul
de
Titanul ca metal prezintdo foarte
contraclie(dilatare)
este mai redus9i demareafinitatepentruoxigen.OxiziititanucAtal aliajelordentarepe bazdde cobaltlui corespund
valentelor
+2, +3, +4, fiind
(14,5-10,5x1
cromgi nichel-crom
0-6).
binecunoscutbioxidulde titan,de culoare

'106

Lentzcomunicdo contractie
liniara temperatura
camereititanulse oxideazd,
de 1,5%-1
,6/" la titandupdtopiregi turna- iar stratulde oxizitormeazdin continuare
re, comparativ
cu 1,6/o-1,8%
contracfie o barierd impotriva agentilorcorozivi.
liniardla aliajelede aur cu platind,1,7"h- Aceastdreactivitate
crescutda titanului
1,8o/"
la aliajeleaur paladiu,1,8oh-2,17o/"impunedesfdgurarea
procesului
de turnala aliajelenenobilepe bazdde nichel9i
re in condiliideosebite(in vacuumsau
2o/"-2,3/"
gi in creuzetede cupru).
la aliajelecrom-cobalt.
mediiprotejate
germane(DlN 17
ConcluzionAnd
cele enuntatemai
Conformnormelor
sus se disting5 proprieta[i
ale acestuime- 850)titanul"curat"estespecificat
in grade
tal careil deosebesc
de alte materiale
de
de 1 pAnala 4:
restaurare:
> T i1 = F e - O , 1 5 %O
; -0,12h; N- greutatea specificd micd de
0,05%;C-0,06%;
H-0,013%;
restultitan;
4,5gicm3;
>Tt2 = Fe-0,20o/";O-0,20o/";N- conductibilitate
termicifoarteredu- 0,05/";C-0,06%;
H-0,013%;
restultitan;
sd,22WMk;
>Ti3 = Fe-0,30%;0-0,35%; N- raportul
favorabil
dintremodululde
0,05%;C-0,06%;
H-0,013%;
restultitan;
reutateaspecif
elasticitateig
icd;
) Ti4 = Fe-0,30%;0-0,35%; N- rezisten[arelativmare,care poate 0,05"/";
C-0,06%;
H-0,013%;
restultitan.
prinaliere;
fi crescutd
Titanul,datoritdbiocompatibilitdtii
sa- rezistenlaextraordinard
la coroziu- le crescutegi a pretuluide cost scdzut,
ne in mediiagresive,
ceeace ii conferdo
cAgtigd
tot mai multterenin tehnologia
de
deosebitd
compatibilitate.
realizarea protezelorscheletate.Multi
gi
Rezistenta
la coroziune biocompa- specialigticonsiderdcd titanul,datoritd
purse datoreazd
tibilitatea
titanului
afinitd- proprietdfilor
viitorusale,este alternativa
tii crescutepentruoxigen.Astfel,chiarla
lui.(Fig.4.38)

RemaniumGM800

RemaniumGMB00

Remanium2000

Fig. 4.38 Tipuri de aliaje din titan

printurnare, td metoddpentrutopireametaluluinealiat
Titanulpoatefi prelucrat
lrezare9i electroeroziu
ne.
esteaceeacu arc electricsau cu laser.
in
cazul utilizdrii aparatului
Prelucrarea
TITANIUMER TanakalOharaJaponia,este
titanuluiprin turnare:
Componenta
metalicd
la machetacanaledin titana pro- obligatorie
amplasarea
pe mode- lor de evacuarea gazelor(din "sArmdde
tezelorscheletate
se modeleazd
le de lucruintegrale,
montatecu modelul ceard"),care trebuiesd se deschidaliber
antagonist
Tnraportde ocluziacorespun- la suprafata
tiparuluiopusdconuluide turzdloare relatieicentrice,in articulatoare nare. Grosimeamachetelor
canalelorde
medii,pa(ialsau completadaptabile.
Pre- turnareaplicatepe machetele
elementelor
gitireamachetei
pentruambalare
gi amba- scheletului
metalictrebuiesd aibd un dialareaacesteiase facein func[iede apara- metrude 5 mm.Tiparulse facein masade
pentrutopireagi turnareatita- ambalatspecialdpentrutitan,pe bazdde
turautilizatd
nului.Aceastapoatefi diferitdatAtin pri- silicatde aluminiu,cu liantfosfatic.Dupd
gi prizamaterialului
vinlamoduluide topirea titanului,
cAtgi in
ambalarea
de ambalat
ceeace privegteintroducerea
Tiparulse
titanuluitopit se indepdrleazd
conformatorul.
in tipar.
ageazdcu conulde turnarein jos in cuptogi se ridicdlenttemperaS-a constatatcd utilizarea
curen[ilor rulde preincdlzire
de inaltdfrecvenldnu este cea mai bund turapdndla 8000C,la carese fine30 min,
solufiepentrutopireatitanului
nealiat,
dupd dupdcare,Tncuptorulde coacere,in decum nici centrifugarea
nu asigurdTncea curs de 60 min. se ridicdtemperatura
de
pdtrunderii
maimaremdsurdsuccesul
10800Cla carese [ine tot 30 min.Tiparul
metaluluiin tipar.Ceamaimodernd9i eficien- se rdcegteapoipAndla 400Cgi la aceastd
temperaturd
se ageazdin fa[a creuzetului

108

incdlzitla 80-1000C.
Apoi se ageazdin
creuzetbara (pastila)de titan,se centreazd 9i se fixeazdvArfulelectrodului
de Wolfram, se echilibreazd
cu contragreutatea
centrifugaverticaldgi apoise armeazdarcul prin36-38de rotatii9i se imprimdcentrifugiio fo(d de 200Gla inceput.Se etangeazdapoi cameracentrifugii
gi se umple
in decursde 10 secundecu gazde proteclie Argon.Urmeazdapoifuziuneatitanului
cu arc electriccare dureazd40 secunde
pentrubara(pastila)de 259 de titannealiat, succedatimediatde turnareacentrifugald, estimAndu-se
umplereatiparuluicu
titantopitin 0,02secunde.
Dupdturnare,se evacueazd
Argonul
gi se scoatetiparuldin centrifugd.
Se proprin sfdrAmarea
cedeazi la dezambalare
maseide ambalatcu clegtispecialicu fdlci
asculite,urmatdde sablareacu oxid de
de 3-4 bari.
aluminiu250pmcu presiunea
Seclionarea
tijelormetalicede turnaregi a
canalelorde evacuarese face cu discuri
abrazivespecialepentrutitan.

Pentrurealizarea
metacomponentei
licedin titana AGP scheletate
este utilizat
gi aparatulCYCLARC,compania
J.Morita,
Frankfurt
- Main,Germania.
Esteun aparat
modernpentrufuziuneatitanuluicu arc
electricrotativin cAmpmagneticvariabilgi
turnareatitanuluitopitcu ajutorulpresiunii
cu gaz inert Argon gi vacuum.Canalul
principal
in
de turnareare formacircularS,
"S", plecAnddin canalelesecundare
care
asigurdo turnarefoartebund.
InstalaliaCYCLARCeste prevdzutd
cu 2 cameremici,legateintre ele: in cape
merasuperioard
are loctopireatitanului
creuzetde cuprumasiv,in timpce in camera inferioardchiuvetapreincdlzitdeste
pozitionatd
gi fixatdetangla camerasuperioardcu ajutorulunuilift.Instalalia
dispune
a
de un procedeuautomatde prelucrare
puteriigi a timpului
titanuluiprin stabilirea
metal/aliaj
de topirein funcliede cantitatea
(Tabelul
A).

TabelulA.
PROCEDEU PROCEDEU
FIRMAPRODUCA. MASADE AM.
BALAT
DETOPIRE DETURNARE
TOARE
CompaniaTanakaI
Ohara-Titanium
Arcelectric
Centrifugd
T I T AN I U M E R
Vest
OharaJaponia
Inductie
curenfi
TITAN.CASTCowa-Titan
Cowa-Dental,
Centrifugi
cu ?naltd
Vest
VA C1 2
Dusseldorf.
Germania
frecven!6
Masade ambalatfindcu oxid
Arc electric
Centrifugd
TYCAST3OOO
Jeneric/Pent
de zirconiu
Masade amba- Inductie
curenti
VACUTHERM Linn,Hirschbach,
latfini cu oxid cu inalti frecCentrifugi
Germania
3.3TITAN
ventd
de zirconiu
SISTEM
(APARAT)

109

BegoAG,Bremen,
TANCOCAST
Germania
CASTMATIC

CYCLARC

Tancovest

Dentaurum,
Plus
Rematitan
Pforzheim.
Germania
J.Morita,
FrankfurVMain,
Titavest
Germania

SistemulREMATITAN,propus de
firmaDentaurum,
includeinstalalia
de topire in vacuumCASTMATIC,o masd de
ambalatspecialdcu lichidediferitepentru
punli9i scheletemetalice,
coroane,
indicaturnaregi prelucrare
tii pentrumachetare,
protetice
a pieselor
dintitan.
Cele mai utilizatealiaje folositein
confectionarea
crogetelor
sunt:
- a) Aliajele nobile: sunt aliajedin
aurde 833%osau750/"o9i 12%oplatind.
- Caracteristici:
-Au o duritatemare (140 in scala
Brinell);
- Rezistenld
la rupere,tracliunegi Tn(80-90kgf-mm2);
covoiere
- Au contractie
micd(1,1-1,2h);
- Suntugorde prelucrat;
- Curg bine, realizdndturndturide
precizie;
- Suntbinetoleratein cavitateabucald;
- Au greutatespecificdmare;
- Prefulde cost ridicatle limiteazdutilizarea;
- Adaosul de platind le confere o
structurddestulde find.
- b) Aliajele inoxidabiletip CromCobalt:

110

Inductie
curenli
cu inalti frecvenld

Centrifugd

Arcelectric

Presiune
vacuum

Arc electric

Presiune
vacuum

- Au o duritatefoartemare (350 pe
scaraBrinell);
- Suntfoarterezistente
la ruperegi la
incovoiere;
- Suntsuficient
de fluide,dar mai putin fluideca aliajelenobile,avAndcontracde 1,8-2,2/";
lia mairidicatd
- Prelucrarea
estemai dificild,dar luciulse pdstreazd
o perioaddmai lungdde
timp;
- in turndturisublirisunt mai elastice
la dimensiuni
egalecu o structurd
dinaliaje
nobile;
- Au greutatespecificdmai micd,un
scheletavAnd209. gi necesitAndpentru
turnareaproximativ
409;
- Au pre!de costmultmai redus,ceea ce constituieun avantajconsiderabil
in
favoareaaliajelorde Crom-Cobalt.
2) Biomateriale
acrilice:
polimerice
Materialele
domindde mai
multe deceniitehnologiaproteticd,fiind
utilizatein realizarea
in totalitate
a protezelor mobilizabile
sau ca partecomponentd
in structuraacestora.
Polimetacrilatul
de metila fost introdus in 1937;chimiceste stabil,dar are
afinitatepentruapd (0,3- 0,4/" la 24 ore);
mecanic, are proprietdfisatisfdcdtoare,

duritateKNOOP18-20,rezistenlila tracli-2,
unede 60 N, iar modululde elasticitate
4, avAndo rezistenld
scdzutdla abraziune.
Riginile acrilicepot fi clasificate
astfel:
- Polimetacrilatul
de metil termopolimerizabil,
ce cuprinde2 categoriide
rdgini:
- conven[ionale
- comportd2 aspecte,putdndfi negarjate(fdrd
cealaltivariantdfiumpluturd),
ind reprezentatd
de rdginilearmatecu polifibresaucarbon.
- high impact.
- Polimetacrilatul
de metil autopolimerizabil
rdginileutilizate
- cuprinzAnd
in realizarea
sau reparareaimediatda proprecumgi 16tezelorparlialemobilizabile,
ginileinjectabile
(Bratu,1994).
Riginile acriliceconventionale
Se prezintdTnsistembicomponent
lichidgi pulbere,
ambalate
separat.
Lichidul este reprezentatde monoprin metacrilatul
mer, materializat
de metil
polimerizabil.
Componentalichidianda
polimetilmetacrilatului
esteun lichidclar la
temperatura
camerei,volatil,cu mirospubactericidS,
ternicaromat;esteinflamabild,
solubilSin solventiorganici;temperatura
de fierbereeste 1030C;se caracterizeazd
printendintaspontand
sub
de polimerizare
acliuneacdlduriigi luminii.Se pdstreazd
prin addugarea
unui inhibitorde polimerigi pirogalol).La 650
zare (hidrochinond
in
reactiade polimerizare
se declangeazd
prin polimerizare,
toatdmasamaterialului;
monomerulsuferdo contractiefoarteputernicd, eliminarea acestui neajuns

prin amestecul
realizAndu-se
cu pulberea
de polimetacrilat
de metil.
Pulbereaeste reprezentatdde polimetacrilatul
de metil,elementstabil din
punctde vederechimic:proprietdtile
mesunt cocaniceale polimetilmetacrilatului
respunzdtoare
din punctde vedereal durila tractiune;
tdtii,rezistenlei
un inconvenient ce caracterizeazd
aceastdcomponentd
este reprezentat
de rezistentascdzutdla
in ce privegteproprietdlile
optiabraziune;
c, putem constatacd sunt remarcabile
datoritdindiceluide refracfieapropiatde
de colorare
cel al smaltului.Posibilitdfile
oferd o gamd largd de combindri,
proteticeun aspect
restaurdrii
conferindu-i
cdt mai natural.in acestscopin pulberese
mai pot addugafibre minusculecolorate
din naylonsau acrilat,caresimuleazdrefeaua de capilaredin mucoasd,mimAnd
vascularizalia,
aspectce are un important
impactasupraesteticii
finale(Craig,2001).
Riginile acriliceclasice- sisteme
monocomponente
Estecunoscutfaptulcd cea mai mare
parte a produselorse prezintdin sistem
O serie de
bicomponentpulbere-lichid.
firme producdtoare
au lansatpastelede
polimetilmetacrilat,
careau in generalaceleagi componente
cu sistemelealcdtuite
dinpulbere
9i lichid.
Pastelede polimetilmetacrilat
se caprintr-oduratdscurtdde conracterizeazd
servarea produsului.Duratade viald a
pastei,ce se poateincadraintr-uninterval
de 2 ani, este in strAnsdcorelarecu temperaturade pdstraregi cantitatea
de inhibitor pe care o delinecompozitiamaterialu-

lui. Produsele
sub formdde pastese depoziteazdin congelatoare;
in ziua in care
sunt folosite se menlin in frigidere
(Rominu,
2000).
Un mare avantajpe care-l prezintd
polimetilmetacrilatul
sub formdde pastdil
gi lichidul
constituie
faptulcd pulberea
sunt
predozateindustrial,aspectce conferdo
inaltd precizieelementelorcomponente,
conducAnd
la o omogenizare
foartebund,
avAndca finalitateobfinereaunui produs
de polimerizare
caracterizat
de certecalitdtisuperioare.

integraregi mentinereoptimda pieselor


protetice
la nivelulsistemului
stomatognat.
Rezistenlacrescutdla impacta fost
obtinutdprin inglobareauneifaze de cauciucin perlein cursuloblineriiacestora.in
stomatologia
actualSse utilizeazdperlecu
distribulie
uniformdde incluziuni
de cauciuc precumgi perlein care numainucleul
esteconstituit
din cauciuc,Tnveligul
extern
fiindformatdin pastede polimetil
metacrilat (Frederick,
2001).
Aldturide rezistenfacrescutdla impact este notabildsciderea risculuide fisurare sau fracturare,factorice asigurd
longevitateaprotezelortotal mobilizabile.
Polimetacrilatiihidrofili
Cauciucurile
utilizate
in compozifia
rdginilor
Acest tip de produse,cunoscutegi
sunt reprezentate
de
sub denumirea
de poliHEMA,
sunt utilizati acrilicehigh-impact
butadien-stirenice
solubilein
ca materiale pentru baza protezelor, cauciucurile
metilmetacrilat.
gdsindu-gi
gi in sferamao largdutilizare
nopereide cdptugire
cu materiale
moi.
Rdginileacriliceinjectabile
Polimerulabsoarbeapa in proporlie
Aceastdcategoriede materialeprede 20o/"in procentede greutate,ceea ce
zintdavantajulunuigradinaltde densitate.
conducela o consistenld
moalea acestuia.
Balanfaavantaj-dezavantal
in ce privegte
Acestmaterialse aseamdndfoartebinecu
utilizareaacestormaterialein practicacuproduseleutilizatein confecfionarea
lentirentdestedestabilizatd
ini[iald
de investitia
lelorde contact(Rominu,
2000).
marepe care o presupunefolosireaacesMonomerulse copolimerizeazd
cu
tora,asociatdcu o rezisten!5micdla fracmetilmetacrilatul
in scopuloblineriiunui
turare,neeludAnd
nicidificultdtile
legatede
materialoptim in ce privegteparametrii
adeziunea
la dinliiartificiali.
pentrurealizarea
biomecanici
bazelorproAcrilatul injectabilse prezintd sub
tezelor.
formdde granulecu greutatemoleculard
Riginileacrilice"high-impact"
Acesttip de rdginia fost elaboratcu
scopuloblineriiunui materialcu indicide
rezistenfd
foartebuni,cu posibilitali
reduse
de abraziune,elementece conducla o

112

micd.Dinpunctde vederechimicacrilatele
injectabile
suntpolimetilacdlali
cu polimerizare liniard,in careprocentulde monomer
rezidualeste minim,conferindnoi valen[e
biocompatibilitatii.
Din categoriaacestormaterialeeste
necesarsd remarcdmsuperioritatea
mate-

rialelor injectabileproduse de firmele


lvoclairgi Kulzer,intitulate
lvocap"Plus"9i
PalaX Press,asociate
sistemelor
de injecgi sistare specifice:
sistemulS.R.lvocap
2000)- fig.a.3.39.
temulPalajet(Rominu,

Fig.4.39.Sistemullvocap"Plus"(Firmalvoclair)9i
SistemulPalajet(FirmaKelzer)

Acestematerialeconducla o excelentdadaptarea protezeipartialemobilizala nivelullinieiAh,


bilesau tip overdenture
zond de inchideremarginald
deosebitde
importantd.Este de remarcatfaptul cd
indltareaocluziei,
frecventd
in tehnologiile
clasice,esteaproapeabsentd.
Dintreceledoudsistemede injectare
produsede firmelelvoclargi Kulzer,balanse inclindspre sistemul
!a performanfelor
propusde firmaKulzer.in acestsensplein monomerrezidualmult
deazdcontinutul
mai reduspe care-lregdsimatuncicAnd
utilizdmmaterialulPala X Press,acesta
fiind dupd 6 zile de 0,87",comparativ
cu
lvocap"Plus"undeatingevaloareade 2/"
dupd7 zile.
Baza pieselorproteticemobilizabile
realizatedin rdginiacriliceinjectabile
se
caraclerizeazdprin omogenitate,fapt ce
tisulardoptime,
asigurdo compatibilitate
mucoasei
avAndca rezultatminimalizarea

gi contila carecontribuie
in modpregnant
nutulredusin monomer
rezidual.
Firma Detrey-Dentsply
a propusun
nou sistemde injectarece utilizeazdo rdgind poliuretanicd monocomponentd,
microbase.
TehnologiaMicrobasepropuneun
microcompozit
biomaterial
cu matriceorganicdpe bazdde poliuretan,
biomaterial
in cuptorspecial
ce va fi termopolimerizat
cu microunde
timpde 20 min.,la presiune
de 5,5 bari.Elementul
cheieal acestuisistem il reprezintd indubitabil acest
injectabil
in stareplasticdce se
biomaterial
intdregterapidsub influenlaenergieielectromagnetice.
Polim
erizareacu microunde
estenet superioard
celorlalte
tipuride polimerizdri
asigurAnd
o intdriretotaldgi uniformda materialului.
Mecanismul
de acfiuneal microundelor se bazeazdpe cregterea
energieiinterprincregterea
ne a pasteipolimerice
agitagi incdlzirea
consecutivd
a
fiei moleculare
materialului.
Trebuiementionatfaptulcd
aceastdcildurd este utilizatdde rdgind
pentrudeclangarea
proprieireacliide polimerizare,
confruntAndu-ne
de fapt cu o
termopolimerizare.
in urmaunuistudiucomparativ
realizat de Ballesteros
J.C. 9i colab. (1999)
intre 3 tehnici de polimerizare:polimerizarea cu
microunde (tehnica
KIMURA),termopolimerizarea
clasicdgi
polimerizarea
dupd prealabilainjectarea
materialului
acrilics-auconstatat
cele mai
nefavorabile
rezultateprivindinterfa[adinfi
- rdgind,
gi profunzimea
intinderea
artificiali
maximda hiatusurilor
la interfafadinte rdginaprecumgi prezen[apolilorla supra-

fafa rdginiiin cazulpolimerizdrii


cu microunde.
Rezultatele
nefavorabile
nu s-au dapropriu-zisd
torattipuluide polimerizare
ci
presiuniiinsuficiente,
nefavorabile
adeziunii rdginiila dinte. Prezentaporozitdfilor
remarcate
in cazulpolimerizdrii
la microunde cAt 9i in tehnica clasicd de
termobaropolimerizare
se explicdprininserareamanualda rdginiiin tipar,ceea ce
atrageincorporarea
unorbulede aer.
Se contureazdconcluziacd asocierea dintre tehnicade injectarea pastei
polimerice
gi polimerizarea
cu microunde
estebeneficd.
Rdginiacrilicede tip fluid
Aceastdcategoriede rdginiare avantajul cd piesa proteticdpoate fi eliberatd
din tiparulflexibilde hidrocoloid
intr-un
timpfoartescurt,cu un efortminim,finisdrileulterioare
fiindreduse.
ale protezei
Dezavantajelemajore ale acestei
tehnicisuntreprezentate
ridide confinutul
cat de monomerrezidual,
ceeace atrage
reacliiinflamatorii
la nivelulmucoaseide
propriesprijin;estenecesarsd remarcdm
tdlilemecanice
maislabe,neputAnd
excluposibilda protezeitotal
de o distorsiune
mobilizabile
flexibi
Iitaliitiparu
lui.
datoratd
prein scopulanuldriidezavantajelor
zentein metodaexpusdanteriors-a realizaI o perfeclionare
a tehnicii,materializatd
prinutilizarea
uneirdginiacrilicede tip fluid
termopolimerizabild
intr-untiparde hidrocoloidsub influen[a
dualaa viduluirdspunzdlorde adaptareabazeiprotezeila tipar,
ce diminudefectulcontracfiei
9i a presiunii
(Rominu,
de polimerizare
2003).

Rigini acrilicerapidtermopolimerizabile
Acestematerialeau fost elaborateTn
scopulreducerii
timpuluinecesarpolimerizdriibazelorprotezelor
totale.Dinpunctde
vederechimicacesterdginiaparfinclasei
de acrilafihibrizi.Polimerizarea
se realizeazdprin introducerea
chiuveteiin apd
clocotindd
timpde 20 min.
Sistemulde initiereeste reprezentat
de o variantdhibriddintre cea utilizatdla
r5ginileacriliceautopolimerizabile
gi cele
termopolimerizabile
convenlionale,
conducAndla o polimerizare
rapiddfdrdapari[ia
porozitdtilor,
dezideratdeosebitde important cu impactin ce privegterezistenlagi
protezei
estetica
totale(Craig,2001).
Gopolimeriivinil-acrilici
Acestematerialesunt termo-polimerizabile,putAndfi utilizateatAt prin tehnica
clasicdcAt gi prin injectare.
Sunt livratein
sistemebicomponente
compusedin pulbere
gi lichid.Pulbereaeste reprezentatd
de un
copolimeroblinutdin clorurdgi acetatde
vinil,in timpce lichidul
estemetilmetacrilatul.
Ulteriorsaturdriipulberiicu lichidse
ob[ineo pastdomogendce se introduce
in
tipar.Regimulde polimerizare
esteidentic
cu cel aplicatin vedereaobfineriipolimetil
metacrilatului.
Dupd finalizarea
procesului
de polimerizare
se oblineo structurd
corespunzdtoaredin punctde vederebiomecanic,
restabilindin egaldmdsurdgi funcfiafizionomicd,compunAndu-se
din polimetilmetacrilat,compozitia
majoritard
revenindu-le
(Bratu,1994).
copolimerilor
vinilacrilici

Rigini fotopolimerizabilepentru tereadurabilitalii


protezelor
totaleprecum
realizareaprotezelorpartiale mobigi la cregterea
pacientului.
confortului
Ceea
lizabile
ce afecteazdo protezddentardeste uzura
Fotopolim
erizareaa cuprinsconside- acesteia
in timpulutilizdrii
insau curdlirii.
rabilatAtteritoriul
cabinetului
stomatologic trucAtuzura se datoreazdcontactuluicu
cAtgi cel al laboratorului
de tehnicddenta- materialeleabrazive, duritateasuprafelelor
rd.
Rdginile diacrilice compozite externeale protezelor
totaleesteo propriefotopolimerizabile
igi gdsescutilizareain
tate fizicdintrinsecdimportantd.Metodele
ultimiiani in elaborarea
bazelorprotezelor de finisareconventionale
afecteazdrezistotale.Din punctde vederechimicmatri- tenta la impacta suprafetelor
din rdgina
cea organicdeste un uretandimetacrilat acrilicd,
in timpce folosireapolimetilmetagarjatcu silicepiroliticd,
perledin acrilatgi
crilatelor
de "glazurare"
conferdo rezistenmonomeri
de rdginiacrilicecu masi mole- td sporitala zgArieturi,
reducAndconsideculardmare.Fotoinifiatorul,
reprezentat
in
rabil colonizareabacteriilorgi formarea
cazul acestor tipuri de r5gini de
plSciidentarela nivelulsuprafetelor
protecamforchinonS,
esteactivatde surselede
zelor(Delacrix,
1991).
lumindcareau aceeagilungimede unddgi
Ultimele2 aspectesunt in deplind
intensitate
cu surselede lumindutilizate
in
concordanldcu duritateagi porozitatea
cabinetulstomatologic.
Polimerizareafina- redusda suprafe[elorprotezelorpa(iale
ld se realizeazd
cu ajutorulunei sursede
mobilizabile.
in plus,acesterdginiprotejeazd suprafalaTmpotriva
lumindspeciald
foarteputernicd.
solu[iilordezinprecumgi celeutili- fectantece afecteazdmalerialul
Raginile
colorate,
din rdsina
zatein rebazdri,se gdsesclivratesub for- acrilicS.
md monocomponentd
in ambalajeermetiPrinurmarereducerea
rugozita[ii
suce protejate
prafefelormaterialelor
prin aplicareaunui
de lumin5.
Referitorla rezisten[astraturilorsustratde suprafafdasociatcu augmentarea
perficialeale bazelorpieselorproteticetoduritdfiiare ca rezultatcregterea
rezistenfei
tale realizate
din ragindacrilicdestenece- la uzurd.
sar sd ne referim la fotopolimerizarea
Spre deosebirede reducerearezisacestoragi la efectulasuprastructuriifina- tenteide suprafalSin cazulrdginilorcomle 9i al rezistenlei
in timp.Utilizarea
aces- pozitece sunt acoperitecu un agentde
tor materiale,
cunoscute
subdenumirea
de
sigilarepenetrant,aplicareardginilor"de
polimetilmetacrilate
glazurare"
de "glazurare",
se deducela o cregteresemnificativd
ruleazdde peste10 ani. Folosirea
acesto- a rezistenleide suprafald.in conformitate
ra Tn laboratoarele
de tehnicddentard cu studiileefectuate
in acestsenss-a contransformdfenomenulde finisareintr-o statatcd in timpuldesfSgurdrii
func[iilor
sarcindrelativugoard.
sistemului
stomatognat
se vor observamai
Procedeul
gi un gradde uzurdredus
de finisareasiguratde uti- pu[inezgArieturi
lizareaacestormaterialeconducela cres- dupdmesegi igienizare.

metalici
se realizeazd
din aliajemetalice
cu
ELEMENTELE
RALE
STRUCTU
duritategi rezistenlamare,cum ar fi aliajeALE PROTEZELOR
PARTIALE
le stelitede crom- cobalt,aliajenobiledin
SCHELETATE
aur platinat,
saualiajeinoxidabile
de cromnichelsaufier- crom- nichel.Aliajelenobile, datoritdgreutdfiilor specificemari gi
pre[uluiridicat,nu maisuntutilizate
astizi.
Steliteles-auimpusin fafacel
Conectorulprincipal metalic sub
formd de bard are urmdtoarele
caracteristici:
- Conexiunea
subformdde bardeste
cel maivechisistemutilizat;
Fig.4.40.Protezaparlialascheletatd
- RestrAnge
designulprotezeischele1. Conectorii principali gi secundari
tate la o suprafa[dredusd,ceeace o face
Gonectorulprincipal:
grosimii
confortabild,
dar are dezavantajul
- Realizeazdunireageilorproteticegi
crescutece modificdesentialreliefulboltii
transmiterea forlelor de solicitare
palatine;
ocluzald
de la o geala altagi de la gea
- Are ldtimeade 6-7 mm gi o grosime
gi stabilizala elementele
de menfinere
de3 mm;
re;
- Este pozifionatla distanfdde mu- Pentrua atingeacestedeziderate
este
gi de unele
coasdin func[iede rezilienta
obligatoriu
ca acestarc de conexiune
zonecumar fi: parodontiul
marginal,
torus,
sd fie rigidgi plasatcAtmaisimetric;
papilabunoidd,
etc.
parodon- Pentrua se asiguraprofilaxia
- Pe secfiuneare formd ovalard,rotald a dinfilorrestanfise va plasa la
tunddsau semiovalard
cu suprafatapland
distantdsuficientdde parodon[iul
marspre mucoasd.Cea mai utilizatdeste bara
ginal;
semtiovalard
deoareceprin formdgi grosi- Va aveaun volumredus9i o grosime
gi rezisten[a.
me asigurdconfortul
minimdpentrua nu modificavolumul
Barelepalatinepot fi transversalegi
cavitaliibucale gi pentru a nu jena
sagitale.
f unc[ionalitatea
limbii.
Conectorii principali metalici Se
Baratransversaln(fig.4.41):
pot prezenta
subformdde bardsau pl6cu- Poatefi situatdanterior,mediusau
putdnd
fi
la
maxilaruutilizali
atAt
nivelul
[e
posterior
in raportcu molarulde 6 ani;bara
- cAtgi la
lui conectori
metalicipalatinali
mijlocie
estesituatdla nivelulmolarului
1.
nivelulmandibulei- conectoriprincipali
metalicimandibulari.
Conectoriiprincipali

116

- Bara posterioardtransversaldSE
pozi[ioneazd
posteriorde molarul1 - de

aceeaestemaipufinperceputd
de limbd.

Fig.4.41.Conectoriiprincipalimetalicisub formdde
bard transversald- posterioard,mijlocie,anterioard

- Nu se va aplicala limitade reflexie distanfdde parodon[iulmarginal.Sunt


a vdluluipalatin,pentrua nu producejend elementede conexiunea unor $ei sau
in fonafiegi deglutifie.
gi stabilizare
elemente
de mentinere
situa- Poateprezenta
curburipentruocoli- te pe aceeagihemiarcadd.
rea torusuluipalatin,iar la unireacu eleRegula simetrieiimpune plasarea
mentelepe care le conecteazdse ldtegte unei bare identicepe parteaopusd. Din
in evantaipentruca unghiulde uniresd fie
combinafiabarelortransversale
cu cele
rotunjit,
evitAndastfeldisconfortul
principali
metalici
9i reten- sagitalerezultdconectori
in acelagi
timprezisten[a.
de formevariate.
[ia,asigurAnd
Extremitdtile
ei se continudin geacu
Combinaliaa doua bare sagitalegi
elementele
de conexiunesecundaresau unatransversald
situatdanteriorda nagtecu mijloacele
de menfineregi stabilizare. re conectorului
metalicpalatinalin forma
Bara anterioardpalatindtransversald
ur- de "U"deschisposterior
iardincombinarea
mdregtecurburaarcadei.Fiindsituatdin
a doua bare sagitalegi una transversald
zona de frecare,adeseorijeneazdfonatia dispusdposteriorse formeazdconectorul
gi deglutilia
- de aceease confec[ioneazd palatinalmetalicin formade "U" deschis
maiingustdgi maisubfire.
anterior.
Combinatia
dintredoudbaresagitale
gi douabaretransversale
Barelepalatinesagitale
formeazdconecOrientateparamedian
sunt cele mai torulinelar(fig.4.42),rigidgi rezistent,
dar
prin suprafatamare palatini
nebiologice.
inconfortabil
pe careo ocupd.
Urmeazdcurburaarcadeila 10 mm

117

Fig. 4.42. Conectorul inelar

Barelemandibularepotfi plasatelingual,vestibular
saudentar,au formdsemilunarddeschisdposterior,
iar pe secliune
pot fi: ovalard,rotundd,semieliptice,
bifilare sausemipard.
Baralingualdse plaseazd
intrelimbd,
plangeulbucalgi verdinti gi parodonfiu,
santuloralal cresteialveolare,
cdt maiprofund dar fdrd sd interfereze
cu plangeul
bucal.
Distanta
de la parodonfiul
marginal
la
bardva fi de cel putin3 mm, aceeagidistanla va trebuirespectatdgi intre bare gi
plangeulbucal.Ld[imeabareiva fi de 4-5
mm iargrosimea
de 2 mm (fig.4.43).

versantului
lingualal cresteialveolare;
indllingualal cresteialveolatimeaversantului
re trebuind
sd depdgeascd
9-10mm.
Distan[area
bareide versantul
lingual
al cresteialveolareestein func[iede orientareaacestuia(tig.a.aq. CAndversantul
lingualesteverticalbarase va plasala 0,5
mm de acesta,iar in cazulcAndesteoblic
barava fi distantatd
de versantla 1 - 1,5
mm. AtuncicAnd versantuleste retentiv
distanladintrebara gi retentivitate
trebuie
sd fie de 0,5 mm. Baralinguald
se contigi sustineconectorii
nud cu geileprotetice
secundari.
Conectorulprincipalbard lingualS
poatefi insofitde crogetcontinuucu rol
antibasculant,
de distribufiea fo(elor
(fig.4.45).
ocluzale
9i de contenlie
Atuncicdnd arcadadento-alveolard
are o inclinarelingualdpreamare9i bara
lingualdnu poatefi aplicatdse indicdbara
mandibulardvestibulard,situatdin ganlul
"
['*
vestibular
frontalin aceleagicondi[iica gi
baralinguald.
Dacd versantulvestibularal crestei
Fig.4.43.Spaliulnecesarbareilinguale
esteredusca indllimebaravestibulard
nu
in concluzieaplicareabareilinguale se poateaplica.in cazulin careambiivereste in funcliede indlfimegi inclinarea sanfiai cresteialveolaresunt de indltime

redusd se indica aplicareaconectorului


principal
dentar- baradentardcarepoate
fi situatdfie vestibular- caz in care este
inesteticd,
fie lingual,supracingular
sau
supraecuatorial.
Se aseamindcu crogetul

continuu,avAndlatimede 3-4 mm gi grosime de 2 mm. Bara dentardnu trebuie


confundatd
cu crogetulcontinuudeoarece
dimensiunile
lordiferd.
si functiile

i\
t\

g
trl

Fig. 4.44. Plasarea barei linguale in funclie de morfologia versantuluioral al crestei alveolare - versant vertical, oblic, respectiv retentiv

Fig. 4.45.Conectorulprincipal bara lingual

Conectorul principal metalic sub


formi de plicutd poatefi situatmaxilar
saumandibular.
maxilarsub formdde pldConectorul
cutd poate avea contact mucozal sau
prinin timpce conectorul
dento-mucozal,
cipalmandibular
sub formade pldcutdare
raportnumaidento-mucozal.

