Sunteți pe pagina 1din 17

COALA GIMNAZIAL GHIMBAV

Judetul BRAOV

Proiect de dezvoltare institutionala


pentru perioada 2012 - 2016

Director: prof Radu Chivarean


Ghimbav
Septembrie 2012

BAZA CONCEPTUAL
Planul de dezvoltare a fost elaborat n baza prevederilor Legii Educatiei Nationale Nr 1 / 2011, a Regulamentului de organizare si
funcionare a unitilor de nvmnt preuniversitar, a ordinelor Ministerului Educaiei si Cercetrii , a noului Curriculum Naional , a
Ordinului nr.4609/21.09.2000 cu privire la competenele i responsabilitile directorilor de uniti colare n vederea descentralizrii
i consolidrii autonomiei instituionale a colilor i liceelor, a altor legi , regulamente , ordine cu implicaii n organizarea i
desfasurarea procesului de nvmnt si a unei bibliografii cu referire la managementul colar.

PREZENTAREA GENERAL A ORGANIZATIEI SCOLARE


Analiza complexa a comunitatii
Depresiunea Braov este cea mai mare i mai tipica depresiune intramontan din Carpaii Romneti. Ea este nconjurat de
Munii Baraolt, Bodoc i Nemira n nord, de Munii Vrancei n est, de Munii ntorsurii n sud, de Munii Brsei (Piatra Mare si
Postavarul), Bucegi, Piatra Craiului i Mgura Codlei n sud-vest i vest i de Munii Perani n nord-vest. Ocup o suprafa de
aproximativ 3800 km2, avnd o lungime de 125 km i o lime de 15-20 km. Are aspectul unei ntinse cmpii aluvio-proluviale, cu
mai multe ramificaii sub forma de golfuri sau culoare depresionare.
Localitatea Ghimbav se gsete n compartimentul vestic al Depresiunii Braov, cunoscut i sub denumirea de "ara Brsei".
Se gaseste pe DN 1, intre municipiile Brasov si Codlea.
Din punct de vedere climatic se incadreaza in climatul tipic de depresiune intramontana , cu temperaturi medii de cca. 7 C,
precipitatii de 747mm si fenomene meteorologice specifice, cum ar fi ceata, bruma, foehnul, gerul prelungit iarna etc.
Localitatea a fost ntemeiat acum aproximativ 700 de ani n apropierea unei surse de ap denumit de primii locuitori sai
Weidenbach, adic prul cu slcii.
Importana celor dou ape curgtoare ce dreneaz teritoriul Ghimbavului rezid chiar din faptul c cele dou artere
hidrografice au botezat localitatea Ghimbav i depresiunea ara Brsei.
Aparitia aezarii Ghimbav, in Tara Barsei este legata, ca si in cazul celorlalte localitati de aici, de cei 14 ani ai prezenei
cavalerilor teutoni i colonizarea sailor.

