VINERI, 12 FEBRUARIE

IN BUCURESC1 SI

4681

ANUL XIX

ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri

un an

tret

pag.

25
1

24
12

.
.

.
.

Pentru

Districte :
.

reclame, Redactia

30
15

nefrancate se
nepnblicate

In Streinfitate a

an

.
.

.
.

tie

In aur lei 40

la

20
12

Wien

15 ale

se fac

2, Wien.
Moritz Wiest, in -Buda-Pest

Ungaria,
Servitenplatz.

25

NUMR

EDITIA

se

20.

FEBRUARIE

ele

cest

puns

minori-

cestiunea

tate parlamentara a ,mostenit modul

din sesiude
comparativ cu care pus
a si
trecuta.
minoritate
opositie.
tiunea
obstructiodeja
la
face
Este
seandalos, ea s'a
nismul eel
.trecuta.
alusiune la
pentru impedicarea cornnu sebine, a fost
activitati
a
resultatul
siunea
a nu
maea e
nu
s6le ? A rspuns 'ea
de
represintatiunei
trecut ?
duielilor date de
indeplini menirea la care a fost
aceste dou.
imensa majoritate a
de
dem :
resultate bune alegitorilor.
-N'a fost
actuala seEste deci vdit
a Corsesiunea
pentru
siune
a
Corpurilor
legiuit6re
nu va fi
;'n'a Corespuns mepurilor
daca majoritatea va
vorbit mesle, despre
de donea
de
regal.
cu minoritatea care abude sine se
este asa,
care este
de mandatul
e Vina,
lupune Intrebarea : a
Inainte de

de

Corpurilor legiuitre

fost

sesiunea

de

tre minoritate. Obiectul

prsonale,
Intro
alte

in-

dar cestiunea de a se
octuala sesiune a Corpurilor

timp al
parasite

facut

e
mM presus de
care
mifata
responsabila
paraliva
noritatea
seze activitatea legiferat6re,
a
tatea e
trecnd peste
create

datoria sa

perdeM

liberal ar
fie. acusat de nepasare
putut
daca. n'ar depus
interesele
pe biuroul corpurilor legiuit6re
importante,
de proiecte de
cerute de opinia
cari sunt de
de

daca

depinde
va fi mai
parlamentara,
direct
de
Majoritatea
tnjositre.

enervat

de

aminte.

inspirate de

Am asistat la acste
au consumat
am
interesele
fost unor

imporluare

fost cesunor soco-

ne

a-

Se va insista,

clamarea

la Viena

la Roma, pentru

va trebui sa
cestiunea principelui,
succedeze principelui Ferdinand, sa fie
regulata In mod prealabil. Cu un
negocierile vor fi
se prevede
borise.

DESBINA R EA
ne tntelegem :

Era vorba

de representatiune
.112100...61P

particular al

un

'sf-a pus

candidatura pentru Belgrad, fara a

tocmal prea sigurl de succes,

rusesc
curnd

el se vor reintrce In

de mahala, precum seribii

au trans-

tnvtat re

de la ora-

nostri

fost

pre-

pentru a
frumsA

tuv!at

a vorbi .?
ocara

bun, nu

calomnia nu se face
un

se

fi

presiune.
va publica

v'ati educat, d-le

Rusiel, muma tutulor Slavilor,
Austria este
d-le
diateanu ? In
societate
cercurile
Se discuta
Voit-ati
Caton Lacca e tuti
pi
Intransformati parlamentul
sub Domnia lui Milan

vrea s scie cale, presa

idel, de reforme.
de program,
ale
Nu cum-va cele doug
erau adresate

pu- mers decisiv, pe langa

minte despre legea
fi
aceea a
; acest
magiNoi suntem inclinatl a o
pe langa cele-alte
pentru a
pe mod
16
Februarie
la
n'ar fi
Dar, chiar
Riza-Bey sosit la
steguvern a'l declara nevinovat
o
Beyrut,
dar
suferind
un asemenea orn, rmane faptul
trecute. Bune
rilitatea
de a inerge.la Darnasc
'1
proiecte de lege,
rele sunt
de cate-va
espriCircula scirea ca Aarifi-Pasa ar deveni
respund ele
cum ar
nu s'ar
mare-vizir.
mate de opinia
Viena, 20 Februarie
ce
de intrigi
mai esprima
cestiune ; guvernul a emis parerea
Roma sunt .nevoie ar fi
Cabinetele din Viena
anatimiseze
corpurile legiuit6re
amesa
tinute
cele
curent,
desertori
?
la Berde plecare
de intrevorbirile ce
puntul
mai e ceva :
cornitele
lin
principele
Bismarck
privitre la
Drept
ajunul alegerilor, Epoca
propunerI
Nu sunt
facut
din partea Rusiel,
tte
printre candidatii oposiminoritatea
Ce a
nouile in- tiunei sunt
cOnversatiuni.
n'au alt
aceste
importante,
n'ar
parvie
vedere
de
cat
armate
vorbi de
o
luare anlinte(?
sunt
Bulgaria
dupa
caderea
princirusesci
; ea le-a nesocotit,
o eventualila un loe denunFerdinand, de cat
obstructionismul
nesocotit tale care
ar veni in discutiune
temerile ce
acsta
drept conduita
ar demonstra
a
Acestea stabilite,
rnarginindu-se
opositiei,
ce conclusie
trecem la cc- necesitatea
Ferdinand,
se
esiunea
stiunea privitke
cere caderea
s'ar intemeia pe a- alta putem trage, de
crede la Viena
legiuit6re.
a
?
consi- opositiel. e de pe acum
act ar
cePentru a respunde la
forta
desbinarea a intrat de
Bulgaria,
simptome, derabil
culegem
cat restiune
de
a opositiei ar fi
n'a
acum,
cand
adev'erata
drept
am
sistenta puterei actuale n'ar putea dura
pe temeiul
?
tnceput, ce va
mult.
a pune diagnosa
evenimentespera ca din
laudele
desce s'a ales din
prima zi,
Chiar
de la
intervenirea
s'ar
fost
din t6te
chis corpurile legiuitre
ce cas,
ea
la un scandal baroc, orga- nu pare a fi pusa
de comitele
sine qua non a
ca o
nisat de minoritate. Era vorba
nu

negocierilor.