Conectoriiprincipalisub formd de
pldcutdsunt benzimetalicecu ldlimemai
marede 10 mm gi o grosime
cuprinsd
intre
0,3 - 0,5 mm.Cu cAtla[imeaconectorului
pldcutdestemaimare,cu atAtmaimultse
poatereducegrosimea
ei.
Placutamucozal5palatindse poate
realizain mai multevariante,
mediculfiind

rdspunzdtorde stabilirea elementelor latini Tnlimiteleedenta[iei


stabilite
de dintii
structurale ale protezei mobilizabile limitrofi
spaliului
edentat(fig.a.46).Nu [ine
scheletate.
profilactic,
contde principiul
trecAndpeste
Conceptia americand urmdregte torusgi parodon{iu
gi estein acemarginal,
plasareaconectorului
principal
pldcufdpalagitimpdestulde incomodd.

Fig.4.46.Conectorulamerican

Acesttip de conectorpoatefi utilizat


in edentafiasubtotalS,
acoperindin intregimeboltapalatind9i in edenta[iatotaldcu
indica[ie
la bolnavii
epileptici.

buiela sprijinul
muco-osos(muchiacrestei
gi boltapalatind).
edentate
) Se traseazdlinia mediandsagitald,
doudliniide simetrie
ce pornesc
dinpunctul
interincisiv
spre extremitatile
distaleale arVariantaf rancezi utilizeazdsuprafa- cadeigi apoi doud axe ce pornescin diarealizAnd gonaldde la niveluldinlilorlimitrofi
[a mucozaldcu discerndmAnt,
gi a caconectorulmucozalplacutdpalatinddeco- ror intersecfieva definizona de maximd
letatd, metodi introdusdde Housset?n stabilitatea conectorului
principal(centrul
1933gi continuatd
de Battarec
Ai SoyerTn c).
1950.
>Se traseazddoudliniila 5 mm anteriorgi posterior
de centrulC pe liniameO altdalternativd
de analizda desig- dio-sagitald
pand
cu direcliatransversala
principal
nuluiconectorului
reunegte
urmd- la intersecfia
cu axelede simetrie.
toareleetape(dupalagi)(fig.4.47).
> Se stabilegte
apoitangentaunghiu) Marcareaindicilorclinico-biologici lui palatinal
proximo-edental
al fiecdruidinpozitivigi negativipe modelulfunc[ional
cu
te limitrof,iar din punctultangentla unghi
creionrogu zonelece trebuiesc
ocolitede
se ridicdo perpendiculard
de 5 mm.
(parodontiu
cdtrepldcutamucozalS
margi) Se continudin liniacurbdocolind
papi- parodon[iul
nal,rugilepalatine,
zoneleSchroder,
marginal
la 5-8 mm gi mergAnd
la bunoidd)iar cu verde- zonelece contri- paralelcu el pAndla
unghiulproximal
opus

120

edentatiei
dupdcareliniase unegtecu liniile transversale
de la nivelulbol[iipalatine.
> Prinliniicurbese vor realizaastfel
aripioare
de stabilizare.
> Designulconectorului
mucozaldecoletat este variat in funcfie de forma
edentafiei.
Marginile
conectorului
se realizeazdrotunjitegi ugorTngrogate
pentrua
gi a evitaleziunile
mdrirezistenla
de decubit. La nivelul rugilor palatinepldcula
prinaripioarele
mucozaldpalatind,
de stabilizare,
se va terminain depresiunea
dintre doudrugipalatinesau pe versantul
aspe vArfulei. Cocendental rugii,niciodatd
nectorultrebuiesd fie simetric,iar Tnzonepldcufanu trebuiesd ia sprijin.
le Schroder

121

Acest tip de conectorda posibilitatea


ca
din portiuneaaripioarelor
de stabilizare,
prinprelungiri,
sd se realizeze
o inchidere
inelarda conectorului
sau sd se trimitadegete Cummersprijinitepe dinfiianteriori.
Tot din aripioardexistdposibilitatea
de a
se realiza prelungirianterioarepentru
edentatiile
frontale.
O variantdde conectormetaliceste
miniconectoruI palatinal utilizatin edentafia
unilaterali,denumitgi conectorunilateral,
variantascheletatda protezeide reten[ie
Kemmeny(fig.4.48).Utilizarea
sa nu este
putAndu-serota foarte ugor
avantajoasd,
datoritd
echilibrului
sduprecar.

Fig.4.47.Etapelede realizarea conectoruluiconceputin cadrul$colii legene

Fig. 4.48. Conectorulprincipal pldcula palatind metalicd maxilard amelioratd

Pldcuta dento-mucozalamaxilara
se sprijinacu o marginepe dinliirestanfigi
cu cealaltdpe mucoasd(fig.4.49).Are de
reguldaspectde "u" deschisposterior,
sprijinindu-se
dentar pe margineacingulardsaupe un pragsupracingular
avAnd
gi rolde crogetcontinuu,
treceapoiin punte pesteparodon[iul
marginalgi ia contact

in suprafatacu mucoasapalatinS.
Po(iunea oraldva fi modelatdcu replicaanatomici, iar marginealiberdeste ingrogatd
pentrua nu aveaactiunesecantdasupra
mucoasei.
La nivelulrugilorva fi situatdin
depresiunea
dintredoud rugi sau pe versantulascendent
al rugiipalatinepentrua
fi disimulatd.

Fig.4.49. Placula palatina cu sprijin dento-mucozal

Fig. 4.50. Pldculd linguald cu sprijin dento-mucozal

Plicufa dento-mucozali linguali


se aplicdin situafiain care dinfii restanfi
prezintdun gradde parodontopatie
marginald cronicdiar versantuloral al crestei
alveolareare inSlfimeredusd(fig. a.50).
Se sprijindpe un prag plasatsupracingular,iar decoletarea,
dacd este posibilS,
se realizeazdTn aceeagi manieri c"a la
maxilar.Fatadento-alveolard
nu se lustruiegte,in timp ce fa[a orald lustruitdva fi
modelatd
Existdgi la
ca replicdanatomicd.
mandibuld
metalicunilateun miniconector
ral careprezintdaceleagiinconveniente
ca
gi la maxilar.

principal
conectorul
in sistemulRigolet.
Conexiunea
elasticdse poateaplicagi
principal
lingualintreun croqetgi conectorul
lingualsubformdde bard(stressbrackers).

Conectorii secundari rigizi, frecvent


utilizati(fig. 4.51),pot fi situafiproximal,
legAndgeauade elementele
de menlinere
gi stabilizare,
fdcAndlegdsau interdentar,
principal
gi elementeturadintreconectorul
le de mentinere,
sprijingi stabilizare.
Plasarealor interdentar
se faceastfel
incAtsd nu interfereze
zonelede retenfiegi
pe sectiune,
vor aveao formdtriunghiulard
porliuneamaiingustafiindplasatd?nspaConectoriisecundari
[iulinterdentar.
Adeseori, in vederea anuldrii
Conectoriisecundarisunt elemente
prin
rigideale protezelorpartialescheletatece
retentivitdfii
dentarese cerepregdtirea
se realizeazdprin
turnareodatdcu celelal- glefuirea dinfilorTntrecare se plaseazd.
te elementemetaliceale protezei.
Au rolul Vorfi distanfa[i
marginal,
iar
de parodon[iul
principal,
de a unifie geileprotetice
la elementele
de
unireacu conectorul
ca gi ceacu
gi stabilizare,
gi stabilizare
mentinere
fie pe acesteadin
elementele
va fi
de menlinere
principal.
urmdla conectorul
ugor ingrogatagi terminatdprin unghiuri
rotunjitepentrua se asiguraconfortulgi
rezistenta.
Conectorii secundari elastici au
formdde ,,S"gi unescaeilesegmentate
cu

Fig.4.51. Tipuride conectorisecundaririgizi

tectarease face pe modelulde studiugi


apoi se transferdpe modelulde lucru,
avAndca scopstabilireauneiaxe de inserlie in raportcu carese traseazdliniacelui
mai mare conturcoronar,denumitdlinia
ecuatoruluiproteticsauliniaghid.
2. Elementelede mentinere,
Determinarea
axeide insertieestedisprijin gi stabilizare
ficild datoritdabateriide la paralelisma
Protezelescheletatebeneficiazdin
cAt
dinfilorrestanfiprinpozitialor naturald,
slabd mdsurdde uneledintrefor[elece
mentin protezele mobilizabile totale gi prin malpozifiisecundareconsecutive
anomalii
(succiune,
in schimb,posedd edentalieipar[ialesau diverselor
adeziune),
mecanice
ce le ancoreazd dento-maxilare.
diversemijloace
McGrackendefinegteaxa de insertie
de din[iirestanli.
ca fiinddirecliade migcarea uneiproteze
Elementele
de menlinere,sprijingi
ale prote- mobilede la contactulinilialal pdrlilorei
stabilizare
suntpd(i componente
pa(ialece asigurdcon- rigidecu dintiide sprijinspre pozitiade
zelormobilizabile
repausterminal,cu stabilireasprijinelor
tactul permanental piesei proteticecu
dintrebazaproteocluzale9i a contactului
cAmpulproteticatAtin pozi[iestaticd,cdt gi
gi tesuturile
zei partialemobilizabile
cAmin timpul funcfiondriisistemuluistomapuluiprotetic.
tognat.
De-alungulanilors-aucristalizat
mai
multeconceptiiprivitoarela alegereaaxei
Axa de insertie
pa(iale.
mobilizabile
de inser[iea protezelor
de spriPentrurealizareamijloacelor
$coala francezi, prin Dubecq 9i
jin gi retenfie,specificeprotezelorpa(iale
Lagerodie,sus[ineideeacd axa de insermobilizabile,
este necesarsd depistdm
verticaldin
tie trebuiesd fie intotdeauna
zonelede retentiegi zonelede sprijin.De- timpce planulocluzalal modelului
se oriConectorii
secundari
ai bra[elorelasticeale crogetelor
turnatesuntbaremetalice de diferiteforme gi lungimice sustin
bra[eleactiveale crogetelor.

Paralelograful
enteazdcu o inclinareantero-posterioare
primadaParalelograful
de 30ofatdde orizontald.
a fostintrodus
Ackermannconsiderdaxa de inser- td in laboratorul
de tehnicddentardin anul
ca fiindbisectoarea
unghiului 1918,fiindfolositla realizarea
design-ului
[ie a protezei
(fig.a.52).
formatde axeledinfilorlimitrofiedentatiei protezeipa(ialescheletate
carevor primielemente
de sprijin9i retenei se traseazdpe
[ie. Pentrudeterminarea
gi apoise prelungesc
soclulmodelului
Aise
preiaupe un cartonag
axelecelordoi dinli
limitrofi.Bisectoarea
formatprin
unghiului
intersec{ia
celordoudaxe,va fi axa de insertiea protezei.
in cazulfolosiriimai multordinli,se
determindmai intAi bisectoarea
unghiului
formatde axelea doi dintreei, apoise afld
bisectoarea
unghiului
dintreaceasta9i cel
de-al treileadinte gi aga mai departe,Tn
funcfiede numdruldintilorce limiteazd
gi carevor sustinecrogetele.
edentatia
Ultimabisectoarese considerda fi
axa de inserfiea protezeipartialemobili- Fig.a.52.Analizamodeluluidelucrula paralelogral
zabile.Acesteconcepliistabilescun raport
ELEMENTELE
ALE
COMPONENTE
protezei
de strictddependentd
a conceperii
PARALELOGRAFULUI
sunt:
fatd de o axd de inserliedeterminat5pe
1. Tija de analiza(reperaj):Are rol
bazaunornormerigide.
in determinarea
retentivitd[ilor
dentaregi
Conceptiaamericani considerdcd
suprafetelor
de ghidaj (fig.
axade inserliea protezeipoatefi aleasdTn paralelismul
functiede zonelede retenlieale modelului 4.53).
gi de posibilitdtile
de realizarepracticda
protezei.Tnacestfel modelulpoatefi Tnclinat in oricedirecfiecare sd favorizezeraportul retentie-sprijin
in conformitatecu
in
imaginatiagi pricepereaspecialistului,
timp ce tija inscriitoare
a paralelografului
rdmAneverticald.Astfel,se lasdo libertate
total5in alegereaaxeide insertiea protezei,grupAnd
de posibilita[i
totugiinfinitatea
posterioard,
lateral5
in: caleaanterioard,
planurilorde ghidaj
Fig.a.ffi. Determinarea
dreapta- stAngagi orizontald.

125

2. Mina de grafit: Estedeplasatd


in
juruldinteluistAlp,precum9i de-a lungul
pentrua identifica
gi marcresteialveolare
protetic.
ca liniaecuatorului
La niveluldintelui, va trebui sd aiba vArfulla nivelul
gingivale,
permitAnd
marginii
liniei
trasarea
ghid(fi g 4
. .5 4a ,b).
Fig.4.55.Mdsurarea
retentivitdlilor
dentarecu
retenliometru
3. Rdzugele( fig.4.56,4.57a, b) :
Acest accesoriueste utilizatcAnd se
doregte sd se indepirteze retentivitdtile
nedor itede pe modelulde studiu.
Fig. 4.54a. Pozilionarea corectd
a mineide grafit

Fig. 4.56. indepdrteze retentivitdlitenedorite de pe


modelul de studiu (www.dentaldentures.org)
Fig. 4.54b. Pozi[ionareaincorectd a mineide grafit utilizatd astfel va determina erori in amplasarea
elementelorprotezei

(fig.a.55):permite
2. Retenliometrul
mdsurarearetentivitd[ilor
dentaregi stabilirealoculuide amplasare
a po(iuniiterminale, flexibile,
a bratuluiretentival crogetului.
Acestpunctva fi notatla loculundemarginea disculuiretentiometrului
atingedintele
stAlp,avAndgrijd ca, in acelagitimp,tija
reten[iometrului
sd atingddintelela nivelul
protetic.Prezintdurmdtoarele
ecuatorului
md r i m 0i:.2 5m m ;0.50mm;0.75mm.

Fig. 4.57a. Proteza parliald nu poate fi inseratd in


cavitatea orald datorita neindepa rtdrii retentivi tdli i
(www.aentanentur

Stabilireasuprafetelorde ghidaj:

(fis.a.5e):

Fi7.4.57b.Elementeleprotezeinu interterdcu axa


de insertre(www.
dentaldentur

Se addugdceardin zoneleretentive
nedoritegi apoi se indepdrteazeexcesul
cu ajutorulrdzugei,
obfinAnd
astfelsuprafe[e paralele
9i deciaxade insertie.
Rdzugelepot fi de asemeniutilizate
la prepararea
suprafetelor
de ghidaj,prin
indepdrtarea
ceriide la nivelulmachetelor
din[ilor
stAlpi(fig.a.58).
Timpiianalizeimodeluluide studiu
la paralelograf
vorfi:
1. Stabilirea
celeimai acceptabile
axe de
insertie
a protezei;
9i dezinsertie
2. Trasarea
protetic;
ecuatorului
3. Stabilirealoculuiin care se plaseazd
vArfulpo(iuniiflexibile
a bratuluiretentiv
al
crogetului;
4. Fixarea pozitiei modeluluifafa de
paralelog
raf (tripodarea).

Fig. 4.58. Utilizareardzugei in cazul indepartarii


retentivita[iIor (www.dentaldentures.org)

Fig.4.59.Stabilireaplanurilorde ghidaj
(dupdDavenport,
2001)

Sub ac[iuneafor[elor,protezaare
tendintade a se desprinde
de pe cAmpul
protetic.
Axulde inser[ietrebuiealesastfel
incAt design-ulprotezeisd asigure un
unghidreptintreplanulde ocluziegi acesta.

Fig. 4.60. Analiza fe[ei proximale a dintelui mezial


edentaliei (www.dentaldentures.org)

Aspectulprotezeiva fi imbunatS!it
daca axul de inser[ieeste ghidat de
(fig.4.64).
edentafia
terminald

Fig. 4.61. Analiza fe[ei proximale a dintelui distal


edentalrei (www.dentaldentures.org)

Modeluleste pozi{ionatpe mdsuta


paralelografului
astfelincAtplanulde ocluziesd fieorizontal.
Zoneleretentivedentarenecesare
portiuniiterminalea
amplasdrii
braluluiretentival crogetelor:
Modeluleste pozitionatcu planul
ocluzalorizontal.
zonelereSe determind
tentivecorespunzdtoare
axei de insertie
apreciindmdrimeaunghiuluide convergenfdecuatoriala
(fig.4.62).

Fig. 4.63.Prezenlaspaliuluidintregea9i dinlii


stAlpi (www.dentald
entures.org)

Fig. 4.64. lmbundtalirea aspectuluiprotezei prin


acoperirea spaliilor dintre dinlii restanli gi protezd
(www.dentaldentures.org)

Zonelede interferenti
in cazul existenleiunei interferen!e
osoasevestibulare
maxilareinserliageiila
acestnivel,in cazulunei axe de insertie
perpendiculard
pe planulde ocluzie,ar
plasareaacesteiala distantade
determina
cAmpulprotetic,cu repercusiuni
negative
protezei
(fig.4.65).
asuprastabilitatii

Fig. 4.62. Determinareamdrimii unghiuluide convergen[a ecuatoriald (www.dentaldentu


res.org)

edenCAndmodelulmaxilarprezintd
tafie frontald,protezaparlialdcu axul de
insertie
verticalva fi inesteticd
datoritdspatiuluidintregea9i din[iistAlpi(fig.4.63).

A
I
I
I

Fig. 4.65.(dupaDavenport,2001)

128

Modificarea
axeide insertieva fi paraleld cu suprafatavestibularda crestei
(fis.a.66).

Pentrua obtineretentiaprotezeipe
cAmpulproteticretentivitdfile
dentaretre(fig.4.67a, b,
buiesd fie relativorizontale
c).
Principiul
pentrua
inclindrii
modelului
oblineretentiaprotezeipe cAmpulprotetic
constain alterareaaxei de inserfie(1) a
parliirigidea protezei
pdtrundeterminAnd
derea acesteiain zonele retentive(fig.
4.68).

Fig.4.66.(dupaDavenport,2001)

Fig.4.67a. Lipsaretentivitd[ilor
dinlllorstAlpicAndmodelulesteorizontal;b. creareade retentivitdli(relative)
prin inclinareamodelului;c.bralelecrogetelorplasatesub acesteretentivitdlifalsenu se opunmigcdriide
desprinderea protezei

Fig.4.68.Principiulinclindriimodelului
(dupdDavenport,
2001)

Protezafiindin contactcu fafadistald


(zonade interferenfd),
a caninului
esteacceptatddin punctde vederefizionomic.

3. Crogetele
Crogeteleconstituielegdturadirectd
a protezeiparfialecu din[iinaturalide pe
arcadS.Crogetul
esteelementul
de men[inere9i stabilizare
gi
cel maivechicunoscut
gi ca mijlocde profilaxie
trebuieconsiderat
gi terapie,a cdruivaloaremecano-esteticd
gi ale cdruicalitdfiprofilactice
gi de confort
realizeazd,odatd cu functia,conservarea
dinfilorrestanti.
Functiile
crogetelor
dentare
turnatesuntprezentate
in TabelulB.

TabelulB. Funcliilecrogetelordentareturnate
- Estefuncliaprincarecrogetul
impiedicd
desprinderea
involuntard
a
protezeide pe cAmpulprotetic;
- Se datoreazdbralului
retentival crogetului;

129

STABILIZARE

- Depinde
de gradulde retentivitate
al dintelui
stAlp;
- Necesitdstabilireaecuatoruluiprotetical dinteluicu ajutorul
paralelografului
in func[iede axade inser[ie.
- Estefunctiaprincarecrogetul
se opunedeplasdrilor
orizontale;
- Elementele
plasatebilateral;
rigidealecrogetului
trebuiesc
- Prelungirea
brateloropozanterigidepe mai mul[idintimdregtestabilizarea:
- Solidarizarea
prinmicroproteze
a din[ilorstAlpimdregte
valoarealor
parodontala
gi rezisten[a
la migcdrile
orizontale
aleprotezei.
- Estefunctiacrogetului
prin care se neutralizeazd
efectulpo(iunii
flexibile
a bra(uluiretentiv,
caresolicitdorizontal
dintelestAlpin timpulinse(ieigi dezinse(iei;

{*F
RECIPROCITATE

PASIVITATE

SPRIJIN

iruceRcurRe

MENTINERE
INDIRECTA

- $lefuirea
feleipe carese aplicabra[ulopozant;
- Aplicarea
de microproteze
al cdrorpereteoralesteparalelcu axa
de inserfie;
- Renuntarea
la bra{ulopozant,rolulde contracroget
revenindunui
pinteninternsauunuiconector
plasatinterdentar;
secundar,
- Utilizarea
unuicrosetnumitR.P.l.
- Estefunc[iacrogetului
princareacesta,dupace esteaplicatcorect
pe dintelestAlp,nu trebuiesd maiexercite
fo(e active.
- Estefuncliaprin care crogetulse opunedeplasdrilor
verticalein
parodontal;
directiemucozald
asigurAnd
sprijinul
- Elementul
principal
parodontal
careasigurdsprijinul
estepintenul;
- Pintenii
internivorfi plasa[ipe dintiacoperili
cu microproteze;
- Pinteniiexternipot fi aplicatipe dintineacoperiti
in lacagede mici
peratein smal[prinfrezare;
dimensiuni
- Oricepintentrebuieintaritcu un conector
secundar.
- Estefunc[iaprincarecrogetul
trebuiesd cuprindimaimultde 180'
dincircumferin[a
dintelui;
- Laincercuire
trebuiesd ia partenumaipo(iunile
rigidealecrogetului;
- Asigurdstabilizarea
orizontald
a protezeiin senssagitalgi transversal.
- Prinpo(iunileterminale
flexibile
ale bratelorretentive
ale crogetelor
circulare
orientate
cdtreedentatie;
- Prinjumdtatea
distal6,subecuatoriald,
orientatd
cdtreedentatie,
a

),, r',',',:'
'. ' portiunii
in "T";
orizontale
a crogetului
divizat
I
, ' '1 , ,:1 '," , 1- P ri n brafel eop o z a n t em
, a i a le s c e le c a r e s u n t p la s a t epe
,,.
.,,, ,,,,,r, I microproteze
prevdzute
cu pragsupragingival.
Particularitdfi
de design
crogetului
cu dintele.Astfel,protezaar puMulteprincipii
de designale proteze- tea sd pardlargi pacientului.
lor scheletate
se bazeazdmai multpe exb) VArfulcrogetului
se poateafunda
perienta
gtiinlifice. gi afectagingia.
clinicddecAtpe dovezile
in luminaacesteiidei,specialigtii
din toate
gcoliledin MareaBritanie
gi lrlandaau ?naintato seriede principiide designcu caracterorientativ.
S-a realizat
apoiun studiu
statistical acorduluisau dezacordului
privindacesteprincipii
acestorspecialigti
tl
de design.Graficelece insotescfiecare
principiuaratd pdrerilespecialigtilor
(fig.
4.6e).
AXASUPORT

ne|,ltrtl

Fig. 4.69. Modelgrafic al acorduluiprivind un anumit principiu de design

1. Un crogetar trebui intotdeauna


sd aibi sprijin
Un crogetar trebuisustinutpentruagi menlinepozi[iaverticalSin rela[iecu
dintele.Fdrdun asemeneasuport,acesta
va aveatendintade a se deplasagingival
cu urmdtoarele
efecteadverse:
a) VArful retentival crogetuluiva
pierdecontactulcu dintele.Astfel,nu va
mai asigurareten[iaprotezeipdnd cAnd
existdsuficientddeplasarea protezeiin
contactul
directieocluzald
carerestabilegte

Fig. 4.70. Sprijinulcrogetului(dupd Davenport)

Aceastdreguldnu esteuniversal
vaprotezapa(ialdmobilizabilabild.Deseori,
ld cu suportmucozalulilizeazd
crogetedin
vipl6fdraa asigurasuportul
dentar.insagi
in aceastdsitua[ie,dintelesuportpentru
crogetpoatefi ugorobtinutprinextinderea
pe suprafa[a
bra[elor
crogetului
ocluzald.
Ar fi preferabil
sd se omitdsuportul
dentar(fig.a.70),acoloundecazulclinic
aratdprezen[aunuinumdrextremde mic

de dinli restan{i,
iar sprijinulpe acegtiaar
da nagtereunei axe de basculare,
dinfii
protezei.
suportgenerAnd
instabilitatea
Dacdinsd existaputinidintirestanti,
pe acegtiaar generao axd suport
sprijinul
care formeazdo tangentdla creastarezidual5gi acegtidinfise potpdstrafiindvalorificati,prolezafiindrelativstabild.
2. Crogetulinelarpe molar trebuie
sd aibd pinteniocluzalimezialgi distal
a) Poatecontribuila o sarcindmai
mareaxiala unui dintestAlpinclinataga
cumesteindicatde sdgeataneagrd(figura
4.71).Acest lucruva reducepArghiape
dintecomparativ
cu utilizarea
unui sprijin
doarla nivelmezial.
pe
b) Poatesusfinebratulcrogetului
dintela niveldistal.

sprijinulunui crogetinelareste cu sprijin


ocluzaladiacentgeii. Ocazional,circumstanteleclinicepot dicta utilizareaunui
sprijinnon-adiacent.
Aceastdsitua[iedetermindca intreagasarcinda geii sd se
transmitide-a lungulzonei proximalea
crogetului.
Estenecesarsd se dea un plus
de rezistenfdacesteizone, de exemplu
priningrogarea
ei.
3. Un croget inelar pe molar, care
angajeazi o retentivitate linguald, ar
trebui si aibi un elementde rezistenti
vestibular

82%
Fig.4.72.Elementulde rezistenldvestibularalcrogetuluiinelar(dupEt
Davenport,
2001)

Crogetulinelarpe molarare un brat


lung,care estevulnerabil
la deformdri
acgregit.Pencidentale
dacdestemanipulat
47alL
tru a preveniacestlucruse adaugdun bra[
suplimentarla nivel vestibular.Aceastd
Fig.4.71. Crogetinelaraplicatpe molar
variantdnu esteimbrdfigatd
de specialigti,
(dupdDavenport,
2001)
posibildatoritdcomplicafiilor
de designgi
Dacdbra[ulcrogetului
este inadecvat faptului
gi reducd relineplacabacteriand
inclinat,este improbabil
ca bra{ulsd se
pacientului
(fig.4.72).
ce toleran[a
gingivalastfelincAtsd traumatideplaseze
parodontale.
zezetesuturile
insd, nu agreeazdacest
Specialigtii,
principiu.Metodacea mai utilizatdpentru

4. Crogetelepot fi utilizate pentru


menfinereindirectdpentru o $ea distald
prin plasarela nivelulhemiarcadei
opuse
Cdndo sarcindocluzald
esteaplicatd
pe geauadistald,deplasarea
mucoasei
de
suportpermitegeiisd alunece.Protezase
rotegtein jurul axei de basculare,astfel
incAtcomponentele
protezeiaflateanterior
de axa suportse vor deplasain direcfie
ocluzald.
Un crogetplasatde cealaltdpartea
axei suportfafa de geauadistal5va avea
tendinfasd se opundacesteimigcdriintrun anumitgrad.insdsarcinaocluzala
tinde
sd fie crescutd9i forla retentivdgeneratd
de crogetrelativscdzutd.
Sarcinile
ocluzale
lavorizeazdmecaniccrogetul,de aceea
acestdesignesteineficient.
Dacdclinicianul
considerd
cd sprijinul
indirecteste justificatintr-unanumitcaz,
se recomandd
utilizarea
de crogetemultiple.
in loculalegeriisolulieisprijinului
indirectpentruo geadistalS,
se recomandd:
a) Optimizarea
sprijinului
directprin:
- extensiatotaldabazei;
- utilizarea
de pinteniocluzali
meziali;
- optimizarea
mentinerii
in mod regulat.

mentarmai ugorgi prin aceastasd transmitdo sarcindmai micdfesuturilor


suport.
Suportulindirectpoatefi util in protezarea
edenta[iei
clasaa lV-aKennedy(fig.a.73).
Axi suport

Crogetpentrusprijinindirect

Fig. a.ft. Utilizareamenlineriiindirecte


(dupdDavenport,
2001)

5. Grogetelecu sprijin ocluzal nu


ar trebui sd fie plasatela o distanti mai
mici de 1 mm de margineagingivald
Dacd crogetulse afld la o distan[a
mai micdde 1 mm,atunciexistdprobabilitateade a lezatesutulgingival.
12o/a

b) Minimalizarea
sarcinilor
ocluzalegenerate in timpulmasticafiei
prin reducerea
suprafe[eiocluzaletotale.Este foarteimFig.4.74.Plasarea,.S.dr,l!, fala de marginea
portantsd se reducdsuprafalaocluzald
gtngtvan
deoareceaceastareducelungimeaparDacdcrogetulnu estesusfinutde un
ghieicreatdde geauadistald.De asemepinten,distantadintrevArfulcrogetului
gi
nea, ajutd gi reducerealdlimiisuprafefei
gingivald
marginea
ar trebuisd fie maimaocluzale,in acest caz permildnddintilor
re de 1 mm,astfelincAtatuncicAndproteprotezeisd acfioneze
asuprabolusului
ali-

za se infunddpe cAmpulprotetic,
crogetul
gingia(fi1.4.74).
sd nu traumatizeze
6. Crogetelecu sprijin ocluzal ar
trebui sd porneasci din acea zond a
dintelui cu retentivitatescdzuti in acea
zondcu retentivitatemai mare
Acestlucruarede obiceilocin:
a) Cea mai eficientdutilizarea
retentivitd[ii
disponibile.
Dacd bralul unui
crogettrecede la o retentivitate
maximdla
una minimd,atunci aceastdretentivitate
poatefi preamicdpentrua asiguraretenlia
adecvatd
in regiunea
vArfului
crogetului.
b) Pozifionarea
optimda braluluicrogetuluipe dinte.Doartreimeaterminalda
crogetuluipoatetrece de ecuatorulprotetic, componenta
mai rigidaramAndnd
deasupraacesteia.Astfel,dacd crogetulnu
are traiectoriacorectd,vArful crogetului
poatefi plasatinutilaproapede marginea
gingivalS,
iar porliuneaini[ialda crogetului
va fi plasatdmultpreasus la niveluldinteluiincAtpoatecreainterferenfe
ocluzale.
Existdexcepliiale acestuiprincipiude exempludacd dinteleare o coroand
clinicdprealungd.in aceastdsitualie,linia
poatepermitecrogetului
ecuatoriald
trecerea de la o retentivitate
mare la una micd
pozifiondriiportiunii
fdrd compromiterea
distalesau proximale
a bratelorcrogetului
sau a adAncimii
retentivitdtii
angajate.
inUn tip de crogetcarenu respectd
tru totul acest principiueste crogetulcu
inversd(fig.4.75).
ac[iuneposterioard

Fig. 4.75.Crogetulcu acliuneposterioard


inversd(dupaDavenport,2001)

7. Daci retentivitateaunui dinte


care va sustine un crogeteste mai micd
de 0,25 mm, atunci este necesarsi se
adaugerigind compozitdpentru a crea
cel mult o valoarede 0, 25 mm.
Modificareaconturuluidintelui cu
compozit este o metodd conservativS,
simpld,durabilagi o eficientd
metoddde a
creao retentivitate
acoloundeori nu existd
ori este inadecvatS.
Tehnicapresupune
creareauneifatetedin rdgindcompozitd
la
nivel supracingularcare produce o
retentivitate
abiadetectabila
cu ochiulliber.
O verificaremai precisdpoatefi fdcutdcu
ajutorulunuimodelde studiu,insdin practicdacestlucrunu estenecesarde obicei.
Raginacompozitdar trebuisd acopereo
porfiunelargda suprafe[ei
dentarepentru
a puteafi ugormodelatd
in conformitate
cu
conturuldentar.O cantitate
micdde rdgind
compozitdnu este la fel de eficiente(fig.
4.76).

Fig.4.76.Cregterearetentivitdliidintetuiprin adaos
de raginacompozitd(dupaDavenport,2001)

8. Crogetelecu sprijin ocluzal ar


trebuisd se utilizezedoar la nivelulmofarifor daci sunt realizatedin aliaj de
crom-cobalt
Un crogetcu sprijinocluzalaplicatla
nivelulunuimolarpoateaveao lungimede
15 mm,insdla nivelulunuicaninsau premolarvaloarea
va fi considerabil
maimicd.
Un crogetinelaraplicatpe un molarpoate
avea lungimemai marede 15 mm, insd
cregtereaconvexitSfii
aparein urmacregterii corespondente
a rigiditd[iiastfelcd o
retentivitate
de 0,25 mm rdmAnevaloarea
maximdcarepoatefi utilizatd.
Un crogetcu
sprijingingivalpoateavea o lungimemai
marede 15 mm gi in acestcazcrogetul
se
poateangajain zone cu retentivitate
mai
marede 0,25mm.Ar trebuisubliniat
cd un
crogetesteutilizatmai multpentrustabilitate decAtpentrureten[iegi in acesl caz
principiul
anteriornu se aplicd.Un croget
scurt din crom-cobaltplasat intr-o zond
fdrd retentivitate
este idealpentruatingerea acestuiobiectiv.Chiardacdacestcroget are rol de fixare gi nu angaleazdt
retentivitatea,
poate contribuila retentie
prinfrecarea
cu dintele(fig.a.T7).

