DESPRE OPERA LUI CAESAR

Alturi de Cicero i Salustius, Caius Iulius Caesar se numr printre ntemeietorii

prozei clasice latine.
Spiritualitatea clasic greac i latin se caracterizeaz prin raionalitate,
msur, echilibru i armonie. Orice spirit de factur clasic se ferete s adopte
poziii extreme, meninndu-se pe o linie de mijloc.
Inteligen vie i plurivalent, dublat de o memorie prodigioas, o mare putere
de munc i o mare voin caracterizeaz personalitatea lui Caius Iulius Caesar.
Caesar nu este numai un general i un om politic de geniu, dar i un om de cultur,
un intelectual cu talent de orator i de scriitor. Discursurile sale, prin elegana i
claritatea argumentaiei i puritatea limbii, inaugureaz o direcie nou n literatura
latin.
Scrierile sale cele mai importante sunt Comentarii de bello Gallico i
Comentarii de bello civili.
De bello Gallico este o lucrare alctuit din opt pri, dar numai apte dintre
acestea pot fi atribuite cu certitudine lui Caesar. A opta carte a fost scris de ctre
Aulus Hirtius.
De bello Gallico este un jurnal de campanie, servind att ca surs pentru
cunoaterea epocii, ct i ca mrturie de limb latin literar, clasic i elegant. n
aceast lucrare, Caesar consemneaz informaii eseniale despre gali, germani i
britani, despre organizarea tactic a armatei romane, despre frmntrile sociale i
politice de la Roma sfritului de republic.
Sub aspect psihologic, galii se caracterizeaz printr-o anumit versabilitate (trec
cu uurin de la o dispoziie la alta opus ei). Caesar identific o mare asemnare
ntre zeitile galilor i cele romane. Acest mod de identificare a similitudinilor
poart numele de interpretatio Romana. Caesar surprinde, de asemenea,
structura social galic, n care predomin druizii i cavalerii. Reiese din prezentarea
lui Caesar tenacitatea cu care galii s-au opus cuceririlor romane.
Spre deosebire de gali, care au zeiti antropomorfe, germanii divinizeaz
forele naturii, le ador pe acestea ca pe nite diviniti, ador elemente ale
cosmosului pe care le percep senzorial Deorum numero ducunt solos eos quos
cernunt: Sole met Luna met Vulcanum (Consider n rndul zeilor numai pe aceia
pe care i vd: Soarele, Luna i Focul.).
Din punct de vedere al dezvoltrii sociale, germanii se gsesc n faza numit
democraia militar, de aceea ei constituie un nucleu de agresiune pentru toate

populaiile din jurul lor. Din punct de vedere social, nc nu au trecut la proprietatea
privat. Fiind un asemenea focar de agresiune, se ateapt i ei, la rndul lor, la
acte agresive din partea vecinilor, de aceea, nu le place s aib vecini.

Scriitor latin, general Caesar Caius Iulius

Caius Iulius Caesar
(100-44 i.e.n)
Om politic, general si scriitor latin. Fiu al lui C. Iulius Caesar,
praetor apoi guvernator al provinciei Asia, nepot al lui Caius Marius ; casatorit in
84i.e.n cu Cornelia, fiica lui Cinna, Caesar este gratiat in 82,
dupa victoria optimatior, de catre Sulla. Anii
urmatori (81-78) si-i petrece in diverse misiuni in Orient ;
revine la Roma dupa moartea 31113zts14yxe4y
lui Sulla,facandu-si debutul ca orator in procesele impotriva lui
Cn.Cornelius Dolabella
(77) si C. Antonius(76). Dupa anul 70 i.e.n., Caesar se
indeparteaza de pozitiile aristo- cratiei senatoriale si se apropie
de tabara popularilor, combatand, alaturi de acestia, politica
optimatilor. Quaestor(68) , pontifex mximus(63), praetor(62),
apoi guvernator al Hispaniei. Ulterior(61-60), Caesar incearca
sa colaboreze cu M. Licinius Crassus(65

-63) si il sprijina in anii 67,66,63-62 pe Cn. Pompeius Magnus.