Denumirea romneasc de Ghimbav a fost adus de ciobani din masivul Leaota unde exist un munte cu acest nume. Apa
mai este alintat de popor cu diminutivul Ghimbel , fie din cauza foloaselor pe care le aduce, fie din cauza debitului mic de apa.
Ghimbavul de astzi prezint caracteristicile aezrilor sseti dup modelul franc, cu una sau dou strzi largi, paralele, de-a lungul
unui curs de ap.
Localitatea saseasca are o evolutie puternic influentata de navalirile turcesti si tatare din evul mediu. n anul 1510
existau 156 de familii cu un numr de circa 525 suflete, numr care in anul 1658 ajunge la 909, in 1819 ajunge la 1131 suflete, n anul
1880 la 1412 suflete n anul 1900 la 1670 de suflete, iar n 1938 la 1722 suflete.
Romnii apar ca lucrtori agricoli pe proprietile sseti, lucrtori n dijm sau arendai.
In jurul anului 1700 documentele specific faptul c au existat vreo 30 de familii cu cca. 150 suflete de romani. Ocupaia lor de
cpetenie era pstoritul i lucrul cu ziua sau n dijm pe pmntul sailor. Viaa romnilor se afirm a fi subjugat i timid. n 1783
mpratul Iosif al II-lea viziteaz satul i la cererea unei delegaii de romni a dat un loc pentru construcia unei noi biserici.
Construcia acesteia a nceput n acelai an din donaia fcut de negustorul braovean Ioan Boghici.
Separarea romnilor de sai este pentru noi o dureroas ran istoric. Populaia romneasc ncepe s se dezvolte pe partea
dreapta a prului Ghimbav, iar pe partea stnga se dezvolta populaia sseasc, acestea fiind legate intre ele numai printr-un singur
pode . Rana produs de aceast separare a fost desigur, cu timpul vindecat.
n timpul dualitii austro-ungare nu numai Braovul a fost un centru militar puternic, dar i comunele din jurul sau unde se
aflau cazrmi puternice. Cazarma din Ghimbav, construita n 1838, a fost destinat mai nti trupelor de clrai cu schimbul, dup
care a fost folosit de un batalion de infanterie, de uniti de aviaie i de artilerie anti-aerian i antiatac. In anul 1886 s-a construit
cldirea care a fost folosit ca primrie, iar n anii 1890-1894 s-a construit coala pentru sai. n anul 1913 n comuna Ghimbav are loc
introducerea curentului electric. Trecerea prin aceast comuna a primului tren, care fcea legtur ntre Braov-Sibiu a avut loc n
1903. n anul 1926 se construiete podul peste prul Ghimbel, traversat de drumul naional care se asfalteaz n anul 1935.
Agricol prin tradiie de secole, economia Ghimbavului a rmas neschimbat pn n preajma primului rzboi mondial. Dac
fierarii i rotarii erau i meteugari i agricultori n anul 1919 apare primul atelier mecanic, cu lucrri variate de lctuerie i reparaii
la mainile agricole care existau n comun.
n anul 1921 apare primul mugur al industriei fabrica de mucava (actuala fabrica de hrtie), n anul 1922 ia fiin fabrica de
past de dini care n anul 1925 se mut la Braov, de ea legndu-se o perioad de timp cultura plantei industriale-menta. n anul 1934
se deschide fabrica de cherestea i furnir care lucreaz pn n anul 1944, iar in 1936 intr n funciune filatura de ln, ca unitate
anexa la fabrica de stofe din Braov. n decursul timpului numrul populaiei comunei Ghimbav a cunoscut o evoluie ascendent
ntrerupt doar de rzboaie.

Att coala romneasc ct i cea sseasc din Ghimbav apar pe lng biserica cu aceleai forme timide ale nceputului,
dar n timpuri deosebite. Deintorii privilegiilor i ai puterii economice au putut realiza mai repede instituia colar. nc din 1543
aproximativ 119 comune sseti menioneaz existena unei coli n comuna noastr.
n mod nendoielnic, problema colii sseti este legat de Reforma lui Luther i de numele lui Honterus. Preoii purtau grija
colii, dasclii fiind subordonai acestora. n scoal se preda: catehismul luteran, biblia, scrisul, cititul i socotitul. Crile erau puine
i scumpe, de aceea erau considerate o adevrat avere.
Prima atestare documentara a activitatii scolare din Ghimbav dateaza din anul 1510, in documentele primului recensamant
realizat de catre administratia maghiara, in Tara Barsei. La acea data exista un invatator pentru baieti, iar fetele invatau cu clopotarul
bisericii. Mai tarziu, documentele il menioneaz n anul 1585 ca dascl pe Simion Nasner, n 1726 ca rector pe Georgius Klus, n
1796 pe Thomas Rugunesch-rector, iar n octombrie 1845 pe Johannes Gutt ca ludimagister.
Populaia romneasc, scoas de sub ocrotirea legilor, nu s-a putut bucura de roadele binefctoare ale colii dect mult mai
trziu, dupa jumatatea secolului al XVIII-lea.
Cei dinti dascli care au predat n limba romn n comuna noastr au fost : Stoica Ion i Stoica Irimie, apoi Popa Neculaie.
Acetia ineau coala n casele proprii. Apoi, Nicolae Popovici care a fost numit ludimagister, ca i nvtorii sai. Dupa 1848 dascli
care au ramas in memorie sunt Gheorghe Popovici, Nicolae Popovici (care i-a luat doctoratul n filozofie la Universitatea din Viena,
in 1866), capelanul Iosif Comnescu, Iosif Maximilian (1881-1893), Ioan Metianu (originar din Zrneti, absolvent al Institutului
Pedagogic de la Sibiu), Dumitru Marcu, originar din Ghimbav, absolvent al Gimnaziului Inferior i al institutului Pedagogic Sibiu.
coala sseasc avea n 1878 patru clase evanghelice cu circa 64 elevi, care aveau o frecven foarte bun, absenele
nemotivate fiind pedepsite prin amenzi bneti, care intrau n fondul colii. Cldirea colii sseti s-a construit n perioada 1890-1894
i n prezent funcioneaz n ea clasele primare.
Din 1925 coala se mut n localul cazrmii de cavalerie, unde funcioneaz i acum. In acelai an ia fiin i grdinia
romn condus de Honoria Popovici.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial n coal se imprim o concepie nou de nvmnt. Devine obligatoriu nvmntul
de apte ani apoi cel de zece ani. Treptat, datorit creterii demografice numrul elevilor i al cadrelor didactice s-a mrit. n 1981
coala avea limbile de predare romn i german, dispruse orice urm a vechilor mentaliti ce guvernaser coala n trecut, existau
20 de cadre didactice la secia romn i 10 la secia german. Erau instruii i educai peste 650 elevi din clasele I-VIII, n 23 clase.
Grdinia cuprindea 220 copii instruii de 7 educatoare iar din anul 1976 s-a nfiinat i crea de copii sub 3 ani, cu 100 locuri,
desfiinat ulterior.
In 1989 scoala avea peste 1000 de elevi, iar gradinita peste 250 de copii, repartizati in doua sectii de predare, romana si
germana si functiona in doua schimburi.