obscene

parte, se scie

Constantinopol, 20

va face

Milenkoviteh

Bankovitch

careia

Englitera face o propunere

tanta
Correspondanee de l'Estc primeste de
la corespendentul el din Constantinopole
data de 15 Feurmatrea telegrama
o expresa
pe care o
bruarie
reserva :
sgomotul
La Constantinopole
ca Englitera ar
privitre la ocuparea
rea Dardanelelor. Flota engleza care se
Genuel ar desgasesce
tinata pentru acsta

misiunea de a Intindeti
drepta ceva tri
?
Fierbere In Rusia
o
presa
morala,
Am
avut
de
;
ar fi
dupa
Se
anunta
din Varsovia
lumina
sustimata de
ni se spune
minoritatea e amedin
provinciile
private
sosite
de
a fost
Acsta
de
se arunca, prin
baltice, acolo domneste o mare ferbere
Rosetti, contra guvernulul care, sprijinindu-se
de
neuitatul
anticipare, anatema asupra desertode 27 un
care a combiitut
edict senatorial; a ordonat
Inaintea
se
dea
asta ?
Ce vra
inculpatl de a fi
59
preoll
care dusmanii
Am aratat, acum cate-,va
cautat sa deturneze populatia
e
unui
important
de la religia
din
Calomniat-a,
ce se
din minoritate
scriitor politic
impune opositiei
E vorba
Din Bulgaria
de
frunte
al
pe
data de 15 februarie
scrie
Din
s'a
de d. Panu, care spune
Correspondance de Est :
le a
de (declarnatiuni desarte, ror
Scrisorile particulare ce se primesc aci
?
opositia trede 4lupte
din
diferitele puncte ale Rumeliel
subuie
vie
de 'reforme
ce
pe deplin
ferintele
mizeria nu
economice
sociale,.
primirea
spus, anume
calomnia
ocara ca Ferdinand In cursul ealtoriel sale la
Epoca
tre
de entuBurgas n'a fost
Slivno
arme
de
de
ca
artipublic
numr
depesile
siastica
precum
o
cole pesimiste,
cari nu se vorale. Guvernul nu e asigurat despre senAcestia
fost dascalii
intrigi, de conruperi,
besce de cat
pe
timentele populatiunilor
Pe de

de
de-

Intrunirea partidului radical a fost

alegetori
numersa; peste 1000
ce
asistaft la
stint conforme eu programul pe care
Oratorul
expus guvernul la
Tauchanovitch, a constatat
principal,
raporturi
bucurie
Austro-Ungaria (viue aplause).

profetisand Bulgarilor ca

de

Dupe nisce informatiuni sigure,

de 8 (20)

Belgrad

Se

bruarie

un articol inspirat de

rat lupanar ?

desbinata ;

Din Serbia.-Preparative

opreste

permite nepedepsit
audul nostru
fel de fel de

format prea

tabra

Informatiuni Exterire

de

ne e

care

de la Epoca

maabsoluta
siguranta cea
ioritatea se va desface
din membri
nu
trece la opositie.
Epoca de
chiar unele diare,
asigurare formala
mi- din candidatii nostri vor deserta draa
pelul liberal
nu
pentru
a
face
noritate
adi nu
schimbat
a
bate
seandaluri, nu
se
mai
de
(colectivitate,,
ci
pacele pupitrelor, ci pentru a lucra

rte
paralisate ? Cine a pus bete
?
la carul
Pentru a rspunde la aceste Intrea se pronunta,
aaduce
este destul
sle,
to mai multe
care
minte sirul lung de

20

Administratiunea, Strada

DIRECTOR POLITIC

mod expres
s'a compus dupe
LIMBAGIU DE MAHALA
a
siuni
de
exercitat
s'a ridicat
considera
ainvita sa
mod de procedare, ea ocsta
de Ino
am
opositiunei
Citind
a
arate actele
ca
resultate.
fara a
obicinuit la stilul surugiesc inauguafacerilor straine din
a se putea
Unul dill
de
La
rat
acst prosa, care, lipsind de
nemultamirea de a
cestiune : Accand Viena, pe
provisorl,
a credut nemerit s le Indea pe cabinetul din Petersburg angamajoritatea nu tine de
a corpurilor legiuitre vezu
tuala
din
Berlin,
se
injurii, ocari triviale
din giandu-se
?
la asemenea
ea
resolutiune de
pte constata o
;
cand s'a desehis sesiude a face a
puse, minoritate au fost
analisa
ceda imediat asupra
Corpurilor
legiuit6re, suntem sude catre
a urmat oficiale ce s'ar putea
biuroul
parte
: Mesagiul ne vorbeste de
aceea
la
biuroul ales sia, chiar daca acsta s'ar margini a
se strige,
cer o
importante,
multe
a
asculta
tribuna
parlamenprincipell Ferdiprin urmare se opune cere
e ilegal
.
luare
un limbagiti de sacagii, adopnand.
Judecnd
dupa
aceste
preliminare ale
care se la
S
situatiunea
intelegerea ar departe asupra
opositat de
de frunte
legiuitor.
actualele
punct din urma. S'ar suleva numerse
.nostru un rsperimininte de a se ajunge la prodar simptomele
cautam la
bine educati ne e
Ca

BUCURESCI,

& C-nie,

=Siner

www.dacoromanica.ro

ar fi pastrat

inspira neincredere
frontiera Turciel
atitudinea ostila a populatiunilor
A trimis ofiVratu, Plevna
Varna, dar se
ceri pentru a

Asemenea

indreptata

am fi urmat aceeasi

momentul de
demnitatea

tribuna
de elocinta
teanu,

Petre
Leca e tutti

Considerandu-ne de

rnartirilor pentru

recti

avnd a respunde

de a spune contra cul

o
timp a
Acum
Coburg,
strigatele de :
la Dranova
Rusia ! Mai multe persne fost
arestate.
studentii gimnasiuluI
La
revoltat contra profesorilor

sma contra acelora cari

fata

zelosi at guvernulul.

ca

a
Populatia a luat parte studentilor
tinere,
publica
organisat
un
meeting
pe
piata
sub di- spre a cere guvernului destituirea profene-am
educatia
rectiunea unor meni
Rosetti,
Negri, fratii Golesti, datori suntem
In districtul Jamboli unul din eel mai
partisani al guvernului, Vido
a
indignare armele murnationale, a
Mueff,
membru
dare
se. servesc
cari
revoltati
de abude
tintese a
presa
sub influenta
ce se
a tnjosi tribuna parlamentului
a transforma
Printul
qiarist
de
acest
birea

anu
la

insulte, la

dar inarnicilor
ocari, la insulte
cu calomnii.
menire pe
d3

care o avem, s nu admitern

cuinamicii noatri de

S fim siguri

politice
Corespondentul din Belgrad al
Correspondance

vienez

de Est trirnite

convorbiri ce a

lupta

15 Februatie,

Invinge, caci

dreptatea sunt eu
dreptatea
a Invinge de eat de

adeverul

despot
un
muntenegrean.

iar

un
de
Scrisrea
data din Agram,
dim
traducerea
pentru cititorii noltri de

Am vorbit eri
unul din principalii
de stat
Muntenegru care, mergnd la Paris, s'a oprit
aci
Agram.
intrebat
ce

TELEGRAFUL - 12 FEBRUARTE 1888

Serbia,

mai ales Rusia

acest moment
de putin interes pentru Muntenegru, cum o
indiferenta
care
primit In
aceste
emise In vedere de
a se Intemeia o Societate muntenegrna
de Navigatiune.
respuns el,

din diferite motive. Nu e un

cret pentru nimenl,
de
cercurile
putin informate, Ca nu de Societatea de
de
NavigaPune a fost vorba In
a subscri, ci
totul de alt-ceva. Se
atie ca fondatorit acestel
sunt
Petru Caragheorghevici
printul Nicolae al Muntenegrului.
el
luat patru sute de
Dar
ce
inconjra acum pe print,
pierdut cu
totul simpatiile Slavilor de Sud,
ales
de cand printul Nicolae
maritat fata

- coresp. partlenlare.

