Fiziopatologie Curs IV 29.10.

2013

Reparatia tisulara postlezionala

Se desfasoara in trei mari etape:

Fibroplazie
Angiogeneza
Remodelare tisulara sau cicatriceala

Fibroplazia
Reprezinta reconstructia matricei extracelulare lezionata sub actiunea agentului
etiologic. Este realizata de catre fibroblasti. In conditii fiziologice, fibroblastii prezenti
in toate tesuturile au rolul de a recunoaste anumite zone de matrice extracelulara
imbatranita sau invechita, in special componentele fibrilare, de a le degrada sub
actiunea unor enzime proprii (in special colagenaza) si de a resintetiza in zonele
respective, la nevoie, atat componenta fibrilara a matricei (fibrele de colagen,
elastina si reticulina) cat si componenta amorfa. Astfel, au un rol important in turnoverul permanent al matricei extracelulare. In conditiile existentei unui focar
lezional, dupa asanarea focarului sub actiunea celulelor profesionale proinflamatorii, fibroblastii intervin in reconstructia locala a matricei extracelulare in trei
etape:

Activarea metabolica a fibroblastilor din periferia focarului lezional si migrarea

lor treptata pana spre centrul focarului inflamator
Proliferarea intensa a fibroblastilor ajunsi in centrul focarului
Resinteza de catre fibroblasti a unei noi matrici extracelulare

Activarea metabolica a fibroblastilor

Se desfasoara sub actiunea anumitor factori, in special factori de crestere celulara
precum FGF (fibroblast growth factor), TGF (transforming growth factor) si PDGF
(platelet-derived growth factor). Acesti factori de crestere sunt eliberati local mai
ales din macrofagele activate, dar si din limfocite. Alti factori activatori ai
metabolismului fibroblastilor sunt IL-1 si TNF. Fibroblastii activati metabolic incep sa
migreze inspre centrul focarului de-a lungul unui gradient de concentratie al acestor
activatori. Odata activati, fibroblastii capata o capacitate de chemokinezie, realizata
pe de o parte prin emiterea de pseudopode, iar pe de alta parte prin contractia
citoscheletului. Fibroblastii exprima pe membrana psuedopodelor receptorul VLA4,
prin care se poate lega de mici secvente de trei sau patru aminoacizi prezente in
structura colagenului matricei extracelulare. La o oarecare distanta de centrul
focarului, fibroblastul ramane fara fibre de colagen de care sa adere, astfel incat se
opreste si incepe sa sintetize in jurul sau o matrice de migrare, care ofera suport
pentru fixarea pseudopodelor. Apoi foloseste aceasta matrice pentru a se deplasa pe
o scurta distanta, dupa care se opreste din nou, fiind iarasi ramas fara suport, si isi
1

Fiziopatologie Curs IV 29.10.2013

sintetizeaza o noua matrice de migrare. Astfel, fibroblastii isi paveaza singuri drumul
catre centrul focarului. In centru, unde concentratia factorilor de activare a
fibroblastilor este maxima, fibroblastii se activeaza suplimentar si incep sa
prolifereze si sa sintetizeze un nou tesut conjunctiv. Depunerea noului tesut se
efectueaza centrifug. Acesta este un tesut conjunctiv imatur, in care fibrele de
colagen, elastina si reticulina sunt inca laxe, de consistenta scazuta si dispersate.
Tesutul acesta nou nu contine inca nici vase noi. Drept urmare, se numeste tesut de
granulatie imatur.

Angiogeneza
Reprezinta formarea unor noi capilare, procesul avand la baza activarea metabolica
a celulelor endoteliale ramase intacte la periferia focarului lezional sub actiunea
unor factori precum IL-1, TNF, VEGF (vascular endothelium growth factor), V-ECGF
(vascular endothelial cell growth factor), PDGF si EGF-like factor (EGF = epidermal
growth factor), provenite din macrofage si limfocite. VEGF si V-ECGF se elibereaza si
din celulele endoteliale distruse. Sub actiunea acestor factori, celulele endoteliale
ale vaselor capilare ramase intacte la periferia focarului lezional incep sa secrete o
procolagenaza.
Aceasta
actioneaza
asupra
plasminogenului
din
sange,
transformandu-l local in plasmina. Plasmina, la randul ei, transforma procolagenaza
endoteliala in colagenaza activa. Aceasta din urma lizeaza limitat membrana bazala
a capilarelor intacte, oferind astfel celulelor endoteliale activate posibilitatea de a
incepe sa migreze inspre focar. Celulele endoteliale au si ele capacitate de
chemokinezie, tot prin emiterea de pseudopode si contractia citoscheletului. Dinspre
periferia focarului lezional, incep sa migreze spre centrul acestuia celule endoteliale
sub forma unor cordoane. Ulterior, aceste cordoane se transforma in mici structuri
tubulare (capilare de neoformatie), prin apoptoza celulelor endoteliale din axul
acestora si vacuolizarea celorlalte celule endoteliale, prezente la marginea acestora.
Odata ce au aparut aceste vase de neoformatie, tesutul de granulatie este unul
matur.

Remodelarea tisulara
Fibroblastii care au proliferat in focar si care, fiind total activati, au resintetizat noua
matrice extracelulara, sufera ulterior cateva transformari. Devin celule foarte
alungite, subtiri, efilate. Reticulul endoplasmic si aparatul Golgi al acestora se reduc
semnificativ si, in schimb, creste foarte mult cantitatea de actina si miozina.
Fibroblastii se transforma practic in miofibroblasti, celule cu capacitate contractila
evidenta. Prin contractia lor treptata si succesiva, aduc componenta fibrilara la o
densitate mult mai mare, consistenta tesutului devine una normala si, progresiv,
zona respectiva se inchide (cicatrizeaza), luand un aspect cat mai apropiat, daca nu
chiar identic, cu cel de dinainte de leziune. Daca leziunile au fost pe suprafata
intinsa sau profunde, cantitatea de tesut conjunctiv nou format poate fi prea mare,

Fiziopatologie Curs IV 29.10.2013

astfel incat ramane o zona cicatriceala care nu mai are aspectul intact de dinainte
de leziune.
La aceasta remodelare contribuie si colagenaza eliberata din fibroblasti, care pe de o
parte lizeaza eventualul exces de tesut conjunctiv si pe de alta parte inhiba TGF-ul,
unul dintre cei mai importanti activatori ai fibroblastului. Astfel se tine sub control
acest proces.
Depunerea acestui nou tesut conjunctiv este facuta posibila si prin actiunea
prealabila a proteinelor reactive de faza acuta. Daca acestea nu ar fi inhibat diverse
proteaze din focar, noul tesut colagenic nu s-ar fi putut forma.