Populaia colar s-a redus dup plecarea masiv a sailor n Germania ceea ce a condus la desfiinarea seciei germane din
scoal. La aceasta a contribuit si scaderea drastica a natalitatii.
In prezent, localitatea Ghimbav intruneste conditiile unei asezari moderne, cu functii economico sociale demne de
statutul de oras, pe care l-a si dobandit in anul 2001. Tot in aceasta perioada de timp localitatea acunoscut transformari vizibile, atat
in plan socio economic, cat si in ceea ce priveste structura populatiei. Progresul, in plan economic a facut ca orasul nostru sa fie
astazi unul dintre cele mai instarite orase de mici dimensiuni din Romania. Nu acelasi lucru se poate spune si despre locuitorii
Ghimbavului, acestia in cea mai mare parte traind modest, la limita subzistentei.
Desi numarul locuitorilor a ramas constant, populatia a cunoscut un grad de imbatranire, numarul copiilor si tinerilor fiind in
scadre continua. Populaia colar s-a redus dup plecarea masiv a sailor n Germania ceea ce a condus la desfiinarea seciei
germane din scoal. La aceasta a contribuit si scaderea drastica a natalitatii.
Astazi, in localitate functioneaza o gradinite privata si o scoala generala, cu ciclul prescolar si clasele I VIII. Nu toti copiii
urmeaza cursurile unitatilor de invatamant din oras, o parte fiind inscrisi in cele similare din Brasov. Este vorba in principal, de cei
ce urmeaza forme de invatamant de arta, cu profil sportiv sau in limba germana.

Particularitati ale unitatii scolare; analiza situatiei prezente


In anul scolar 2011 / 2012 au fost inscrisi la scoala noastra elevi, din care:
- 110
la ciclul preprimar
- 157
la ciclul primar
- 139
la ciclul gimnazial
Tendinta de scadere a populatiei scolare din ultimii ani se mentine.
Rezultate scolare sunt, in general, bune. Promovabilitatea in anul scolar trecut a fost de 97,3 %. Rezultatele la Testarea
Nationala au fost multumitoare si toti absolventii clasei a VIII-a au fost repartizati la licee.
Rata abandonului scolar este nula, in ultimii ani.
In cadrul activitatilor extrascolare s-au obtinut rezultate bune la concursuri scolare (protectie civila si sportive) precum si la
diferite manifestari cultural - artistice, comemorative, turistice, distractive etc.
Structura personalului didactic, la inceputul anului scolar 20012 / 2013, este urmatoarea:
- 4 educatoare, din care 2 titulare
- 9 invatatori, din care 6 titulari
- 17 profesori, din care 8 titulari
Grade didactice:

- gradul didactic I
10 ( 1 educatoare, 2 invatatori, 7 profesori de gimnaziu)
- gradul didactic II
8 (1 educatoare, 4 invatatori si 3 profesori)
- definitivat
8 ( 1 educatoare, 2 invatatori si 5 profesori)
- debutanti
4 ( 1 educatoare, 1 invatator si 2 profesori)
Distribuia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat:
Vechime

debutant
4

- n nvmnt

2-6ani
2

6-10 ani
4

10- 14ani
2

14-18ani
2

18-22ani
1

22-25ani
5

25-30ani
3

Peste 30
7

Activitate metodic :
Metoditi -1 profesor
Formatori -1 profesor
Colaboratori C.C.D. -1profesor
Responsabili cercuri pedagogice -1 profesor
Responsabili comisie metodic - 5 (1 educator, 1 nvtor i 4 profesori)
Dezvoltare profesional
Corelarea dezvoltrii profesionale a personalului didactic cu oferta educaional i cu dezvoltarea instituional :
- cursuri universitare (5)
- master (2)
Fluctuatie de personal pe posturile neocupate prin concurs.
Personal didactic auxiliar: un secretar si cate de norma contabil sef, bibliotecar si administrator
Personal nedidactic: 3,5 ingrijitoare, un muncitor de intretinere si magaziner(platit de primarie)
Baza materiala
Nr.
crt.
1.
2.
3.

Tipul de spaiu
Sli de clas /grup
Spatii administrative
Laboratoare

Numr
spaii
20
2
1

Suprafa (mp)
1050.30
50 mp
75 mp

4.
5.

Biblioteca
Sal i / sau teren de educaie fizic i sport

1
1sala+4 terenuri sport

30 mp
140mp+1600mp

2 corpuri de cladire (stare buna):

corpul A, cu 8 sali de clasa si 1 laborator, cancelarie si 2 birouri, grupuri sanitare


Corpul B, cu 8 sali de clasa, biblioteca, cabinet metodic, cancelarie, magazie si grupuri
sanitare
o baza sportiva proprie la corpul B - sala de sport cu 2 vestiare + 2 terenuri de sport asfaltate, la corpul
A 2 terenuri de sport (unul cu gazon artificial + unul bitum), toate dotate corespunzator
o biblioteca scolara, cu 10452 volume
o magazie special amenajata pentr programul corn si lapte
o laborator de informatica cu 15 calculatoare
o echipamente/tehnica informatica si birotica: 2 laptopuri, 3 PS-uri pentru birouri si cancelarii, 2
copiatoare, imprimante, videoproiector etc
o mobilier scolar, in parte nou
o auxiliare didactice insuficiente.
Sistem de incalzire cu gaze, centrale termice si convectoare.
Relatiile scolii cu comunitatea locala sunt bune. Colaboram bine cu Consiliul Local, Primaria, Politia, bisericile, ONG- uri etc.

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN I EXTERN AL UNITII COLARE


Analiza SWOT este modalitatea cea mai simpla de autoevaluare a unei institutii. Inventariind punctele tari, pe cele slabe
(aspecte interne ale institutiei), oportunittile si amenintrile (aspecte care tin de mediul extern institutiei) si analizndu-le, vom obtine
o imagine complet a strii de fapt a institutiei. Analiza este defalcata pe cele 4 domenii funcionale ale activitatii institutiei scolare:
curriculum, resurse umane, resurse materiale i financiare, relaii sistemice i comunitare.
Mediu intern

PUNCTE TARI (S)


A. CURRICULUM

- corelarea curriculumu-lui la decizia colii cu curriculumul naional


- asigurarea caracterului stimulativ al curricurulumui la decizia colii ;
- elaborarea C.D.S. n conformitate cu :
- cerinele elevilor i prinilor ;
- baza material i resursele umane.
B. RESURSE MATERIALE I FINANCIARE