Wiestnik urmatorul
articol privitor la situatiunea In Rusia :
nu va tagadui ca Rusia are
trebuinta
prima linie de vindecarea
Citim in

sale

din

ca, in acsta

privint, situatiunea In care ne

tualminte, este asemenea
aceea pe
care o aveam
urma resbelulut din
Crimeea. De alta parte
aceste dou
epoci nu corespund

cum una eu alta.

Rusia fusese Invinsa d'o

tiune a puterilor europene, pe cand
1878, multamita
diplomatice a
cipelui Gorceakoff, am avut a face

Turcia'; Rusia
Caragheorghevica Resulta de
ca dobndi resultate, care, de
parura
Muntenegrul
perdut simtimntulut nostru patriotic, totuai
asemenea
simpatiile
despre Sudgrijara pe Statul vecin
alt motiv al
de care Vest. Atunci, dupa resbelul din Crimeea,
vorbip este faptul bine cunoscut ca Germania era
slaba ; acum
tte raporturile publicate in
unita, puternica,
avem aci o
asupra progreselor politice
materiale care nu se preocupa de alt-ceva, de cat
ale Muntenegrulul sunt din nenorocire
radica starea sa economica, de
frase fara
Constitutia din
paguba vecintlor si. Atunci
1868, care
puterile printulua
europeana se sfarama,
independenta magistraturel, responsabi- inamicul comun fusese trantit la
litatea
budgetul, lista civila, actualminte se formza o coalitiune,
acestea nu exista de
pe hartie. care - acsta nu mal e un mister este adevrat,
el
este indreptata contra
ca alianta reprelista sa civila scadnd-o la 6000 de
Diarele
pas spre o noua grupare a
;
dar ori-ce Muntenegrn ajuns sinta
la virsta de
El singur
puterilor ; eel d'al douilea pas cu
nou
pentru cheltuelile curtei sle dou se va putea face fara
treimi din veniturile Statulula
ultima ni se pare ca, la acest al doilea pas, nu
vorba despre aliante,
atreime se cheltueste absolut dupa capri- va
vor
cuvental
dupa fantasiile
Nikita
de vedere ni se pare
fond este un auto- Din acest
crat, duaman jurat al tutulor adunarilor o asteptare pasiva ar o politica d'o vae suveran tot atat de
alese de popor.
Rusia
declarat
chiliber, ca pul eel
absolut
solemn,
Muntenegru,
pacea ;
Sultanul In imperiul otoman.

de eel ce
In capul carora figurza

tul e dominat, la
'1

Caragheorghevica Asemenea
acest partid pe
numeram
Plemenac,
Vukoviteh,
Stancu Rodonici, Gravro Vukovitch, manerele
trebue

rele maestru In intrigi Pavlovica

Bozo Petrovitch. Tot Muntenegrui

trebue sa le imputam
acestor
metea ce a silit

pe
ca

sa

din
Cum ? veti intreba. Frte simplu.

dar acsta tot nu este de ajuns : Rusia

trebue

dea

de

este

tare spre a

puterile

doresc since-

din Zara , Hrvatska (organul

In sfrait

Starcevici),
Warszawski Dnewknik.

Inca aminte de a-

,Fie-care

titudinea neleala a acestor ziare fata

(Urmarea

deau, care
decorat. Esind
spus ca merit sa
Wilson ml-a
I-am respuns da,
la jurnalul
despre ce e vorba.
a
:

pe

am

Eaind In

deau ce Insemnza acele cuvinte.

ca sa te abonezi la
a
Expositiei, respunse Ribaudeau.
am primit o
Dupa
de la Dubreiul In care
trebue
M'am dus

la 200

150

1-am spus
o decoratie

voia purta
parata.

el

suma numal ca
milion nu
sprijin.
In

dat

decoratia daca

Herbert

tuira s ajut jurnalele

Wilson. Pentru

cerura 25.000
Am cons iscalesc o trata pentru 20.000
nu fusesern decorat la
nuarie, am refusat s
restul.
Am
ca am fost
m'am
dus la d. Wilson, care 'ml a spus
se
va interesa de mine
'ml va
dreptate.
nu primesc decoratia, prin
luna Septembre am cerut lui Ribaudeau
5.000 lei ce

dea

dadusem

Prin luna
Ribaudeau
a spus ca n'am fost decorat pentru nu
un acont de 5.000
am dat de
In Octombre am amenintat pe d. Ribaudeu

parchetulul.

pe

'1

Wilson explica cum a primit de

'1 a fagaduit
la Eliseu pe Crispin
'1 va recomanda ministerulut de comerita.
pentru a decorat
Apol intorcndu-se catre Crispin :

C-nia

perchizitidaca voiti
decora-

facuta la el a declarat :
asupra
pe Dubreiul.

sa

Pentru ce

facut acsta declara-

preaedintele.

- Din convorbirile

decorat
ram interesat ca
Rspunde categoric.
interesat de
- Nu
cele

cunsce pe Wilson, ca el se ducea la

a decorat pe

Wilson

multe

Chiar mie
propus sa m
decoreze (flaritate).
Pentru ce ?
Pentru ca invenlasem o masina de
calculat (risete).
cerut 15,000
ca s m decoreze,
urma a lasat
la 3,000.

facut cunoscinta

Fara

D-na Fourtoul este sora femeei lui Le-

Preaedintele Mama d-tale a stat

d-ta

- Da.
- In acest

merge,

Ivona apuca pe o

ce

- Cu tte acestea

din Anvers

comisarudeclarat ca

era cestiunea de decorarea d-lui Legrand, platita

100.000
acele

--

declaratie ?

facut
!

procesul-verbal comisarul
facut declaratia de
sus.

in padure .

nu se astepta ca sa se
retras, misterios,
acel
iubitul ei d'alta data.
Corentin se apropia de ea
du-se pe o piatra zise :
- Ce stai ganditre In aceste locurl..
tocca era In luna August nu
pe cine-va.
cam subrcre. Ivona era

ore, cand Ivona mergand p'acea carare ajunse pe creasta

de muschi
acoperita
cate-va buruiene.
frumos
Timpul nu era

C.