CAndse utilizauraginicompozite
de
primdgeneratie,
particulele
marigi neregulate determinauo abraziesemnificativd
a
crogetelorcare avea drept urmeripierderea retentivitafii
gi chiarfracturacrogetului.
De asemenea,abraziaraginiicompozite
nu esteo problemd,
in particular,
dacdse
utilizeazd
un crogetdin sArmdcu sec[iunea
rotundS.Abraziaraginiicompoziteapare
cAteodatdcAndcrogetulcu sprijinocluzal
este uzat cdci vArfulcrogetului
actioneazd
ca o daltd.
Alte metodede a crearetenfiepentru
crogetesunt:
- ameloplastia,
prin utilizareaunei
frezecare sd creezeo cavitatemicd in smallin carepoatepdtrunde
vArfulcrogetului;
Fig. 4.77. Utilizareacrogetelorcu sprijin ocluzal
- fafetedin metalsau porlelanaplidoarin zona molard
catepe suprafa{a
smaltului;
- aplicareade coroanecu contur
9. Elementeleretentive9i de reciadecvat.
procitateale crogetuluiar trebui si inconjuredintelecu mai mult de 180grade

opus fatd de vArfulretentival crogetului

(fis.a.7e).

$
G

'T
60/6

Fig. 4.79. Plasarea zonei de reciprocitate

82%

Fig.4.78.Funcliade incercuirea crogetelor


(dupdDavenport,
2001)

Aceasta este func[ia de incercuire


(fig.a.78).Dacdea nu esterealizatd,
crogetulse poatedesprinde
de dintesau viceversagi astfelse pierd rolul retentivgi
prin
funcfiade men[inere.
Poatefi realizatd
combinaliade braferetentivegi de mentinerea crogetelor
sau princrogete9i placu!e de ghidajin sistemulRPl.Orice?ncercare de a utilizaaltidin[idecAtcei caresus[in
crogetelepentrua realizaaceastdfunc[ie
nu esteeficientd.
Acestlucruse datoreazd
faptuluicd pierderea
contactului
crogetului
cu dintelese poateproduceca rezultatal
migcdrii
unuidintein relaliecu ceilalti.
10. Reciprocitateaar trebui realizate pe dinte in zona situatd diametral

11. Daci se utilizeaziun crogetde


reciprocitate gi nu o plicuti, atunci
acestaar trebui plasatin zona gingivald
a suprafeteide ghidaj a dintelui ce susfine crogetul(fig.4.80).
Bro[retentiv

Sprafaldde ghidaj

Bro!reciproc

Fig.4.80.Plasareacrogetuluicu rolde
reciprocitate

12. GAndse utilizeazdun conector


plicufi, reciprocitatease poate obtine

printr-o plicutd de ghidaj pe conector


(fis .4 .8 1 ) .

14. Crogetelecu sprijin gingival


sunt contraindicate daci existd o
retentivitate
la niveltisularvestibularcu
o addncimemai mare de 1 mm gi mai
micd de 3 mm fatd de margineagingivale (fig.4.83).

b\.

Fig.4.81.Pldculdde ghidajpe conector


(dupdDavenport,
2001)

13. Crogetelecu spriiin gingival


sunt contraindicate
dacdgantulvestibular are o addncimemai mici de 4 mm
(fis.4.82).

Fig. 4.83. Folosireacrogetelorcu sprijin


gingival(dupdDavenport,
2001)

15. SistemulRPI ar trebui utilizat


pe un premolar st6lp pentru geile
distale ale protezelor inferioare dacd
anatomiadinteluigi a sulcusuluivestibularsunt favorabile(fig.a.8a).

244/a

A*",

12o/o

T-.
29%

Fig. 4.82.Folosireacrogetelorcu sprijin


gingival(dupdDavenport,
2001)

Fig.4.84.UtilizareasistemutuiRpt
(dupdDavenport,
2001)

16. O proteze care trateazeo edentatie clasa a ll-a Kennedy ar trebui sd


aibi un croget cAt mai aproapeposibil
de gea gi celilalt cAt mai posteriorposibif,in zonaopusda arcadei(fig.a.85).

18. Protezaclasei a lV-a Kennedy


ar trebuisi aibi crogetela nivelulprimilor molari daci existd o retentivitate
adecvatd(fig.4.87).

Axi de
basculare

Mentinere
indirecti

Fig.4.87.Edentaliade clasaa lV-a(dupd


Davenport,
2001)

Fig.4.85. Tratamentulunei edentalii


de clasaa ll-a (dupitDavenport,
2001)

17. Clasaa lll-a Kennedycu o modificarear trebui si aibd o protezi cu 2


crogetecare si formezeo axi de basculare care si fie bisectoareaprotezei
(f is.4 .8 6 ) .
basculare

Dinpunctde vederedidactic,
noi clasificdmcrogetele
in:
1. Crogetesimple
2. Crogetesistemice
- sistemulNey (crogetul
nr. 1, crogetul
nr. 2, crogetulcombinat1-2, crogetul
cu acliuneposterioard,
crogetulinelar,
etc.);
- sistemul Roach (crogetedivizatesau
crogetebard- C, L, U, S, T, l, R; pensele, crogetulunibar,crogetulinelar
etc.).
Grogetelesistemice
Acesteasunt turnateodatdcu schegi sunt
letulmetalical protezeischeletate
gi
celemaiutilizate
elemente
de mentinere
stabilizare.
Se cunoscdoudsistemeutilizate astdzicel mai mult in confectionarea

Fig. 4.86. Edentalia de clasa a lll-a (dupit


Davenport,2001)

138

protezelor
scheletate:
sistemulNey gi sistemulRoach.
A) SISTEMULNEY:este uniculsistem standardizat
de crogeteturnate.Indicafiileacestorcrogetesunt ?n funcliede
naturagi calitateadinteluisuport,precum
protetic.
Utilizeazd
9i de profilulecuatorului
laterale,vesca zoneretentivesuprafelele
tibulare9i oraleale dinteluisuportgi sunt
principii:
confeclionate,
dupdurmdtoarele
in gene>Sprijinulce esteasigurat,
ral, de toateporfiunilerigidesituatein conulde sprijinsau supraecuatorial;
elementul principalde sprijineste insd pintenul
ocluzalplasatintr-unlocagpregdtitfie in
fosetameziald,fie in fosetadistalda dintelui natural limitrof edentatieisau pe o
microprotezd
ce acoperdacestdinte.
Utilizat adeseori in foseta distald,
poate fi pozilionatgi in foseta meziald,
adeseoriputAndu-seutiliza doi pinteni
ocluzalipe acelagidinte suport. Atunci
cAnddiametrulmezio-distal
sau vestibulooralestemai maredecAtsecliuneala colet
pintenulva fi prelungit
a dinteluirespectiv,
spre centrulfelei ocluzalepentrua transmitepresiunea
in axuldintelui.
Ldcagulva aveao adAncime
de 1,5
mm gi va fi de formdovalardcu unghiuri
rotunjite.
Lungimea
sa va fi de 1/4din diametrulmezio-distal
al felei ocluzale,iar
ldfimea1/3 din diametrulvestibulo-oral
al
aceleiagife[e. Ldcagulare o formi de linguritd,iar in cazulin carecoroananaturald
la
este afectatdsau existd predispozifie
carie,se va aplicaintr-unlocagrealizatpe
fataocluzald
a uneimicroproteze.

139

Sprijinulpoatefi realizatfie pe praguri


situatesupracingularpe din[ii frontalinaturali, fie pe microproteze
care in zona lateralda arcadeiasigurd9i o bund reciprocitate.
Sprijinulpoatefi realizal,de asemenea, gi prin gheru[eincizale,pintenimetalici sprijiniliincizaldeasuprapunctuluide
contacta doi dinti frontali.Se mai poate
realizasprijinulprin onlayocluzal,mai ales
pe dintii suportdin zona lateraldaflali in
(sprijin
infraocluzie
de tip Steigert).
>incercuireaeste funcfiacrogetului
protezeiin sens lace asigurdstabilitatea
teral; se realizeazdatuncicAnd crogetul
cuprindedintelepe mai mult de jumdtate
de circumferinta
sa. Crogetultrebuiesd
incercuiascdcoroanadentardpe 2/3 din
circumferin!5,
lucruce se poaterealizagi
prin stabilireaa patrupunctede contactunulocluzalla nivelulpintenului,
doud la
nivelul elementelorrigide (corp, umdr,
gi unulla extremitatea
contracroget)
elasticd.
) Retenfiaeste funcliace tinde sd
se opundforlelorverticalede desprindere.
prinplasarea
Aceastdfuncfiese realizeazd
Pentru
brafuluielasticin conulde retentie.
ca retenliasd fie eficientise cere gi recrprocitate,care este asiguratdde bralul
opozantsaude conectorul
secundar.
CrogeteleNey sunt standardizate
Tn
funcfiede liniaghidin doudgrupe:primul
grupce cuprindepatrucrogetebi-active9i
un al doileagrupde doudcrogete.
) Crogetul Ney numdrul 1 este
Ackers(fig.a.88):
asemdndtor
crogetului

Fiq.4.88.CrogetulNeynr. 1

- Esfeaplicatpe dinliicu liniaghidnr.


1 ce pornegteaproapede jumdtateafefei
proximale
gi urcdspre
adiacenteedentaliei
ocluzalla nivelulfeteiproximale
opuse;
- PrezintdexcelentdTncercuire,
bun
sprijin,retenlie9i reciprocitate
satisfdcdtoare;
- Esteformatdintr-oparterigidd,corpul din care pornegte
pintenulocluzal,cei
doi umerisitualiin conulde sprijin9i doud
braleelastice
situatesubliniaghidin conul
de retenfie.
) Crogetul Ney numdrul 2 (fig.
4.8e):
- Este derivatdin crogetul,,T"al lui
Roach;
- Se aplicdpe dinliicu liniaghidnr. 2
opusdlinieighidnumdrul
1;

- Traseullinieighidnumdrul2: acesta
pornegteinalt, aproapede fala ocluzald
proximal limitrofi edentafieigi coboard
oblic pe felele lateraleaproapede colet,
sprefataproximald
opusd;
- Prezintdun conectorsecundarce
pornegteseparatdin ga, conectorcare se
termindcu pintenocluzalgi doi conectori
secundarice trec in punctepestefestonul
gingival,ludndcontactcu dintelela nivel
ecuatorial,
undebrafulelasticse bifurcd;
- O partese aplicdin zonade sprijin,
o parte in conul de retenlie.Are sprijin
foartebun, retentiebund prin cele doud
brafeelastice,dar slabdincercuirein comparaliecu crogetul
nr. 1.

Fig.4.89.CrogetulNey nr. 2

> Crogetul Ney combinat 1-2 (tig.


4.e0):
- Esteindicatpe dintiila careliniaghid
are pe o fatd aspectulnumdrul1, iar pe
linieighidnumdrul
2;
cealaltd
fatdaspectul

- Este indicatpe dinlii in versiesau


rotafiegi pe molariiconici;
- Are bunsprijin,o retenfiebundprin
cele doud brale elastice,o incercuiregi
reciprocitate
satisfdcdtoare.

'140

Fiq.4.90.CrogetulNeynr. 1-2

> Crogetulnumdrul3 (fig.4.91):


- Este indicatpe dinlii tronconicicu
baza mare spre ocluzal,linia ghid fiind
inaltd,orizontald
aproapede fafaocluzald;
- Se aseamdndfoartemultcu crogegi pintul numdrul1, insd corpulcrogetului
printurnare,Tn
tenulocluzalsunt realizate
timpce celedoudbrafeelasticedin sArmd
se sudeazdla corpulcrogetului;
- Prezintdsprijinbun,retenliesatisfScdtoare,darincercuireslabd.

pe hemiarcada
se impuneaplicarea
opusd
a unui alt crogetcu actiuneposterioard
pentrua se asigurareciprocitatea;
- Prezintdo elasticitafefoartebund,
putAndfi aplicatsub liniaghid chiar9i in
zonadistal6.I se reprogeazifaptulcd pintenulocluzalnu are un conectorsecundar
9i esteplasatintr-ozondde mareelasticitate;
- AtuncicAnd linia ghid este foarte
inaltd oral gi coborAtdvestibular(cazul
premolarilor
inferiori
inclinalioral),se aplicd crogetulcu actiuneposterioard
inversd;
- Conectorul
secundarrigideste plasat vestibular,bratulrigid disto-vestibular,
iar brafulelasticestesituatlingual.

Fig.4.91.CrogetulNeynr. 3

> Crogetulinelar(fig.4.93):
- Esteutilizatin specialpe molarul2
Din cea de-a doua grupdde crogete
inconjoari
ce delimiteazd
distaledenta{ia.
Neyfac partedoudcrogete:
dinsistemul
sa;
> Crogetul cu actiune posterioard dintelepe toatdcircumferinla
- Linia ghid este relativcobordtdpe
$is.a.e2):
unadinfelelelateralegi inaltdpe cealaltd;
- Aplicatin specialpe premolarigi
- Prezintdun braf flexibilcu extremicanini,la care liniaghidestefoarteinaltd
pe cealaltd;
pe o fafdgi coborAtd
tate liberdgi un sprijinocluzalin zona
- Prezintdun sprijinocluzalgi doud distald;
- Bralulrigidestefixat la scheletprin
brafe- unulflexibilgi unulrigidce se con- unulanteriorce
secundari
secundar.Bralulrigid doi conectori
tinudcu conectorul
plasat supraecuatorial
asigurdexcelentd poarte intotdeaunaun al doilea pinten
incercuire
intr-osingurddireclie,de aceea ocluzalgi unulposteriorce intdregteastfel

141

sprijinulposterior.Devineastfelun croget
cu patru brate, avAndsprijinfoarte bun,

incercuirebund, retenliegi reciprocitate


excelentd.

Fig.4.92.Crogetulcu acliuneposterioard

Fig.4.93.Crogetulinelar

B) SISTEMUL ROACH: cuprinde


crogetece se mai numescai crogetebard
sau divizate,deoarecebratelecrogetului
pornescseparatdin conectorulprincipal
saudin geauaproteticd.
Spredeosebire
de sistemulNey,sistemul Roach utilizeazdzonele proximale
ale fetelorlateralepentruretenfie,ceeace
Tlface mai estetic.BraleledivizateTiconfere, de asemenea,elasticitatemai mare,
dar trasareagi proiectarealor este ceva
pentrupractician.
mai'dificild
Principiile
de realizaregi acfiunea
acestorcrogetesunt:
) Retentia:se referdla mijloacele
ce
permitmenfinereape cAmpulprotetica
protezei.Ea poatefi:
- retenlianaturaldoferitdde convexitdlilenaturaleale dintilorde sub liniaghid.
Ney o cautdpe fblelevestibulare
9i orale,
iar Roachin zonelemezialegi distaleale
acestorfele;

- retenliala distanldoferitdde convergentasau divergenfadintilornaturali,


datoritdaxuluide implantare
diferit;
- retenliaprin fricliunece completeazd retenlianaturaldgi suplimenleazd
retenfia la distanld,are loc intre suprafata
internda elementelor
gi suprafecrogetului
lele paraleleale dinteluistAlp.Este mai
manifestila elementele
specialede sprijin
9i stabilizare;
- retentiaartificiald,creatd de cdtre
practicianin cazul dintilorcu retentivitdfi
reduse.Se oblinefie princreareauneifosetein smalluldentarundese va sprijini
extremitatea
bratuluielastical crogetului,
fie prinaplicarea
de inlaysaumicroproteze
de acoperire.
) Reciprocitatea:este neutralizarea
forfei exercitatdde bratul elasticprintr-o
altd extremitate
elasticdsau printr-oportiunerigiddplasatdin zonadiametral
opusd.
poate fi asiguratdfie pe
Reciprocitatea
acelagidinte,fie la distantdpe un alt dinte.

Absentaei duce la traumalizarea


dintelui
suport.La protezeleacrilicereciprocitatea
esteasiguratd
de margineaacrilicdabazei
protezei.
) Stabilizarea:se oblineprin plasarea cAt mai judicioasda diferitelor
crogete
astfelincAtsd fie situatela periferiacAmpuluiprotetic,iar liniilece unesccrogetele
sd treacdprincentrulgeometrical cAmpuluiprotetic.
) Fixarea:se oblineprinrealizarea
9i
principiilor
respectarea
enunlateanterior.
Anumiteporliuniale protezeigi crogetul
trebuiesd aibdcontactstrAnscu dintele.
in acestsistemexistdunsprezece
crogeterepartizate
in doudgrupe:o primdcategoriede crogeteavdndformulamnemotehnicdC, L, U, S, T. l, R., datoritdasemdndriibraluluielasticcu acesteliterea alfabetuluilatingi o a douagrupdde patrucrogete.
Crogeteledin prima grupd sunt:
) Crogetulin C (fig.a.9a):pornegte
printr-unconectorsecundardin gea,trece
in puntepestefestonulgingivalgi porfiunea retentivdsubecuatoriald
a dintelui,
la nivelulliniei
descrieo curbdsuperioard
ghid, ia contactcu dintele9i se termind
in zona de retentievecind
subecuatorial
geii. UtilizatTn regiuneamezio-linguald
a
molarilor
a premolarisau vestibulo-distald
lor,prezintdgi variantecumar fi crogetulin
C inversatsau C intors.

Fig.4.94.Crogetin ,,C"

143

>Grogetulin L (fig.4.95):pornegte
cu un conectorsecundarce trecein punte
pesterebordulgingival,iar porliuneaactivd
se termindsub liniaghid?nparteaopusd
edentaliei.

Fig.4.95.Crogetin ,,L"

>Crogetulin U (fig.4.96):pornegte
din geaprintr-un
conector
secundar
ce trece in puntepeste rebordulalveolargi se
termindsub liniaghidprindoudbra[e,unul
in zona disto-vestibulard,
celdlaltin zona
mezio-vestibulard.
Este indicatpe premolarii Tnallicu linia ghid apropiatdde fala
ocluzald.

Fig.4.96.Crogetin ,,U"

>Grogetulin S (fig. a.97):pornegte


din gea printr-unconectorsecundarscurt,
mergeoblicspreliniaghidpe careo depdgegtegi ia contactcu dintelesupraecuatorial
liberd
dupdcarese recurbeazd,
extremitatea
in parteaoputerminAndu-se
subecuatorial
infeEsteutilizatpe premolarii
sd edentatiei.
rioricu rdddcina
denudatd.

Pentrureciprocitate
necesitdun alt croget
pe hemiarcada
opusd.

Fig.4.97.Crogetin ,,5"

>Crogetulin T (fig. 4.98):este cel


mai cunoscut9i frecventutilizat.Pornegte
din geaprintr-un
conectorsecundar
ce trece in punte peste procesulalveolar,iar
baraverticalda T-uluiia contactcu mijlocul
felei lateralevestibulare,de unde pleacd
cele doud extremitdli- una spre zona
meziald,alta spre cea distald,fie una, fie
ambeleextremitititerminAndu-se
in zona
de retenfie.Ca variante,bratul retentiv
poatefi sub formdde Y sau cu o singurd
extremitate
elasticd(crogetin semiT).

Fig.4.99.Crogetin ,,1"

>Crogetulin R (fig.4.100):pleacd
din geaprintr-un
conectorsecundar
ce trece in puntepestemucoasaprocesuluialveolar, urcd pe fata vestibulard gi
supraecuatorial
se dividein doudporfiuni,
o partemergespreocluzal,terminAndu-se
printr-unpintensituatin fosetacentralda
molarului,
iar cealaltdpartese recurbeazd
gi se termindsubecuatorial
in zonade regeii.
tenlieadiacentd

Fig.4.100.Crogetin ,R"

O a doua categoriede patrucrogete


suntastfelprezentate:
> Penselemezio-distale:sunt utiliFig.4.98.Crogetin ,,7"
zatepe dintiifrontaligi potfi:
>Crogetulin | (fig.4.99):putinflexi- - pensa mezio-distali cu dubli exbil, pornegtedin gea spre zonavestibulard
tremitateliberi (fig.4.101a), prezintd
adiacentdspatiuluiedentatprintr-uncoun conectorsecundarsituat pe fala
nectorsecundarscurt,extremitatea
lingualS
elastiiarsupra-cingular
a dintelui,
se
cd terminAndu-se
vestibulo-distal
dividein doudprelungiri
ecuatoriin formdde T,
al. Este utilizatpe fata disto-vestibulard
una spre mezial,cealaltdspre distal
a
premolarilor
imbrdligAnd
superioridin motiveestetice.
dintele;

pensa mezio-distald simpld (fig.


4.101b), prezintdo singurdextremitate liberd;pornegtedintr-unconector
secundarsituatoral interdentar,
iar la
nivelulpunctuluide contactse desprindeo prelungire
ce imorizontald
brdtigeazdtoatd fa[a orald a dintelui
supracingular;
pensa mezio-distalicompusd (fig.
4.101c), aplicatdin situafiacAndpe
arcaddrdmAndoi dinfirestanli.
Prezinte un conector secundar situat
interdentar din care pornesc,
supracingular,
doudprelungiri
orizontale ce imbrd[igeazd
feteleoraleale celordoidinli;

a)

)Crogetulunibar (fig.4.102):pornegtedin geagi fie ca trecein puntepeste


mucoasagingivala
a procesului
alveolarla
nivelulfeleilaterale
a dinteluiluAndcontact
cu dintelepe fafa proximald
opusdgeiigi
pe cealaltdfata lateralS,
terminAndu-se
fie
cd ia contactdirectcu dintelepe fafa lateralda porliuniide undepleacdgi se continudpe fa[adistaldin acelagifel. Esteindicat pe premolariiizolaficonvergen[i
sau
divergenfi.
Pozifiadiferitaa molarilorsuperiorigi inferioriface ca el sd se aplice
vestibularla molariiinferiorisi oral la cei
superiori.

c)

b)

Fig.4.101.Pensamezio-distald:
cu dublaextremitateliberd(a), simpla (b), respectivcompusd(c)

tan[5 pe mucoasagingivald,asigurAnd
retentiaprindoudcrogetein C gi sprijinul
printr-un
pintenocluzal.
Fig.4.102. Crogetulunibar

> Crogetulcingitoare:este o variantda crogetului


unibaraplicatpe o arcadd
neintreruptd.
) Grogetulinelar(fig.4.103):folosit
pe molariide mintede formdconicS.Poate
fi circularin contactstrAnscu dintelesituat
Este excelentfactor de
supraecuatorial.
sprijingi stabilizare,
dar retenliaestenuld.
in alta variantdcircumscrie
dintelela dis-

145

Fig. 4.103. Crogetul inelar

Crogetespeciale
Acestecrogetesunt nestandardizate
gi utilizate
in cazuriparticulare.

> Crogetulcircular Ackers,denumit


gi crogetcu trei brafe(fig.a.10a):
gi molariicu
- Se aplicdpe premolarii
retentivitdti
gi oralefavorabile;
vestibulare
- Prezintdun corpsus{inutde un conectorsecundarsituatproximal,un bra[
elasticsau retentivce debuteazdcu o porgi se
!iune rigiddsituatdsupraecuatorial
continudcu o portiuneelasticdsituatdin

conulde retentie,precumgi un bra! rigid


saucontra-crogetul;
- Corpul,umdrul,por[iunearigidaa
bra[ului
elasticse situeazd
in conulde sprijin gi numaiextremitatea
bratuluielasticse
situeazd
in conulde reten[ie;
- Sprijinuleste asiguratde portiunile
gi de cdtrepintenul
rigide,supraecuatoriale
ocluzalsituatmezialsaudistal:

Fig. 4.104. CrogetulAckers (Dr. N.Forna,l 998)

- Poatefi deschisdentalsau edental;


in func[iede acestlucrupintenul
ocluzalse
plaseazd
fie mezial,fie distal.Are sprijingi
stabilizare
bund, reciprocitatea
este ?nsd
slabd,deoarecebra[ulrigidce asigurireciprocitateapdrdsegteprimul dintele la
protezei.
dezinserfia
> Crogetul circular cu gase brale
sau crogetulcu actiunereciproci al lui
. .105):
B on wi l (l fig a

Estealcdtuitdin doud crogeteAckers


uniteprin corpullor. Se plaseazdde
obiceipe o arcaddsau o hemiarcadd
protezei;
integrdin vedereastabilizdrii
Prezintdsprijinexcelent,foartebund
gi bunaretentie
princelepaincercuire
tru brafecarepotfi doudrigidegi doud
elasticesautoatepatrubrateelastice.

parlialein- Estefolositin edentaliile


tinse pe dintele ce delimiteazdmezial
edentafiapentrua evitatorsiuneadistalda
acestuidinteprinbasculare;
pintenulocluzalldsatin fo- Prezintd
seta mezialdgi sustinutde un conector
Fig.4.105. CrogetulBonwill
secundarplasat interdentar,pldculaproximo-linguald
ce are rol de ghidajal prote> Crogetulcontinuu (Housset)- fig.
4.106:esteun foartebun elementde sprijin zei gi realizeazdreciprocitateacu bralul
gi stabilizare
utilizatadeseorigi ca element retentiv,un crogetdivizatin I ce pleacddin
in edentatiapa(ialdde clasalantibasculant
9ea,avAndcontactreduscu dintele.
a Kennedy,aplicatpe fafa orald a dinlilor
sau pe un pragrealifrontali,supracingulari
> Crogetulhalf and half (iumitateAre ldti- jumitate), aplicatin specialpe premolari
zal in smaltsau pe microprotezd.
de clasaa lll-a Kennedy(fig.
mea de 2 mm gi poatefi situatsupraecua- in edentatiile
torialla niveluldinlilorlaterali.Poateporni 4.108):este un crogetcu patrubrafe,un
din bratelerigideale unor crogeteAckers pintenocluzalgi un bra!suslinutde un coo fa!d,
nectorsecundarcare incercuiegte
sau separatde acestecrogetegi sustinutde
interdentari.
secundari
iar un alt pintenocluzalgi alt bratsuslinut
conectori
de un al doileaconectorsecundareste
aplicatpe cealaltafa[a. Esteun crogetbiactivcu sprijingi incercuirebund,reciprocitate asiguratd,retentiebund. Ecuatorul
proteticare orientareopusdpe cele doud
fele.
Fig.4.106. Crogetulcontinuu

> Crogetul RPI (Rest-Proximal'


Played-l)al lui Kroll (fig.4.107):

andhalf
Fi7.4.108.Crogetulhalf

> Crogetul Nally-Martinet (fig.


dar cu pin4.109):esteun crogetcircular,
tenulocluzalsituatin fosetameziald.Este
cu scopulde
de obiceipe premolari,
utilizat
a impiedica basculareadintelui spre
edentalie.
Fig.4.107. CrogetulRPI

147

Fig. 4. 109. CrogetulNally-Martinet

> Crogetul in formd de agrafd de


pdr (tig.4.110):esteun crogetAckers,la
formAndo
carebrafulelasticesterecurbat,
bucldin ac de pdr.

Fig.4.110.Crogetagrafdde pdr

Se aplicdpe premolari
sau pe molari
in malpozitiesecundard.
Brafulretentivse
?ntoarcein zona de retenlie dinspre
edentalie.
> Crogetul equi-poise(fig. 4.111):
esteun crogetdescrisde Soyer9i prezintd
un pinten liber situat intr-o incrustafie
Indicatpe dinlii stAlpi
ocluzo-proximald.
vizibiliTnedentafia
de clasaa lll-agi a lV-a
Kennedy.

Fig.4.112. Crogetin "7" cu conectorsecundarprelungit

Se utilizeazdin
edentaliile
de clasala 9i a ll-a KennedyatuncicAndse cere
aplicareaunui crogetcu un conectorsecundar cAt mai elastic pentru a reduce
efectulde pdrghieasupra dinteluistAlp.
prelungit
pornegte
din
Conectorul
secundar
geii.
mijlocul
> Crogetul in formd de sdgeatd
(flash)
fig. 4.113 este indicat in
edentafiileterminaleclasa l-a 9i a ll-a
Kennedy.Prezintdun conectorsecundar
prelungitce trecein puntepesteprocesul
alveolar,iar parteaactivdin formdde sdgeatdse sprijindinterdentar
subpunctulde
contact.

Fig.4.113.Crogetin formdde sdgeatd

Crogetele
dentaresunt elementede
menlineregi stabilizare
simple,accesibile
necesitAnd
oricdruispecialist
stomatolog,
o
dotareminimda laboratorului
de tehnicd
Fig.4.111.Croget
equi-poise
dentard.
> Crogetul in T cu conector segi
Existdinsd elemente
de menlinere
cundarprelungitimaginatde Boinyhard
gi mai sofismultmaicomplexe
stabilizare
$is.a.112):
mult
ticate,carecer din parteaclinicianului
privindindicaliile
lor, iar din
discerndmAnt,

tehparteatehnicianului
dentaro pregdtire

nicddeosebitd.

TABELESINTEZACRO$ETE:
cRo$ET

DINTE

STABILIZARE SPRI.
REJIN
TENTIE

NEY NR. 1

Molari
Premolari
cu liniaghidnr.

++

N EYN R .2

Molari
Premolari
cu liniaghidnr.2

++

NEY NR. 1-2

Molari
Premolari

N E YN R .3

Dinti tronconici satisf.


cu linia ghid
inaltd

NEY cu actiune Premolari


Canini
oosterioard

NEYinelar

Molarul2 care + +
limiteazi distal
edentatia

C
Crogetulin

Premolari
Molari

incenCUI RE

RECI.
PROCIT
ATE

++

.
satisf

.
satisf

satisf.

++

++

++

Crogetulin
L

Premolari

Crogetulin
U

I' Premolari
cu liniaghid
inaltd

Crogetulin
S

I' Premolari
inferiori
cu riddcinadenudatd

Crogetulin
T

I Molari
Premolari

Canini

Crogetulin
|

Crogetulin
R

Premolarisuperioridinmotive
estetice

I Molariimandibulari

Pensd cu dubld
extremitateliberd

Se aplicdpe
dintiifrontali

Pensdsimpld

Se aplicdpe
dintiifrontali

Pensdcompusd

Crogetul
unibar I Molariizolati

Crogetul
inelar

Molariizolati

Canini
Premolari
Molari

Premolari
Molari

++

++

++

++

++

Crogetcontinuu

- rol
Dintiifrontali
antibasculant

++

RPI

Premolarirol
antibasculant

l Ll
Equi-poise

DintiistAlpivizibiliinedentatia
cl lll, lV Kennedy

151

Nally-Martinet

Premolarirol
antibasculant

Crogetulin agra- Molar


fd de pdr

HALFAND HALF

Premolariin
edentatiile
clasa
lll Kennedy

Crogetulin T cu
bratprelungit

Edentatiile
clasa
l, ll Kennedy

in formd Edentaliile
Crogetul
clasa
l,
ll
Kennedy
de sdgeati

ELEMENTE
SPECIALEDE MENTINERE,SPR|J|N9t STABTLTZARE
Elementele
specialesunt mecanisme
fiindcompusedin doud
de inaltdprecizie,
po(iuni ce se imbricd,o portiunece se
tixeazdla dintelesuport,acoperitcu o restaurarefixd gi o portiunece se alageazdla
protezascheletate.
in decursulanilorele
au fost definitediferit. Mc.Cracken,in
1964,referindu-se
la elementele
speciale
de menfineregi stabilizare,
afirmdcd ele
prosunt reprezentate
de oriceconstructie
teticdcareaplicatdpe dinteasigurefixarea
protezei.Jablonsky,in 1982,denumegte
gi stabielementele
specialede men[inere

lizareca ,,mecanisme
ce asiguremenfineprotezelor".
rea9i stabilizarea
Indicatiileelementelorspecialede
menfinere,
sprijingi stabilizare
sunt bine
justificategi argumentatein asigurarea
gi stabilizdrii
protezementinerii,
sprijinului
lor compozite,protezeloroverlay,protezelor Swing-lock.
Sistemele
specialeconferd
certevalenleesteticegi de stabilitatebioprotezdrilor
mecanice
mobilece le utilizeazd, alegereaacestorafiind dictatdde valoarea suportuluiodonto-parodontal
sau
muco-osos.