Revenit in iunie 60 la
Roma, reuseste, gratie abilitatii sale diplomatice, sa atenueze
temporar rivalitatea dintre tx113z1314yxxe
Crassus si Pompei si profita de opozitia inversunata a senatului
fata de ratificarea masu
rilor adoptate in anii 64-63 de Pompei in Orient, pentru a
incheia primul triumvirat.
Conspiratio inter tres civitatis principes, cum numeste Titus
Livius intelegerea secreta dintre cei trei influenti oameni politici, viza acordarea
unui sprijin reciproc in lup- ta impotriva aristocratiei
senatoriale. Ales consul, Caesar adopta in 59, in ciuda opozitiei senatoriale, o serie de legi favorabile itereselor triumvirilor.
In calitate de proconsul
obtine in 58 guvernarea, pentru o perioada de 5 ani, a Galliei
Cisalpine,a Galliei Transalpine si a Illyricumului. Casatoria in 59 a fiicei sale Iulia cu
Pompei contribuie la inta- rirea legaturilor dintre cei doi
oameni politici. Intrevederea de la Lucca(Etruria) dintre
Caesar, Pompei si Crassus se icheie in aprilie 56 prin
reinnoirea trimviratului si estom- parea tensiunii reinstalate
intre Crassus si Pompei. Se decide ca acestia doi sa ocupe in
55 consulatul, iar lui Caesar sa-i fie prelungita cu 5 ani
autoritatea in provinciile sale.

Influenta de care se bucurau triumvirii la Roma face ca, in

ciuda opozitiei senatoriale inversunate, planul de la Lucca sa
fie transpus aidoma in practica. In 55 lui Pompei i se
acorda pentru 5 ani guvernarea provinciilor din Spania, iar lui
Crassus, Siria. In 58, in
calitate de guvernator al Galliei Narbonensis, Caesar profita de
apelul lansat de galii amenintati de suebii lui Ariovist, care este
obligat sa se refugieze peste Rin in G ermania.
In 57 cucereste N si NV Galliei, reprima in anul urmator o
rascoala a venetilor si morinilor, apoi anexeaza Aquitania. Cele doua expeditii organizate
in 55 si 54 in Brita- nnia, precum si traversarea Rinului in 55 si
53, cand intrerupe primele incursiuni roma- ne in Germania,
desi nu aduc castiguri teritoriale, starnesc un puternic ecou la
Roma sporindu-i popularitatea. Marea rascoala din 52 a
galilor, sub conducerea arvernului
Vercingetorix, pune in pericol intreaga cucerire,dar,gratie
geniului militar a lui Caesar,
fortele rasculatilor sunt infrante la Alesia. In 51 sunt reprimate
ultimele rezistente, realizandu-se astfel cucerirea intregii Gallii,
iar Caesar incheie redactarea celor 7 carti
ale lucrarii sale Commentarii de bello Gallico .
Moartea lui Crassus la Carrhae(53), intensificarea
framantarilor sociale si politice la Roma, soldate cu cvasineintrerupte lpte de strada intre populari si optimati si cu a-

propierea lui Pompei de pozitiile aristocratiei senatoriale, care

solicita rechemarea lui
Caesar din Gallia, duc, indeosebi dupa desemnarea lui Pompei
in calitate de consul sine collega (52), la instrainarea de
Cesar si la creearea unei stari de incordare intre cei doi oameni
politici. Incercarile lui Cicero, din 50, de aplanare a conflictului
care se profila, esueaza.Printr-un senatus consultum ultimum,
Caesar este demis la 7 ianuarie 48 din functiile sale,iar Pompei
este insarcinat cu puteri dictatoriale in vederea apararii
republicii. Trei zile mai tarziu, in noaptea de 10 ianuarie,
Caesar traverseaza cu legiunile sale Rubiconul, hotarul dintre provincie si
metropola( Alea iacta est ),declansand
razboiul civil care va dura peste 4 ani. Surprins de rapiditatea
inaintarii lui Caesar, Pompei este obligat sa se refugieze la 17
martie 49 de la Brundisium in Grecia, unde incepe concentrarea de forte in vederea recuceririi Italiei. Pentru
a-si asigura spatele, Caesar se indreapa intai impotriva
concentrarii de forte pompeiene din Spania (7legi- uni) pe care
le infrange la 2 august 49 in batalia de la Ilerda. Debarcat apoi,
la 5 ian. 48, in Epir, este antrenat intr-un adevarat razboi de
pozitii la Dyrrachium ; dupa strapungerea incercuirii lui Caesar are loc in Tesalia, la Pharsalos,
batalia decisiva (9 aug.
48) ; infrant, Pompei se refugiaza in Egipt, unde este asasinat la
28 septembrie din ordi-