Ion
Noroeul
aceste,
ducele
Cu
fete, de mila
mecul
o va iubi tta viata.

de far
ca

Cand erau Impreuna, ducele nu

adreseze pentru a o

atia ce cuvinte

a
Cand
convinge de iubirea
dupa
atain
camera
se
perdu
de neodihna, se
tea
totul pentru acsta lume.
Ivona se dusese la duce .
De multe

Cand nu putea veni la el, ducele

dea

albastra
Doue

Corentin gandindu-se ca Ivona astpta

ce sa faca de
pe duce, nu

de primprejur, Ivona se mira mult

acele locuri
ce o facuse ea o punea pe

el.

alte

In padure.
dupa ce

la crucea

gan
Ea

ca ducele de Vaudry n'are

ducele o
o iubsca mult ;
nutrca
mal ca sa petrca, ca
de
cat va sta la tara.
uitandu-se imprejur.

Stand ast-fel
d'odata tresari.
?
Ce se

acolo.
Cine-va umbla
e
ducele
de VauD'odata ea crezu

dry,
Nu

Rebec

la el se

ca

ea

umbla p'acele locurl.

aci ?
- Raspunde, ce
ganditre, de ce nu
Ce

ca alta-data,
a mea

a
gaduial ca
Inca fericirile
nu
sa te
De ce nu

mine. De ce
Timpul

- Nu ; am spus ca am vdut acsta.

in jurnale.
se ridica.

un altul

viata

suntem

!...

imprejur.

Ivona nu respunse niel un

Atunci Corentin urma.
spun pentru ce nu
mine ? Ai
sa te

memoria

tale

runt al

www.dacoromanica.ro

urma

ce a facut visita

lui

dus la el,

Legrand,
Expo-

Presedintele : La
contradicere

din

din

pentru a nu

in

contraliceam de
care

preta
Depositiunile

intercuvintele mele.

INFORMATIUNI

Depositia

: Al fost decorat ?
- Da, la 31 Decembre 85.
declarat
d-na RaDulac
tazzi nu
fagaduit
te va decora ?

Colonelit

de-

Maican, care a fost

estras din arestul militar.

Se vorbeste ca d. general Pilat va

numit comandant
al 3-lea de aractualmente
garnisona la

- Da.

sra acelel zile al fast la d-nul

Wilson ?

- Da.
-A doua zi al vzut

d-na

ai

fata lui ca

urma interventiel ei

fost decorat

la Dulac

de Wilson ?

- Nu.

Unirea, In-

la
a avut
temeiat de d. George

Intre

ptrunire s'a luat

luate la

aceea de a uza In viitor

jurat cu

aceste ca
depositiunile ce

fost

influentat de Dulac

in

eel

tiunile

de

pune uncle state

La Dulac d-na Ratazzi

te-a rugat sa

Frumos de tot.

21,570,000 cal.
9,500,000
4,000,006
W0,000
2,350,000
2,880,000

Rusia

adevarul.

Ratazzi pe langa Wilson am fost

Austro-Ungaria .
Germania

ce te-al dus la Wilson ?

temeam sa nu

acusat In

afacere.
Ratazzi ca al
scris
comunicare grava in privinta

- Am

Ratazzi

informatiuni, pentru

3o,000 de

Spania

ea avea

2,3oo,000
Norvegia.

anpentru decheta asupra titlurilor

corare. Generalul Boulanger m recomandecorat.
dase ca sa
unde

Indoiala.
scrisre
Ratazzi vorbesci de 6000
Expositiel
la

Legrand

- Pentru ce

i-al

ce
de

d. W.-. ; de ce nu serial numele

al

Wilson ?

- Ah ! ar

esplic

prea lung

aceasta ! (Risete).

ca d-na Ratazsi te-a presentat

Wilson ?

- Da.

D-na Ratazzi : Protestez !

Legrand n'a
o data
Wilson :
d-na Ratazzi la mine.
veint impreuna
mine.
D-na Ratazzi nu facea
o
data
Nu mi-a presentat
sa le recomand pentru a decorate.

sarcinele pentru

publice se vor. mari

cu el

a hranit un total de 1596

de 1

Ivona, nebuna de grza, se

sa

Corentin

- Ah ! acum
e...

voi

ea.
dispret.
de mine ! stri-

mise-

se uite la el,

Ivona
un
in

Corentin era
nu'l mai

de schimbat la

?
m'am schimbat la
e
relua el. Asta e din cauza ta, Ivona: Nu

credeam
multe

parasi. De

daca nu cum-va am
tu m'ai tradat !
mi-

nebunit de
al

tu ml-al facut

niel

sa sufere

Trebue sa te despretusa fac acsta, dar nu

sufer

sunt un
ese. E cam
eral a mea te apa- sunt
vinovat...

vina
ajutor... Striga ca sa vina mal
repede... Ah ! daca ar veni atunci al
amandol... Lo
dea cc s'ar
cul ce
ales e bun pentru

pentru bataie.
Corentin era turbat de
acel moment s'ar
ducele de
ce se Intampla.
Vaudry nu
Ivona facu un pas
sa fuga.
se
clatina pe
cadu jos.
Corentin o apuca
o
de

de

de

pe fruntea
Cu o
rentin
terse fruntea.

- Da, relua

repede, Codespretui

te

viata mea, cred

in stare

fgaduiala.
Corentin !

mila

Ivona ;

de mine !

- Sa

fie

mal
daca chiar

de

nu acuma.

D-de,

pentru numele

nume,
drept

In

pe
de 25
6 Ianuarie, arnbele
functionat gratuit.

nu e vina mea...
te-am
Ah ! miserabilul ! Nu mai e
de exact
da... Daca de pe ace
dar
pe
cuma nu se
de

dou

din Bo1174

1457

nu voiam
eu tine. Daca din In-

sa

selbatic...

soci-

bucataria
de bine-facere
cursul
a adapostit,

Asilul

Legrand

la mine !... Nu

- De, ce

ga el...

acum Banca Natio-

le efectua

resplata. El a fost
cer
decorat pentru lucrurile expuse la expoIn
sitia din Anvers.
acest titlu.
Monitor
la interogatorul
Presedintele
o multime de
Legrand
Ratazzi.
ce le adresase

301,000
125,000

Economiste roumain:
Citim
Banca Nationala nefiind dispusa a
guvernul pentru
convePunea
strainatate, d. ministru de
acestuia
banpe
a
pentru
din piata
se pot
In ce
daca
plata
aceste
a titlurilor amortisate
stranatate.
tibile
Nu cunscem Inca resultatul
ca bancheria nu vor
avute;
eu
platile
putea

fara

sa

695,000

Belgia
Danemarca
Australia
Holanda
P

- Generalul Boulanger
te cunoatea din Tunisia
dat pentru
d-na Ratazzi
furnisor.
se interesa de decorarea d-tale ?

2,79o,000
2 024 000
1,600,000
68o,000

Canada

Se

cu

pot dis-

de
de

de

zis : ,Recunosc

decorat."

mod

temeinic de capacele pupitrelor,

la instructie.
sa ajut
- Da. D-nul Dulac m'a
pe d-na Ratazzi.
D-na Ratazzi : D-nul Dulac nu te-a silit

ram daca cine-va ar

voit sa te inAcuma
te vedem cine are
fasa
te ajute...
striga
?...