- baz material bun, 2 corpuri de cldiri,15 sli de clas, laborator de informatic, istorie, cabinet metodic, bibliotec cu
peste 9000 volume, terenuri i sal de sport, grupuri sanitare moderne;
- alocarea de la bugetul local a unor sume importante pentru ntreinerea, repararea i dezvoltarea bazei materiale;
- dotare moderna:15 calculatoare, fax, 2 imprimante color, 2 copiatoare, 2 lap topuri, videoproiector etc.
C. RESURSE UMANE

cadre didactice competente, 100 % calificate;


interesul cadrelor didactice pentru formare continua;
existena unui climat de ordine i securitate favorabil activitii didactice;
elevi performani la concursurile Educaie rutier, educaie pentru via Olimpiada Naional a Sportului colar;
numr mic de elevi cu abandon colar;
existena unui program de efectuare a temelor cu elevii care ntmpin greuti la clasele I-IVi V-VI.

D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE

de
-

colaborarea buna cu Primaria si Consiliul Local;


colaborarea buna cu celalalte instituii de pe raza orasului: Politia, bisericile, Centrul de Plasament Domino;
colaborarea cu Fundatia pentru Copii Abandonati Ghimbav program
efectuare a temelor si sprijin material pentru copii din medii sociale defavorizate
sponsori traditionali

PUNCTE SLABE (W)


A.
B.
-

CURRICULUM
lipsa manuale la anumite discipline
deficit de auxiliare didactice la unele discipline
RESURSE MATERIALE I FINANCIARE
o parte a mobilierului este nvechit, uzat fizic i moral; o parte, desi nou nu este ergonomic si nici potrivit incaperilor;

spaiul destinat unor clase i bibliotecii, necorespunztor normelor actuale;


terenul de sport, de la corpul A (nou, cu gazon sintetic, imprejmuit), desi finalizat de anul trecut nu este folosit in procesul
de invatamant; pentru orele de educatie fizica, elevii se deplaseaza la corpul B.
C. RESURSE UMANE
- lipsa participrii unor cadre didactice la activitati de formare continua;
- comunicarea defectuas ntre nvtori-profesori, nvtori-dirigini;
- probleme de sanatate ale unor colegi tineri, cu impact negativ in actul didactic;
- consiliere psihologica insuficienta pentru elevi.
D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE
- dezinteres al unor parinti pentru proprii copii;
- parinti plecati in strainatate
Mediu extern

OPORTUNITI (O)
A.CURRICULUM
- accesul la documentele curricurale oficiale;
- gratuitatea manualelor colare pentru nvmntul primar i gimnazial;
- consultan n probleme de curriculum de ctre instituiile specializate : Inspectoratul colar Judeean , Casa Corpului
Didactic
- acces internet pentru informare.
- Existenta unor activitati in care sunt implicati si elevi ai scolii: dansuri populare, lupte, arte martiale etc.
B. RESURSE MATERIALE I FINANCIARE
- situatia economica deosebit de favorabila a localitatii;
- existenta unor sponsori traditionali
C. RESURSE UMANE
- accesul facil la programe de formare continu (multe institutii, forme si domenii variate);
- existena unui program social, in parteneriat cu un ONG, de efectuare a temelor cu elevii care ntmpin greuti;
- pozitia orasului Ghimbav fata de Brasov, avantajoasa pentru cadrele didactice (50% sunt navetisti);
- interesul manifestat de prini pentru oferta educaional a colii.

D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE


- colaborarea cu ONG-uri locale;
- posibilitatea realizarii de programe educationale in parteneriat cu institutiile locale;
- interesul multor prini pentru educatia oferita de scoala propriilor copii;