nul regelui Ptolemeu XIII. Caesar, care-l urmarise pe Pompei in

Egipt, ocupa Alexan - dria si intervine in conflictul dinastic
sprijinind-o pe Cleopatra VII impotriva fratelui ei
Ptolemeu XIII. In iarna ailor 48/47, Caesar este asediat
impreuna cu Cleopatra, in cita- dela Alexandriei de partizanii
lui Ptolemeu si numai sosirea unor intariri din Asia Mica
ii permite sa obtina victoria in batalia de pe Nil(27 martie 47).
Revenit in Asia Mica, unde Farnace II, fiul lui Mitrade VI,
incerca sa recucereasca fostul regat al tatalui sau, il infrange pe
acesta la Zela ; veni, vidi, vici , raporteaza el senatului. In
octombrie 47 soseste la Roma, la 28 decembrie debarca deja in
Africa de Nord, unde pompeienii
concentrasera o puternica armata, pe care Caesar o infrange la
6 aprilie 46 in batalia de laThapsus. Revenit in iulie 46 la
Roma, in noiembrie paraseste din nou orasul pentru
a se deplasa pe frontul din Spania,unde fii lui Pompeius Magnus
mobilizasera o puterni- ca armata. Batalia victorioasa de la
Munda (17 martie 45) incheie definitiv razboiul ci- vil. Caesar
ramane unicul stapan al statului roman. Dupa ocuparea Italiei
in primavara anului 49, Caesar este desemnat dictator, in anii
48,46,45,44 este ales consul, in 48 dictator pe timp de un an, in 46 dictator pe 10 ani, pentru ca in
februarie 44 sa fie numit
dictator perpetuus . Paralelii sunt acordate puteri
exceptionale si drepturi speciale.

Dupa ce reuseste in 45-44 sa concentreze o putere

cvasimonarhica, Caesar accepta si puterile exterioare acesteia.
In pofica unei politici sociale lucide si abile, prin care incearca sa stabileasca un echilibru intre diferitele categorii
sociale, Caesar subestimeza
rezistenta instituiilor republicane si animozitatea aristocratiei
senatoriale, care vede inel simbolul tiraniei. La Idele lui
martie(15 martie 44), in preajma inceperii unei campa nii
impotriva partilor, Caesar este asasinat intr-o intrunire a
senatului din Roma de o conjuratie de circa 60 de senatori in
frunte cu C. Cassius Longinus si M. Iunius Brutus.
Testamentul sau il desemna ca mostenitor pe Caius Octavianus,
nepotul sau. Om politic
de o geniala fantezie si o vointa de fier, diplomat subtil si lucid,
organizator stralucit, inegalabil strateg si conducator de osti, Caesar ramane una
dintre cele mai importante
personalitati ale Romei antice si-si inscrie numele, alaturi de
Alexandru Macedon si
Hannibal, printre marii cuceritori ai antichitatii. Prin intreaga
actiune, Caesar a preci- pitat in istoria romana trecerea de la
sistemul republican la cel monarhic. Remarcabila
ramane si creatia sa literara. Prezenta activa in viata spirituala
a epocii, Caesar este autor de poezii, drame, cuvantari,
considerat de Cicero drept cel mai important retor al vremii,

scrisori, studii literare, pamflete politice, memorii apreciate in

antic, astazi pierdute. Cele 7 carti din Commentarii de bello Gallico si cele 3
carti din Commentarii
de bello civili se inscriu se inscriu printre creatiile majore ale
prozei latine.