Trebue sa gustam fericirea

Corentin se

Nu departe de ea se auzi un sgomot

de

rspunse

de
cam-

unde se vedea o parte buna din

DB

a tremura.

Ivona

paie

in acel moment,
alusiune la alt-ceva.

- Corentin

Ivona

Cum

tire : pe cap avea o palarie

Ajungnd pe creasta

aduc aminte de
al declarat co- Dupa
d. Legrand a piamisarulul de polilie
banil d-sale.
tit decoratia

- In una din aceste

Era Corentin care dupa cum am spus

umbla ratacind

padurel.
aprpe

UN AMOR MISTERIOS

- Nu

Dupa cate-va minute un cap

din castel

dea

esistenta acelor

nu

d-na Michaux, care

deveni in urma d-na Legrand n'a primit
care era Ea a venit cu d. Legrand
de la d-na
la prta Eliseului, ea n'a
vorba de decorarea
Legrand ?
servicil
Am
-- Nu
nimic despre acsta.

ca

morala Ivonel, acsta

ce dejuna.

dupa
d-tale...

grand.

Du-

- Nu e vorba de amploiatii
Fourtoul
Depositia

spus e

- Pentru ca Dubreiul

reese ca

spus

Erain

dupa cele ce

rulul,

a
:
a spus
n'are
s vedem daca d. Wilson va voi
'ml
dea inapol banil. Daca
ar la mine

de la 17)

chemat e Carol
Cel
blicist. Acesta In

facuta

Dubreiul m sfa-

acsta

s
ca

- ea, am
am aflat din jurnale.
? sa
aduci aminte de ele?

de

nu

acsta
un
un

favorit.

- N'am declarat

(Sedinta de la 18

a cumpara decora-

- Nu e vorba

martorilor

- Cum al

(19)

duse la Wilson, Acesta

biografica.

din Zaicar
de Serbia In timpul
- Cine ? Dubrciul ?
in timpul ultimului resbel srbo-bulgar.
- Nu Dubreiul, Ribaudeau caruia m
ca nimeni presentasa. N'am fost
Nu trebue dar sa ne
cand pronu vrea sa se intereseze de Societatea de curorul a facut perchizitie la mine,
aburi. Nuntenegrul a pier- luat maaina de calculat ;
chiar
dut simpatiele tutulor poparelor
Crespin
Depositia
rus."
stima

PIARULUI (TELEGRAFUL,

pacea. Sunt multe de asemenea

da
In Europa. De
In
Ribaudeau
luata
A douadi Herbert
parte, pare slaba fata
schimbul unor
puternica In- dura eel 5.000
treita alianta,
luate
care era vorba de decorarea mea.
represinta o forta destul de respectabila.
s deWilson se
Aparatorul
fost
5.000 lei
monstreze ca
ExposiOel pentru
de Crispin
o
ca
el s'a publicat portretul
SOANDALUL DIN PARIS

modul eel mal arPrintul a

bitraria teritoriile dobandite de
pri- Afacerea decoratiilor.-Wil son
favorilit
Pe cand rudele sle

1000 de hectare de pamnt ba chiar

mult, familiile
3 hectare.
negreni capatara abia 2
Nenorocirea Muntenegrulut sunt favoriimpinse la exces.
tismul
In ceea ce privesce politica
asth-zi principatul
Muntenegrul a
orbesce de
De aci
provincie
contra
nicele
sunt
Organele puternicilor

n'am crepuse sus.

m'a presentat lui Ribau-

cu

citire procesului-verbal.
acsta !
In urma preaedintele citeste scrisorile
dice
nu are
despre
d-na
Preaedintele

El

acest scop ea trebuie sa se

lga

unde se
Dubreiul un
accesoril.
fabrica.
cauta un
inventator
Dula dispositia
Am pus usina
breuil m'a facut cheltuiese o
propus
el. Intr'o
de banl
legatura
ca e
decoreze.

- Am la Grenelle o usina

OURIERUL ORIENTULUI

rentin.

mai

pronunti acest
esti,

striga Co(Va

In

Dunrea, Siretul
puncte.

de Apel din

La arestul
strada

descoperit
facute de arestanp, scop
esetrebuia
se evada. Planul
spre
cute In nptea de

averel deProcesul pentru

tricedatului Momulo va
la
10
Martie.
bunalului din

Peste 700
Citim
din acest oras,
pana acurna la Societatea
sunt
pentru ernigrare, spre a transportati In
prima-vara acsta.
America
din

Regele are intentiune de a gratia pe d. G.

Panu.

tot-d'a-una este un

Anghelescu ar
misiunel de

costurn national, d-na Vartejeanu, d-na

Emil Vulpe, d-na Wladicoglu, d-na P.

d-na P. Nica,:etc., apoi urma un

batalion de d-sre unele

Incantatre
de cat altele,
Doiciu
:
frumusete angelica rochie albastra, d-sra
Dracopolo o andaluza fermecatre rochie
alba, d-sra Klimi un boboc trandafir,
d-sra Hanuto
personificata, d-na
Mavrogheni, d-sra Liebers
de
toaleta eleganta, d-sra Fontana
farmec
roche ngra.

cum ca d. general
cofost citat
privitre la afacerea

Maican.

aceste
acte,

Foc la Palat.-In odaia

la Palat s'a facut un mare foc la

de

vedere

de mult. Prin urmare

cosul trebuia

s'a aprins. Focul a fost stins pe data.

s'a adus la sectia I

de bla a
un nenorocit, care Rind
a fost
cadut pe calea Mosilor.
Brancovenesc, unde

transportat

Zisu Siderie,

liman.

Fie'l

In nenorocita baraca

nurnele pompos
a d-lui Sidoli, care
ieri un mare scande Cire, s'a
dal. Promotorul scandalului a fost un
care s'a arestat.
re-care $tefan

din causa ca

seciuni nil

particular al

Dimitrie

LEGEA ELECTORALA

D-nu de Busch, ministrul Germaniei

curand In
va
la
calitate la Stockholm.
in
Londra, 22 Februarie.
In camera comunelor, sir J. Firgusson

ca respunsul

lui sir J. Fergusson este satisfacator.

Se

atras atentia guvernelor asupra situao re-

n'a facut

de jurisprudenta In. Curti de

10 Februare)

de

la

se

D-nu

2.

Presenti 79 dd. senatort.

Se comunica cererea de

d-lui general Al. Anghelescu,

bolnav.

Senatul ia act.

cite.ste raportul

leI. Tar-

tescu.

conLegea se admite
tra 10.
5
Se admite prin 37 bile albe
legea
care se acorda calitatea de
roman
N. I. Enescu.
Legea pentru naturalisarea d-lui
Zahareanu neintrunind
de bile
regulamentar, votul este nul.
Legea pentru naturalisarea d-lui C. A.
Pascalopulo, neintrunind asemenea mivotul este
de

nul.