Aplicareaelementelorspecialeare
zonaproximalda dinlilorrestanfi,respectAndastfelfuncfiafizionomicd;
insdo seriede contraindicafii:
- la pacientii
greu,avAndo bundre- Se depreciazd
cu staregeneraldprecard;
- la bolnavii necooperanfisau cu
zistenfd
in timp;
psihomotorii;
disabilitati
- Existd posibilitdlide reoptimizarein
- in edentaliilede clasd D Lejoyeux,
caz de dezactivare,
frecventprin inlocAnd atAt suportuldento-parodontal,
cuireainserturilor
ceramice.
cAtgi cel muco-ososnu suntfavorabiDezavantajelesistemelor speciale
poate dele. Aceastdcontraindicatie
sunt:
veni pur formaldTnsituatiareabilitdrii - Suntlaborioase;
implanto-protetice,
cAnd pregdtirea - Necesitdexigenlein executie9i matespecificdpoate conducela o situatie
rialespeciale,
uneoridificilde procurat;
optimd de utilizare a acestora in
- Tehnicaexecutdrii
lor estedificild,
apliprotezarea
mobildpe implante.
carealor necesitAnd
o instruirespeciaAvantajelesistemelor
ld a intregiiechipestomatologice;
specialevor fi:
- Realizeazdo foarte bund menfinere, - Necesitdprepariri complexeimpusprijingi stabilizare
nAnddevitalizar
a protezelormobiea dintilor suport.
le ;
Osborne,LamniaTn 1978,clasificd
- Asigurdo foarte bund solidarizarea
acest tip de elemente in: elemente
protezeila elementele
restante,reali- intracoronare,elemente extracoronare,
zAnd o legdturdstabildgi inofensivd butonigi bare,iar Ene, lonescuin 1982,
pentrufesuturile
fac o clasificare
orale;
a elementelor
in:
speciale
- Prin distribuireacorectda forfelorla
sistemede culisare,sistemede capse,
nivelulcAmpuluiproteticpot reduce sistemede bare,sistemede telescopare
gi
sau amortizaintr-o anumitdmdsurd sistemearticulare.
forfelecarese transmitde la protezdla
CAtevadintreconsiderafiile
in alegedinliirestanfi;
rea elementelorspecialede menlinere,
Sunt elementepufinvizibile,discrete, sprijingi stabilizare
in Tasuntprezentate
plasAndu-se
intra-sau extracoronar
in
belulC.
TabelulC.
Consideraliiinalegereaelementelorspecialede menlinere,sprijingi stabilizare

coNsrDERAT|l
lndiciisuportului
odontoparodontal
Indiciisuportului
muco-osos
Arcadaantagonisti
Dimensiunea
verticali(misu-

SEMNTFTCATTA
ln cazulunordintisuportputernici,
bineimplantati,
se indicaESMSS
rigide.
O resorbtie
osoasirampantigi o rezilien[imarea mucoasei
la nivelul
crestelor
edentate
contraindicd
sistemele
disjunctoare.
pe ambelemaxilarea unorconstructii
A se evitarealizarea
amovibile
cu
ESMSSdisjunctoare(antagoniste).
Existio inillimeminiminecesaripentrufiecareelementspecialin

153

ratdde la papildla suprafa[a


ocluzali)
Dimensiunile
dinlilorsuport
Ocluzia

Numiruldinlilorsuport

Pozi[iadinlilorsuport

gi manualitatea
Dexteritatea
pacientului
Biomaterialele
dincaresunt
realizate
coroanele
de invelis

parte;de exemplu,
majoritatea
intracoronare
impuno iniltime
sistemelor
minimide 3,5mm.
mezio-distald
redusicontraO camerapulparilargdsauo dimensiune
intracoronare.
indicdelementele
O ocluzienormaldindicioricetip de ESMSS;bruxismulinsicontraindimici,fragile.
speciale
ci sistemele
geile
de cel putin2 dintisuIntotdeauna, distaletrebuiesi beneficieze
pentruca suporport;dacinu e posibil,se indicisistemele
disjunctoare
suprasolicitarea
si preiadinsarcinaocluzali,evitAnd
tul muco-osos
dintilorsuport.
precumsistemulDalbo(rezilient),
ESMSScu acfiunestrictide garnier5,
nu numaiinplanvertical,
ci gide-alungul
trebuiesi fie strictparalele
la unison.Daci insi se
sd functioneze
sistemele
crestei,astfelincAt
reziliente,
Tnsinu se poate
speciale
impuneutilizarea
unorelemente
paralelism
de
al dinlilorsuport,se indicdsistemeuniversale
oblineun
cu rezilienti.
saucapselor
tipulculiselor
extracoronare
suntmaiugorde inseratdecAtcele
in general,
sistemele
inserarea
intracoronare;
dintrecoroanele
telescopate,
9i dezinserarea
celorconiceestemaifacili decdta celorcilindrice.
prelioase,
impunnumaimetalele
altelepotfi
speciale
Uneleelemente
pe altealiaje.
utilizate

Sistemespeciale- coniunctoare
Aceste elementesunt alcdtuitedin
doud componente:
una fixatdpe dintele
suportprintr-unsistemfix gi una care se
atageazegi face partedin protezamobilizabilegi se cupleazeprinimbricare.
se descriu
Dupdfelulcum aclioneazd
rcalizateprin teleelementeconjunctoare
realizate
scopare,elementeconjunctoare
princulisare,
baregi capse.
Telescoparea:se poate realiza cogi radicular.
ronar,corono-radicular
Indicatiilecoroanelor
telescopate:
uneiprotezemobilizabile
Stabilizarea
prinpatrucoroane
cu sprijinpur parodontal
telescopate
s-a dovedita fi foarteeficientd
gi igienic,
fiindmai
funcfional
dinliiacoperiti
ugorde igienizat
ca un stAlpde punte.in
frontale
saucombinaedentatiile
terminale,
au sprijin
te, unde protezelemobilizabile

't54

mixt muco-parodontal,
s-a doveditcd prin
geiiterminale
infundarea
sub acliuneapresiuniiocluzale,
dintelelimitrof,lipsitla ininsd
ceputde mobilitate,
se mobilizeazd,
pAndla un anumitgrad.Ceeace esteinteresantestefaptulcd dinliimobili,la nivelul
igi
cdroras-auaplicatcoroanetelescopate,
reduc mobilitatea,deoarece solicitarea
(paraaxiald)
orizontald
estelimitatdgi "controlati"de cdtreprotezd.
in raportcu tipulde coroanetelescopatese potprezenta
indicalii:
urmitoarele
- coroanele telescopate frictionale
(Boettger)
mai alespensuntrecomandate
tru protezele
cu sprijinpur parodontal;
- coroanele telescopate conice
pentruorice
(Koerber)
suntrecomandabile
combinatd;
altdformdde edentatie
- coroaneletelescopatecu rezilienld
(Hoffmann)
formesuntde obiceirezervate

lorde edentafiesubtotald,
in cadrulrestaurdriide tip,,over-denture".
Deexemplu:
- prezenlape arcadddoara unuidinte (de reguldcaninulsau molarulde minte
inferior);
- prezenlape arcadda doi dinlivecini
(de reguldcaninulgi primulpremolarinferio0;
- prezenlape arcadda doi dinli solitari (de reguldcaniniiinferiori,nu rareori
doi incisivi
centrali
superiori);
- prezentape arcadda treidintivecini
(dereguldfrontalul
superior
sauinferior);
- prezenfape arcadda trei dintisoligi un premotar (de reguldcaniniiinferiori
lar inferior)etc.
O formdclinicdapartede edentatie,
care se rezolvdmai bineprin protezestabilizate,prin coroane telescopate,este
edentatiaparfialdce are ca etiologieo
in carepozifia
maxilo-palatind
despicdturd
fixd satisdintilornu permiteo restaurare
fdcdtoare.Uneorise pot corectaastfelgi
mici defecte postoperatorii
velo-palatine
prinaplicarea
pldciimobilizabile
ce acoperd comunicarea
buco-nazald.
O altd indicaliemajordo reprezintd
restaurareaproteticdpa(iald mobilizabild
rezecateparlial(aganumitea maxilarelor
le defectoproteze).
ContraindicaNii:
tineri,la care
Nu se potaplicaadultilor
camerapulpardesteincd preamaresau gi
la alli pacienlila carecamerapulpardpdsprin
lreazdun aspectjuvenil(documentat
radiografia
dentard).

155

Avantajelecoroanelortelescopate
asigurdo stabilizareoptimalda prote.
zelor pa(iale
mobilizabile in
cu protectia
toatesensurile,
concomitent
impotrivaleziunilor
substructurii
organice
carioase;
code cele mai multeori (exceptAnd
roana telescopatd vecind cu
edentatia
terminali)asigurdtransmisia
axiald a presiunilorocluzale,deci
parodontiul;
solicitd
fiziologic
prin insumarea acliunii, coroanele
telescopate asigurd "imobilizarea
activd"secundard
a dintilor
acoperiti;
aplicatein regiuneafrontald,sunt in
fizionomice
acelagi timp
9i
(zonacervicaldpoaterdmAnela pacientii cdrora nu le sunt vizibilidinfii
pe o distantdde
frontaliTn Tntregime,
0,5-1mm,metalicd);
plSciidentare
nu favorizeazd
acumularea
favorizeazd
autocurdtirea
9i
gi igienaprinperiaj,ceeace se traduce
printr-o
gingiesdndtoasd;
intotdeauna
pierdereaunui dinte este urmatd
printr-o manoperd simpld de
umplerecu acrilata coroaneisecundare
gi,eventual,extinderea bazei;
favorabil
dacddintiistAlpisuntrepartiza[i
pe arcadd, se poate realiza
mobilizabild;
chiaro punte(totprotezd)
coroaneletelescopatesunt singurele
mijloace efective de stabilizare
in unelesitualiiclinicelimitd(de exemplu, terapiaproteticdaa pacientilor
cu
stdri postoperatorii:maxilo-palatine,
rezec[ii partiale de maxilar sau
mandibuld).

Dezavantajele
coroanelor
telescopate
- suntcostisitoare;
- presupun o supraspecializare
a tehgi
nicianului
supradotarea
laboratorului;
- nu se pot aplicape dinliitinerilor,
chiar
dacd situalia clinicd o
cere
(exceplie la pacientiicu despicdturi
maxilo-palatine,
la care dintiisunt de
reguldnanici,sau,nefiindplasafiin zone fizionomice,
se prepardmai pulin,
preluAnd
dinfiiartificiali
functia
ai protezei
fizionomicd).
Telescopareacoronari poatefi totald sau partiald(prininelgi prin coroand
partialdtip Steiger).
Telescopareacoronari totali: presupuneo construcfiefixd care se fixeazd
pe substructuraorganicdpreparatd(fig.
4.114).

Fig.4.114.Telescoparea
coronardtotald

Sistemulse compunedintr-ocapd
metalicdcu prag cervical,cu agregaretotald,carediferdde coroanade inveligprin
faptul cd nu are morfologiecoronard,ci
realizeazdo suprafaldtronconicdspre cilindricdgi dintr-ocoroandde inveligmodelatdmorfologic
Aifuncfional.
in vedereatelescopdrii
capametalicd
trebuiesi indeplineasci
urmdtoarele
condilii:

1AA

1. sd fie subtiregi sd acoperestrAnssubstructuraorganicd;


pentrua
2. sd aibd o indlfimesuficientd
asiguraretentia;
3. raportuldintrediametrulvertical9i oripreparatesd fie
zontalal substructurii
minimum111,raportulfiind favorabil
atuncicAnddiametrulverticalestemai
maredecAtcel orizontal;
4. sd fie realizatdcilindricdatoritdnecesitStiiunorperetiparaleli9i sd prezintela
colet un prag cervicalpe care se va
sprijinicoroanacare va telescopa;capa va fi cimentatddefinitivpe dintele
suport.
Coroanacare telescopeazdrealizeazd un raportstrAnscu capametalicd,iar la
exteriorreproduce
morfologia
dinteluirespectiv,fiindsolidardla conectorul
principal
al protezeischeletate.
Funcliilecoroaneitelescopateating
parametri
optimi:
- Sprijinuleste realizalla nivelulfelelor
ocluzale
ale capeigi coroaneiprinporde la nivelulpragului.
tiunileorizontale
pe toatdcir- incercuirease realizeazd
cumferinlacoronardprin care esteinconjuratdcapa.
- Retentiaeste datd de fo(a de frecare
dintrecapdgi coroanatelescop,in urma contactului
strAnsintre suprafelele
acestora,ce permit apariliafricfiunii.
Fortade fricfiunela inceputestemare,
insi dupdutilizare,
in timp,scadedatoritdnumeroaselor
migcdrifunclionale
gi deglutitie.
efectuate
in mastica[ie
Pentruimbunitdlireareten[ieicoroanei telescopatese pot aplicao serie de

elementesuplimentare
de retenfiecum ar
(fig.4.115).
fi clipsurile,
crogetele

la nivelulsuprafeleiocluzale.CAnd nu
exercitdforfdmasticatorie
spaliulestereal.
CAndapareforfa,deplasarea
se realizeazd prininfundarepe cAmpulprotetic,forla
masticatorie
fiind preluatdde mucoasd,
pAndin momentul
cAndcoroanaajungein
contactcu pragulcapei,dupdcarefortava
gi la nivelulsuportului
fi transmisd
dentar.
Realizarea
spatiuluidintrecapdgi coFig.4.115.Coroanatelescopatdcu clips
roand este necesardpentru distribuirea
gi cu croget
forleloratAtpe suportulmuco-osos,
cAt gi
Clipsul constddintr-osferd de dipe suportul dento-parodontal,
existenla
mensiunimici plasatdin grosimeacoroaacestuispaliu impundndobligatoriudisnei in care se afld un canalfiletatgi este
pensarizarea
sistematicd
a purtdtorilor
de
aclionatdde un arc ce o impingepermacoroanetelescopate.
nentintr-ungodeurealizat
in capd.DiameO variantda coroaneitelescopateo
trul sferei trebuiesd pdtrunddin godeu
constituietelescoparea
bazei protezeiTn
pAndla jumdtate.Cu timpulprinuzurdse
sistemover-laypestecape cilindricesau
poate inactivagi pentru activarealor se
cilindro-conice.
Dacdfricliunea
dintrebaza
foloseschold-guruburi
fdrd cap. Clipsurile
protezeigi capddispare,sistemulse poate
se pot activachiar de bolnavcu ajutorul
reactivaprincdptugiri
cu acrilat.
uneimicigurubelnite.
Acestsistemse mai
poatefolosila sistemulAncorvis.
Telescopareapartiali inelari (fig.
Pentrua imbundtdfiretentiacu ajuto4.116)presupuneo construclie
compusd
rul crogetelor, se va realizaun prag mai
dintr-unelementfix reprezentat
de o capd
inaltla nivelulfeteipalatinale
sub zonade
metalicdcu prag care pdstreazdmorfoloretentivitate
maximi gi se va plasa sub
gia ocluzalda dintelui
9i carese fixeazdpe
aceastdretentivitatebraful activ al unui
dintegi un elementinelarcare realizeazd
la coroanatelescop.
crogetsolidarizat
pe fetelelateraleale capei,
in distribuireaforfelorde la nivelul telescoparea
pe prag9i fiindsolidarizal
la
proteticemobilepe dinfiisuport sprijinindu-se
construcliei
protezascheletatd.Inelulcare realizeazd
gi pe suportulmuco-osos
trebuiesd se ia in
reproducela exteriormorfoconsideraliediferentade rezilien!5dintre telescoparea
aledinteluirespectiv.
gi muco-osos. logiafelelorlaterale
suportuldento-parodontal
Dinteleareo rezilienfd
de zeceori maimicd
protetic.
decAtmucoasacAmpului
Transferulfo(ei pe cdmpulprotetic
se poaterealizacreAndun spaliuintre capd gi coroandla nivelulpragului
gingival9i

157

Fig.4.116. Telescoparea
parlialdinelard

Telescopareaprin coroanaparfiald
de tipul coroaneiSteiger(fig.4.117):Coroana Steigereste realizatddintr-unelementfix (coroand
semifizionomicd
sau metalicd)la carejumdtateaoraldesterealizatd asemdndtorprepardriisubstructurii
organicepentru o coroandparliald.Felele
lateraleale cuspidului
oral sunt paralele,
telescoparea
realizdndu-se
in jumdtatea

Fig. 4.118. CoroanaKelly

Avantajeleutilizdrii coroanei Kelly


pArghieiextraalveoconstauin micgorarea
lare gi posibilitatearealizdriiunui aspect
fizionomic
cAtmai natural.Acestecoroane
pot fi utilizategi in telescoparea
bazeiprotezeiin sistemover-lay.
Coroana Gerber este o variantda
coroaneiKelly, care prezintdun gan[ de
retenliepe bontulmetalicin care se fixeaprin coroandparliald
Fig.4.117.Telescoparea
Parteamobildeste fixatdin proteza zd un arc metalic.
Capsele(fig.4.119)
reprezintd
o altd
scheletizatdgi completeazdmorfologia
Ele se compun
dinteluiprin suprapunere.
Prezintdo ner- variantda telescopdrii.
dintr-undispozitiv
in care
corono-radicular,
vurdce intrdin ganlulin formdde U careii
bontulcoronareste sub forma unei sfere
oferdo buni retentivitate.
O variantda coroaneiSteigereste coroanacu elemente retentive.Dispozitivulse fixeazdla substructurapreparatd.
suplimentarede retenlieprin arcuri sau
clipsuri.
CoroanaKelly(fig.4.118)
esteo coroandce se aplicdpe dintisau resturiradicularecare au fost preparatica pentrucoroane de substitulie.Elementulfix este
alcdtuitdintr-unpivotradicular,
o capdcoronardgi un bont metaliccare se fixeazd
pe dintelesuport. Peste bontul metalic
telescopeazdo coroandsemifizionomicd
Fig. 4.119.Capsa
estefixatdla aparatulscheletat.
La nivelulprotezeischeletatese fixeazdo capsdcare permiteangajareape
oralda dintelui.

158

acestbont gi incercuirealui realizAndreten[ia.


O variantda capselormetaliceeste
reprezentatd
elastic
de utilizarea
acrilatului
cu carese poatecdptugizonadin imediata
vecindtatea sferei retentive,permifAnduprotezei.
Se
se astfelinsertia
9i dezinserlia
mai cunosccapseleprefabricate:
Sandri,
Bona,Dalbo,Bayeretc.

Telescoparearadiculari (fig. a.120)


se realizeazdprin prepararea
substructurii
organicela niveluldintilorrestantica pentru o coroandde substitutie.
Se aplicdpe
respectivdun dispozitivcorosubstructura
no-radicular
formatdintr-ocapdgi pivotce
prezintdin interioro teacd in care va
la o
telescopa
un pivotradicular
solidarizat
coroandde substitutiece face parte din
protezamobilizabild.

Fig. 4. 120. Telescoparearadiculard

Existdposibilitatea
de a secfionapivotul radicularprin sec[ionareaaxiald a
radicular.
dispozitivului
Dezavantajul
acestuisistemeste cd
necesitdo preparare
largda canaluluiradiculargi nu se poateigieniza
corect.
Culisarea:se bazeazdpe fric[iunea
ce apareintresuprafetele
de contactdintre
o patrice gi matrice gi se poate realiza
intracoronar
9i extracoronar.
Culisele intracoronare(fig. 4.121)
ce se tixeazd
sunt elementeconjunctoare
pe substructura
organicdprintr-ocoroand

159

sau
de invelig(metalicd,
semifizionomici)
corpde punte,carein interiorprezintiun
locagretentivin toatesensurile
cu excepfia
a aparatului
axuluide inserliegi dezinser[ie
scheletizat.
Indicafii:
- protezdrilecu sprijinodonto-parodontal;
frontale;
- solufiede elecfiein edentatiile
- conexiunease realizeazdprofundin
interiorul
coroaneidinteluisuport,astfel incAt forlele ocluzalese direcfioneazdfoarteaproapede axuldintelui.

ffi
Fig. 4.121. Culisaintracoronard

prespatule.Dintreculiseleintracoronare
Cavitatearetentivdnecesitdo prepa- fabricatecele mai cunoscute
suntculisele
rare profundda substructurii
organice, Crismani,Mc. Collum,Brown,Sorensen
uneorifiind necesarddevitalizarea
dintilor etc. Avantajulculiselorintracoronare
conpesuport.Formacavita[iipoatefi realizatd
in
std in faptulcd sprijinulnu depdgegte
parodontal.
rimetrul
coaddde rAndunicd
sauin formdde ,,T"cu
de sustinere
rotunjite.
in ldcagulrealizal
vor fi
unghiurile
aplicateelementeprefabricate
Guliseleextracoronare(fig. 4122)
ce se fixeazd in perioadade machetarecu ajutorul tixeazdpatriceape elementulfix (o coroatijeiparalelografului,
machetei nd), matriceafiind realizatdla nivelulproatagAndu-se
scheletului
in pozi[ieparaleldcu axul de
tezeischeletate.
inserliea protezeischeletate.
in partea
mobilase afld patriceacare prin culisare
pdtrundein cavitateaelementului
fix (matricea),realizAnd
sprijinulgi prin frictiune
reten!ia.
I
prefabricaDatoritd
uzuriielementelor
te culiseleau posibilitatea
de reactivare
princlipsurisau sectiuni
la nivelulbratelor
Fig. 4.122. Culisa extracoronard
pot
fi ac[ionate
ce
cu ajutorulunei
,,T"-ului

tereafortelorde la niveluldinlilorstAlpila
lndicafii:
suportulmuco-ososprin intermediul
bazei
- CAndse impuneo reducereminimi protezei.
din structuradentard. Dimensiunea
Culisarea extracoronardeste mai
mezio-distald
avantajoasd
a dinteluisuportesteredin punctde vedereal prepainsd dezavandusdsau camerapulpardestevolumi- rdriisubstructurii
organice,
noasd- pentrua evitapreparareaextajul constdin plasareaforfelor?n afara
cesivdprinutilizarea
attachments-urilorperimetruluide sustinere parodontald.
intra-coronare
sau expunereapulpei Existd mai multe varianteale culiselor
dentare,
extracoronare.
Toateculiseleintracoronare
devitalizarea;
- Presupuno prepararefacild a sub- pot fi utilizategi in culisareaextracoronard.
Firmediversepun la dispozifie
structurii
organice;
diferitefor- Sistemeleextracoronare
suntmai ugor me de culise prefabricate:Ancorvis,
Dalbona,
de inseratgi indepdrtat.Acesteasunt
Ceka,Z.1.,Roachetc.
folositela pacienfiicu dexteritatemaGuliseleCeka(fig.4.123)suntcompusedintr-unelementinelarce se lixeazd
nualdlimitatdsau cAndprotezaare un
gi dezinser[ie;
la nivelulcoroanei.in orificiulineluluipdax dificilde inserfie
Pacientiinu poartdtot timpulproteza trundepatriceareprezentatd
de un buton
plasa- metalicsecfionatin patru,in vedereaasimobilizabild.
Matriceaintracoronard
td la niveluldinteluistdlpar Iavorizaacu- gurdriielasticitafii
de reactiva9i posibilitafii
mulareade alimentegi vor apdreadificul- re.
Culisa Roachesteasemdndtoare
tdfi la inser[iaprotezei.
cu
fiindalcdtuitd
o articula[ie,
dintr-untub mepre- talic inchisla un capdt,fixat pe coroana
Attachments-urile
extracoronare
pentrua
zintdun anumitgradde rezilienld
metalicdgi prevdzutcu o fantdlaterald.in
permitemigcarea
permi- aceastdfantd gi in tub pdtrundepatricea
liberda protezei,
fo(elornocivede la nive- formatddintr-osferd cu un col ingustat.
tAnddistribuirea
luldinteluistAlpcdtresuportul
ososgi tesu- Colulopregtepitrunderea
sfereiTntub daforteide presiune.
Formade
turilemoi.Se distingtrei tipuride migcdri toritdaparitiei
functionale:
verticalegi rota[ie.
sferdpermiteo oarecaremigcarea patricei
basculare,
Cu cAtsunt mai pu[inidinfistAlpire- in matrice.Acestsistemse poatefolosigi
stanfigi cu cAtacegtiasuntmaiputinrezis- ca disjunctorcdndse evalueazdcd proteza se va infundain anumiteportiuni.
tenfi cregte necesitatearezilienteisau a
migcdrilor
liberepentrua permitetransmi-

161

#J

\R

Fig.4.123.

CuliseleNewAncorvis:
SistemulLineaSV (fig.4.124)esteun
sistemverticalrigidrealizatdin plastic,con-

particulare
pentru
ceputcu formeanatomice
obtinerearezultatelor
maximein ceea ce
privegte
gifunctionalitatea.
confortul

4.124.SistemulLineaSV

prezintd
Patriceadin rdginacalcinabilS
o parte cilindricdverticald,unde va lucra,
prin frictiune,teaca inseratdin matrice.La
parteainferioarda patriceis-a creat un plan

inclinat
carepermite
utilizarea
chiarin cazuri
dificile
cu papilegingivale
tumefiate.
Matricea
in doudvariante:
se prezintd
gi dinotel.
dinrdginacalcinabila

Sistemul Aktiv click rigid (fig.


4.125):Sistemeleretentiverigidesunt recomandatela realizarea
de punfimobilizabile,protezeparfiale9i combinate(fixe+
mobile),cazuriTncareforfelese distribuie
pe din[iistAlpi.
exclusiv
Sistemulde ancorarerigidse compunedintr-ocoroandprimardavdndatagate patriceagi confinAndlrezareapentru
umdrulde sprijin(cu rol de protejare
a sistemului9i a parodonfiului
dinlilorstAlpi);

parteamobilizabild
con[inematricea,
um5rulde sprijingi geauacu dinliilipsa.impreund,celedoui componente
dau o lucrare
gi igienica.
solidd,stabild,
funcfionald
Liniamini AN (fig.a.126):
Patriceaestedisponibild
in doudinclinatii(dreaptdsau 30a);toatepatricelese pot
combinacu celepatrutipuride matriceinterschimbabile,
dar diferitein ceeace privegte
modulin careasigurdreten[ia.
Matricea
realizatddinotelareganlurilaterale.

Fig. 4.125. SistemulAktiv click rigid

pinuluiin ldcagul
serare,pAndla ajungerea
lui de pe teacd,fenomencarese produce
atuncicAndsistemuleste completinserat
pe pozitie.

Fig.4.126.PatriceasistemuluiminiAN

Sistemulcu retenfiemecanicn(fig.
4.127):constituit
din pa(i exclusivmetalice, se compunedintr-unldcagcircularfiletat,un arcAiun pin,ultimele
doudputAndfi
livrate9i la o dimensiune
majoratd
in cazul
in care s-a produs,in urmautilizarii
indelungate,
o anumitduzurda matricei.
Sistemul cu retentie combinati:
(fig.4.128):
estecompusdinarcAipingi in
plus dintr-oteacd din plasticrezistentla
uztrd, existentdin doud durita[idiferite
(rogu- micd,albastrd
- mare)caregaranleazdo fricliunemai blAnddin fazade in-

163

Fig.4.127.Sistemulcu Fig.4.128.Sistemul
retenliemecanicd
cu retenliecombinatd

Sistemulcu retentiereziliente(fig.
4.129):Sistemulde fricfiunese bazeazd
exclusivpe teacadin plasticrezistentla
uzurd,existAndposibilitatea
alegeriiintre
douddurita[idiferite(rogu- mic,albastru
mare).RdmdneposibilS
trecereade la retentiarezilientd
la cea combinatd,
substituindteacagi inserAnd
mecacomponentele
nicemetalice.

Sistemul cu retentie rezilienti, redus 9i inclinat (fig. 4.130):Versiunea


rezilientdeste in acestcaz integratdintr-o
pentrurealizamatriceredusddimensional
rea cazurilorproteticecare implicdfolosirea linieiMini AN, fie in sectorulanterior
(dinconsiderente
estetice)fie pentrurezolvarea cazurilorcAnd resorb[iaosoasd a
crestei edentateimplicd utilizareaunei
matriciinclinate.

#r*

fY
Fig. 4.129.

Fiq.4.130.

Designulacestor sisteme permite


men[inerea
unei igieneriguroase,
datoritd
spaliuluiexistentpentrucurdtiregi autocurd[ire;zona din jurul elementului
retentiv
este de importantdvitalSpentruparodon[iu,trebuiesd fie liberdgi ugorde igienizat.
Existd9i periu[especialepentruzonele
mai putin accesibile.Dacd elementele
extracoronare
sunt bine executate,parodonliulmarginalal dinfilorsuportnu va
aveade suferit(fig.a.131).

Fig. 4.131. Aspecte ale igienizdrii culiselor

extracoronare

Barele: sunt elementeconjunctoare


care realizeazd
o bund stabilizare,
sprijin
protezelor
gi o repartiliea presiunilor
pe
suportuldento-parodontal
restant.
Existdmaimultetipuride bare:
) Bara Gilmore(fig.4.132):cunoscutdsubdenumirea
de bardcu cdldre[sau
cavaler,este o bard rotunddpe sec[iune
ce se plaseazdintr-obregdedentatd,fiind
susfinutdla capetede elementede agregare (coroanede Tnveligmetalicesau
semifizionomice).
Pe aceastdbard se va
aplicageauaprotezeiin care se afld doi
cavaleridin sArmdelasticdsub formdde
bucldce pdtrundpe bardgi retenlioneazd
geaua.

Fig.4.132.Bara Gilmore

> B a r aDo ld e r( f ig . 4 . 1 3 3 ) : e sot eb a rd ce se aplicdin edentatiile


subtotalepe
ultimiidinti restan[i,de obiceiultimiidoi
gi prepacanini.Dintiivor fi tratatiradicular
ra[i pentrua primicoroanede substitulie.
Elementele
de susfinere
suntcapecu pivoturi radicularepestecare se aplicdbara
Dolder.

Prof.MariaChirua aplicatla lagibara


prin
Dolder,aducAndu-i
unele modificdri,
care se evitddevitalizarea
dinfilorstAlpigi
sec[ionarea
Procedeul
coroanelor.
constd
in aplicareape dintiirestanfia doudcoroane de invelig,barafiindfixatdintre acestea. Pentruaplicarea
bareiDolder,la nivelul cresteiedentateintre dinlii restanfitreFig.4.133.BaraDolder
buiesd existeun spa[iusuficient
de inalt,
Pe sec{iune,raportatla creastaaliar creastasd fie rectilinie.
Baraesteindiveolara,bara poate avea forme variate:
catd in edentatiilesubtotaleatdt in zona
pardinversatd,
picdturdinverelipsoidalS,
frontald,
cAt9i in zonalaterald.
satd. Formape sec[iunerealizeazdzona
> BaraAckermann(fig.4.134):este
retentivS. Bara reten[ioneazdproleza
o bardangulatdce se aplicain cazurilein
printr-ogutiere metalicdcu extremitdli
care creastaedentatdintre dintii restanti
elasticecare acoperdbarape toatdlungi- nu este rectilinie,
ci curbd. Are marele
mea ei. Extremitdtile
elasticese desfacAi
dezavantaj cd prelungegte solicitarea
lasd bara sd pdtrunddpe gutierd,dupd
dento-parodontald
dincolode poligonul
de
care se strangdin nou.Gutierele
elastice sprijin. pot
Se
construigi doudbarein exau elemente
Tn
carele permitretenfionarea
tensiedistald,care vor schimbaaxul de
geauaacrilicda protezei.
gi vor
bascularea protezeimobilizabile
BareleDolderdescriseprezintddezsuprasolicita
dinfiirestanli,propunAndu-se
avantajulcd necesitddevitalizarea
dintilor aplicarea
de implanturidentare pentru
suportgi un sacrificiumare de substan[d
echilibrareafor[elor.
prinsec[ionarea
amelo-dentinard,
coroanei.

p
$'5

t ."-- ,.

f$,-.

* .
i,s -1r
i,{

3,?

i1

.i+-{ I l
', , . 1 i
,i'l'

I'4

Fig.4.134.BaraAckermann

toc

S t"t mm

Lmgh.flrr 50 mm

) Bara de tip Steg (fig.4.135):cunoscutdsub denumirea


de bardde fric[iufle, este o constructiesimpldde formd
pe secliune.Esteplasatd
dreptunghiulari
intre doi sau mai mulfidintide pe arcadd,
avdndo grosimede minimum1 mm 9i urmdrindcurburaarcadei.Se aplicdin caz
de bregeintinse(3 dintisuccesivi),
forma
fiindliniardin planvertical,iar in planorizontalurmdrind
conturul
crestei.
Barase realizeazd
in scopulimbunitatirii reten[ieiprotezeischeletate,fiind
acoperitdin totalitatede protezamobilizabile gi realizAndo variantda protezerii
over-lay

Fi7.4.136b

Fiq.4.136
c.
Fig.4.136.Baracu capseCeka

Fig. 4.135. Bara Steg

> Baracu capseGeka(fig.a.136a,


b, c): sunt bare metalicecare se aplicd
intredoudcoroanede invelig,iar patricea
estefixatdin fafamucozald
a geilorprotezei
- barelesolidarizeaza
din[iisuport,realizeazd sprijinulodonto-parodontal,
iar capsele
protezei
asiguramen[inerea
mobilizabile.

{tq
Fig. 4.136a.

too

ELEMENTE
SPECIALEDE MENTI.
NERE$t STABTLTZARE
DTSJUNCTOARESAU DISTRIBUTOARE
SIMPLE:
Elemente conjunctoare cu amortizor (cu resortrezilient):suntelemente
de
precizieconcepute
pentrua anihilasuprasolicitarea
cAmpuluiproteticAi deplasarile
protezelor
generatede diferenfaintre rezigi cea parodontala.
lienlamucozald
Eleau
pe
fost imaginatedatoritddezavantajelor
care le prezinti elementele
conjunctoare
caresuntprearigidegi suprasolicitd
dinfii.
Din acest grup fac parte crogeteledisjunctoare:
- crogetul in formi de balansoardescrisde Kennedy(fig.4.137):esteun
spdrgdtor de fo(a foarte util la
protezareamandibulard.
Este alcdtuit
din doud crogeteAckersfixatela co-

principal
prindoi conectori
nectorul
secundariprelungiti
ce conferdo elasticitate foartebund. Cdnd este solicitatd
una din gei dinfiirestanlirespectivinu
suportd in totalitatefo(a deoarece
aceastanu se transmitein totalitate
prelungite,
goculfidatoritdconexiunii
ind absorbitde bucla de balansare,
geauaTnfundAndu-se
pe cAmpulproteva primipresitic, sprijinulmuco-osos
gi pe dinliireuneace va fi distribuitd
stanli.in sistemulrigidnumaidinliirestantivor primi gi transmiteforta de
presiune.

crogetul cu actiune contrard: este


realizaldin doud crogeteAckers,care
sunt unite cu conectorulprincipal
printr-unconectorsecundarprelungit
in formi de bucl5,inseratein partea
opusd.
crogetul prelungit:este un crogetal
cdruibra!elasticdepdgegte
dinliivecini
edentalieifiind plasatpe dinlii restanti
la distanldde bregaedentatd,ceeace
ii conferdo elasticitate
crescutd.
crogetul cu extremitate liberi
Rigolet:esteun crogetTnformdde ,,S"
ce unegtegeauasegmentata
a proteprincipal.
zeiechilibrate
de conectorul
crogetul lui Thompson (fig. 4.139):
este un crogetin formdde coasdce
este utilizatla mandibuld,
avAndconectorul
secundar
angulat.

Fiq.4.137.Crogetulinformdde balansoar
- Kennedy

crogetul cu conector in formi de


unireaunui
,,S"(fig.4.138):realizeazd
crogetAckerscu conectorulprincipal
printr-unconectorsecundarin formd
dg ,,S".

Fig.4.139. CrogetulThompson

Culisele firi sprijin ocluzal (fig.


4.140):sunt culiseextracoronare
in care
patriceaesteTnformdde coaddde rAndunicd.

Fiq.4.140.Culisdfdrdsprijinocluzal

Fig.4.138.Crogetulcu conectorin formdde "5"

167

Matriceaplasatdla nivelulaparatului
mobilculiseazdpestepatriceatAtcAt permite mucoasa,datoritddesfiinldrii
sprijinuluiocluzalla nivelulmatricei.
Elemente disjunctoare articulate
fird dispozitivde revenire:
- fig.4.141:
$arnierele(balamalele)
sunt elementedisjunctoare
larg utilizate?n
edentaliileterminalede cl. I gi a ll-a
Kennedy.
ale protezeimo$eileterminale
bilizabile,
dacdsuntuniterigidla dinfiirestanti,acegtiavor fi suprasolicitati,
torsionati in sensurineadecvategi in cele din
urmi mobilizafi.