AMENINRI (T)
A. CURRICULUM
- apropierea de municipiul Braov i concurena colilor de aici, care au oferte educationale mai variate si de buna calitate;
- nerespectarea n totalitate a opiunilor elevilor datorit obligativitii ncadrrii titularilor etc.
B. RESURSE MATERIALE I FINANCIARE
- situaia economic precara a multor familii din comunitate;
- costuri ridicate pentru executarea lucrrilor de reparaii i ntreinere;
- absena unei legislaii care s stimuleze agenii economici n sponsorizarea unitii colare.
- baza sportiva (corp B) este unul dintre putinele locuri din localitate, unde copii si tinerii isi petrec timpul liber.
C. RESURSE UMANE
- restrngerile de activitate;
- apropierea de municipiul Braov i concurena colilor de aici ;
- politica salarial nemotivanta pentru tineri;
- scolarizarea fluctuanta a unor copii din centrele de plasament;
- scderea populaiei colare;
- lipsa de supraveghere a copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate;
D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE
- lipsa de interes a unor consilieri locali;
- incapacitatea unor prini de a-i asuma educaia propriilor copii i transferarea exclusiv a responsabilitii asupra colii

10

In concluzie, institutia noastr este o institutie solida, cu traditie de peste 500 de ani, ai crei absolventi sunt azi bine
integrati din punct de vedere socio- profesional.
90 % din cadrele didactice care predau n institutia noastr desfsoara activitti cu profesionalism. Institutia mai beneficiaz de o
baz materiala buna, ce ofera bune conditii de studiu pentru elevi dar care ar putea fi si mai bine optimizata si valorificata.
Infiintarea centrului bugetar propriu ar fi un pas inainte, in intarirea autonomiei scolii.
Din pcate, o parte din elevii care provin din familii cu stare material precar se afl n situatii de risc (familii sarace, copii
proveniti din centre de plasament, parinti plecati din tara etc.). Cursurile nu sunt foarte atractive pentru elevi pentru c institutia
nu a avut posibilitatea achizitionrii de material didactic corespunztor pentru toate disciplinele. Mai mult, lipsa de atractivitate a
cursurilor este suplinit de inflexibilitatea unor cadre didactice si de lipsa de deschidere a acestora pentru utilizarea unor metode
de predare interactive. Din aceast cauz, unii elevi au migrat ctre alte institutii de nvtmnt mai dinamice.
Rezultatele sunt in general bune, existand insa conditii, dar si necesitatea, pentru imbunatatirea rezultatelor, mai ales la finele
ciclului gimnazial
Relatiile cu comunitatea pot fi imbunatatite, prin consolidarea triadei scoala parinti comunitate, scoala urmand sa devina un
centru cultural al comunitatii.
Considerm, prin urmare, c implicarea institutiei noastre ntr-un proiect de cooperare european cu finantare prin Programul
Socrates va fi o bun ocazie de deschidere ctre realittile europene n materie de educatie, n vederea schimbrii mentalittii
cadrelor didactice, a transferului de bune practici si a implicrii mai active a elevilor n procesul instructiv - educativ.
Ne propunem, asadar, realizarea unui proiect de dezvoltare scolar cu durata a patru ani, al crui scop principal este
mbunttirea competentelor de predare a cadrelor didactice pentru educarea elevilor la standarde europene.

VIZIUNEA
Avand ca fundament traditii seculare, mostenite de la predecesorii scolii din Ghimbav, vom
deveni o unitate de invatamant preuniversitar unitara si puternica iar scoala va polariza viata
culturala a localitatii.

11

MISIUNEA
coala noastr va a avea uile deschise pentru toi cei care au nevoie de educaie (copii,
tineri i aduli) pentru a asigura apropierea ntre oameni, cunoaterea i acceptarea reciproc n
vederea unei convieuiri armonioase.
Avnd n vedere mediul social defavorizant din care coala noastr i recruteaz o parte a
elevilor, ne propunem s formm deprinderea de a transforma cunoaterea n cultur i s
asigurm fiecrui elev anse egale n procesul de integrare socio-profesional.
INTE (SCOPURI) STRATEGICE
Abordarea strategic se bazeaza pe realitatile din scoala si pe baza analizei SWOT din care am sintetizat o lista cu nevoile
educationale ale scolii si comunitatii.
Pentru perioada urmatorilor ani s-au cristalizat urmatoarele tinte strategice:

1. Dezvoltarea la elevi a competenelor sociale i de comunicare n societatea modern.


Acest scop este determinat de integrarea Romaniei in UE, de cerintele comunitatii de utiliza limbile de circulatie
internationala, precum si alimbajului informatic.