*edinta se

la

Roma, 22 Februarie.

Un incident s'a produs la grara-froncrta a isbucnit

tiera Modane.

veterinarul italian Girolami

cafenea

87,
1884, 85, 86
anotata de
D. Ticu-Stejnescu (avocat).

pe

Presedintia d-lui C. Nanu, vice-preseI).

dinte, asistat de dd.

Ai.
puteri n'are de scop de cat mentinerea geaD.pentru
dar refusa de a o comunica.

D-nul de
presentatiune aci.

dem-

Strada Sptaru No. 13,

Berlin, 22 Februar ie.

D-nu Gladstone

patat iacsa

urma unei red-sa declarat,

contra acestui
am facut
clame ce
necinstit impegat ca in contra sa
reclamatii.
Inca
Sub-semnatul pune la dispositia fieacte prin care se pte
cele sus dise
stata

deti-

raporturile
tlurilor.
publica maine.

ULTIMA ORA

(26) corent.

Sidoli.

un proal II-lea

se

nu s'a gasit In acest moment

22 Februarie.
macedonn, care un pat liber. S'a ordonat deci irnediat
pregatiri
provincia
fac
destepte intere- transportarea sea la un alt spital.
prinpentru
a
serba
aniversariul
a In- rocitul a incetat din viata tocmal pe
la 14
de
Coburg,
care
va
avea
drum.

a contribuit mult ca
sul nostru pentru
cetat din viata.
abatere
De mal mult timp
morala. Mrtea a fost pentru el intrarea

test contra
a

Constantinopol, 22 Februarie

Mrte

se deschide la ora 1.

provisorie a
Presenti 120 d.
deputati.
Se depune pe biuroul

Gavritesca

pe

nitatea celor l'alti functionari

atat

Februar)

de

departa din funeare

bine-

CORPURILE LEGIUITOARE

de

existenta ori-carui angagiament ce s'ar

ar impiedica
strainatatea
Incheiat
actiunea viitre a Engliterei. El constata
diferitele
ca corespondenta schinabata

Intmplri din
Din negligenta nu s'a luat

L'Indpendance publica
false pride
Maican. In nuvitre la afacerea
a dat chiar cornacest
de
punerea consiliulut de resbel. Acsta ineronata.
e cu

se dovereprobate de modirectia cailor

rala pedepsite de
ferate romane, pe de o parte, a cerut parsa intenteze urmarirl contra easel
C-nia, iar pe de alta aduce fapAppel
tele la cunoscinta publica pentru ca sa
se fersca comerciul onest din Romania
din strainatate de
C-nia.
ale easel Appel

Fata

desc

d-lui Labouchre

lau-

dabil.
Este

satori. In numersa asistenta am remarcat pe d-na V. Macri frumsa frumseeleganta toaleta de

d-na
E. Chrisoveloni incantatre
plina de
distinctiune, d-na colonel Murgescu valsatre incomparabila, d-na V. Poenaru
de
din luna
blonda ca un
rochie
profusiune de dantele, d-na Foscolo
de gratie, d-na
D-na
d-na Mavrogheni,
d-na Radu Alexandrescu, d-na de Bonaki, d-na Nebunely, d-na Capitanovict

*tefanescu, advocat, a

cand avem

de Casatie, pe tot timpul

lege electorala.

e vdita sub
acestel
; b)
punturl de vedere : a)

po liti
Ca

In materie
tte materiile
de Casatie e
lectorala In.
din urma.
prema, care are
dupa principiile stabilite in
Este
noua lege electorala,
tree
cetatenii
s'ar naste
printr'o derogatiune regulele dreptului
comun-prin trei instante de fond : consiliele comunale - care dupa lege, este

prima instanta judecatorsca electorala ;

Curte de
tribunalele ordinare
acsta are caderea de a
Casatie, care
judeca tot ce instanta de fond reformand,
tribunalelor ornu casand
dinare, ce se atac fata sea.
orCurte e chemata nu numal
Inca s'o interaplicarea
ori-ce eontroversa
preteze,
de
statueze asupra diverselor
a fi ale ort-caror contestatiunt electorate
pte
legea,--care
-asupra
ce se pte
se ocupe de cat de
nu
des, de
pla
vr'un
tte speciile-pete
dr brosura d-lui Stefanescu
viciu.
are importanta judeeatorsca dubla, a)
ca practica
ca doctrina
este importanta
Care
: noua nstra lege`electorala mal
contestatiucoprinde-intru
de scop purificarea listelor ece
lectorale-un sistem, un mecanism, ca
ast-fel, care ne
populare de la
alt
cetateanulul
este dat, dupa legea electorald,