Fig.4.141.$arniera

ambeleelemente
fiindtraversate
de un ax
(balama),permifAndgeii rotireain jurul
geiiva permiteinfunacestuia.
Solicitarea
dareainspre distal,evitAndsuprasolicitareadintilorrestanfi.
O variantda garniereieste reprezentatdde garnieralui Strini.$eauaterminald in urmasolicitdrilor
functionale
se infundd distalgi realizeazdsuprasolicitarea
in
zona distalda suportuluimuco-osos,
fapt
ce accentueazd
resorbtia
cresteialveolare.
Pentruevitareasindromuluide resorbliealveolarS,
solicitarea
cresteiedentatetrebuiesd se realizeze
uniform.Strini
a imaginato garnierd
dubldcu doudetaje
(fig. 4.142) care realizeazdo distributie
uniformda forfeipe intreagacreastdedentatd.Etajulsuperioresteetajulcaresuporgi este cuplatde dinfii
td arcadaartificialS
printr-un
restanfi
sistemclasicde garnierd.

AtuncicAnddinliirestanfiprezintdun
parodontiu
sdndtos,iar geauaterminaldse
sprijindpe o creastdosoasdinalti acoperitd de o mucoasdferm5,se pot utilizasisFig.4.142. $arnieradubld
teme conjunctoare.CAnd dinlii restanti
sunt parodontotici
cu creastaosoasdreEtajulinferiorestezonageiide sprijin
sorbitd,cu mucoasacu rezilienfdmare, in contactdirectcu creasta9i este cuplat
utilizarea
fix va ducela supraso- de primuletaj printr-ogarnierdal cdruiax
sistemului
licitaregi la mobilizarea
dinfilorrestanli, esteparalelcu axulprimeigarniere.
Etajul
acestlucruimpunAnd
aplicareaunui ele- inferiorse poaterotiin jurulaxuluiin orice
mentdisjunctor.
direcfie.CAndfo(a de masticatieinfundd
$arnieraesterealizatddintr-uncroget etajul superiorbasculAndu-l
spre distal,
continuucare se aplicdpe dinliirestanligi
etajulinferiorintrdin acfiunein urmarotacareprezintd,
la nivelulzonelordistale,un
un
liei celuide al doileaax, permitAndu-i
orificiusubformdde culisdvestibulo-orald. contact intim pe toatd lungimeacrestei
Crogetul
continuuestefixatla o bardsub- edentate.
linguald.Pe extensiadistalea crogetului
continuuse va aplicazonamezialda geii,

168

SistemulAx-Ro (fig.a.143):esteun
sistem compusdintr-uncrogetcontinuu
terminatdistalcu doud croqeteAckersce
suntunitela o bardpalatindsau linguald,
Ceadoudorificiiparalele.
bardce prezintd
este realizalaltdcomponentd
a sistemului
td din doudgei uniteprintr-obardcareTn
dreptulorificiilorprezintddoud patricice
culiseazd.
CAndse aplicdin cavitateaorald,se
gi apoicrogeaplicdintAigeilecu patricele
tul cu orificiile
de culisarecarepdtrundpe
protezamobilizabild.
patrice,
reten[ionAnd

Fig.4.143. SistemulAx-Ro

Rolulacestuisistemestede a realiza
prinfric[iune,
retentia
favorizdnd
solicitarea
egald a suportuluiosos 9i despovdrAnd
Actioneazd
odontoparodontale.
suprafetele
impotrivaforlelorde solicitareorizontalda
protezelor.

Fi7.4.144.

Dintreruptoriicare permito singurd


migcarea geilor (infundareaextremitd[ii
distale),amintimbalamalele.Bascularea
prinTnfundare
care apareTntimpulmasticatieinu poatefi mai maredecAtrezilienta
mucoasei,
unghiulsubcarese faceaceastd deplasarefiind de 3-5 grade.Prin resorb[iaosoasdgi atrofiacrestelor,acest
unghipoatecregte.Se indicdsolidarizarea
a celpu[indoidin[isuport.Toatebalamalele sunt astfelconceputeastfelTncAtsd nu

169

permitddeplasarea
inversd,
adicdbasculareaprindesprindere.
Balamalele,
ca de altfeltoate sistemele articulate,
sunt indicatemai ales la
gi la mamandibuld,
degiele potfi utilizate
xilar(fig.4.144).
Attachment-urile
extracoronareunilaterale(balamale)se indicd numai in
de clasaa ll-a Kennedy(excepedentatiile
[ionalin clasal) pentrugeiledistaleunilaterale.Nu necesitdscheletmetalic,nici

principal,
conector
nu implicd
un paralelism scopulmentineriiigienei,insd nu existd
pericolul
riguros,chiardacd se aplicabilateral,iar
dislocdrii.
spatiulverticalnecesarestede doar3 mm.
Ruptorul
de for[ade la Preatare sisPoatefi ugordezinserat
temde inchidere
lingual(fig.4.145).
de cdtrepacientin

Fig. 4.145. Ruptori de forla

Dintreruptoriicare permitdoud miggi bascuverticald


cdriale geilor,translatia
lareaprininfundarea extremitdtii
distalea
geilor,
mentiondm
capsele
Ceka(fig.4.146
a, b).

Fi7.4.146a. CapseleCeka

Fig. 4.146 b. CapseleCeka

Elemente disjunctoare articulate


cu dispozitivde revenire:
Acesttip de elementeprezintdstructuraidenticdcu a elementelor
disjunctoare
descrisemaisus,cu diferenta
cd suntprevdzutecu dispozitive
elastice(resorturi)
cu rol de amortizare
a for[elormasticatorii,
ce aducelementele
specialein poziliaini[iald dupd incetareaacfiuniifo(ei. Dintre
acestea,cea mai cunoscutdestegarniera
cu resortelastic.
Acest dispozitivcontineun sistem
elastic(arc)pentrurevenireala pozitiastatica(iniliald,
cdndarcadele
dentarenu sunt
Tncontact).
Sistemul
estealcdtuitdin doud
patricea,care contineaxa
componente:
balamaleide rotatie,care se sudeazdpe
(sause
celedoudmicroproteze
solidarizate
toarndodatdcu acestea),gi matriceacare
includeldcagulde rotafiecorespunzdtor
patricei,continAnd
un resortce poatefi indepdrtatpe la parteadistald,undeexistd:

- un pincilindric
de stop;
- un arc elicoidal(arcurimai rigide
la comandd);
disponibile
com- un gurubpentrusolidarizarea
ponentelor.
Sistemulasigurdo infundarede 2-3
mm la capdtulgeii.
Singuramigcarepermisdesteaceea
jocurilorcare perde infundare.Existenta
mit migcdrilateralepoateddunasistemulustruirea
supralui,de aceease interzice
fetelorde rota[ieaflatein contact.Dispoziunilatetivulestefolositpentruprotezdrile
rale terminalegi implicao relatiecorectd
intre dinfiisuportgi gea. Este obligatorie
fixd a cel pufindoi din[isusolidarizarea
port.Se recomandd
o rebazareperiodicda
geiipentrua men[inebascularea
in limite
normale(fig.4.147).

nale, recomandatpentru solutionarea


edenta[iilor
terminalebilaterale,cu dinti
stAlpislabimplantafi.

ff
Fiq.4.148.

> Miniancor amortizat


Ancorvis)-ti1.4.149.

(New

Fiq.4.149.

) Seria speciald amortizati (New


Ancorvis)- fig.4.150.
***

Fig.a.150.NewAncorvis

) SistemulextracoronarASC - 52
Fig.4.147.Elementspecialcuresortelastic.
(fig.4.151):prezintd
o matricedin iridium
dinteluisuport.Matricea
cu dispo- la nivelulcoroanei
Alte elementedisjunctoare
lauzurdgi nu retenfioneazd
esterezistentd
zitivde revenire
sunt:
Poatefi inloalimentedatoritddesign-ului.
) Coroanelecu amortizor
de articuitugor.Fiindun sistemuniversal
) Barelecu amortizor
esteunicdeoarecula[ie,acestatagament
Alte sistemeamortizate:
nu torsioneazd
> Swing amortizat(New Ancorvis) ce nu impuneparalelism,
- fig.4.148:Sistemde amortizare
cu nuca dintelesuport,dar maialespoatefi aplicat
sferica,produsin douavariantedimensio- pe coroanade inveliga unuisingurdinte;

171

poateinlocuidoar eleastfel,tehnicianul
mentulde agregarecu sistemulASC-52.
Inserfiaprotezeimobilizabile
se face fdrd
dificultate.

Fig.4.152. SistemulspecialERA

Indicatiide utilizare:
- spaliul dintre muchia crestei
proximalde dintelesuportgi antagonist
trebuiesa fie suficient;
- ASC-52necesitdo indltimede min im5 , 5 - 6 , m
0 m;
- ERAnecesitd
o indltime
de 4,5mm.
Elementelespecialede mentinere,
sprijingi stabilizare
s-au impusdefinitivin
proteticd
prinefectullor de mentehnologia
Multitudinea
sistemelor
tineregi stabilizare.
specialefacedificildclasificarea
lor.
Fig.4.151.Sistemulextracoronar
ASC- 52
Frecventalor tot mai ridicatdin teh) Sistemul special ERA (Sterngold)nologiaproteticitrebuiedublatdde o cufig. 4.152: are o machetdde plastica
noagtere
maiamdnuntitd
a indicatiilor,
conmatricii atagatd la coroana ceramo- traindicatiilor,
gi dezavantajelor.
avantajelor
metalicd.
Procesul
tehnologic
de turnarea
Utilizarea
corectda acestorelemente
matriciitrebuiesd fie foarteprecis.Datoritd esteposibildnumaiprinasigurarea
condifaptuluicd matriceaeste realizatddin ace- liilorcorespunzdtoare
Tehnode execu[ie.
lagimetalca gi coroana,trebuieutilizatun
logia realizdriielementelor
specialeeste
aliajcu duritatesuficient
de marepentrua
deosebitde precisd,oricerabatla exigenle
limitauzura.
realizdnd
condi[iide suprasolicitare
a cAmpuluiprotetic.
Acestsistemeste relativugorde fabricat,reparatgi se men[inedacae utilizat
Extinderea
metodologiei
se va facecu
pe mdsuracdpdtdriiexperienlei
corect.Presupune
totugiun procestehno- prudentd,
gi metodede amprentare gi numaicu indicalii
logicde realizare
foartebinejustificate.
foarteriguroase.
Degiconcluziile
examenului
clinicpot
sd ducd la elaborarea
unuianumitdesign
al protezdrii
compozite,
de multeori studiul de model ne oferdindicafiicontradicto-

172

rii. Corelarea
datelorclinicecu cele para- restantide pe arcadaopusdnu va indica
clinicereflectate
in cAtevaexemplegrefate un designparticular
cu anumiteelemente
pe ClaseleLejoyeux
impor- speciale
demonstreazd
de men[inere,
sprijingi stabilizare,
gi studiulde model
tan[acalitdtiisuportului
odonto-parodontalindiciiclinico-biologici
in selectarea
elemen- sugereazdsistemelerigide,acesteapro9i a celuimuco-osos
telorspeciale
de mentinere,
sprijingi stabi- movdndo duratdde viatdmailungda reslizare.
taurdriicomposite
decAtceledisjunctoare.
ClasaA Lejoyeux:
Suportulodonto-parodontal
- favorabil
Suportulmuco-osos- favorabil

ClasaB Lejoyeux:
Suportulodonto-parodontal
- favorabil
Suportulmuco-osos- deficitar

3r
j
Fig.4.lS?.CazuisticaClnica de ProteticdDentard
/a9/

,
{

Fig. 4.154. Cazuistica Clinica de Proteticd Dentard


Acestecazuri sunt destul de rare.
,a9I
Excelentegansede succesvor avea atAt
Nu existi protezare
cu sprijindentorigideintracoronare,
elementele
cAtgi cele
parodontal
pur sau sprijinmuco-osos
pur.
disjunctoare de precizie sau de
Din moment ce tendin[a sistemelor
Doar dacd numdruldintilor
semiprecizie.
reziliente
majoritatea
este de a directiona

presiunilor
pe suportulmuco-osos,
pentru
aceastdsitua[iese indicdsistemele
rigide.
Pentrua stabiliexact elementulrigid de
elec[ie,ludmin calculurmdtoarele
considera[ii:
- dimensiune
verticald
limitatd9i o ocluzie
culisele
adAncd indici
intracoronare;
- dacd pacientulsuferdde artritd,se
preferdo culisdextracoronard
in coafdri sprijinocluzal.
dd de rAndunicd
ClasaC Lejoyeux:
Suportulodonto-parodontaldeficitar
Suportulmuco-osos-favorabiI

Fig. 4.155. Cazuistica Clinica de Proteticd Dentard


lagi

Spre deosebirede cazulprecedent,


aicise indici protejarea
suportului
odontoparodontal
(maialesin cazuluneiedentalii
terminale).
Se indicrS
un designcu sisteme
disjunctoare.
Spre exemplu,dacd sunt
doar din[i anteriorirestanti,iar cei suport
nu pot fi paralelizali,
vom alegeun sistem
universalde tipul culiselorcu rezilienld.
Dacd se poate obtineun paralelism,
se
indicdun sistemdisjunctor
caresd permitd
doar anumitemigcdri,opunAndu-se
astfel
fortelororizontale
nocive.
ClasaD Lejoyeux:
Suportulodonto-parodontaldeficitar
Suportulmuco-osos-deficitar
Aiciavemde a facecu celemaidificile situafii.Acelagiprognosticrezervatil au
atAtsistemele
disjunctoare,
cAtgi celeconjunctoare.
Cele disjunctoare
ar afectasuportulmuco-osos
gi aga deficitar,iar cele
conjunctoarear supraincarcasuportul
odonto-parodontal
vulnerabil.
Alternativa
de luatin considerare
ar fi
augmentarea
osoasda crestei,apoiselectarea unui elementspecialextracoronar.
Dar ambeleinterventii
ar fi traumatizante
pentrupacient.De aceea,am putearedu-

174

ce indlfimeacoronard,recurgAnd
la siste(se micgoreazd
mele corono-radiculare
astfelpArghiagi se obfineo poziliefavorabild),gi solu[iade elecfiear fi protezarea
overlay.

edenta[iei
de efectulde pArghie.In cazul
ruptorilor
utilizdrii
de for[destede preferat
ca pe arcada antagonistdsd existe o
protezaretotald sau amovibildreducAnd
astfelforlelede ocluzie.
Se pot utilizasistemerigidede tipul
coroanelor
telescopate
sau culiselordoar
in cazulin caredin[iirestanfi
vor fi solidariza[iprinintermediul
fixe.
uneirestaurdri
CAndedentatia
de clasaI se complicd cu bregelaterale,
acesteadin urmdse
protetice
gi
inchidprinrestaurdri
conjuncte
apoise vor aplicain modcorectelementele speciale
de men[inere,
sprijin,stabilizare
potrivite
(culise).
CAndedentafia
de clasaI se compliFig. 4.156. Cazuistica Clinica de Proteticd Dentard
cd cu bregefrontale,atitudineava fi in
lagi
functiede mdrimeabregei,de implantarea
Formaclinicd a edentatiei9i intin- dinfilorrestanfi,de atrofiasau lipsa de
substantdosoasi Tn regiuneafrontaldderea ei ne pot sugera atAt tipul de
protezarecdt gi elementelespecialede
solutiade elecfieestereprezentatd
de reapotrivite
lizareauneirestaurdri
fixecaresd cuprindd
menlinere,
sprijingi stabilizare
in
cadrul protezdriicomposite.in general dinfiirestanli9i sd inchidabregafrontald9i
genculise.
cu sistemespeciale
edentaliile
de clasaI gi a ll-a cu modificdri o protezare
gi claselea lll-a gi a lV-aintinsene sugeEdentatiade clasaa ll-a Kennedy:
reazd o protezaremixtd dar mai ales
Se indicd coroanetelescopatesau
compositd.
culise, combinAndu-seculisa extra(cea din
coronardcu cea intracoronarS
Edentatiade clasaI Kennedy:
daSe indicd sprijinul mixt, odonto- urmdse indicdin zonainterpremolard
paradontal
cd cei doi premolariau leziuniodontale
9i muco-osos.
gi lipsescceitreimolari).
Cu precddere
la madibuld
se impune constituite
Avantajele
(ruptorisau
utilizarii
acestorelemente:
utilizarea
sistemelor
articulate
amortizori
de fortd),consecutiv
solidarizdrii sunt discrete,au efectbun antibasculant,
oferd
Rolulacestora se opun eficientfortelororizontale,
conjuncte
a dinfilorrestan[i.
solidarizdrii
dinfilorde sprijin.
estede a asiguraun anumitgradde mobi- posibilitatea
Dezavantajele
utilizdriiacestorelelitatein sensverticala geilorpentruca forbiologicmaredar gi
[ele sa se distribuiegi suportuluimuco- mentesunt sacrificiul
osos, protejAndastfel dintele limitrof

necesitatea
unui volumgi a unei indl[imi
suficiente
aledinfilorde sprijin.
mucoaLa madibuld,
cAndrezilienta
sei cresteiedentateestemare,se pot utiliza sistemele articulate,ca de pilda
sarnieraFM Ancorvissau amortizorica
(asemenea
construcASC 52 monolaterali
au avantajulunui
[ii proteticeunilaterale
gabaritredus,ceeace reprezintd
un cono intefort pentrupacient,asigurAndu-se
grarerapidd).
Dacd edentatiade clasa a ll-a se
complicdcu brege frontaleeste indicatd
fixd
inchidereaacestoraprintr-orestaurare
cu ruptoride
frontaldgi o geauniterminald
fo(a.
Dacdse complicdcu o bregdlaterald
(o situafieclinicdfavorabild
din punctde
vederebio-mecanic),
o gea lateraldse va
dintii
sprijinipe o bard ce solidarizeaza
atunci
stdlpi,aceastdsolulieadoptAndu-se
canddintiisuportau o valoareparodontald
diminuatd.

va fi aproape intotdeauna dentoparodontal,aceastd clasd de edentalie


speciale
fiindfavorabild
utilizdrii
sistemelor
de tipul culiselorcoroanelortelescopate,
capselor.
in condi[iile
unordinli suporlicu valoareparodontald
esteindicatca
diminuatd
prinbare.
acegtiasd fie solidariza[i
Edentatiade clasaa lV-a Kennedy:
in cazuledentalieide clasaa lV-ainfizitinsd,pentrua se asigurao mentinere
onomicda restaurdrilorprotetice,pot fi
culisesaucapse.
utilizate

Aspecteale alegeriimijloacelorterapeutice protetice in functie de


particularititilecazurilorclinice
pentruviabiliDeosebit
de importantd
aspectateacazuluiclinicesterespectarea
intredesignulprostabilite
telorcorelative
scheletate,eletezei par[ialmobilizabile
mentelede menlinere,
sprijingi stabilizare
alese, reprezentatede crogete sau de
Edentatiade clasaa lll-a Kennedy:
caspeciale,gi particularitatea
in cazuledentafieia patrudinfi con- elementele
secutivi,solutiaproteticdde electieeste zuluiclinic.
subliniazd
Cazurilecliniceprezentate
reprezentatd
de protezareacompositdcu
algoritmuldecizionalin baza cdruiaalerigide.
elemente
un acin cazulmai multorbregepe acelagi gem un tip sau altulde protezare,
hemicadran
- bregelemici se restabilesc cent deosebit acordAndu-sestructurii
scheletate,
apoi elementele protezdriipartial mobilizabile
conjunctgi se utilizeazd
fiecdruicazclinic.
sprijin,stabilizare. dictatdde arhitectura
speciale
de menlinere,
mod obignuit, protezerile
in
CAZ CLINIC1 : PacientaM.F.,35 ani,
se trateazdedentatiade clasaa
scheletate
cu o bre95suplimentard, mediurural
lll-a complicatd
mai alescdndbreqelesunt lungi;sprijinul

176

Fig. 4.157. ExamenextraoralgiintraoralpacientaM. F.


?:*a!Ri

Fig. 4.158. ExamenextraoralpacientaM. F.: tomografiegurd inchisd,deschisd

gi dinamice,etiologieedentatie,
In urma examenelorclinice (fig.
tulbu4.157) 9i paraclinice(radiografiiretrordri func[ionale,evolulie lentd spre
la 13, 12, 23, 34, 32, 31,
dento-alveolare
edentalietotald,complicatii
locale,locoregionalegi generale,prognostic
41, 44, 45 gi studiu de model,
favo- fig. 4.158)
rabilsubtratament.
ortopantomografie,
tomografie
netratatd.
Malrelafie
s-aformulaturmdtorul
:
mandibulo-craniand
diagnostic
- Diagnosticul
extrapostural- excentricd,consecutiv
de stare generalS:bun
(favorabil
lui stomatologic)
edentafiei,cu tulburdri func[ionale,
tratamentu
- Diagnosticodontal'.abraziegrad 3 gecomplicalii
locale,loco-regionale
9i generalizatS,avdnd ca etiologietrauma
nerale,evolutielentdspresindromdisgi fiziofunc[ionalal sistemuluistomatognat,
ocluzald,tulburdrimasticatorii
prognosticfavorabilsub tratament,nenomice cu complicafiilocale, locoregionalegi generale,evolufielentd
tratatd.
Dishomeostazia
spredeschiderea
camereipulpare,prosistemului
stomatognat
gnosticfavorabilsub tratament,netratamanifestd
cliniccu interesare
ocluzald.
musculard,
te. 18 cariede coletclasaV Black,claarticular5.
plurifactoDiagnostic
resturiradiculare
sa lV Dechaume
de etiologie
chirurgical
13, 23, 45 etiologiecarioasd,tulburdri
riald,tulburdrimasticatorii,
evolu[ielentd, complicatii
localegi loco-regionale, masticatorii
evolutielen9i fizionomice,
prognosticfavorabilsub tratament,netd, complicatii
localegi loco-regionale,
prognosticfavorabilsub tratament,netratatd.
- Diagnosticulparodontal: parodontitd
tratate.
marginald
Diagnosticul
de igiend- starede igiend
cronicdgeneralizatd,
de etiologie plurifactorialS,
oraldnesatisfdcdtoare.
cu evolufielentd,
complicatdcu mobilitategradul2, cu
prognosticfavorabilsub tratament,nePlanulterapeutica fost guvernatde
:
tratatd.
urmdtoarele
obiective
- Edenta[iepa(ial ?ntinsdmaxilardclasa
ObiectivuI profilactic:
localSnespecificd
ll Kenedycu 2 modificdri,
subclasaC a) Profilaxie
Lejoyeux9i edenta[ieparfial Tntinsd
mandibulard
clasaI Kenedycu 2 modi- b) Profilaxiegenerald- vitaminoterapie,
psihoterapie
ficdri,subclasa
C Lejoyeux,
de etiologie
masticacarioasd,tulburdrifunclionale
44)
fizionomice,
torii,de degluti[ie,
evolutie
lentd,complicatii
locale,loco-regionale
localaspecificd
9i generale,prognosticfavorabilsub c) Profilaxie
tratament,
netratatd.
prin lipsareperelorocluziei
Instituirea
tratamentului
a [inut cont
- Malocluzie
criterii:
staticegi a parametrilor
ocluzieistatice de urmdtoarele

dicdfenomenul
de lizdosoasdin planorizontal,aspecteacompaniate
de mobilitate
tdtileeconomice,
timpulpacientului, dentardde gradul1.
profesiasa gi distanfafafd de cabiSuportulmuco-ososeste caracterizat
netulstomatologic
de prezenfamucoaseireziliente,
a crestelor neregulate,
indicinegativi
ce potfi pozib) Dotdriitehnice
tivali prin intermediulpregdtiriispecifice
profesionald
cu structurd
c) Competenfa
a echipeisto- sau a alegeriiunuibiomaterial
matologice
adaptatdacestorparticularitdli.
Aspectelenegativelegatede ocluzie
parametrilor
ocluziei
Evaluarea indicilor clinico-biologicireziddin modificarea
coronareintinreprezintd
un punctde plecaredecisivpen- statice,datoritddistructiilor
odonto-parodontale
existru elaborareaunui plan terapeuticperti- se la elementele
modificdri
nent,aspectvalabilpentruvariantaterape- tente,antrenAnd
ale traiectoriilor
criteriievaluative
ce vor
utici aleasdce poaterdmAneancoratdin ocluzieidinamice,
provizosferaprotezeriisocialesau in arealulde fi luatein calculTncadrulprotezdrii
acestuicaz
de rii, esenlialepentrureabilitarea
solu[ii terapeuticeimplanto-protetice,
clinic.
elecliepentrupacientul
tAndr.
gi analizdrii
planuin urmainvestigirii
Aspectelepozitivece caracterizeazd
generalisunt repre- luide tratament
in acordcu toateprincipiile
indiciiclinico-biologici
zentatede vArstatAndrd,fdrd a eludapar- gi criteriilemenfionate,
s-a optat pentru
:
solufieterapeuticd
intervalului
ticularitdfile
de vArsti18-35ani, urmdtoarea
precumgi de absenfaafecfiunilor
ce ar puMaxilar:
tea influenta
stareagenerald.
Restaurare
fixd 13-23:
lndiciiloco-regionali
suntcaracterizafi
de aspectelenegativecantonatela nivelul . elementede agregarecoroanede inveATM,notAndaspectede dinamicdmandiligmetalo-acrilice
la nivelul13,12,23
bulardcaracterizatd
de excursiicondiliene o cofP de puntesemifizionomic
cu conlaterodevia[ia
asimetrice,ce acompaniazd
tact tangenfial
cu creastala nivelul11,
de parteastAngd.
21,22
loReferitorla indiciiclinico-biologici
la
Coroandde invelisnefizionomicd
cali odonto-parodontali,
se remarcd un nivelul27
numdrredusde unitdtiodonto-parodontale,
Protezdparlialmobildacrilicd:
cu volumcoronarredusce se reflectdin
o 2 geiacrilice
subdimensionareaetajului inferior 9i . 7 dintiacrilicianatomorfi
mediocuspida[i
general
izatd.
abrazieaccentu
atd
. Conectorprincipalplacufdpalatind
in ceea ce privegteparodonfiul,re- . EMSS 2 crogete cervico-alveolare
parodontald
insofitdde
marcdmrecesiunea
deschisedentalla nivelul23, 27 gi 1
indiceleclinico-biologic
radiologic
care ina) Socio-economic:

179

crogetcervico-alveolar
deschisedental
l a n ive l u1l 3

o
a

M a n d i b u l d:
Restaurare
fixa 34-45:
elemente de agregare coroane a
semifizionomice
la nivelul:34, 32, 31, a
4 1 ,4 4 ,4 5
a
la nivelul
45
dispozitiv
corono-radicular
a
la nivelul
corpde puntesemifizionomic
3 3 ,4 2 ,4 3
Prolezdscheletatd
formatddin:
2 geimixtemetalo-acrilice
mediocuspidati
5 din[iacrilicianatomorfi
Conector principal placutd metalicd
dento-mucozald
EMSS- 2 crogeteturnatin "T"la nivelul
34 ,4 5

Etapele
tratamentulu
i:
educatiesanitarS,pregatiregenerald,
pregdtirelocalapreproteticd
(igienizareacavitdtii
orale;
detartraj
9i periajprofesional;
gangrenelor
tratamentul
45,13,23;
tratamentul
leziuniicarioase
27;
pregdtire
proproteticd
locald
(pulpectomie
vitald34, 32, 31, 41, 44,
12:
prepararea
substructurilor
organice13,
1 2 , 2 3 ,4 5 ,4 4 , 4 1 , 3 1 , 3 2 , 3 4 ;
protec[iasubstructurilor
organice cu
mascdScutan;
prepararea
lojelorradiculare
in vederea
realizdrii dispozitivelor coronoradiculare
la nivelul13.23.45.

Fig. 4.159. Aspect extraoralfala (a) 9i profil (b) dupa protezare


,'i.ii.:':

Fig. 4.160. Aspect intraoral dupd protezare

provizo- CAZ CLINIC2: PacientA. M., 34 ani,


Aceastdvariantdterapeuticd
rie, in contextulunei ierarhizdri
corectea mediuurban
planuluiterapeutic,
Cel de-al2-leacaz clinicne ancoreasub semnulcriteriilor
favorabile,ar trebui sd zdca gi variantdterapeuticd
socio-economice
tot in teritoriul
prefateze
reabilitarea
implanto-proteticd
de protezdriiamovibile,reunind protezarea
electiepentrucAmpulprotetic,manoperd provizorie la maxilar cu protezarea
precedatd de pregatire preimplantard scheletatd
ce a utilizatca EMSSsistemele
(augmentare
gi sinuslift).
speciale.

*
-,.i.:i:

Fig. 4.161. Examenextraoralfala gi profil pacientA. M.

;r=
&

Fig. 4.162.Aspecte intraoralesitualiainiltala

Fig. 4.163. Examen complementarpacientA. M. - ortopantomografie

In urma examenelorclinice (fig.


4.161, fig. 4.162) 9i paraclinice
(ortopantomografie
- fig.4.1639i studiude
model)s-aformulat
:
urmdtorul
diagnostic
- Diagnosticul
de stare: bund( favorabild tratamentului)
- Diagnostic
odontal:
la nive1) Leziunicarioaselocalizate
plurifactorialul 23, 33, 43, 44 de etiologie
ld, cu tulburdrifunctionale
fizionomice,
fonetice,masticatorii,
de deglutilie,evolulie
lentd,complicalii
locale(parodontite
apicaprognostic
le, necrozd,gangrend),
favorabil
printratament,
netratate.
2) Abrazielocalizatd
la nivelul31, 32,
41,42 de gradull, etiologieplurifactoriald,
gi masfuncfionale
fizionomice
cu tulburdri
locale,
ticatorii,evolufielentd,complicafii
generale,prognosticfavorabilprin tratament,netratatd.
- Diagnosticulparodontal: parodontitd
maxilard
marginald
cronicdgeneralizatd
gi mandibulard,
plurifactoride etiologie
ald (placdbacteriand,
tartru,edentatie),
ce antreneazdtulburdri funclionale
masticatorii,
fizionomice,
de deglutifie,
evolutielent5, complicafiilocale (resorbtie 9i atrofie osoasd), locoregionale,
rezervat,netracu prognostic
tatd.
- Edentalieparfialintinsdmaxilard,clasa
I Kennedycu 1 modificare,
de etiologie
cu tulburdri
carioasd gi parodontald,
funclionalemasticatorii,fonetice,de
fizionomice,
evolutielentdcu
deglutilie,
locale(resorblii
complicafii
osoase),lo(disfunctii
ATM),prognosco-regionale
netratatd.
tic favorabilprintratament,

.i a?

Edentafieparfial intinsd mandibularS,


clasall Kennedycu 1 modificare,
subclasaC Lejoyeux,de etiologiecarioasd
cu tulburdrifunclionale
9i parodontald,
masticatorii,
fonetice,
fizide deglutitie,
onomice,evolulielentdcu complicafii
locale(resorb[iiosoase),loco-regionale
(disfuncliiATM), prognosticfavorabil
printratament,
netratatd.
Diagnostic
ocluzal:malocluzie
determinatd de alterareaparametrilor
ocluziei
statice gi dinamice, consecutiv
edentaliei,
Malrelalie
mandibulo-craniand
excentriprodusdprin
cd, consecutive
edentatiei,
basculareantero-posterioard,
cu tulburareafuncliilor
masticatorii,
f izionomice,
foneticegi de deglutilie,
evolulielentd
gi
cu complicafii
locale,loco-regionale
generale,prognosticfavorabilprin tratament,netratatd.
Dishomeostazie
manifestd
clinic,etiologie carioasS, parodontaldgi de
foedentalie,cu tulburdrimasticatorii,
netice,de deglutilie,
fizionomice,
evolutie lentd cu complicafiilocale,locogenerale,prognostic
regionale,
favorabil printratament,
netratatd.
Diagnostic
resturiradiculare
chirurgical
15, 16, 17, 23, 24, 25,26, de etiologie
gi fiziocarioasd,tulburdrimasticatorii
nomice,evolulielentd,complicatii
locaprognostic
le gi loco-regionale,
favorabil
subtratament,
netratate.
Starede igiendoraldnesatisfdcdtoare,
depozitede tartrula nivelultuturorunirestante.
tdlilorodonto-parodontale

loco-regionali rat de neprotezareTn agteptareasolutiei


Indicii clinico-biologici
de o alternanf5a aspec- ideale.
sunt caracterizali
telor pozitivecu cele negative,aspectele
Maxilar:
negativefiind legatede disfunctiaarticulaRestaurare
fixd metalo-acrilicd
13-22:
rd, consecinfd
fireascda stdriide edentafie
gi a complicatiilor
localeale acesteia,re- o elemente
13,11, 21, 22
de agregare
prezentatdde migrdrileorizontalegi verti- o corPde puntela nivelul12
cale. Aspectelepozitivesunt reprezentate
Prolezdparfialmobildacrilicd:
la nivelul o 2 geiacrilice
de starea de normotonicitate
mugchilor
manducatori
ai mandibulei.
. 9 dintiacrilicianatomorfi
mediocuspidali
privegte
indicii
in ce
clinico-biologicio conectorprincipalplaculdpalatinddelocali,la nivelodonto-parodontal
se remarcoletatd
prevalent
maxilare
ci aspecte negative
o EMSS 2 crogete cervico-alveolare
generatede numdrulredusde unitdfidendeschise
edentalla nivelul13 gi 22
muco-osos
este
in
tare, timp ce suportul
caracterizat
de aspectepozitivemaxilaregi
Mandibuli:
mandibulare,
cu excepliacadranului3 in
Restaurdrifixe metalo-acrilice
agrecare creastamandibulardeste resorbitS, gatepe 33-34,43-44gi coroandde invelig
avAndun aspectconcav.
metalicd
48.
Debutulterapieiproteticea fost iniliat
Protezdscheletatd
formatddin:
gi de o 2 geimixtemetalo-acrilice
generalda pacientului
de pregdtirea
ceapsihologicd.
. 5 dintiacrilicianatomorfi
mediocuspidati
s-a o
Din punctde vederemorfologic
Conector principal placutd metalicd
urmdritrealizareala nivelulambelorarcadento-mucozald
gi mandibulard
a unorrestau- o
de, maxilard
la niveESMSS- culiseextracoronare
rdri proteticefixe gi partialmobile,care sd
lu l3 3 , 4 4 .
refacd integritateadento-alveolard,iar
in cadrulpregdtiriilocalepreprotetice,
funcliilorsistemului
functionalrestabilirea
cavitdliibucale;
s-au realizat: igienizarea
masticalie,
fonafie,deglutilie,
stomatognat:
detartrajgi periajprofessional
; tratamentul
fizionomie.
leziunilor
carioasede la nivelul23,33, 43,
planugi analizdrii
in urmainvestigdrii
15, 16,
44 ; extracliaresturilorradiculare
lui de tratamentin acordcu toateprincipiile
17,23,24,25,26.
gi criteriilementionate,s-a optat pentru
Pregdtirealocaldproproteticd
a con(fig.4.164,
urmdtoarea
solutieterapeutica
vitald(13,11, 21,22,
statin: pulpectomie
4.165), dictati de aspectele sociosubstructu33, 34, 43, 44,48);prepararea
economicegi nu de solufiade electie,
rilororganice(13, 11, 21, 22, 33, 34, 43,
cu rolulde a
aceastdetapdfiindprovizorie,
organice
44, 48); protecfiasubstructurilor
genepreintAmpina
de complicatii
cortegiul
cu mdgtiScutan.

