Sunteți pe pagina 1din 206

Universitatea Transilvania din Braov

Facultatea de Inginerie Electric i tiina Calculatoarelor


Departamentul de Inginerie Electric i Fizic Aplicat

ELECTROTEHNIC I MAINI
ELECTRICE
SUPORT CURS
Conf. Dr. Ing. Luminia BAROTE

PREFATA
Electrotehnica
se
ocupa
cu
studiul
fenomenelor
electromagnetice, luate in considerare prin aplicatiile lor in tehnica.
Progresul tehnic extraordinar al perioadei in care traim este nemijlocit
legat de utilizarea energiei electrice electromagnetice, atat in transferul
si utilizarea energiei, cat si in transferul si utilizarea informatiei.
Fenomenele electomagnetice sunt simtite prin intermediul
manifestarilor ce apar consecutiv transformarii lor in fenomene de
natura mecanica, terminca si chimica.
Studiul electrotehnicii nu inzestreaza numai cu o unealta
deosebita pe inginer, ci il ajuta intodeauna sa-si dezvolte un mod de
gandire cu care sa poata opera si in domenii in care simturile nu il
ajuta, sau il pot face sa greseasca.
2

PREFATA

A doua parte a cursului prezint cteva cunotine referitoare


la componente ale sistemului de transport i distribuie a energiei
electrice, n principal transformatoare electrice si masini electrice de
curent alternativ.
Avnd n vedere c parametrii de exploatare influeneaz
factorii de calitate ai consumului de energie electric, cunoaterea
principiilor de funcionare, a particularitilor constructive i a
caracteristicilor de funcionare a tipurilor uzuale de maini este util.
Suportul de curs este destinat studentilor facultatii de Inginerie
Mecania si Alimentatie si Turism.

CUPRINS
Partea I: Electrotehnica

Electrostatica7
Electrocinetica partea 1.19
Electrocinetica partea 2.31
Electrodinamica partea 1..46
Electrodinamica partea 2..61
Circuite electrice de curent alternativ partea 1..79
Circuite electrice de curent alternativ partea 2..96
Aplicatii circuite c.c.si c.a. .114

CUPRINS

Partea II: Masini electrice

Transformatorul electric partea 1..117


Transformatorul electric partea 2..136
Maina asincron partea 1.155
Maina asincron partea 2.174
Maina sincron..189

EVALUARE

Examen: 80 %.
Laborator: 20 %.
Prezenta: 1 punct in plus la nota finala (minim 9
prezente)
Prezentarea la examen este condiionat de
efectuarea integral a lucrrilor practice de laborator.

CURS 1

ELECTROSTATICA
Electrostatica studiaz strile electrice
invariabile in timp.

CONTINUT

Sarcina electrica si cmp electric;


Formula lui Coulomb;
Calculul intensitatii cmpului electric produs de o
sarcina punctiforma;
Tensiunea electrica;
Lucrul mecanic al forelor de natura electrica.

Sarcina electric

Sarcina electric: mrimea fizic scalar cu ajutorul creia se


caracterizeaz starea de electrizare a corpurilor.
Notaie: q.
Unitate de msur: Coulomb, [C];
submultipli: mC (10-3), C (10-6), nC (10-9), pC (10-12).
Sarcina electric elementar: electronul, sarcin negativ, qe = -1.602*10-19 C

Cmpul electric n vid. Intensitatea cmpului electric.

Cmpul electric este starea de existen a materiei diferita de substanta, ce


se caracterizeaz prin faptul c exercit fore sau cupluri asupra unor corpuri
electrizate aflate n cmpul electric.
Intensitatea cmpului electric ntr-un punct este egal cu raportul dintre
fora exercitat de cmpul electric asupra unui corp de prob i sarcina
electric q a corpului de prob situat n acel punct.

F
EV =
q

F = q EV

Unitate de msur: Volt/metru (V/m).


10

Liniile de cmp electric

Linia de cmp electric este curba tangent n orice punct la intensitatea


cmpului electric E V .
Sensul liniilor de cmp electric este acelai cu sensul E V .
EV

EV

EV

EV

Fig. 1.1.