publica o multime
francez Favre. D-nul de neexactitap privitre le afacerea Maifran- can, pe
intorcendu-se
La 15 Noembre 1888, se va tine
a le desminti ne ar
de zoolocezi venira pentru a'l sili sa se
curs pentru ocuparea
un
special.
botanica medicala de la facultatea
gie
Fart.- Autorul furtului comis In str. la cafenea spre face scuze. D. Girolami
nu patent lasa
In inchisre
de medicina din
Manea-Brutaru Nr. 2 la d. Vasile Stanescu, se supuse ; apoi el fu
din aceste neadeveruri publicate
am vorbit deja, s'a cons- tta nptea.
despre care
roumaine , Epoca
Giro- Lupta.
Guvernul italian a ordonat
la
care
s'a
femeia
Ana
tatat
a
Consiliul comunal al capitalei In
acolo
sa
din larni sa viia la Susa
gasit suma de 345
Ast-fel dar afirmam inteun mod poa discutat tte contesta- furt.
dinta de
nuol ordine.
sitiv
:
privitre la rectificarea listelor ere-care fierbere domnind
M. S. Regele n'a
In
lectorale provisorie.
de
dane, guvernul, ca
d.
general
Al.
Anghelescu
caruia
scena
jalnica
ni
s'a
Epileptic.Lucrarea pentru liste e
a ordonat gendarmilor italieni ca
remis
hartie
pentru
a
pe
calea
Victoriet.
Un
domn,
se va tine
nous
sa nu
din gara.
semna
demisia
sa
din
armata
;
G. G., cuprins de un atac de epilepsie a
D-nu Crispi a propus guvernului franca M. S. Regele n'a
audienta
dreptul palatulut.
pe trotuar
incident,
ces ca, pentru a evita
fi presend. general Maican, care
Resultatul balotajulut pentru alegerea public numeros s'a adunat In jurul
personalul italian
tat Suveranulut mal multe acte
senator al colegiulut al II-lea de norocitulul. Atacul a fost de o scurta du- schimbe
servicia la gara la afacerea sa
personalul
frances
de
luat
147
Muscel : alegetori
cra
s'a ridicat
testeze
rata, bolnavul
din Modane.
capitanul
din flotil, nici Inscrierea intre
; d. D. Sturza a fost
parte la vot
a
concetalnulul
luand o birja a plecat acasa.
Berlin, 22 Februarie
a
urmare nu
nu s'a
tara,
D-1 N.
les cu 74
dr,
Pentru acei ce
niel o destainuire parche- acest drept
de Nord a putut
Gazeta generala a
trunit 47 voturl.
la exercitarea lui,
ce
D-1 judecator de la tribu- declara absolut neadeverata
publi- tului militar, in afacerea Maican.
a
o cunstere complecta a specielor
nalul
de
comercia
a
sigilatert
pravalia
a
cata
de
Standard,
cum
ca
Germania
este indispensadecisiilor
Buletin statistic de miscarea
magasinul de mobile ale d-lui Weiss- propus
un tratat
de a
ofera
bila-si brosura d-lui
existat
animale In
totul inesacta scirea ca d.
Este
contagise ce
din strada Smardan No. 23. Acsta
ar
acorda
care
Imperiul
german
de
intocmai
acest
lucru,
un
din
tara,
dupa
lonel
Maican
ar
sa
se
sinufi
diferite
protectiunea sa republicei helvetiane, In cida
vorbim desvestigatiuni. Mal trebue
primite de la 1 pana la 8 Februarie 1888 : firma a dat falirnent.
inchisrca militara.
cas cand ea
vedea violata fronce
pre irnportaata acestel brosuri
In
Versat la
tiera
sa
de
Franta.
genere
priveste
administratiunea
,
comisar
Gardescu
Perchisitie.Se crede
maine se va putea
administratiunei
,
Roman
locuinta
descins
la
publica, verificarea mai ales
elaborarea listelor
insarcinata
Suceava
d-lui Haisenberg din calea Mosilor No.
nouilor
de
de importanta ce o are
lectorate ;
,
Tulcea
39. Perchisitia a avut de scop descopepentru consiliele comunale din tta
Raie la cal in judetul
furate.
rirea unor
deputati
senatort, membri
care dupa cum spuseram
,
Suceava
partidutmlnational-liberal, se vor intruni
tribunate electorale de prima instanta
Turbare la chini
localul
din
de importanta
la 8 ore
materia electorala ;
Adi-npte
Foc la otelul
barourilor
din
str.
la
otelul
ce
o
are
pe la ora 3 s'a aprins un
sustra-cari sunt chemati de
s'a transmis
al
d-lui Gilet.
?
Curtea de Apel din Iasi sectiunea a In care
apere asemenea
care corespunde
portarul
s
INSEHTIUNI
procesul privitor la
Neaparat
ca
nu.
Sub
puntal
de
vedere
a judecat
scara principala. lncendiul a fost
Petersburg, 20 Februarie.
ca diat stans.
$tefanescu are o
Gheorghia,
Dimitrie Stefano
brosura
Rusia nu vrea sa lase a se
Se pare
Caprice.
sub
Mochi Fiser
procesul
martorl
importanta tot atat de mare
de
Bismarck
mincinoase
In
zioa
cand
puntul de vedere
depus
DE INSURATORE
privitre la Bulgaria,
se afirma din
din
Curtel
s'a desbatut
ca d. de Giers, dupe lungi
isvor
localitate procesul de mai sus.
Valeriu Gavrilescu,
domiciul
recente
TurIn tipografia
Curtea a reformat sentinta
Aflam ca s'a pus sub
calea
No. 75, transilvanean,
Austriet, Germaniet
Engliteret, se
Luis,
din Dorohoia, prin care eraa condamd-lui
Grigore
nstra
care
studiaza
balul din

(X

Din editia de
6

PERICULOS

UN

la duol

la
Paris Le Main dice
Ziarul
ministiul
ambasadorii
de la
presintat d-lui presedinte al Republicei

de

pedeapsa la un an.
Efraim Halpern a sustinut
facultatei de mesucces
tesa de doctorat in medidicina din
chirurgie. Subiectul tesel e :
lucrare
prin
tratamentul

observatiunile tnerului
basata pe
greua
noua
doctor. 'I dorim
cariera.

D.

E'ranta.
a

este ca Rusia ar
depu-

FERATE ROMANE

Curierul de

estras din Monitorul

la 7 (19)
Februarie 1888

No. 245 de

ferate
Directiunea generala a
romane aduce la cunostinta publica cele

Cu tta criza
ba.ntuie piata
:
nostru, lumea pe
petrece, Inca ce
C-nia din Bucureci, str.
Casa Appel
de bine ; dupa marele bal dat de
neNo.
7,
intrebuintza
societatea Crucea Rosie despre care v'am
lumea
afacerile sale
corecte
la 6 (18) a. a avut
mai
cauta sa
In sala Teatrulut un bal dat del,societa- ciala ; ast-fel,
comerciantit
tea Functionarilor
pentru macaile ferate romarirea fondulut. Balul era pus sub patro- din streinatate
se adreprefectul judetulm ne sunt relatiuni de
nagiul
prin
persspunandu-le
ssa
al d-lui Hentescu
nostru,
ne influente pot sa faca
dinte de la Curtea de Apel.
cailor ferate ;
Sala era literalmente plina de lumea ofertele ce
orasul
nossa
casa
cere
ca
plata
a
acestor
intervenirt
cea mal eleganta ce poseda
din
valrea
o
comisiune
de
3
la
era
decorarea
tru aranjarea
buna parte
furniturilor, comisiune ce
eraa animate,
dida,
va servi,
ea, a indemnisa persne
indiscrete ale sdurat pana cand
relui venira

pe

dan-

cointeresate.

medicina de 25 any, actualmente

in

ce

de

a pus candidatura de
avnd de petitor
pe o
care

prin
mitul

13

care

se
ca

nu-

de a
putin cat pentru acurn.
pedepsire,
pe
cade
ghiare. Fac cunoscut
Cu tte aceste, dispositinnile
ca numitul loan
Gavride Giers lescu, in anul 1869 s'a casatorit
privitre la noul proiect al
sora
n'ar incurajatre. Austria s'ar margini mea
dupa ce a tocat dota de
la apreciarile sale precedente, adeca ca
3.500
ordinea domneste in Bu!garia actuali se dase
pentru terar fi printul domnitor minarea studiulut medicinei la Berlin,
mente
periculos a face o lovi- unde
ca ar
caute a se folosi
turd ; afara d'acsta trebue sa se
acesti
se pune pe
sma de poporul bulgar care ar pudesfrOnari,
timpul
de Giers, resbelulut franco-german a platit 800 de
tea contra proiectulut
sfirsit msurile privitre la
pentru
ferstra la un hotel de
de tte puterile unde a privit 4 ore
fie
ria trebue
o concubina a sa
nu numal de puterile interesate.
la
prisonierilor francezi,
ar fi, redeschiderea chestiunet
pe la Berlin de modul
bulgare de Rusia pare iminenta.
a
se folossca de
Moscova, 22 Februarie
i se dase de tatal
pentru
inima,
o
a a se pricopsi. Acest
Gazetct
in anul 1873, paraseste pe sora mea
rus
din
Nota in- patra copia, dupa ce
de aur
Austria ea
vita Pe Germania
multe obiecte de
declare pe
lasand in nepe
norocire
familie ;
ea usurpator
printul de
din acsta causa i se trase mrtea.
Ast-fel scie acest transilvanean ingrat
mod franc propuAustria sustine
resplatsca facerea de bine.
de susnerea sea, Rusia va tine
Rugam pe d-nul director al cailor feaustriace.