184

proteticpropriu-zis
Tratamentul
restaurdrii
fixe;inregistraa ur- pentrurealizarea
mdritetapeleclasicereprezentate
rea relatiilormandibulo-craniene;
de:
adaptagingival; reascheletului
Maxilar:etalareasulcusului
restaurdrii
fixegi a dispozitipreliminaamprentasubstructurilor
organicepentru vuluicorono-radicular;
amprenta
preliminare
gi a
realizarearestaurdrilorfixe; inregistrarea rd gi oblinereamodelelor
gi portamprentei
relafiilor
mandibulo-craniene;
individuale;
verificarea
functiamprenta
restaurdrii
fixe; am- onald gi oblinereamodelelorfunclionale;
adaptareascheletului
prentapreliminara
gi obtinereamodelelor inregistrarea
relatiilormandibulo-craniene
preliminare
gi a portamprentei
gi adapindividuale; cu machetede ocluzie,verificarea
metalical viitoarei
amprentafunc[ionald
oroteze
9i ob[inereamodele- tareascheletului
protezei
lor func[ionale;
inregistrarea
man- partialmobile,daptarea
relaliilor
definitive
Tratamentulpostprotetic:adaptare
dibulo-craniene
cu machetede ocluzie;
gi adaptareamacheteiin ceard primardla o saptamand;
verificarea
adaptaresecuna viitoareiprotezeipa(ial mobileacrilice; dardla o lund;adaptaretertiarddin 6 in 6
protezeidefinitive.
lu n i.
adaptarea
gingiMandibuli:etalarea
sulcusului
val; amprentarea
substructurilor
organice

Fi7.4.164. Aspect extraoralalprotezelor parlial acrilice maxilare gi scheletate mandibulare

1Aq

Fig. 4.165.Aspect intraoraldupdprotezare

Un aspectdeosebitde importantla
acestcaz este monitorizarea
viitoare,deIa
oareceunuldin dezideratele
terapeutice
acegtipacienticu vArstecuprinseintre 18
de diminuarea
9i 35 ani, este reprezentat
gi atrofie,prininlocuirea
rateide resorbtie
protetice
construcliilor
inaintede a se produceacestlucru.
CAZ CLfNIC3: PacientaS. 1., 32 ani,
mediuurban
in urma examenelorclinice (fig.
gi
paraclinice
4.166,
4.167)
(ortopantomografie
gi studiude model)s-a
formulat
:
urmdtorul
diagnostic
- Diagnosticul
de stare: bund(favorabil5 tratamentului)
- Diagnosticodontal : leziunicarioase
localizate
la nivelul17.21.36 de etiolo-

186

gieplurifactoriald,
func[ionacu tulburdri
le fizionomice,
fonetice,masticatorii,
de
deglutitie,
evolutielentd,complica[ii
locale, prognosticfavorabilprin tratament,netratate.
Diagnosticulparodontal:parodontita
marginald
localizatd
cronicdsuperficiala
grupului
la nivelul
frontalmandibular,
de
etiologiebacteriand,
ce antreneaz1lulburdrifunctionalemasticatorii,
fizionomice,de deglutilie,
lentd,comevolutie
plicatiilocale(resorblie
gi atrofieosoasd), loco-regionale,
favocu prognostic
rabilprintratament,
netratatd.
partialintinsdmaxilard,
Edenta[ie
clasa
ll Kennedy
A
cu 1 modificare,
subclasa
Lejoyeux,
de etiologiecarioasd gi parodontald,
funclionale
mascu tulburdri
ticatorii,
fonetice,
fizionode deglutitie,

mice,evolutielentdcu complicatii
locabasculare
antero-posterioard,
cu tulbuprognostic
le, loco-regionale,
favorabil
rareafuncliilor
masticatorii,
fizionomice,
printratament,
netratatd.
foneticegi de deglutitie,
evolutielentd
pa(iala mandibularS,
Edentafie
clasaI
cu complica[ii
locale,loco-regionale
9i
generale,
Kennedycu 1 modificare,
prognostic
prin
A
subclasa
favorabil
traLejoyeux,
de etiologie
carioasa9i parotament,netratatd.
dontald,cu tulburdrifunctionale
masti- - Dishomeostazie
manifestd
clinic,etiologie carioasd, parodontald gi de
catorii,fonetice,
de deglutitie,
fizionomice, evolu[ielentdcu complicatii
locale,
edentatie,
cu tulburdrimasticatorii,
foprognostic
prin
loco-regionale,
favorabil
netice,
de degluti{ie,
fizionomice,
evolutratament,
netratatd.
tie lentd cu complicaliilocale,locoDiagnostic
generale,prognostic
ocluzal:malocluzie
regionale,
determifavoraparametrilor
natd de modificarea
oclubil printratament,
netratatd.
ziei statice gi dinamice,consecutiv - Starede igiendoraldnesatisfdcdtoare,
edentafiei.
depozitede tartrula nivelultuturoruniMalrelatie
mandibu
lo-craniand
excentritdtilorodonto-parodontale
restante.
produsdprin
cd, consecutivd
edentatiei,

Fig.4.166.AspectextraoralpacientaS. l. fala gi profil

Fig. 4.167. Pacientaneprotezata,aspect intraoral

Fig. 4.168. Restaurarilefixe metaliceaplicatepe modelelefuncltonale

O g l i n d ai nd i ci l ocl
r i n i co -b i o l o goi ci
fer d
a s p e c t ep o z i t i vea l e su p o rtu l umu
i co -osos
g i a s p e c t en e g a ti vea l e su p o rtu l uoi d ontop a r o d o n t adl a t o ri tafo rme i d e p a ro d ontitd
marginaldsuperficiald,
elementce a stat la

188

baza aleger iicr ogetelorca elem entede


m enliner e,
in defavoaspr ijingi stabilizar e,
r ea utilizdrsistem
ii
elor
specialepentr uca r e
supor tulodonto- par odontal
tr ebuie sd fi e
caraclerizat
de parametriioptimi.

Fig. 4.169. Aspect extraoral al protezelor finale

Solu[iaterapeuticdmaxilarea fost lui principalfiind redus,la baza stabilirii


in teritoriul
ancorate
mixt,reunindo coroa- acestuiastAndconceptulbiomecanic,
zond tu rn a tdl a n iv el ul17 (fi g.4.168,4.16 9 ) , nelebiostatice
gi numSbinereprezentate
avAnd morfologiacorespunzdtoare
din rulrelativmarede dinti.
punct de vedereal refaceriiconvexitdfii
Solutiamandibulard
a fost reprezenmaxilare,premisaesen[ialaa indeplinirii tatdde o restaurare
fixd(fig.4.168,4.169),
functiilorcrogetului
aplicatpe acestdinte in acordcu indiciide competen[d
biomecasuport gi o prolezd partial mobila nicda elementelor
resodonto-parodontale
(fig.a.169),designul
scheletatd
conectoru- tante.

Fig. 4.170. Aspecte final dupa protezare

Acestcaz clinicreprezintd
o imagine estereprezentat
de gdsireasolutieiterapeucorelativda parametrilor
ce caraclerizeazd tice caresd fie inlocuitdla un intervaloptim
variantei
cAmpulprotetic
terapeu- de timp,pentrua nu producefenomene
de
Aialegerea
gi atrofieinerente
vArstei.
faptulcd la resorbfie
tice (fig.4.170),fiindcunoscut
evolutiei
pacientultAndredentatprincipiul
de bazd

CAZ CLINIC4: PacientM.1.,28 ani, mediu rural


Diagnosticul
acestuipacientne ancoreazdTnteritoriul
reabilitdrii
orale,cu restabilireasegmentelorafectate,cu refacerea
armonieifaciale,fapt ce constituie
dezideratulterapeutic
al acestuicaz.
Diagnosticul
acestuicaz a fost reprezentatde:
- Edentafieparlialintinsdmaxilardclasa
a lll-a Kennedycu 3 modificdri,
subclasa D Lejoyeux,de etiologieplurifactoriald,cu tulburdri
alefunctiilor
sistemului
stomatognat,
cu complicatii
locale, logenerale,netratatd(fig.
co-regionale,
4.171).
- Malocluzie
clasalll Angle,cu modificarea parametrilor
ocluzieistatice(decalaj
sagital2 cm) alterarea
ocluzieidinamice, pdstrareacontactelor
dentareTnzona laterald16, 26 cu 36, 46 traumatizanle, cu prezen[a anomaliilor
scheletale,
cu tulburareafunctiilorsislotemuluistomatognat,
cu complicatii
prognosgenerale,
cale,loco-regionale,
tic rezervat.netratatS.

ton

prin inIncongruenfd
dento-alveolard
ghesuirela nivelulgrupuluifrontalinferior.
Ne confruntdmcu secheleleunei
despicdturimaxilo-palatine,
din nefericire
intervenfiile
nu au redat un
chirurgicale
cAmpproteticfavorabil,
intervenfia
de chirurgieortognatdnu a pututfi transpusd
in
plan practic,in acesteconditiiprotezarea
scheletatd
cu elemente
specialea constituit solufiaterapeuticd
de elecfiein aceslcaz
clinic.
Elementele
la nivel
de incongruen[d
mandibular
au creatrealeproblemein reirearapoartelor
stabil
ocluzale.
Analiza modelelor de studiu (fig.
4.172)oferdimagineaclarda uneirealitdli
printr-oboltd
materializatd
de necontestat,
palatindmutilatd,cu gtergereareliefului
cunoscut,in acestcontextamputareacaninilor(fig.4.173),impunAndu-se
ca o conditie sine-qua-non
de refacereulteriorda
maxilare, conferindbuzeisuarhitecturii
perioareo plenitudine
in
optimd,facilitAnd
egald masurd repozi[ionareacraniomandibular6.
-

:i

:t:::

'i
i.,,
:.:.
s

s
I

Fig. 4.171. Aspect inilral,inainteaprotezarii

'*s'
,f' *

.e

j ,:'

4.172.Modeleale cAmpuluiprotetic maxilar gi mandibular

Fig. 4.173. Aspecte ale prepararii substructurilororganice in vederea


aplicarii sistemelor speciale la nivel canin

Aspectelede microstomie
au oferit importantrevenind refaceriirapoartelor
particulare
in abordarea
elemente
terapeu- ocluzale.
t ic d, c o n f e r i n du n i n a l t g ra d d e d i fi cu l tate

Pr otezar eascheletatda utilizat mi i -

labiale loacespeciale
de mentinere,
sprijingi stacorelatecu sechelelecicatriceale
. au fost am bilizar ela nivelulcaninilorce
superioare.
(fig. putatigi acoperi!ide dispozitive
coronomacheteidiagnostice
Utilizarea
permi!And
r adicular e,
astfel
4 . 1 7 4 )a c o n s t i tu iot e ta p d i mp o rta n tdde
gi redaprefigurare
protetice, vestibularizarea
buzeisuperioare
a viitoareiconstruclii
(fig.
dento-somato-facial
analizAndredimensionareadimensiunii rea unuiechilibru
etajuluiinferior,configurareasuportului 4.175).
Estefoarteimoortant
pentrubuza superioard,
sd ounemin baun aspectforte

191

grmaralescum economrce
lantdvariantele
terapeutice
ce vor guvernamereutranspusd surmontdm
obstacolele
legatede parti- nereain practicda variantelor
terapeutice.
cularitatea
cazuluiclinicsi criteriile
soco-

Fig. 4 174. Machetele in ceard cu dinli ale viitoarelorproteze

Fig. 4.175. Proteza maxilard finita gi aspectul pacientuluidupa protezare

CAZ CLINIC5: PacientaM. R. 60 ani,


mediuurban:

in urmaexamenului
clinicgi paraclinic
:
s-aformulat
urmdtorul
dionostic

pacientul
V.Burlui
nu
craniand clasa allla
Diagnosticul
stdriigenerale:
gi excentricd,
prezintdafecliunigeneraleimportante;
extraposturald
avdnddrept
pa(ialdintinsagi stdrietiologie
edentatia
stostareageneraldpermitetratamentul
pa(ialdreduseanterioare
le de edentatie
matologic;
netratate,antrenAndtulburdrimasticatoDiagnosticulde integritateodontald:
gradul2-3la nivelul
rii, de degluti[ie,
evoluAndlent,cu proabraziegeneralizatd
gnosticfavorabil;
gi mandibulari,
ce
dinfilorrestantimaxilari
homeostazicd:
de integritate
antreneazdtulburdri masticatorii,fizio- - Diagnostic
dishomeostazia
manifestd
clinic,cu intenomice,cu evolutielent5,cu prognostic
resareaocluzald,
musculard,
articulard.
favorabilin cazde tratament;
stdriide igiend:placdbacteDiagnosticde integritateparodontald: - Diagnosticul
igiendoraldneparodontitd
riand,tartrugeneralizate;
marginald
cronicdsuperficiasatisfdcdtoare.
ld, localizatd
la nivelulgrupuluifrontalinplurifactoriald,
Elaborareaplanuluide trtamentva
ferior,de etiologie
cu evode baz6:profifavorabilprin tra- aveain vedereatAtprincipiile
lu[ie lenta,prognostic
lactic,curativ(morfologic,
func[ional)
dar gi
tament,in prezentnetratatd;
cu scopul
clinicda indicilor
biologici
Diagnosticde integritatea arcadei: expresia
pa(ial?ntinsd
maxilard,
clasaI ameliordriilor imediate9i pozitivdriiacolo
edentafie
unuitrataKennedy,de etiologiemixtd,ce antre- undeesteposibil,in perspectiva
masticatorii, mentde duratd.
neazdtulburiri funcfionale
lndici clinico-biologicidefavorabili
lent,
fizionomice,
evoluAnd
de degluti[ie,
gi modalitatea
acestora
ameliordrii
dAnd complicatiilocaleca resob[iagi protezdrii
provizounuiechilibru
atrofiacresteiedentategi disfunctieafti- in vedereasurprinderii
favorabilin caz riu dar progresivspre o integrarecAt mai
cular5,avAndprognostic
corectd,extinsd,complexddin punctde vein prezentnefiindtratatd.
de tratament,
Diagnostic de integritate ocluzald: derehomeostazic:
parametrilor - Tratamentendodonticdefinitivla dintii
prin modificarea
malocluzie
restanliinscopprotetic
morfologici
a curbelor
de ocluzie
ocluzali,
Aidinconsiderenplan de ocluzie
intrucAtsuntafectul cregteriirezistenfei
neregulate,
asimetrice,
tatiprinabraziegradul2;
denivelat;
Diagnostic
ATM:disfuncfie - Deginumdruldinlilorrestanliesteredus,
de integritate
totugidistribuliaacestorape arcaddeste
articulardmoderatd,avAndca stiologie
bilateral,
asigurAnd
aproximativ
simetricd,
stareade edentatiepa(ialdintinsdgi stasprijinufavorabilmentinerii,
un potential
rilede edentaliepa(ialeredusenetratate
protelui gi stabilizdrii
viitoareiconstructii
gi de altd etiologiedecelabildprin exain urmaevaludriiclitice.De asemenea
masticameneparaclinice,
dAndtulburdri
nice 9i paraclinicedinfii restanlioferd
favorabil;
lent,cu prognostic
torii,evolAnd
mecanicondiliifavorabile
de rezistenfd
manDiagnostic
a relatiilor
de integritate
abce, raport optim coroandlrdddcind,
malrelatiemandibulodibulo-craniene:

193

zentatdde un sistemdisjunctor,
sentamigrdrilor
cu inclinarea
coroaneialegere
elemente
terapeuticd
ce atribuiesubstructurilor
orgaargumentatd
de amplitudinea
nice valoareproteticdpozitivd,ce va
redusda spaliuluiedentat,[inAndcontin
permitealegerea
egaldmdsurdde protezarea
elementelor
speciale
de
implantdrii
menlinere,
dintilorrestanfi.
sprijin9i stabilizare
- Elaborarea
protezare
hibridaalcauneisolu[iiproteticeprovizo- - pentrumandibuld:
rii,in vedereaasigurdrii
in
tuitddin: restaurare
fixd, coroanemixte
uneietapizdri
gi reechilicadrulprocesului
semifizionomice
metalo-acrilice:
de corectare
elemenbrareocluzald;
te de agregare
43,42, 41,31,32,33,34
Soluliade elec[ie,definitivd
esterepre9i coroanemetalicela nivelul37, 47 gi
protezdpartialmobilizabild
zentatdde protezarea
compositd
ce utilizeascheletizatd
zd ca elementespecialede menlinere,
alcatuitddin conectorprincipalpldcuta
sprijin gi stabilizare:
lingualdmetalicdcu doud gei mixte
- pentrumaxilar:protezare
metalo-acrilice
hibriddce reucu cinci din[i modelati
negteo restaurare
fixdla nivelulelemenanatomorfmediucuspida[igi elemente
restantegi o
specialede mentinere,
telor odonto-parodontale
sprijingi stabilizaprotezareamovibilaunilaterald,reprere.

194

Fig. 4.176.Aspect final al terapieimaxilare"


Cazuistica Clinica de Protetica Dentard lasi

Fig.4.177.Aspectfinalal terapieimandibulare.
CazuisticaClinicade ProteticdDentard lagi

CAZ CLINIC6: PacientA. C., 63 ani, mediu rural:


in urmaexamenului
clinicai paraclinic
:
s-aformulaturmetorul
dignostic
pacientul
- Diagnosticul
nu
stdriigenerale:
prezintdafectiunigeneraleimportante;
stareageneral5permitetratamentul
stomatologic;
- Diagnosticulde integritateodontald:
gradul2-3 la nivelul
abraziegeneralizatd
gi mandibulari,
dintilorrestantimaxilari
ce
anlreneazdtulburdri masticatorii,tizionomice,cu evolutielentd,cu prognostic
favorabilTncazde tratament;
- Diagnosticde integritateparodontald:
parodontitd
marginald
cronicdsuperficiald, localizatd
la nivelulgrupuluifrontalinplurifactoriald,
ferior,de etiologie
cu evolu[ie lentd,prognostic
favorabilprin tratament,in prezentnetratatd;
- Diagnosticde integritatea arcadei:
pa(ialintinsdmaxilard,
clasaI
edentatie
Kennedy,de etiologiemixtd,ce antreneazdtulburdri functionalemasticatorii,
fizionomice,
evoluAndlent,
de deglutitie,
dAnd complicaliilocale ca resobfiagi

196

atrofiacresteiedentategi disfunctiearticufard,avAndprognostic
favorabilTncaz
de tratament,
in prezentnefiindtratatd.
Edentafiepa(iald intinsd mandibulard
clasaI Kennedy,de etiologiemixtd,ce
funclionale
antreneazd
tulburdri
masticatorii,de deglutitie,
fizionomice,
evoluAnd
Ient,dAndcomplicalii
localeca resorb[ia
gi atrofiacresteiedentategi disfuncfiearticulard,avAndprognostic
favorabilTncaz
de tratament,
in prezentnefiindtratatd;
Diagnostic de integritate ocluzald:
prin modificarea
parametrilor
malocluzie
morfologici
ocluzali,
a curbelorde ocluzie
plan de ocluzie
neregulate,
,asimetrice,
denivelat;
Diagnostic
ATM:disfuncfie
de integritate
articulardmoderatd,avAndca stiologie
stareade edentatiepartialdintinsdgi starilede edentatiepa(ialeredusenetratate
gi de altd etiologiedecelabildprin exameneparaclinice,
masticaddndtulburdri
favorabil;
torii,evolAnd
lent,cu prognostic
Diagnostic
mande integritate
a relatiilor
malrelafiemandibulodibulo-craniene:
V.Burlui
craniand clasa allla

provizogi excentricd,
surprinderii
unuiechilibru
extraposturald
avdnddrept ?nvederea
par[iald
intinsdgi stdri- riu dar progresivspre o integrarecAt mai
etiologie
edenta[ia
parfialdreduseanterioare corectd,extinsd,complexddin punctde vele de edentalie
:
netratate,
tulburdrimasticato- derehomeostazic
antrenAnd
fixedin gaudenta
lent,cu pro- - Prezenlarestaurdrilor
rii, de degluti[ie,
evoluAnd
gnosticfavorabil;
condusla apariliareactiilor
de tip inflama- Diagnostic
marginal
si letor la nivelulparodonliului
homeostazicd:
de integritate
ziunide tip pigmentar
la nivelul
manifestd
clinic,cu intedishomeoslazia
tesuturilor
pe
moi in special fa[adorsalSa limbii.
musculard,
resareaocluzald,
articulard.
Acestemanifestdri
- Diagnosticul
orale sunt datorate
stdriide igiend:placdbacteprocesului
de coroziuneelectrochimicd
riand,tartrugeneralizate;
igiendoraldnece poatefi considerat
o fromdparticulard
satisfdcdtoare.
- astfel
a fenomenelor
de oxido-reducere
luciuluimetase poateobservapierderea
Elaborareaplanuluide trtamentva
lic,discromia.
de bazd:profiavea?nvedereatAtprincipiile
infunc[ional)
dar 9i - in acestcaz s-a impusindepdrtarea
lactic,curativ(morfologic,
treguluisistemprotetic
bimaxilar
cu scopul
biologici
expresia
clinicda indicilor
9i elaborareauneivarianteterapeutice
de tranzilor imediategi pozitivdrii
acolo
ameliordrii
sisechilibrului
unuitrataundeeste posibil,in perspectiva
lie in vederearestabilirii
temuluistomatognat.
mentde duratd.
lndici clinico-biologicidefavorabili
protezdrii
gi modalitatea
ameliordrii
acestora

Fig. 4.178. Aspect inilial al cazului clinic.


Cazuistica Clinica de Proteticd Dentard lasi

Solutiaterapeuticd
de elec[ieeste reprezentatd
de:
- pentrumaxilar:
protezare
hibridaalcdtuitd
fixd, reprezentatd
din: restaurare
de coroane mixte semifizionomice
metalo
acrilice:elementede agregare13, 12,
pa(ialmobiliza11,21,22,23 gi protezd

bila scheletizatd
alcdtuitddin conector
principal
pldcutdpalatindmetalicd
cu doud gei mixtemetalo-acrilice
cu B dinti
modelatianatomorfimediucuspidaticu
elemente
speciale
de mentinere,
sprijin9i
stabilizare
la
doud culiseextracoronare
nivelul
13,23.

Fig. 4.179. Aspecte ale finalizariicazului clinic.


Cazuistica Clinica de Proteticd Dentard lasi

198

Antagonismul
imaginilorinifialegi finalepun fatdin fatd doud alternative
terapeutice,pr:imaincorectddin punct din
punctde vedereal realizdriitehnologice
a
restaurdriifixe alese, precum gi utilizirii
extensiilordistale,nejustificate
de situatia
clinicd,ce au avutdreptconsecinfd
cregtereagradului
de mobilitate
a unitdtilor
dentoparodontale dispuse terminal, cu
protezarea
compozitdfinaldce a condusla
un echilibru in solicitareasuportului
gi muco-osos.
odonto-parodontal
Estenecesarde mentionatrolulhotdrdtorpe care l-a avut protezareade tranzioraldcomplexd,confie in reechilibrarea
ducAndla o modelare9i revenirela o stare
de normalitatea parodontiului
afectatde
proteticdrealizalddin gaudent,
constructia
biomateriale
cu valenlede certdincompatibilitate.

199

Evaluarea
clinicdgi paraclinicd
riguroasd conducela identificarea
corectda
indicilor
clinico-biologici
odonto-parodontali
gi mucoosogi,
elementeesenliale
ce directioneazdalegereadesignuluiprotezeiparfdcAnddifescheletizate,
tialemobilizabile
renfa netd intre crogetegi sistemelespeciale,in egaldmdsurdalegAndsistemele
disjunctoare
in acordcu
sau conjunctoare
arhetipul
cazuluiclinic.
Longevitatea
cazurilorclinicein cazul
terapiei mobilizabilescheletateeste dependentdde alegereasolulieiterapeutice
de eleclie,rezultatul
uneievaludriclinicegi
paraclinicecorecte,coroboratecu decizia
terapeuticdadecvatdcazuluiclinic,tdrd a
eludacorectitudinea
derul6rii
etapelor
clinico-tehnologice.

5
CAPITOLUL

pRlrgrprur
i pnoilufiRln
Blotrttomuc
SGHTTTTIIA
- Principiul biologic: Respectarea
Terapiaedentafieiparlialeintinseestratamentul
te guvernatdde o seriede principiice-gi principiului biologic in
punamprenta
clini- edentalieipartialeprin mijloacemobilizadecisivasuprafinalitdtii
bile trebuiesd aibd in vedere realizarea
ce:
cum suntacede probleme
- Principiul profilactic:impuneca uneimultitudini
sd nu agravezeleziu- lea ale integrdriidesign-uluiprotezeiin
niciun act terapeutic
potential,
protetic
ale
nile deja existente9i sd nu determine spaliul
materialului
din careeste
biocompatibilitetii
aparitia
altorleziuninoi.
intreaga activitate profilacticd se executatdaceasta,ale stimuldriimecaniscapabilesd
compensatorii
prinexamenclinic melorbiologice
sprijindpe cunoagterea,
indivi- limiteze degringolada morfologicd gi
gi paraclinic
a conditiilor
amdnunlit,
duale pe care fiecarebolnavle prezintd, functionaldprodusdla nivelulsistemului
prinedentatie.
unuiplande tratament stomatognat
urmatdde stabilirea
Principiul biologic presupune
Proprofilacticai curativ corespunzdtor.
clinicda lesuturilorpe carese
gramulde profilaxieintegratinclude,in cunoagterea
primul rAnd, educatia sanitard intensd, sprijindaparatulproteticadjunct,subliniind
in
caracterul individualizatal tratamentului
bazatdpe modelulteorieicomunicdrii,
in raportcu indicii clinicocadrul cdruia mesajul circulantde la gnato-protetic
de stare
emildtorla receptortrebuiesd fie clar,ex- biologici. Indiciiclinico-biologici
presivgi adaptatcontextuluitemporal,to- generaldse desprinddin anamnezd,din
din reactiilepsiholoaspectulfizionomic,
pic,socialetc.
exsau din eventualele
res- giceale bolnavului
- Principiulcurativ: presupune
realizateprin colataurareamorfologicdgi funclional5a sis- amenede specialitate
lndicii clinicostomatognat. Refacerea borare interdisciplinarS.
temului
morfologicd relalia dintre substitutul biologicide starelocali se oblinTnurma
clinicminufios9i a examenelor
anorganicai suportulorganiceste pur examenului
fiindpre- paraclinice.
problemele
deosebite
mecanicd,
- Principiulhomeostazic: Reechilizente in refacereafunctionald,care Se
generaleprin pregdtirea
adreseazd individualizat fiecdrui act brareatulburdrilor
reduceposibilitastomatognat. generalda organismului
la nivelulsistemului
functional
parfiale,
asiguedentaliei
tea complicatiilor

rarea homeostazieinespecifice,creAnd
conditiide sindtate structurilorstomatognatice.
- Principiulergonomic: urmdregte
ca activitatea
sd se desfdgoare
intr-uncabinetorganizatin gedinfede tratamentcAt
maidesegi rigurosetapizate,
caresd ducd
la rezolvarea
cazuluiintr-untimpscurt.Organizareaactivitdfiimediculuidentistin
contextulprotezdriimixteare o importantd
deosebitddeoareceacestadesfdgoardo
muncdce Tnsumeazd
un numdrenormde
tehnicide lucru,utilizeazdun instrumentar
foartevariatgi complicat,
iar cAmpuloperator pe care ac{ioneazd
estefoartemic.intreagasa activitatetrebuiesd se organizeze gi sd se desfdgoare
dupd o seriede
principiiergonomice,ce au Tn vedere
proteclia
personalului
medical9i a bolnavuluiin fala stresuluiactivitdfii
stomatologice.
- Principiulbiomecanic:presupune
cunoagterea
in detaliua aspectelorlegate
de stabilitatea
biomecanicd
a aparatelor9i
rezistenta
orale.
lesuturilor

BIODINAMICA
PROTEZELOR
SCHELETATE itt
cAVTTATEA
ORALA
Scheletulososal extremitdtii
cefalice,
cunoscutsub denumireade craniu,se
compunedin doud porliunidistincte
neurocraniulgi splanchnocraniul,
avAnd
func[ii9i morfologie
diferite.
in timp ce neurocraniulrealizeazd
protecliaencefalului9i s-a dezvoltatin
funcliede cregterea
raportului
dintrezonele
gi zonelesenzoriale
gi somade coagitalie
tice,splanchnocraniul
sau craniulvisceral

pros-a dezvoltatin raportde necesitatea


tectieiunor receptoriperiferici(oftalmici,
olfactivi),
dar mai alesin raportde necesitdfi functionalelegatede fonalie,masticamimicd.
!ie,deglutifie,
Celedoudsegmenteale craniului,
in
evolulialor filogeneticd
s-auaflatin rapoarte diferite- maiintAiin juxtapunere
anteroposterioard,apoi de supraetajare.
Odatd
cu umanizarea
craniului,intre cele doud
segmente
ale sales-austabilitrelatiifuncconcretizate
sub forlionalegi morfologice
ma unitdfiiarhitecturale
visceral
a craniului
gi neural.
Structura functionali a craniului
visceral
Deoarecetoate funcliile sistemului
stomatognatpresupunmigcareasegmengi creareade
telor mobileale sistemului
presiunila nivelulsuportului
sdu osos,in
interiorulscheletului
viscerals-au produs
restructurdri
ale osuluigi o trabeculare
corespunzdtoare,
caretransmite
9i anihileazd
forlele gi presiunile.intregul sistem
trabecular
ososde la nivelulcomponentelor osoaseale craniuluivisceralformeazd
structura functionald a
sistemului
stomatognat,
care nu numaicd formeazd
un tot unitar,trecAnd
de la un elementosos
la altul,darse continud
cu o structurd
funcpresiunilor
la nilionaldadecvatdanihildrii
velulcraniului
neural.
La nivelulsistemului
stomatognat,
forde cdtremugchiimobiliza!a estegeneratd
tori ai mandibulei,
mugchiilimbii,mugchii
in timpulexercitdrii
orofaciali,
funcliilor
sistemului.Forfageneratd
musde contraclia
culardse transmitela nivelulstructurilor
osoasede-alungulunoradevirateliniide

muscufortdce se continudde la inserliile


lare,in interiorul
scheletului.
fibrele
La nivelulinserliilor
musculare,
conjunctive
se continudgrupatein fascicule
ale osului,
de-alungulliniilorde rezistentd
inclusein structuraacestuiaprin procesul
in afardde inde osificaregi mineralizare.
sertii,fo(a gi presiunea
se transmitla nivelul felelorocluzaleale dinlilorgi ale articulaDegiexistdpdreri
fieitemporo-mandibulare.
privindtransmiterea
de presicontradictorii
studiulstrucuniprinintermediul
articulatiei,
mandia condilului
articular
turiifuncfionale
bulara evidenliat
o orientarea trabeculelor
inapoi.
de susin jos 9i dinainte
in deglutiin migcdrile
de masticatie,
proai mandibulei
tie, mugchiimobilizatori
iecteazd
mandibula
cu o
asupramaxilarului
fo(5 posibildde aproximativ
30-400kgf ce
se exercitdla nivelulreliefuluiocluzalal
dinfilor.Conformlegilor mecanicii,forfa
este exercitatdasuprafelelorocluzaleale
arcadelormandibulare
9i maxilarein mod
egal dar cu directieopusd.Fo(a ocluzald
receptatdla nivelulfelelorocluzaleale arcadelordentareestetransmisd
osuluisubceiacentprin intermediul
desmodonliului,
o condensare
ea ce a dus la o densificare,
a corticaleialveolare,ca primd structuri
funclionaldde anihilaregi transmiterea
fo(elor ocluzalesub formd de presiuni.
alveolare,
Paralelcu densificarea
corticalei
s-au dezvoltattrabeculaliicirculare,care
inconjoard
alveola.De la niveluldinfilorgi
presiuneaeste transmisdbazei
alveolelor,
osoase maxilaregi mandibulare.Osul
prezintdo structurdspongioamandibular
se, trabeculatd,acoperitdcu o corticald

osoasdde o grosimece o depdgegtepe


ceamaxilar6.
La mandibuli, sistemultrabecular
dentarreunitla extremitatea
apicalda alveolelorse unegtecu sistemul
al
trabecular
spre condilul
arculuibazalindreptAndu-se
mandibular.
Inserfiile
musculare
ale maseintern,suprahioiditerului,pterigoidianului
formeazdsr'smentonieri
anului,mugchilor
temul trabecularbazilar. Sistemultrabecularbazilarse continuddistal,indreptAndu-se spre condil 9i spre apofizacoronoidd.
Anterior, trabeculatiilebazilare se
continudcu srbfemultrabecularmentonier
incrucigAndu-se
cu cel de parteaopusd.
Inserfiamugchiuluitemporalpe apofiza
coronoidd9i prelungireafasciculelorde
colagenin interiorulmandibuleiduc la
crearea sistemului trabecularcoronoidian
ce se continudde-a lungullineiobliceexterne. Un alt fascicul al trabeculaliei
coronoidiene
trecepe sub incizurasigmoidd, mergAndsprecondil,undese incrucigeazdcu fasciculele
din sistemulbazilar9i
dentar.Pe fafa internda mandibuleise
dezvoltdtrabecuIalia pterigoidianuIui extern
gi milohioidianului,
de-a lungullinieioblice
interne.
ca
Oaselemasivuluifacialreprezintd,
gi restulscheletului
de altfel,un exemplual
moduluiin careare loc adaptareastructurii
la functie.AvAndo structurdspongioasS,
confinAndmai multe cavitdli (sinusald,
orbitard,nazald),oasele masivuluifacial
datoritdunei
rezistdla solicitdriimportante,
interioarecare il structureazi
arhitectonici
in stAlpigi platforme
de rezistenfd.