2. Sprijinirea elevilor mai puin motivai i mai puin sprijinii de familii n vederea ameliorrii
rezultatelor colare.
Tinta este impusa de rezultate slabe ale unor elevi cu probleme familiale, sau proveniti din centrele de plasament. Se
urmareste egalizarea sanselor si evitarea abandonului scolar.

12

3. Optimizarea mediului scolar prin asigurarea de conditii moderne si functionale i a unui climat de
siguranta fizica i psihica n coal.
Desi spatiile sunt generoase, ele trebuie imbunatatite si transformate intr-un mediu scolar prietenos. Tinta este ceruta
si de aparitia unor elevi problema, precum si de influenta negativa a strazii.

4. Dezvoltarea unui parteneriat privilegiat cu instituii din comunitate.


Deschiderea scolii catre comunitatea locala, regionala si internationala este un deziderat mai vechi. Triada Scoala
familie comunitate trebuie pusa pe baze noi.

OPIUNI STRATEGICE
Tinta strategica

Dezvoltarea la elevi a
competenelor sociale i de
comunicare n societatea
modern.

Sprijinirea elevilor mai puin


motivai i mai puin sprijinii
de familii n vederea
ameliorrii rezultatelor
colare

Opiunea curricular

Opiunea
financiar i a
dotrilor materiale

Opiunea investiiei n
resursa uman

Opiunea relaiilor
comunitare

Introducerea n c.d.. a
disciplinelor legate de
comunicare , inclusiv limbi
straine si limbaj informatic
Promovarea, la toate
disciplinele de studiu, a
comunicrii deschise i
responsabile ntre profesori i
elevi
Elaborarea de programe
minimale pentru elevii cu
CES
Pregtirea elevilor pentru
performan colar i pentru
reducerea
decalajului
informaional

Achiziionarea de
calculatoare i
conectarea la Internet la
ciclul primar, biblioteca
Amenajarea unui Centru
de informare

Programe de formare a cadrelor


didactice i a prinilor pentru
comunicare, negociere i
participare

Participarea la programe
guvernamentale,
internaionale sau locale
n domeniu.
Infiintarea unui CDI la
nivelul scolii.

Amenajarea unui
cabinet psiho
pedagogic
Achizitionarea de
materiale auxiliare
specifice pentru elevii
cu CES

Atragerea de personal didactic


calificat,
specialiti
cu
experien,
precum
i
perfecionarea
continu
a
cadrelor didactice ale colii
Formarea cadrelor didactice n
vederea aplicrii metodelor de

Consilierea psiho
sociala
a
elevilor,
parintilor
i
absolvenilor.
Colaborare cu institutii,
servicii si ONG-uri
specializate din

13

Optimizarea mediului scolar


prin asigurarea de conditii
moderne si functionale i a
unui climat de siguranta
fizica i psihica n coal.

Crearea in scoala a unei


culturi pentru asigurarea unui
mediu sanatos si sigur
Promovarea, la toate
disciplinele de studiu, a
comunicrii deschise i
responsabile ntre profesori i
elevi, intre elevi

Dezvoltarea unui parteneriat


privilegiat cu instituii din
comunitate

Armonizarea ofertei C.D..


cu interesele elevilor i ale
comunitatii locale.
Educarea elevilor, prin
disciplinele de baz i prin
c.d.. pentru parteneriat i
cooperare n comunitate
Diversificarea
si
intensificarea
activitatii
extracurriculare
si
extrascolare a scolii, cu
deschidere catre comunitatea
locala.

Centru bugetar;
Amenajare de vestiare
pentru terenul de sport
(A);
Scimbarea mobilierului
scolar neconform;
Achiziionarea de
mijloace moderne de
supraveghere (camere
video, sisteme de alarm
etc.)
Tiprirea i rspndirea
n comunitate a unor
materiale promoionale
(afie, brouri etc.)
Amenajarea unui club
pentru activitati
extrascolare

predare nvare evaluare


moderne, centrate pe elev
Angajarea unui psihopedagog al
scolii
Programe de formare a cadrelor
didactice i a prinilor pentru
comunicare, negociere i
participare
Programe de protectie a
mediului

localitate

Programe comune de formare


pentru cadre didactice, prini i
ali reprezentani ai comunitii
n domeniul comunicrii,
activitati de timp liber pentru
copii.
Participarea cadrelor si a elevilor
la programe internationale

Realizarea n comun a
unor activiti n coal
i extracolare
Infratire cu localitati din
alte tari
Intarirea rolului CRP

Solicitarea primriei /
poliiei locale de a ntri
paza n coal.
Asigurarea pazei bazei
sportive in afara orelor
de curs.