www.dacoromanica.ro

Teofil

G.
(Motl)

tulata :

A,

Acsta

asistat qi la primirea de

a d-lui Floquet, presedintele

tatilor, care i-a fcut o

1144g0"`

de Coburg de catre Sultan.

nu este noua,
a fost
deja suggerata de Rusia ; dar lucrul

printul Trubetskoi, general in armata

d. Ion Kalinderu, ale
frte apreciate
iubire de tara nstr
noscute

dispune a comunica puterilor vederile cele

privinta Bulgariet,
ale
proclamarea

10

fotografie.
de la pCapitolal I descrie pe
Transilvaniel, pe
lele Muntilor
Baesi

pe

Din aceste
compun locuitoril
elemente
Capit.

se

tante relative la limba romana i

necunoscute.
III trateaza despre comuna
tna. Datine. Descantece.
acum

muntenesci dinCapit. IV
tre care unele in rotoacisnt, dialectal

Balade. Povesti pline de

gie romana.
se compune din arnintiri
sociale.
rice politice

Fie-care capitol se Imparte In

multe sub-capitole, ast-fel ca lucrarea
peste
edle de tipar
intrga
format 8.

Theodoe
tract ca

la

din

la

o tipografie din Galati.

D-ni Tipografi de
nu primi
acest

a luat raul
e.

obiceiu

Georgescu
fugit la

a
care
tte

TELEGRAFUL

12 FEBRUARIE 1888
CASA

S'a mutat in

TOMA

ACASIN

POLONESA

In
No. 4.

Palat

- No. 4.

Regal

do 11

La

51,

grajdurilo

Cump.

Regal

BAZAR DE ENGLITERA"

descoperi

pagube, furturi, judec,

secrete

se

a-

chie-va.
semne
afla

semnatul,
din

mea

6/

p.

autonom, am

provincie,

bune ale

reclarn

pentru or care

signr

va

clieutela
pe deplin

Sper
va

751/2

3424- 28-

b.

prime

lmpr.

Los. Cruces Rosie italiane.

500

Comunale
Prevederea.

Aur contra Argint.

de marfa

visitele

891/2

105-

95-

de

51/b

ori-ce Comande,
mare deposit

timp de 24 ore
stofe line

215-

102- 103-

Ultimele

haine,

stofele cele

89-

Urban.

50
50

Bilete de
Austr

Florin

aci

francese.

Cu

17 17 -

200- 202126100-- 101210- 215-

Marci

Ruble de hartie

trainatate.

din

300

oca-

HAINE

In care

Str.

nostru,

Casa

Nat.

DAVID ADANIA
Agent de
pentru

C.

PE

anunciuri, insertie

de

OCIO

Onor.

MARE

alt

SCIIIMB

BANCA NATIONALI A
33289949

3258310
17208697
12988610
11974117
1994031
153975
2624737
144884
52852
24417471
14270433
8534781

23 lanuarie 29

ACTIV

31 lanuarie

(Monet&

32097249
25708120
3406583
17861395

(Bilete ipotecare
predate la

Portofolia,

322613281

25708490
6423767
18171560

Imprnmntnl garantat
.

11999912 11999912
2575053 2575053
196998
196998
3146454
127594
127594
47827
29812317
25535568 22755001
8997622
175437150
12000000
2580078 2580078
229114
229114
101659970 100418425
2942815 2942815
150385
120110

de
.

Machine de

Nlobiliar

Cheltueh de
Deposite libere

de

..

313=

PASIVU

;
12000000 Capital
.
.
2004183 Fond de
ainortisarea
167322
101703290 Bilete de banca in
.
ei
.
.
2908154
pi
diverse
144075
de
24417471
.
12050063
.
.
1371029
de
156765587

MANDREA

Comp.- BUCURESCI

29812314 31379817
24290501
1431898 1446015
1173170652 175437150

va

al acestel

Carol No. 21, Un

or ce

de

pe

favorabile.

cele
o0

FABRICATIUNE NATIONALA

o
o

DEPOUL FABRICEI DE

NATIONALA

ASOCIATIUNEA VINI.COL

do
p:in

DE

MARE

CURELE DE

CAPITAL SOCIAL 6,000,000

La Marmora".

L'Association

Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vrsati 15,000

actiuni de lei
200
din care 1,000,000 lei
specialmente afectati ca fond la garantie pentru
asigurarilor asupra

DISTILERIE

Garantate prima cualitate

DE

Ro6erva de

CUSUT X

1.

TIJBURI DE CAUCIUC
Cu

DE

dou

capital dublu.

in
a

Cacao, Chouva, Pipperment,

Is

1. - BUCURESCI
EPISCOPIEI

Prima Fabric

de

DE SMOCHINA
ca col mai bun

de

ca,rtno

primele

din

ce

se

rese de

14,000

loeuitoTT)

de

pentru

pontru

No. 60 Bucuresci

ALOIS
Furnisoril

ferate

diverse

so

Carol

OCASIONE EXCEPTIONALA
DIN CAUSA LICHIDAREI

casei
,

de smochina".

Fil

No. 12.

1.1.,e

in

neto

a 1/5

calitate,

GENERALA

Hartie Maculatura

DE VENZARE

in
culre

'a produs
gustul

de coloniale,
nstrd pentru

mutuale de

Strada

..=a
in calitate

cas de

Asociatiuni in
de 12
pentru
de
2 ani jum. pana la 9
inclusiv.
eapitalur
peatru Dote,
rari rente
diferite
la
1885,
realisat
diferitele ramuri de asigurari ca
aproximative
10,500,000 1. n.
a
ca despagubiri aproxiinativ
7,500,000

STICLEPEN:TRU NIVEL

APROAPE_DE

in combinaa

o
BUCURESCI. - 1, Strada

de deces

temporale, asigurari mixte

b).

d. lsr. Singer.

d.

uri fixe

de 70 la
din
: asigurari asupra

tiunile

Comande la urmatrele Case de

Se

PENTIW

CURELE

produseie

-11. Contra dau- III Contra daunelor de

- IV. Contra
etc. - V. Face asigurare asu-

Cu

moderate

contra daunelor do

a),

Tuburi de CANEPA

fond reserva S50,0001.

Transport
geamarilor,
pra

La

TABLE

Ianuario

din

No.

portative,

sub-scrisul :
la

I.M11.110

Strada
www.dacoromanica.ro

se

D-na

Camioane, trasuri, etc., etc.

BOISGUERIN, Str.

Apostoli, 42.