In cazul maxilarului,in structurarea de trabecula[ii


circulare,formAndin anosuluiintervinmugchiice au inserliipe samblusistemultrabecularperidentarcare,
acestos gi dintiiprinimplantarea
lorin osul unindu-sela baza procesuluialveolarin
?njurulradS- arculbazal,transmitpresiunile
alveolar.
Ca 9i la mandibuld,
cdtrestAlpii
cinii dentarese produceo condensare
a
de rezistenk Si platformele osoase oriosuluisub formalamineidura,Tnconjuratdzontale(fig.5.1).

StAlpulfronto-nazalsau incisiv preia creasta zigomato-alveolard


spre apofiza
presiunileexercitatela nivelulincisivilor, piramidald
a osuluimaxilar,cdtre arcada
prin intermediul zigomaticS.
Liniilede rezistenfa
caninilorgi premolarilor
ale stAlpuarculuibazalsuperior,
urcdprinintermediul lui zigomaticse impartin patrufascicule,
gi se im- carese orienteazd
apofizeimontantea maxilarului
dupdcumurmeazd:
partein treifascicule
- un grup se indreaptdspre margiPrimul
de trabeculatii.
grup mergespre creastafrontaldgi spre nea inferioarda orbitei,?ntAlnindu-se
cu
oaselenazale.Acestedin urmdtrabeculatii fasciculul
similardesprinsdin stAlpulnazose unesccu celede parteaopusd,trecAnd f rontal,anihilAndu-se
reciproc;
prinoaselenazale.
un grupde trabeculatii
se orienteaAl doileagrup,al liniilorde rezisten[d, zd spre margineaexternda orbitei,iar in
mergespremarginea
inferioard
a orbiteigi, unghiulsupero-extern
al acesteia
se imparin sfArgit,al treilea,de-a lungulmarginii te la rAndu-iin doud fascicule,unul
superioare
a orbitei,prin arcadasprAnce- indreptAndu-se
spremarginea
superioard
a
noasd.
orbiteipentrua se intAlnigi anihilacu fasStAlpulzigomaticeste cel mai puter- ciculul desprinsdin fronto-nazal,
altul
nic stAlpal masivului
facial,preluAnd
forte- indreptAndu-se
spre creastatemporalda
le de la primulmolarmaxilar,mergeprin

203

frontalului,
se continud
in creastatempora- nigtecercuri,
ovoidulcranian.
ld a parietalului;
Structurafuncfionalda elementelor
- un grup de trabeculatii
nu poastomatognat
osoasese osoaseale sistemului
indreaptd prin apoliza zigomaticd,prin te fi privitaseparatde structurafunclionalS
creastasupramastoidiand
spreliniatempo- a craniuluineural,cu care tormeazdun
protec[ie
rald a parietalului,
unde se intdlnegtecu sistemunitarde rezistentd,
9i aniprovenitdin creastatemporald
fasciculul
a hilarea forfelor.Adaptareastructuriiosoade rezistentd
frontalului.
Un fasciculal acestuigrup zi- se gi formareaarhitectonicii
gomaticse indreaptd
conferdcraniuluio mare elasticitate
spresfenoid.
9i o
la solicideosebitdde rezistenta
un grupce se desprinde
din stAlpul capacitate
tdrimecanice.
zigomatic
se indreaptd
spresfenoid.
StAlpulpterigopalatinpreia presiunile
Fortelecare acfioneazdla nivelul
de la nivelulmolarului
7 gi 8 transmildnduprotezelorpartialmobiIizabile
le, prin intermediul
apofizeipterigoidiene,
scheletate
spreosulsfenoid.
Protezapa(ialmobilizabilS
scheletatd
Ceitreistdlpiverticali
suai maxilarului
periorsunt solidariza\iprin adevdrateplat- aplicatdin cavitateaoraldestesupusdacforme orizontale osoaseformatede apofi- tiuniiunorforteextremde variatecaretind
zelepalatineale osuluimaxilargi orizontale sd o dislocede pe cdmpulprotetic.
ale osuluipalatin,plangeulorbiteigi baza
Fortelece aclioneazdla nivelulacescraniului.
in interiorul
acestorplatforme
exis- tor tipuride protezemobilizabile
pot fi distd trabecula[ii
fo(ele de rezis- tribuiteuniform,
ce orienteazd
pe o suprafata
cAtmaimaten[dspreliniamediand
saulongitudinal.
gi diminuateca intensitate
re, direclionate
Platforma palatind este strdbdtutd doarprinproiectarea
corectda design-ului
transversal
de linii de fo(a ce provindin protezei,printr-oselecfiegi plasarecorectd
jurul rdddcinilor
palatinale
ale molarilorgi a elementelorcomponentegi o ocluzie
premolarilor,
orientAndu-se
sprerafeulme- echilibrata,
in
avAndca rezultato solicitare
dian,undese rezolvdprinanihilare
cu cele parametrii
protetic,
biologicia cAmpului
cu
de parteaopus5.
mentinerea
homeostaziei
sau recAgtigarea
Dintrecele trei platformeorizontale, sistemu
lui stomatognat.
baza craniuluireprezinldzonacea mai improtetice!ine
Proiectarea
constructiei
portantdde receptare
a presiunilor
din sfera contde legimecanice biologice.
in cazul
9i
faciald.O partedin forfelede presiunese protezelorparfialmobilizabile
scheletate,
rezolvdla acestnivel,al structurilor
elemen- cu cAtgeauaterminalS
estemai lungd,cu
telor osoasecomponente,
o altd partese atAtfo(a exercitatd
la niveluldinfilorlimitransmitebolliicraniene.Boltacraniand,de
trofibregeiestemai mare,situatiecu totul
formdovoidald,prezintdea insdgicondengi nebiologicd.
nefavorabild
sdri ale structuriifunctionale
de rezistentd
Tylmanstatutacd esteesenlialdpdsde formaunorveritabili
stAlpice incing,ca
trareaunoranumiterezerveatuncicdndse

incearcdinterpretarea
fenomenelor
biologice exclusivprin legilematematice.
Totugi,
infelegerea
mecanismelor
simplegi asociereacu acesteapot ajutain conceperea
unui
designal protezeimobilecare sd indeplineascdobiectivelebiologice9i profilactice
de conservare
a tesuturilor
biologice.
pot fi clasificate
Mecanismele
in doud
mari categorii:simple9i complexe.Cele
complexesunt o sumdsau combinalie
de
mai multemecanisme
simple.Cele6 mepana,gurucanismesimplesunt:pArghia,
gi planulinclibul, roatacu ax, scripetele
protezei
nat.Dintreacestea,in conceperea
mobile,trebuieevitatepArghiagi planul
inclinat(fig.5.2).
Simplistexplicat,pArghiaesteo bard
rigiddcu un punctde sprijinplasatundeva
de-a lungulei. Bara se poate sprijiniin
acest punct sau poatefi "agdtatd".Acest
punctde sustinerese numegtefulcrumsau
punct de sprijin sau centru de rotalie, bara
putAndefectuao migcarede rotafiein jurul
acestuipunct.

W
tuffiffi
ry

Fig.5.2. Cele6 mecanismesimple:pArghia,pana,


gurubul,roatacu ax, scripetelegi planulinclinat

in cazuluneiprotezeparlialmobilizabile scheletate,
cAndo forfdacfioneazdla
niveluluneigeiterminale,
aceastava efectua o migcarede rotaliece se poatedescompunein celetreiplanurispaliale,datoritd existenteidiferenleide rezilientadintre
gi tesutusubstructurile
odonto-parodontale
rilemoice acoperdcrestelealveolare.
Chiardacdaceastdmigcarepare a fi
minimd,efectulnocivasupradinfilorsuport
poatefi major,mai ales atuncicAndproteza nu esterecondilionatd
o lungdperioadd
de timp.

ffiffi*'$$,&*'
Fig. 5.3. ClasificareapArghiilor

205

\w

Existdtreitipuride pArghii,
in cazula doud forle concurente(cu
clasificate
in funcliede plasareapunctuluide sprijin punct de aplicatiecomun),rezultantase
fati de fo(a de acliunegi forfade rezisten- poate obtine cu ajutorulparalelogramului
construitpe celedoudfor[eavAndmdrimea
!e (fis.5.3).
paralelogramului
Prin noliuneade forle se definegte 9i direcliadiagonalei
tracauzacapabildsd schimbestareade re- sat (fig.5.6).
paus sau de migcarea unui corp. Forla
;r
rll
prin direcfie,sens,
care este determinatd
F,'
tJ
-\*
punctde aplicareeste reprezentatd
grafic
printr-un
segmentde dreaptddenumitvectorul fo(ei. Directiaacestui vector este
determinatdde dreaptadin care el face
Fig. 5.6. Compunereaforlelorcu punct de aplicatie
parte,sensulsdu este indicatde sdgeatd,
comun
mdrimea
vectorului
de valoarealuiscalard.
In cazulunuisistemde mai multeforConform principiului suprapunerii
te, proceddmdin aproape in aproape,
efectelor,dacd asupraunui rigidaclionea- compunAnddoud fo(e gi
obfinAndrezulzd mai multeforfe concurente,
efectullor tantapa(iald,pe careapoio compunem
cu
esteacelagicu cel al rezultantei
lor. Deoa- fortaa treiag.a.m.d.,
pentruca in finalsd
rece forfelesunt mdrimivectoriale,reztlglobald.
oblinemrezultanta
tantalor se gdsegtedupd regulaadundrii
in continuare,
ne vom ocupade un
vectorilor.
sistemde doudfo(e paralele,
la
extinderea
Forfelede acelagisens gi direcliese cazulmai multorforfe
fiindsimplS.Sd concompundAndo rezultantd
de aceeagidi- siderdmdoud forte Fr gi F2 paralelegi de
rectie9i sens, avAndmdrimeaegal6 cu
acelagisens.Rezultanta
lorva fi paraleldgi
sumacelordoudforle care au compus-o. de acelagisens cu forfele
date, iar miri(fig.5.4) Fo(elede aceeagidireclie,dar
mea sa va fi egal5cu sumamodulelor
cede sens contrardau o rezultantdegaldcu lor doudforte,R = Fr Fz.
+
diferentalor avAndsensulforteimai mari
pe lAngd
O altd mdrimeimportantd,
(fis.5.5).
rezultantafo(elor, este momentul forlei,
-

r,

F,

A ffir*F,+F,

ffir=F'-F'

$r*F;iF-

definitca fiindprodusul
vectorial
dintrefor[d 9i bratulei fatdde punctulde rotafie.

Fig.5.4. Compunereafortelorcu acelagipunctde


aplicare,aceeagidirecliegi acelagisens

F'

L-tO

.''.s:
I

ffi*-T'xff

unde llp este vectorulde poziliefald de


O al punctului
de aplicalie
al forfeiF.
Pentruca un obiectsd fie in echilibru,
trebuieca momentul
rezultant
al forlelorce
aclioneazdasupraacestuicorp si fie nul.
Momentulrezultantal forleloreste,de fapt,

F'

{:::

Fig.5.5, Compunereafortelorcu acelagipunctde


aplicare,aceeagidirectiegi sens opus

206

momentulrezultanteiacestortorle (teoreDistanfadintreforfeestebralulcupluma lui Varignon).


lui, iar momentulcupluluieste produsul
Astfel,Tncazulnostru,sumamomen- dintremdrimeauneiadintrefo(e gi bralul
telorcelordoudforletrebuiesd fie nuld.
cuplului.
Pentrua concluziona,
enuntdmurm5lfi,+tvi'=0
adicS:
toarele:fortacare imprimdo migcareunui
Frbr- F2b2=0
corp este forla activd, iar forla care se
(Tnfa[a celuide-aldoileatermenam luat opune acesteimigcdrieste for[a de rezissemnulminus,deoarecetindesd producd tentd(pasivd).AtuncicAndforfaactivdeste
rotafiain sens inverstrigonometric).
Din egaldcu for[ade rezistentdcorpulestein
relafiaprecedentd r ezulld:
starede echilibru.
b' 3,
in mecanismul
masticafiei,
mandibula
E= trtt
estesupusdla o sumdde forte activecare
Agadar,rezultanta
a doudforteparao mobilizeazdin contradicliecu fortele
lelegi de acelagisensare punctulde aplipasivede rezistentd.
For[eleactivese macatiepe segmentul
de dreaptdcareunegte
nifestdgi asupradinfilor,
fixe
a restaurdrilot
punctele
de aplicatie
alecelordoudfo(e gi
imparteacestsegmentin pa(i inverspro- saumobilizabile
Fortele active sunt generate de
porlionalecu mdrimileacestorforte (fig.
musculatura
activdcare imprimdmandibu5. 7) .
lei migcarea,iar forfele pasive sunt date
mandibulei,
de greutatea
tonusulmusculaf ' -.i
parodon[iul
turiiantagoniste,
marginal
dintii
,{
restanfi,osulalveolaredentat.
a
,
Ridicareamandibulei9i inchiderea
gurii se produceprin actiuneaintregului
grupde mugchiridicdtori
carese contractd
Fi9.5.7.Aflareapunctuluideaplica[iealforlei rezuL
mugchilor
sinergic(fig.5.8).Sub influenta
tante,linAndcontde egalitateamomentelorforlelor
ridicdtori,
mandibula
este ridicatdgi preim- satd cdtre maxilarcu o putereegald cu
Un caz particular,
de o deosebitd
portantd,il reprezintdansamblula doud forfa declangatdde acegtimugchi.Atat
forfeparalele,de senscontrargi egaleTn directiade deplasare
a mandibulei
cAt gi
mdrime.Degirezultanta
acestuisistemes- forlacareo aplicdasupramaxilarului
sunt
te nuld,fortelenu suntin echilibru,
corpul determinate
de rezultanta
actiuniigrupucdpdtAnd
o migcarede rotatie.Un astfelde
luide mugchiridicatori.
sistemde forle fornieazdun cuplude forle.

-er-o .0.-_,
Fr

:F,

207

Fig. 5.8. lnserlia mugchilor manducatori maseter, temporal,pterigoidianinterngi pterigoidianextern


(dupa Nefter)

Astfelmugchiitemporaliprincontractia lor bilateralddetermindmigcareain


pe o direcliecarese
senspostero-superior
intretaiecu planulde la Frankfurt,
sub un
unghide 60 de grade,deschisposterior,
pterigoidieniiinterni ?n sens anterope o directiece intretaieplanulde
superior,
la Frankfurt
sub un unghide 110 grade
deschisanterior,iar maseteriiau acelagi
sens pe o directiece intretaieplanulrespectivsub un unghide 97 gradecu ace(fig.5.9).
eagideschidere
anterioard

.ttrri.s
_;;:i*::

:;':

Fig. 5.9 . Sensurile de ac{iune a principalelor grupe


musculare ridicdtoare

208

AplicAndlegeaparalelogramului
se
obfinerezultanta
contractiei
tuturorridicdpe o direc{ienortorilorce se manifestd
gi carefamaldpe planulde la Frankfurt
c e u n u n g i d e 7 5 d e g r a d e c u p lan u l
ocluzal,manifestAndu-se
cdtre superior
c u o m e r im ed e a p r o x im a t 1iv8 0k g f.
Complexitateaarticula[ieitemporomandibulard,
contractia
a numaio partedin
fasciculele
musculare,
duc la o varietate
mandibulare
aproapeinfinitaa migcdrilor
ca sens,direcfie,intensitate
a forlei,?ndependentacu cerintelefunc[ionale
ale deplasdrilor
mandibulare.
Astfelfortadeclangatd de musculatura
ridicdtoareeste in
gi
mediede 10-20Kgf la nivelulincisivilor
in timpul
30-50 Kgf la nivelullateralilor.
masticatiei
acesteforlese exercitala nivelul arcadelor
dentaregi maialesa suprafemaximdin
avAndintensitatea
telorocluzale
laza juxta-ocluzald
Degifora masticatiei.
la nivelulfetelorocluzale
lele manifestate
presiucrescde la anteriorspreposterior,
nileexercitate
scadde la anterior
spreposterior.Din rela[iaP=F/Sse observarapor-

tul inversproporfional
dintre presiunegi
Stabilitateastatici a protezelor
partialmobilizabilescheletate
suprafaf5.
Aga se explici faptulcd la nivepresiuneaestefoarteridicatd,
lul frontalilor
Se afirmddespreun corp cd este in
scadela nivelulpremolarilor,
ajungemini- echilibrustatic,atuncicAnd verticalatremd la nivelulmolarilor
de 6 ani careau su- cAndprin centrulsdu de greutateeste in
prafalaocluzaldcea mai mare gi cregte interiorulpoligonuluisdu de sustinere.
ugorla molariide 12 anigi molariide minte. Condiliade echilibrua doud corpuridin
Diferenfa
de morfologie
coronard,radicula- careunulil sustinepe cel5laltesteindeplird 9i osoasdinfluenleazdvaloareafortei. niteatuncicAndverticalace treceprincenForleleactiveigi manifestdactiuneala ni- trulde greutateal corpuluisustinutse convelul felelor ocluzaleavAndca punct de fundasau se apropiede verticalace trece
plecarecentrulgeometric
princentrulde greutateal corpuluisustindal acesteia.
Forfelede rezistenld(pasive)sunt tor gi cAndsuprafalapoligonului
de susfigeneratede rezistenlamecanicda dinte- nereestepe cAtposibilmaiintinsd.
lui, rezistenfamecanicda elementului
Centrulde greutate
al unuicorplimignatoprotetic
se obfinedin formula
ai de structuramembranei tat de o semielipsd
(fig.5.10).
desmodontale,
X=4A13
a corticaleiosoase.Aces- oc/oA=x IA=413,
te forte se numescpasivedeoareceele
aparca un rdspunsla forleleactive(apar
gi se
numaiatuncicAndexistdsolicitare)
opun deplasdrilor
Osul
9i deformdrilor.
are un nivelde rezistenldlimitat,de aproS=*=1
ximativ1,6 kgf/cm',de aceeala nivelul
0Ay$
sistemuluistomatognatacfiuneafortelor
4Y
X:este gradatd de existenfareceptorilor
3
periferice,
mucoasei
desmodonliul,
strucFig. 5.10. Stabilireacentruluide greutateal arcadei
mugchilor.
turilorarticulare,
superioare
Sub acliuneaforleloractivegi pasive protezase poate mobilizagi in cele
S-a ajunsla concluziacd centrulde
din urmadislocade pe cAmpulprotetic.
De aici necesitatea
asigurdrii
unuiechili- greutatepentrumaxilars-ar afla pe axul
cu 3/5
bru staticAidinamical acesteiaprecumgi sagitalla unireaa 215posterioare
ceeace permitetrasarealiniicombatereaforlelot care tind sd mobili- anterioare,
lor de maximdstabilitate
a bolfiipalatine
zezeprotezaparlialmobilizabild
prinaxul sagitalmediu,axul
reprezentate
gi doudaxe transversale
transversal
oblice dreptgi stAng(fig.5.11).

209

$/s
ssH

Fig. 5.11.Liniilede maximdstabilitatealepalatului

rd acesteiliniise poateprotezanumaiprin
ConsiderAndarcada dentardca o
planorizontal,
(fig.5.12).
semielipsd
Tntr-un
Dubecq protezeasimetric
echilibrabile
au fdcutdemonstralia
9i Delmas-Marsalet
geometricd
a echilibrului
statical protezei
maxilare,linia curbe DCE este conturul
semieliptic
al arcadei,YY", axul mare al
acesteielipsegi planulmedianal arcadei.
Centrulde gravitatieal sistemului(O) se
F"
gdsegtela unireaa 215posterioare
9i 3/5
anterioare.
Prelungind
DO gi EO oblinempuncteleAB, la intersectia
lor cu elipsa.A gi B
suntsimetrice
cu E gi D fatade O, centrul
Fig.5.12.Creareapunctelorsimetrice
de gravitalie,
ele marcAndin acelagitimp
in acest ultim caz protezase poate
limitaanterioarda punctelorde pe arcanu printr-oprelungire
simetrici,ci
dd, care igi gdsescsimetricullor pe par- echilibra
cu punctede spritea opusd a arcadeiin mod echilibrat. prinmai multeprelungiri
Orice punct consideratanterior de A jin pe arcadaopusdcAt mai aproapede
(exempluG) igi gdsegtesimetriculsdu Tn pozitiapunctului
simetric
edentatiei.
ExistdsituafiicAndedenta[iasa afld
(G")gi prin
afaraarcadeialveolo-dentare
urmarenu se poateechilibra
staticsimetric atAt anteriorcAt 9i posteriorfafi de linia
prin
pe arcadd.AB fiind linia interpremolard,interpremolari(AB) protezAndu-se
(fig.
echilibrabile
oriceedentaliesituatdposteriorde aceasta protezesimetric-asimetic
se poateprotezaprinprotezesimetricechi- 5 . 1 3 ) .
gi implicitoriceedentatie
librabile
anterioa-

2',10

De asemenea,
din punctde vedere
pieselorproteticenecesitd
staticechilibrul
coincidenta
centruluilor de gravitaliecu
zonade stabilitate
maximdcu suprafafade
sustinere.
Problemastabilitdtii
staticetrebuieinteleasddiferitpentrumaxilarundeproteza
este "suspendatd"
de cAmpulproteticfatd
de mandibuldunde ea se "sprijind"pe
cAmpulproteticrespective.
in ambelesituapartialetrebuiesd aibd
adjuncte
lii protezele
o caracteristicd
comund:repartiliauniformd
a greutdtiiprotezeipe elementele
cAmpului
proteticpe care se sprijinS.Pe lAngdelementelede staticddescrisemai intervinTn
protezeimobiledetaliilemorfostabilitatea
protetic,numdrul,topologiceale cAmpului
grafia, implantareadinfilorsuport, forma
arcadelor,
retentive.
tuberozitdfi

cAmpulprotetic.Acesteforfecare se nasc
in timpul exercitdriifuncfiilorsistemului
pot aclionala nivelulmarginistomatognat
lor protezei(iar combaterealor se face le
fel ca Tncazulprotezelor
mobiletotale)sau
le niveluldinfilorgi atunciproblema
devine
mai complexd.in cazuldinfilorpunctulde
aplicareal forfelorce se deplaseazdin
timpul exercitdrii funcliilor sistemului
stomatognat
este pe suprafalaocluzalda
(vomlua Tn
dinlilorin centrulei geometric
considerare
din[iisuport9i dinfiiartificiali).
Intensitatea
fo(ei estegi Tnfuncliede coeficientulde masticatie
a fiecdruidinte,de
rezistenla
alimentelor,
iar in cazuldinfilor
artificialigi de raportuldintresuprafalalor
ocluzaldgi aceeagisuprafalda dinteluipe
careil inlocuiegte.
F=S'/SxAxCm

S = mdrimeasuprafeleiocluzalea dinlilor
Stabilitateadinamici a protezelor
naturali,
partialmobilizabilescheletate
S" = mdrimeasuprafe[eiocluzalea dinliInterpusdintre formaliunianatomice
lor artificiali,
cu functiivariate,uneledintreele cu o moA = rezistentaalimentului,
proteza
bilitatedeosebitd,
adjunctdva fi
Cm= coeficient
de mastica[ie.
supusdunuicornplexde forlea ciror rezulin felulacestase poatecalculapentru
poate
pe
tantd
duce la dislocareaei de
fiecaredinte forfa pe care o primegteTn

centrulsau geometric.Totalitateaacestor
fortecarecad pe suprafata
ocluzalda dinfilor va genera forta activi (Fa). Pentru
simplificarea
calcululuiacestorforle se iau
in considerarecoeficienliipropugi de
Duchange,Lariche,Ante, Watt. in cazul
propugide Ante,Watt (indici
coeficienlilor
ce aratd suprafafa de inserfie parodontiulul)se pot folosivalorilerespective
de o maniera asemdndtoareindicilor
Douchange-Leriche.
in protezare,
forlaactivdse manifestd
asupradintilorartificiali,iar forla de rezisla niveluldinfilornaturali
tenldse manifestd
restantigi a osuluisuport.Pentrua asigura
stabilitatea
dinamicda sistemului,legea
polinomului
de
cereca sumacoeficienlilor
masticatie
ai dinfilorde sprijinsd fie mai
maresaucel multegaldcu sumacoeficienle carese aplicdo cotilordinlilorinlocuiti,
rectieS'/S ce fine de raportul:suprafafa
falade cei inlocuili.Rapordinlilorartificiali
tul S'/S poate fi. variat astfelincAt legea
polinomului
Fo(a activd
sd fie satisfdcutd.
care se va exercitaasupra suprafefelor
oculzaleale protezeiva trebuisd fie neutralizatdde forfa de rezistenti opusdde
dinfiisuport,iar uneoride o creastdalveolara(Fr). Protezatrebuiesd aibddin punct
de vederefunclionalun echilibrudinamic
optim,asiguratin primulrAndprin respectarearelafieiFr 2 Fa. Pentruca sistemulsd
fie in echilibrueste necesarca centrulde
presiune9i centrulde rezistentd
sd coincidd sau sd fie foarteapropiategi aga cum
am ardtatmai sus, Fr ) Fa. AtuncicAnd
aceastdlege nu este satisfdcutdeste necesardfolosirea
unordinlisuportsuplimentari, iar cAnd acegtianu exista se reco-

manddutilizareaspdrgdtorilorde forla (intrerupdtori


de presiune)
in mod practicpentru trasareadiagrameidinamice(raportuldintreP gi R presiune9i rezistentd)
se ageazdo pldcutd
de cristalpe fala ocluzalda modelului
de
gipsa cdmpului
protetic.
Cu ajutorulhartieide calcse acoperd
(conturate
centrelegeometrice
cu creionul
pe model)precumgi conturulsuprafefelor
ocluzale
a dintilorrestanti.
Dinlii absenticare vor fi inlocuiliin
protezdsunt trasaticu linieintreruptd,iar
pilieriisunt hagurali.Primultimp constdin
aflareacentrului
de presiuneP gi a mdrimii
fo(ei ce aclioneazdinacestcentru.
Pentruaceastase cauti centrulgeometrical dinlilorartificiali
Pr gi Pz.ConsiderAndcoeficientul
masticator
al primuluimolarca fiindegalcu 6, centrulde presiune
al
protezei
va fi mijlocullinieice unegtePr cu
P2gi va primio fo(d egaldcu Pr+Pz=12.
in felul acestaam stabilitvaloareasi
punctulde aplicareal forteiactive.
in al doilearAndse va calculacentrul
de rezistentaR gi valoareasa absoluta,se
inseamndcentrelegeometriceale dinlilor
pilieri(tt, rz, rc, tq).Considerdm
coeficientul
masticator
al premolarului
al doileaca fiind
egalcu 4, iar coeficientul
molarului
al doilea
R' =10 pe partea
cu 6, centrulde rezistenta
dreapta,se va aflaliniace unegterr cUfz h
6/10de 11gi la 4110de 12.L" fel se calculeazd gi de parteastAngaR"=10.Centrulde
rezistenta
comunR=20se va aflala jumdtatea linieice unegteR' de R". Diagramadinamicdcompletdaratdcd legeapolinomului
R=20,P=12(fig.5.14).
estesatisfdcuti

212

Fr*S'

Fn4

Fig.5.14. Calculareapresiuniigi rezistentei

Pe lAngdverificarea
legiipolinomului
0 = culoarintrefeleledistale11,.21
este interpretarea
vectoruluiR-Pcaretre1 = culoarintrefeleledistale12 gi 22
buie sa fie mic (ca in cazulde mai sus)
2 = culoarintrefefeledistale19,29
dirijatspre anterior,pe liniamediand(fig.
3 = culoarintre feteledistale23 gi
5. 15 ) .
restuldinlilor.
Valorilepe care le putemda vectoruluiRPsunt:
0=0 - 0 ,5 m m
1 =5 -1 0 m m
2=1 0 - 1 5 m m
3 - peste15 mm.
Trasdm prin limiteleproximaleale
frontalilor
liniiparalelecu liniamediandobfinAndculoareleundese poatesituavectorulRP (fig.5.16).
Fig.5.15.CalculareavectoruluiRP

213

Fig. 5.16.Repartiliaculoarelorgi sectoarelor

Unindcentrulgeometrical cAmpului
protetic
al din[ilor11 gi
cu centrulgeometric
21 oblinemsectorul10, undeesteorientat
vectorulRP. Sectorul1 se obtineunind
centrulgeometrical cAmpuluiproteticcu
centrulgeometric
al dintilor12,22;sectorul
${.rt*6
2 apareunindcentrulde greutateal cAm- $ft.r'"'-&
* $ T'
puluiproteticcu centrulde greutateal dinlilor 13 9i 23 iar tot ce este posteriorliniei
sectorul
3 (fig.5.16).
caninereprezintd
Fig.5.17.Diagramadinamicda unuicazparticular
RP inDirectia9i mdrimeavectorului
dicazonain carecdutdmdinfisuplimentari.
Echilibrul
dinamicposeddnumaiprojos
diagramadinamicd tezeleintercalate
Reddmmai
iar dintreacesteanumai
completda unui caz mai complexTncare aceleacarese sprijindpe un numdrsuficinu este ent de dinli. in celelaltecazuri(edentalii
se observdcd legeapolinomului
satisfdcutd,R=20,P=24,protezanu este frontale,edentafiiterminale,
numdrinsufiperfectechilibratd,
vectorulde instabilitate cientde dinfi)in careprotezase ancoreazd
cu orientare gi nu se sprijindeste imposibilde realizat
avAndo direclieparamediand
protezei un echilibrudinamic,funclional,
Tn sectorul2. Pentruechilibrarea
optim.in
trebuieaddugatincd un pilierde partea acestecazurigi mai ales in cele douddin
stAngdin regiuneafrontaldindicatdde vec- urmdse utilizeazd
intrerupdtori
de forfa.
4,
tor, care sd aibd cel pulin coeficientul
pentrua asiguraechiliin concluzie,
predeoarecediferenfadintrerezistenlagi
trebuiesd
brulstaticAidinamical protezei,
dinamice existeun echilibruintre gei 9i conectorul
siuneeste4, conformdiagramei
(fis .5 .1 7 ).
principalastfel incAt centrul protezeisd
coinciddcu centrulde gravitatieal boltii
palatine.Se va procedaastfel:

214

se traseazddiagramadinamicdcare
gi in
aratdcAlipilieritrebuieconsiderati
ce regiunetrebuiedistribuiti;
o se afld centrulde gravitatieal bolfiipalatine(G);
. se determind
centrulde greutateal geigr;
lor protetice- gr 9i respectiv
o se determind
9", centrulcomunal geilor
protetice
(alpo(iuniiselare);
. considerAnd
ges,
G gi 9", se determina
centrul de greutate al porliunilor
extraselare
ale protezei,caretrebuiesd
fie simetriccu gsfald de G pentrua asiguraechilibrul
protezei.
Centrulde greutateal protezeiG' trebuie sd fie va fi la egalddistanfade g= gi
g"" $i deciva coincidecu G. in acestmod
va fi satisfdcutdlegea echilibruluistatic
dupdcareG' al corpului
susfinut
trebuiesa
porfiucoinciddcu G al corpuluisusfindtor;
nea extraselard
va trebuisd inglobezeloate acestecentrede greutate(astfelcentrepolile de greutatese vor aflain interiorul
gonuluide sustinere)
elementele
de agregare se vor prescrieTnfuncliede situatia
(fig.
clinica9i fo(ele ce trebuiecombdtute
5.18) .

principiul
Fig.5.18. Design-ulprotezeirespectAnd
gi
stabilitd[iistatice dinamice

215

Estede la sine infelescd in scopul


construiriiunui aparatproteticcare sd se
integreze
in ansamblul
morfo-funcfional
al
sistemuluistomatognat,elementelede
echilibrustaticAi dinamictrebuiecorelate
cu principiile
terapieifuncfionale
care trebuiesi steala bazaoricdruitratamentprotetic.
Forlele ce actioneazdasupra unei
protezeau fostclasificate
in forfe verticale
- de tracfiune(directi, indirecti sau de
basculare),de presiune (masticatorii),
forte orizontale-tangentiale, radiare
(sagitale,transversalegi oblice).
Aproapein totalitatea
lor (excepfie
fac
fo(ele ndscutedin greutateaprotezelor)
fo(ele verticalegi orizontale
iau nagteredin
jocul forfeloractive 9i pasivecare aclioneazdin cadruldinamicii
mandibulare,
Proteza impreundcu cAmpulprotetictrebuie
si formezeun tot morfologic
Ai func[ional,
care sd anihilezeintensitdfile
nociveale
gi producerea
forfelorverticalegi orizontale
acestorfo(e.
Forfelede tracfiunesuntforfelecare
protezaadjunctdde pe
tind sd indepdrteze
cAmpulproteticmanifestAndu-se
directsau
pe o direcfie
indirect
verticald.
Forlele de tracliune directd sunt
aceleforlecarese manifestdin sensvertical,tinzAnd
sd disloceprotezade pe cAmp,
Ele se manifestdatAtstaticcAt gi dinamic
in timpul exercitdriifunctiiloraparatului
Forfelede trac[iunedirectd
dentomaxilar.
lipicioase,
suntgeneratede alimentele
actiuneamugchilorobrajilor,buzelor,limbii.
Greutateaprotezeieste favorabildforfelor
de tractiune
superiorgi
directdla maxilarul
se opuneacestorforfela mandibuld,