Pentru atingerea tintelor strategice propuse si punerea in aplicare a optiunilor strategice cele mai potrivite, se elaboreaza anual
planuri operationale de actiune. Acestea trebuie realizate, in echipa, cu toti factorii de decizie de la nivelul unitatii de invatamant, al
compartimentelor, colectivelor metodice, catedrelor etc.

14

Programele i aciunile concrete cuprind : alocarea resurselor umane i materiale , stabilirea responsabilitilor i a
termenelor, rezultatele ateptate (indicatorii de performan) fiind documente in care sunt prezentati pasii ce trebuie urmati in decursul
unui an scolar, pentru atingerea obiectivelor si a scopurilor propuse.

PLAN OPERAIONAL ANUAL (1)


An scolar 2008-2009
DOMENII FUNCIONALE OBIECTIVE GENERALE
MANAGEMENT DE CURRICULUM

MANAGEMENTUL RESURSELOR

MANAGEMENTUL

MANAGEMENTUL

UMANE

RESURSELOR FINANCIARE I

ACTIVITILOR DE

MATERIALE

DEZVOLTARE I RELAII
COMUNITARE

15

Managementul curricu-lumului pentru elevi


1.mbuntirea calitii curri-culumului
naional,
local,
a
activitilor
extracurriculare i a concursurilor
colare.
2.Monitorizarea ofertei educa-ionale a
colii.
3.Evaluarea ofertei educaionale i a
performanelor realizate.
4.Rezolvarea eventualelor con-flicte
generate de implementarea CD.
Managementul curricu-lumului pentru aduli
1.Asigurarea perfecionrii pregtirii
profesionale a cadrelor didactice

1.Participarea la elaborarea proiectului


de dezvoltare a re-surselor umane din
unitate.
2.Utilizarea resurselor umnane din
subordine
3.Realizarea demersurilor eva-luative ale
personalului subor-donat.
4.Construirea carierei profesio-nale a
personalului prin spriji-nirea activitilor
de formare i dezvoltare a resurselor
umane.
5Asigurarea de anse egale n
dezvoltarea personalitii i n formarea
profesional a elevilor.
6.Participarea
la
organizarea
si
dersfasurarea tezelor unice.
7.Organizarea
activitii
de PSI,
protecia muncii i protecie civil a
personalului din unitate.
8.Asigurarea circulaiei optime a
informaiei n interiorul i n exteriorul
unitii.
9.Participarea la evaluarea corect,
parial i final a activitii comisiilor
din unitate.
10.mbuntirea
activitii
compartimentelor auxiliare.

1.Infiintarea centrului bugetar


si
contribuirea la elaborarea i realizarea
execuiei bugetare
2.Identificarea i atragerea resurselor financiare extrabugetare.
3.Utilizarea fondurilor bugetare i
extrabugetare conform prioritilor
stabilite n proiectele i programele
colii.
4.Dezvoltarea
bazei
didacticomateriale prin mijloace proprii.
5.Asigurarea
transparenei
n
elaborarea i execuia bugetar
6. Extinderea bazei sportive

1.Actualizarea proiectului instituional al


unitii colare.
2.Creterea
adecvrii
ofertei
educaionale a unitii colare la
specificul comunitar.
3.Oferirea cadrului logistic pentru
programele i activitile comunitare.
4.Stabilirea legturilor formale cu
organele de : poliie, pompieri, corpul
gardienilor publici, aprare civil, n
vederea asigurrii pazei i siguranei
elevilor i prevenirea delicvenei
juvenile.
5.Valorificarea relaiei elev-coalfamilie i optimizarea valenelor
educative ale familiei.
6.Initierea si participarea la programe de
colaborare cu scoli din Europa.

16

17