Forlele de tracliune indirecfd sunt


rezultatede fapt din forleleverticale.Se
mai numescAi forfe de bascularegi apar
de obiceiin cazulcAndprotezanu a fost
prin nerespectarea
staticcorectechilibratd,
montdriidinlilorpe creastasau a agezdrii
(linialui Prothero).
linieicrogetelor
Cel mai
frecventsuntgenerateprin agezareaincorectda linieicrogetelor
carereprezintd
axul
de rotaliein jurulcdruiase producemigcarea de bascularesub actiuneaforfelorde
tractiune.Prin urmarebasculareaeste o
migcarecomplexd
Tncadrulcda protezei,
reiaare loc o migcarede ridicare,infundare, de apdsareasociatddeseoricu deplasareain intregimea protezeispre anterior
Dacdlinialui Protheroeste
sau posterior.
fatdde centrulbazeiproagezatiexcentric
tezei protezase transformdintr-o pArghie
cu un bra! sau cu doud brafe inegale.
AtuncicAnd fo(ele de presiunemasticape brafulmai lungproteza
torieactioneazd
in jurullinieide sprijin,iar brabasculeazd
tul mai scurt se indepdrteazdde cAmpul
proteticconformrelalieiB=FxL
Dinacestmotivtrebuieca liniacrogetelorsau axa de rotaliesd fie astfelaleasd
TncAtsd treacdneapdratprin corpulprotezei,iar protezasd se intinddin modegalla
ambelepd(i ale axuluide rotafie.Dacddin
anatomo-clinice
acest lucru
considerente
nu esteposibil,
trebuieaddugatprotezeiun
elementnoude sprijincaresd prelungeascd protezadincolode axa de rotalie,transformAndpArghiacu un braf sau cu doud
brafeinegaleTnpArghiecu doudbraleegale. Acestelementvariabilca formdgi construcliese numegteopritorde basculare
(Kippmeider
retainer).
Opritorul
sauindirect
de bascularepoate fi constituitdintr-un

216

croset, un croget continuu,un pinten


ocluzal,baza protezeigi oricealt element
protezadincolode axulde
ce prelungegte
rota[ie.Din punctde vederemecanicstabilitateaprotezeinu poate fi optimddecdt
atunci cAnd este respectatalegea lui
Sadringi Biaggi:momentulde rdsturnare
saude basculare
sa fie inferiormomentului
Fortade basculare
a protezei
de stabilegte.
pe cAmpulproteticva fi anihilatdnumai
atuncicdnd forla ei de ancorareape dinlii
va fi mai mare.
stAlpisauforfaopritorului
impotrivaforfelorde tracliunese folopldciipe bazagi succiunea
sescadeziunea
atuncicAndea poatefi creataprintr-obuna
inchideremarginald.
in realizarea
acestor
douadeziderateintervino sumade factori
cunosculiincd din cursulde edentatietotamarginild printrecareamintimprelungirea
lor protezei,mucoasapasivmobila,ocolirea formafiunilor
anatomicemobile,exisplaneetc.
tenlasuprafetelor
Formulalui Stanitz sintetizarelatia
dintreforlade adeziuneFa, coeficientul
de
tensiunesuperficiald
al saliveiC, suprafafa
bazei protezeiA gi grosimeastratuluide
lichida.
Fa=2CAla.
Fo(a de dislocareFd trebuiesa fie
mai micddecAtforfade adeziuneFa pentru ca protezasd fie in echilibru.
Retenliaasiguratdprin portiunile
corespunzdtoare
ale elementelor
de agregare
situatein zonaretentivd
sub liniaghid,culise,etc. Ney cereacrogetelor
sd indeplineascdtrei funcfii: sprijin,centuraregi reteoriacrogetenlie,iar Roschfundamenta
telorpe bazaa patruprincipii:retentia,reciprocitatea
stabilitatea
9i fixarea.Ambele

sistemeacordeo atentiedeosebitdretenti- parodonto-muscular


descrisede Rubinov,
ei in scopulrealizdrii
uneistabilitdli
optime. comanddintreruperea
contractiei
musculaRetentiaeste asigurataprin antebra- re in funcliede duritatea
gi exalimentului
care nu trebuiesd penseze perientaacumulatdde individ,presiunile
ful crogetului
dintele.Acliuneaextremitdlii
flexibile
a cro- masticatorii
neatingAnd
niciodatdintensitdfi
getelorinceteazdodatd angajatdin colul dureroase.
prinsintre
Cum muco-periosul
de retenlieundeva rdmAnepasiv.Retenfia ga gi mucoasdeste mai sensibildecAtpase exercitdin momentulcAnd fortelede rodonliulspecializat
presiuin dispersarea
protezei.
tracfiuneincearcddislocarea
nilor,iatdunadin explicatiile
eficientei
masForfade acliunea extremitatii
flexibile ticatoriireduse(1/3-1/5)in cazulprotezelor
a crogetuluieste in functiede gradulde cu sprijinpurmucozal.
gi forma braluluila
indoire- l-sectiunea
Dacdse considerdcreastaalveolard
punctulfix -Sf-, coeficientul
de elasticitate ca un cilindruacoperitde gauaproteticd,
- e-gilungimeabratuluiflexibil| -conform protezase afld in echilibrustaticatunci
formulei
cAndrezultanta
fo(elor de presiunetrece
prin centrulcilindruluicare corespunde
Fr=3lSFe/13
Pentruca protezasd fie retinuti pe mijloculuicrestei alveolare. Deoarece
cAmp,trebuieca forfade retenfiesd fie mai protezaare doud sau mai multegei dismaresau cel pufinegaldcu forfade tracti- pusebilateral,
forteleaclioneazd
simultan
une sau de dislocare.
impotrivaforlelorde asupradintilortuturorgeilor9i prinacesgi elementele tea asupracresteloralveolare.Cum geile
tracliuneindirectdaclioneazd
specialeca opritoriide basculare.
sunt uniteprintr-obaza (placatotalasau
Fortelede presiunemasticatorii
pe o
sunt schelet)presiunilese disperseazd
multipleca directiegi sens,ce acfioneazd suprafaldmult mai mare. CAndproteza
asupradinfilornaturaligi prin ei asupra se sprijindexclusivpe gingie,limitasuosului,neutralizAndu-se
in parodonfiu
de mij9i in prafefeide sprijineste constituitd
stAlpiide rezistentdai maxilarelor,
actio- locul crestei alveolare.Dacd rezultanta
nAndasupradinlilorartificiali
susfinulide forlelorde presiunemasticatorii
actioneageileprotetice
gi, prinintermediul
acestora, zd Tninteriorulacesteisuprafelede prela nivelulmuco-priostului
dinamic
9i osuluisubia- siune,protezase aflain echilibru
cent. Intensitatea
acestorforle depindein gi static,iar forlelese transmitprin baza
primulrAndde capacitatea
mugchilor
ridi- protezeitdrda producebascularea.
CAnd
citori ai mandibulei,
de naturaalimentului, forlelede presiunemasticatorii
acfioneagradulde sensibilitate
al parodonliului
din!i- zd in afaralimitelorsuprafelelor
de sprilor stdlpigi respectivai muco-periostului
in jin, protezava bascula.
cazul cAnd sau se sprijindpe mucoasa
in cazulcAndprotezanu se sprijind
(existAnd
posibilitatea
pe muco-periost,
unuisprijinmixt.)
ci pe parodontiul
dinfilor
parodontiului
gi mucoa- restanli,
prinintermediul
pintenului
Sensibilitatea
ocluzal,
parodonto-muscu-barelorcu cdldreli,culiselorsau altorelesei prinreleulreflexului
gi respectivgingivo- mentede sprijin,liniiledreptecare unesc
lar, gingivo-muscular

217

punctelede sprijinocluzale,delimiteazd abrazalicu atAtscadeaceastdposibilitate).


suprafalade presiuneparodontaldcare Forfeleobliceaplicatepe pantacuspidiani
trebuiesd depdgeascd
suprafatade sprijin au in majoritateacazuriloro rezultantdorimuco-periostald
astfel ca prin montarea zonlaldnocivdpentruparodontiu.
Din cele expusemai sus rezultdin
dinfilorartificiali
for[elesd caddin interiorul
sau la limitasuprafeteide sprijinparodon- modevidentce o protezdparlialmobildcu
generate dinfiartificiali
puterniccuspidati,
tal.Acfiuneafortelorde basculare
va culege
de nerespectarea
montdrii
forlele
dintilornu trebu- cu precddere
din ciclulde masticafie
ie combdtutdprinaddugarea
de crogete,ci oblicegi orizontale
carevor solicitaproteza
printr-ocorectdmontarea dinlilor.
?n sens orizontaltinzAndspre deplasarea
in scopullimitdrii
forlelorde presiune ei. Fo(ele orizontalese transmitasupra
care tind sd infunde protezape cAmpul cresteloralveolaregi asupradinlilorreprotetic,exercitAnd
presiunisupraliminare stanlicu care protezavine in contact,prin
se utilizeazdpentru sprijinireaprotezei, sistemulde ancoraresau prin intermediul
pintenul
ocluzal,porliunea
rigidda crogetu- bazeiprotezeiducAndin cele din urmd la
lui situatddeasupralinieighid, gherutele atrofiaexageratda cresteigi mobilizarea
incizale, crogetul continuu plasat pe dinlilorprinsolicitdri
nefiziologice.
Din aplicareafo(elor de masticalie
cingulum(baracingularda lui Housset9i
Roux), coroaneletelescop, barele cu asupradinfilor,rezultdmigcdridentarede
calSreti,sistemulimaginatde Dolder,ex- foartemicdamplitudine
datoratdrezilienlei
tindereabazei de sprijin muco-periostal. parodontale.
in cursul acestor migcdrio
Porliunilerigideale crogetelor
situatede- partede forla primitdde dintese transmite
mas- vecinilorastfelincAt s-ar puteaspunecd
asupralinieighidse opunpresiunilor
ticatoriinumaiatuncicAndaxulde inserfie Tntreagaarcadd participdla dispersarea
al protezeieste identicsau foarteapropiat forleiiniliale.Datoritdacestuifenomeniau
nagtereforfeletangentialecare sunt neude directiafo(elorde masticalie.
Forfeleorizontale.in categoriafo(e- tralizatein cadrularcadeidentarecomplelororizontale
forleleorizonta- te. Cdndintr-oarcadddentardapareo bresuntcuprinse
le propriuzise, ndscuteprin migcdrile
de gd, forfeletangentialeactioneazdasuprea
gi delateralitate
in timpulmasti- din[ilorlimitrofi,
ale mandibulei
ducAndla inclinarea
catiei,precumgi forfeleorizontalezise gi plasarealorin direcliaspafiuluiedentat.
parazitarece rezulti din descompunerea
Este bine cunoscutcd arcada infeforfelorde presiunemasticatorie
cAt gi din rioaracaretransmitefo(a estecircumscriprotezelor.
deplasdrile
sd de arcadasuperioaricareprimegteforin timpulmigcirilorde triturare,
man- ta. De aicise deducecd dinliiinferiori
tind
in sd indepdrtezepe cei superioriin afard,
dibula exercitdmigcdride lateralitate.
cursulacestormigciri,cuspiziiarcadeiin- fenomenvizibilin edentatiilesuperioare
ferioare sunt cei care transmit forfa terminalebilateraleextinse,unde frontalii
maxilari,
numaila sfArgitul
ciclului maxilari
se deplaseazdin
cuspizilor
evantaimdrindude masticatie(cu cAt cuspiziisunt mai gi inclinarea.
Se gtie de asemeneacd in

migcdrile
de inchidere
a gurii,directiafo(ei adjuncte.Producerea
acestorforlenu poaexercitatede arcadamandibulard
asupra te fi evitatd,dar proteticianul
trebuiesd ia
pentrua le diminuaamploaarcadeimaxilarela nivelulregiuniifrontale toatemdsurile
este tangentdla arculde cerc descrisde rea9i in finalpentrua le neutraliza.
mandibul5(EdvinSinde).Ca atarese va
Forleleorizontalepot aparegi in urproduceo intinderepostero-anterioard
protezeiprodusede cona
ma deplasdrilor
frontalilorsuperiori.Acest fenomeneste structii defectoase,creasta descendentd
consecinlafor[elororizontalecare acfio- sau ascendentd
mucoasagingivaldcu moneazdasupraarcadeidin interiorulsemi- bilitateorizontald,
etc. Neutralizarea
aceselipseicdtrein afardin sensradiar.
tor fo(e se poateobfineprin: mdrireasuin cazularcadelorinferioarefenome- prafeleide sprijin(adeziune)
a protezeila
nul comportdalteaspecte.in timpulmigcd- cAmpulprotetic,construirea
de gei protetirilorde masticatie
fo(ele se transmitdAnd ce cAt mai intinseincluzAnd
o sumd de
spre interiorularcadeicdtre in afard in elemente
proteticcaresd se
ale cAmpului
sensopusinclindrii
dinlilorlaterali.
in cazul
opund migcdrilororizontale(tuberozitdtii
frontalilor
inclinarea
lor cdtrevestibulduce
maxilare,tuberculimandibulari),
inmulfind
la cddereafortelorparaxialgi accentuarea
numdruldintilorstAlpiipe carese ancoreainclindriicu atAt mai mult cu cAt la acest
zd protezain scopul dispersdriifortelor
nivelcorticalaosoasdvestibulard
este mai
(crogetcontinuu),
aplicareaunor mijloace
slab organizatddecAt cea orald. Dintre
de legdturdintre protezdgi dintiistAlpicare
acesteforfe radiareunele aclioneazdpe
pardirecfieantero-posterioard,
sagitald,asu- sd nu transmitdacestoradecAtin micd
pra grupuluifrontalfiind fard efectasupra te forlele orizontale(conexliunielastice,
spdrgdtori
de forta,etc.)
dinfilorlaterali.
Alt grupde forfeorizontale, amortizori,
Ori de cAteori o protezdpartialmobiradiare aclioneazdasupra lateralilorpe
direc[ietransversald
fdrdefectasuprafron- lizabilSse bazeazdpe principiultraversei
talilor.Mai existdun grupde forle radiare fixatd la un singur capdt pe un dinte
terminale),
la nivelulcontactelor
oblicece acfioneazdla
nivelulcaninilor
Din (edentatiile
de agregarecu dintele,nasc
celespusemaisus rezultaconsecinld
de o elementelor
extremaimportanta
in imobilizarea
seii
dinlilor forlede torsiunecauzatede infundarea
pentruimobilizarea
grupuluifrontalse cu- proteticedeterminatede presiunilemastiprindgi premolarii
gi ginade imobolizare; catorii9i permisade rezilienta
mucoasei.
pentruimobilizarea
lateralilor
se cuprindgi
protezelor
pa(iProblema
echilibrului
grupurile
frontalii
sau se solidarizeazd
late- al mobilizabile
9i totodatdbiostaticasisterale intre ele prin intermediul
unei bare muluistomatognat,
adicdechilibruldintre
transversale.
protezagi [esuturilemoi gi durecare alcdNeutralizarea
fortelornocive,parazi- tuiesccAmpulproteticau fost multdezbdproblemabiologicd
tareconstituie
cea mai tute in literaturade specialitate.
Spredeoimportantain construcliaprotezelorgi cu
sebirede Cummercare considera
cd disatAt mai mult in cazul,protezelorparfiale
pozitivul
de stabilizare
trebuiesd se opund

219

numailinieide basculare,
cerintele
actuale
pretindo stare de echilibru
biofiziologice
total a protezeimobilefatd de elementele
constitutive ale
cAmpului protetic
(Vasilescu).
Echilibrul
unei protezemobile
realizeazdmenajareaelementelor
cAmpului protetic,impunAnd
o incdrcareminimd
atAt a dinlilordestinaliancordriiprotezei
cdtgi suprafefei
de sprijin(Dubeq)

alveolo-jugale,
frenurile
buzelor9i al limbii,
Tntreaga
zond de reflexiea mucoaseifundurilorde sac,limba,obrajii,palatulmoale,
uneledin acesteelementeacfionAnd
asupra marginilor
protezeiincorectmodelate,
alteleasuprafeteiexternea protezei.
Alimentelelipicioaseaclioneazdin
protezelor
sensuldesprinderii
de pe cAmpul
protetic,fo(a lor activdde tracliunefiinddigi invers
rect propo(ionaldcu vTscozitatea
propo(ionald
cu gradulde lustruire
al proteTendintelede dislocare a protezezelor.in scopulanihildrii
de acliuniide deslor partiale adjuncte 9i mijloacele
prinderea protezelor
se folosescunelemijde neutralizare
loace specificein funcfiede factorulcare
SintetizAnd,se poate conchidecd
gi mijloacede stabilizare
aclioneazd
carepot
aparatulproteticparfialadjunctaplicatpe
protezelorde
aclionaimpotrivadesprinderii
fo(e
cAmpulproteticfiindsupusmultiplelor
pe cAmpulprotetic,indiferent
de cauzacare
ce aclioneazdla nivelulsistemuluistomao produce,fiind necesardo imbinarejuditognataretendinlade a se deplasain orice
cioasda celordoudposibilitdli.
in madirec[iea spatiului.Degiclasificarea
Mijloacele
specifice(in funcfiede facprotezelor
parnierade mai sus deplasdrile
gravitatitorulcare aclioneazd:
accelera[ia
de cele mai multe
liale adjunctereprezintd
onald,nu poatefi anihilatd(exceptAnd
stdori migcdricombinatedintrecare cele mai
prin urmareprorilece imponderabilitate),
frecvente
suntcelede rotaliesaubasculare.
tezelevor avea totdeaunao greutate.lmprotezelormaxilarese
Desprinderea
portanteste cd aceastdgreutatesd fie pe
acestora
datoreazdin primulrAndgreutdlilor
in acelagi
cit posibilmai micd,asigurAnd
fiind "suspendate"
de cAmpulprotetic,spre
timppieseiproteticeo rezistentd
suficientd.
mandibulare
deosebire
carese
de protezele
Purtdtorilor
de protezemobilele este con"sprijind"
pe cAmpulprotetic
ai la caregreuta- traindicat
consumulde alimentelipicioase,
Greutea reprezintd
un factorde stabilizare.
luAndu-se
in acelagitimp mdsurilegatede
tateaprotezelorestedeterminata
de greutalustruirea
corectda acestora,evitareamoprogi volumului
tea specifica
a materialului
deldrilorretentive.
in privinlaanihildrii
tenfolositegreutatea
tezei. Dintrematerialele
generatede pir[ile
dintelorde desprindere
specificd
cea mai mareo prezintdaurulplagi se extindcorectmarmoi se modeleazd
tinat,iarceamaimicdacrilatul.
ginileprotezei,se lustruiesc
Ai se concep
Pdrlilemoi ce vin in contactcu proteincdtsd
astfelprotezelepa(ial mobilizabile
za parlialmobilizabild
reprezinteal doilea
ocupeintregspaliulproteticneutral.
factorcarecontribuie
la desprinderea
sa de
Mijloacelenespecif
ice:
pe cAmpulprotetic.Este vorba in primul
. adeziunea,succiuneasuficientcoperpendiculare
rAndde inse(iilemusculare
mentatein capitolulde edentatietotald
plicile
pe marginile
protezelor,
ligamentele

220

sunt activemai alesTncazulprotezelor


cu
placd;gi a geilorterminale;
o extremitdfile
elasticeale crogetelor
angajatein conulde retentietrebuiesd fie
astfelcalculate
TncAt
sd cedezenumaitracfiuniivoluntare;
o prelungirea
geilorin zoneleretentive
protetic;
alecAmpului
o mecanismespecialece actioneazd
prinfrictiune;
ogreutatea protezelor in cazul
edentalieimandibulare
reprezintdun elementde stabilitate
dince in ce mairarfolosit.
pe o direclieverticalicuDeplasarea
prinde9i infundareaprotezelor
carese petrecenumaiin timpulexerciterii
acelorfunctii care necesitdaplicareade presiunila nivelularcadelordentare(masticalie,
degluti(in ultimul
!ie)precumgi in uneleparafunclii
caznu se puneproblema
anihildrii
forfelor
ci
se indepirteazi,cauza).Gradulde infundare estediferitin funcliede intensitatea
presiunii rezultatddin activitateamuscularS,
nodulde transmitere
a presiunii
de la nivelul
suprafefelor
ocluzalela os, rezilientamucoasei,mdrimeasuprafelei
de sprijin.impotriva infunddriiprotezeiparlialmobilizabile
scheletate
aclioneazd: toateporfiunile
rigide alecrosetelor
agezatein conulde sprijin;
pintenulocluzalsau supracngular;
barele
gheruleleincizale,
supracingulare,
coroanele telescopate,
sistemulDollderAcherman
sistemde culisare.
Deplasdrile
in planorizontal,
degimai
reduseca amplitudine
sunt mai periculoase, dat fiind efectullor nocivasupraparodontiului.
Deplasdrile
mezialese datorescde
obiceiunorangrenaje
interdentare
incorecte caregenereazd
fortelede mezializare.
La

nagtereaacestorforfecontribuie
limbaprecum gi anumitecaracteristici
ale dinamicii
mandibulare.
Acesteforfe nu ar fi nocive
dacaefectullor nu ar fi inlesnitde anumite
condiliimorfologice,
absentagrupuluifrontal
cu creasta atrofiatd,cu creasta edentatd
descendentd
distal,dezechilibrul
intretonugi mugchii
sulorbicularului
limbiiin favoarea
acestoradin urmd,angrenajinversfrontal,
prinprotezare.
supraocluzie
realizate
impotriva acfiunii de mezializarea
protezelor
parlialmobilizabile
scheletate
se
folosesc: redareaunei curbede ocluzie
sagitale ugor accentuatd,cu contacte
ocluzaleechilibrate,
contactulbazeiprotezei cu fata distalo-orald
a dinlilorrestanli
sau aplicareape acestia a conectorilor
principalidentari,geileproteticepe intreaga creastdalveolard,
creareade spatiu(in
po(iunea anterioara)suficientmigcdrilor
limbiisubarticularea
frontalilor
Deplasdrile
distalese intAlnescin cazul edentaliilor
terminalecu creastadescendentdgi curbasagitaldde ocluzieaccentuatd.in scopul frAndriideplasdrilor
distale ale protezelorparfial mobilizabile
scheletate
se folosesc:
. curbade ocluziesagitaliinversd,
. dispozitive
mecanice
o porliunilecrogeteloraflatepe felele
mezio-vestibulare
aledin[ilor,
o pinteniocluzalidin fosetelemeziale
ale molarilor,
ocoroanetelescopice,
oculiseintragi extracoronare,
ocrogetereciproc,
ocrogetcontinuulingualcu gherule
incizale
articulate
mezial.
Folosireaintrerupdtorilor
cu resortin
cazuldeplasdrilor
distale,asigurdprotecfia

profilacticia dintilorrestanfifdrd sd Tmpie- continuupe dintiifrontaliin edentatile


laterale, pe cei lateraliin edentaliilefrontale,
dicedistalizarea protezelor.
vestibucrogetemucozale
Deplasareavestibulo-oralda prote- pldculelinguale,
basin cazul lare.Principiul
de bazdin combaterea
zelorare loc ?nconditiifuncfionale
poligonului
de stabicresteloratrofiate(retentivitatescdzutd). culdriiesteextinderea
protetic.BasculdNeutralizarea
forfelorce producdeplasdrile lizarein afarapoligonului
elemen- rile transversalese datorescde obicei
laterale
esteposibildprinfolosirea
telor mecanicede stabilizare:conectori montdriidintilorin afara crestei,alegerii
toruspalaa dintilorartificiali,
mucozalisprijinitipe hemiarcada
dentard, nejudicioase
Bascularea
in acestcaz se
coroanetelescopate,
culise,pintenioclu- tin proeminent.
printr-onoudmontarea din!iindepdrteazd
zali,brafeleelasticeale crosetelor.
StabilizaDin migcdrile
complexecea maifrec- lor respectivfoliereamodelului.
ventd este basculareasau migcareade rea protezelorpa(iale adjunctereprezintd
gi se rezolvd
a protezerii
rotatiein jurulunuiax sagitalsau transver- piatraunghiulard
prinliniacrogetelor
denumi- printr-oechilibrarestaticdgi dinamicda
sal reprezentat
tendintd in acestcaz gi axa de basculare.Una protezeiprecumgi princombaterea
din porliunilesituatede o partea acestui telorde dislocare.
protezeiadjuncTotalitatea
migcdrilor
ax se infundd,in timp ce cealaltdse desprindede pe cAmp,ceeace ducela folosi- te este atAtde complexdgi atAtde numeprotezeia acelo- rogi sunt factoriicare o influenleazd
incAt
rea in scopulstabilizdrii
ragielemente
careTmpiedici
desprinderea este imposibilsd o tratdmcu pretenliiexprotezei,dincolode haustive.Pe de altd parte transpunerea
9i respectivinfundarea
Tnscopulegalizdrii
mo- Tntr-un
sistembiologica unorjudecdlifiziaxulde basculare,
Agadarin combate- co-mecaniceconducela obtinereaunor
mentelorde basculare.
dacd nu false.(Tarea migcdrilorde bascularese folosesc concluziiaproximative
elementelede retenfieindirecte:croget belulA).

222

'i)G
.D

*
(!

E
g
$

a
tr
o

e
$

-N

S
Q)

I
eq)

g
o
a

sFFs

E3E

gsE

$r.e

3'E
H
sE+

( d9

6. >
EO,
)Oc

o-6

.{:H

o!-

TF

Eo

& 'o,

E?
<=6

'OOc(d

Faee

*{f f i

,O2

QE = .9

H' g + :

gEig

'No

gE

E
$

op
Eo-

()

=:": fiu g

,Q)

9'"3='Ffi$: EEHE-t

EE

a.

;8 ,.E

EqEC
"-ncBE$*tesPEsEE
=t a t EHs 3 EX $ s : = x E $ s r
g
F g f is*I a *,ssit.aE=Hps
gS-t

o
o

te

= apE
: = o - b 6 *c <d

IE
8eo

EEE

eE
E
g

f;g

sE s E3P
.s. 6E-U

-H.!=
u' 6 fi.H^ _ sF A

FEssgegs

o
a

rp

n " 'E s

'SEEE * f;fr e s * $ E

tg
.g

Q)

eo

.E

E ei, gE d ,B.t;:S F E E

$
E

.
;
.
*
rEe
F
t
$:
E
f
i:
.
E
,
s Eb ; E e F E fi $ R E H " i 3

Q)

e
$
o.
\

EEs FB, N

'a

q)

'.sG.st::
F ! S, S fra E ;.tF

oE
<(d

.e

E
8

= r r =r r r r

bq
$

80.**.PE
sef:fr
,EE$;g
E;ESSS

s.F

E
G

I
E

.4

qiE
o

t'
ss8

C)

6o

223

il
)G
tA

33s
S ;Fi

F es p H F
, ; E =8 H c

*
E

E c0 fl ;e Eg [

E
^P
69

.c
L

oU'

OE

oo.:v

; Etg fr$ ti c q
cfr$9EiEf;g
E
: $E g = ' F t E ; e H
I
H$fiE
AFEgj
i
I
F
s
o

a)

'{='
o)
E
o

E
o
RI

a
tr
o
o

g
o
o
G
o

O{>.?

q)

E " g E' S , g I 6 . . 8 F e ; ;i

J:

ON
E(l)

:s
.g
o
o

o) o
Tt

= .q
o)c)

; s H tE

.o

Sr
Y
Q.>

E= ggE

Yco(6
oro(l)(,

5=i

<=

o) 'i

'= o- c)
= .(gE

UE . =

p ' ,9

I dt

o- ( , .;i
oc :

E. =9

:3
8'd;
'tyc(,

(S {U

. C. = Eg

:=

,ifi H$
, e F e "E

N .9E U

XE:oP

8 -g ;

Ffi-s!9

)o

$RE

(so)x'=
6 (E X=9

= ii

= oo
b.g
5 ' kOE
e

R
.g '0
-o)(6

og

-d

=( !

IE

8o

N,o

iru

F ' JxRE

a_oY
(E

co
aro

ru%

:='-

iY(6
ct'
o=

( uts

3e
9tu

H...l.:

fl:

98
vH
;EF

L=_"

b6
(g

.N
(g

!-

g. t r xE

'=

cX o
' -.tru= =

,C E

o''8

n
E 9 6
F,86-='E

U'E

(dE(,(oE

Lts

n.g.pF._.=-s

.oP8.Eg

gdcoH cu
.,(U E

9?i'Fj.cbs

cftt

E 6 Eci
g

E
s
.T

$
.g

(S

{i

:=

)!!
to

c
o

f i stt

I
(r

'F

(g

o=.l i
l f,-o=oO
c=vp

FgFf; 8f;*to

EU

Htr

O'E "t

oE
5_6.9
Y'=
p_r_k=
N a=

E
G

ct

rON

E,oEgg

,F
6 tr

v.L

rv

'{=t

l ,E';

VR P

EE C

Jauv:
I'=

9si
8H 5
Hr8

CD.

8;

' .= i ?5oE
da tv

of

o-

'F..j
E oo
,6h:

P5
8
= o-o

'8 9
Pg

[ ig'$

' SoE

!t i:
'=$ o a t
o6CD.=

=(s
-o

60t

E
.F8.
. =X o

eE: atEE3e5EB-

fiE=o=? H

ss

^i

224

!q

'i)G

ss

to

g
a
(!

a
tr
o
()

g
o
o
Gt
o

Eg

E3 g

3:.;

nE
Ps-g=
o6 hL .l

*:,G

E +E E eE
illg\E:=..=

-d
.o 8U.Fs H

;X8 . P gH

ql

E
o

-s##

E si Sfifi

F
8
o

g l s ! rE
:3 Es

H. - s E - fi
r CE F E H E

L-

o-=
6io8
(o=o,
_b50
l ":
c-H .N
(E i :

:' o.s5.9

;F

6ct^6 t q g =
ii

0xobddb6
cl 9^P E

ggg1;EgHfi;g-e 3
.oX

HEHE q s H rsC#

fr:giEEEfrEsg.F

s EE^'T EEg S:E;E


.-q c.9

Sl

-tl

c:

o -(=

<u E

Or.

'+

H.E

.=

.!

=o

o
:oq<u'F=6at
il .g

6E

pU ,;,oU ,
.g' G6' -c

<=

# 3

SrEF58
rrttl

E
.g
o
(J

.h(u9& :

IE

8o

5E

EA- ( , - 6

.ed 6:
EEEg

:=O -

bE6

oXEF
Eif'ur,(U'g

' * gE E E

.E

3 S :E E
,s g E E E
S; S* e

q)

Fe F r f ;

E b E*s8 E
S
ta

tO

.i=

b .,F

S 5 E E.= P
s E E s E #o

E
G

ss

io

.\

E
(!

Rs

s
N

.g

Eo$

{i
!s

5)G

e8

fi*

224

:l
)G
to

o
a

: s3 F ad:
'H
sEs s r I

E9

EEE

s et

ss $i

t*
I
* esgF:=[
Ef ; f i
efi$
ti E c E : ss$

$s fi$
ee eF

g5
;- E.E
'dE=

EE-E"
igEc5esE
5 * 8 E E = E H
r*t
EecaiEfi:'=E
s # eFf i5'E pEFE
I =\
RI

as

-efi

E
o

()

FtoP696.='FtuE

I
I

E9

9: e

bs
";\
.t
g

;= E

-Eg
E8 E

!.,
9"

3'.S
ogE
c(/l

g
:N FE
fi
s
-E

8
Et
IJJ( sOF

sSE=C

.9b:69

ua.H
;e
H
S - t- A
s

:s
.E

'$5 _b.E
=

siI -

O=.}3O-

ffEg3*

g
o

:flis*=
FEFaE*

,9.3.e
8F
o'6

IE
8e o

F ' 6 .3
e==

* g s ,a
fi
E * .8
ll s u ' E o
ts 6-.tr 6

F ; "s

5 s flE
E
G

S
to
s
o

5)G
(r 10

ES

f i eo

ss gf

iigct*
-tF
d a_

$
. =f
;9S

ti

,g
s

so
$

E
g
(E

a
tr
o
()

I
6
-

Q A=

o:

* AE
P
ho
ts 5 5

E=

hohi. Qo o

ho

-o

EP

39

8*E,.

o- H"
t9

5E$ E
-

>o

ET

d.e;

=(d
O a/D

:n $s

Yt
>'d
(UE
P'o

U) *.\C
(s
c F .-

-SEE

ii .9

s.sGsi
Fc3
3

(dE

'r=

#E$ E ,

:s
.3
g
()

IE

8*

E
G
.o

tss
'g

d*

227

(sf
FE
6o

E_b

L' O c )

8 8.=fi "

)G

f;

go

;H;*

'gE

oE

EB

gg;HHrfEfiEg S*:uB

EasH
AE;g

a
tr
o
o

* fi gE =-fi E I

'=Fh;8o,

.E';

+,fi
HEt.;1P

E s E gEEgEE
gge" : i *$Ef i f l
E

# $5 3 FF*
'N .$'fiE.B
98.eio

,rb 6
9'O
,O=

o-x

'= ' s 1I i

:s
.3
g
o

a
,o 'dil

$ Hfi*;

qts
:.g

d,o

# E:Eq

a(6

:IE

LfieEg
.H
=fr

z'2

ae
=o

; H*

,IE

Ea;*

: . e5+ep-

6.e.=

'fi -b
8EE

s f ;E g'* ::E
:=

."$s .Ec
:='F

'{='
C)
(s

,sgE;

8o

oP

IE=h
(=

(g

IE

g fi$EE
8ge
'# E'8-E i; t U'E

E( Da ) EtsXO- c

e
I
I

s=

E IE

saii

E
g

F=c*g $

.= E:o

8.-'g

rg

EE

ri

g C : s * Er"

,=8

ESs'FEE-

-P

gggHgHEE

qE
Ec
OL

o-6
s5

E
G

S
to
s

tFsHrr FEFgg$
(g

s,|,

d
s
| ,' cL

l)

es
fi*
5)$

(llF

6<=

iE)

228

n
ig

;l

( do)

(b

9
(uE
0
.N o

)G
at,

-(OJ'
6-=o- y

-o g E
.o-o,

(g

. o. 9< g

E
HE
Eo- i

(!

E
o
o

= E$E
fa Eo

E E [.s

g
o
o

8 8 ,* g
cd P- EE

Ed E .C
oFo
=q) .N' =

ri trb g
o

sg

96
o

o- =

E3
S E,G

tg
.3
g
()

EH "i
ff E
Nc(5

He t

E AE
f ifi*
Ef ig
o =E

6H-o
f , I LN

:(D '-

Luo_o
o)

a
o

IE
8o

* 8 -s
6o-X

.=E.0E

= H'E
= T

!+

.=-

G)

E ' gHE

EP;E
E
ct
.a

=s$tgt

.S .Gl P .srg .9
.sE 'E ;E -S

E
bN.gF
rc S.=

:=

;'8
ss
fio

229