Fig. 1.2.
11

Repartiia (distribuia) sarcinii pe corpuri poate fi:


- volumetric, sarcina se gsete distribuit n ntreg volumul corpului,
caracteristic materialelor izolante.

V = lim
V 0

q dq
=
V dV

[C/m3]

- densitatea de volum a sarcinii electrice

q = dV
V

- superficial, sau de suprafa, sarcina se afl pe suprafaa corpului,


caracteristic pentru conductoare.

S = lim
S 0

q dq
=
S dS

[C/m2]

- densitatea de suprafaa a sarcinii electrice

q = dS
S

12

Repartiia (distribuia) sarcinii pe corpuri poate fi:

- liniar, sau de linie, sarcina se afl pe corpuri filiforme (fire subiri, cabluri,
linii electrice).

l = lim
l 0

q dq
=
l dl

[C/m]

- densitatea de linie a sarcinii electrice

q = dl
l

Sarcina total se obine prin nsumare:

qt = dV + dS + dl
V

13

Formula lui Coulomb

F 21
F12

q1 q 2 r 12
=

2
4
r12
r12
1

F21

r 12
q1

F21 q2

q1 F12

q2
Fig. 1.3.

permitivitatea vidului

1
F
= 0 =
4 9 10 9 m
permitivitate electrica

= r 0

F
m

14
permitivitate relativa
a
mediului

Formula lui Coulomb

Importanta relaiei lui Coulomb: Permite definirea unitatii de msura a sarcinii


electrice:

COULOMB = Sarcina electrica a unui corp mic situat in vid, la distanta


de 1 m de un alt corp incarcat cu aceeasi sarcina electrica asupra caruia
se exercita o forta de 9*109 N.
Principiul suprapunerii forelor:

F = F1 + F 2 + ... + F n =

q
4 0

k =1

qk
rk
3
rk
15

Calculul intensitii cmpului electric produs de o


sarcin punctiform
2 sarcini punctiforme aflate
intr-un sistem izolat:

Fig. 1.4.

q'

EV F

Forta de interaciune dintre sarcini:

F = q' E V
'
q

q
1
r
F=
2
4
r
r

F
q
r

EV = ' =
2
4 r r
q

16

Tensiunea electric

dl

U AB =

A( C )

E dl

Fig. 1.5.
Unitate de msur: Voltul (V).

17

Lucrul mecanic al forelor de natur electric


Lucrul mecanic pentru deplasarea sarcinii q intre punctele A si B:

L AB =

A(C )

F dl =

A( C )

q E dl = q

A( C )

E dl = q U AB

Unitate de msur: Joule (J).


Definiie VOLT:
Intre doua puncte din cmpul electric exista tensiunea electrica de 1 V
daca pentru a deplasa o sarcina de 1 C este necesar un lucru mecanic de
1 J.

18

CURS 2

ELECTROCINETICA- partea 1
Electrocinetica studiaz strile electrice ce apar in
cazul conductoarelor parcurse de cureni electrici de
conducie.

19

CONTINUT

Curentul electric

Regimuri caracteristice pentru fenomenele electromagnetice

Circuite liniare de curent continuu

20

Curentul electric

Curentul electric de conducie: apare datorita deplasrii ordonate


a sarcinilor electrice in conductoare.
Intensitatea curentului electric: limita raportului dintre sarcina
electrica ce trece prin suprafaa transversala a unui conductor in
intervalul de timp stabilit.

q dq
=
i = lim
t 0 t
dt
Notaie: i, I
Unitate de msur: Amper, [A]
submultipli: mA (10-3), A (10-6), nA (10-9), pA (10-12).

21

Curentul electric

Densitatea de curent: mrime fizica vectoriala, caracterizeaz


distribuia locala a curentului.

Unitate de msur: [A/m2]

Ptr. conductor de forma oarecare:

iS =

dS

22

Regimuri caracteristice pentru fenomenele


electromagnetice
Trecerea curentului electric prin conductoare transformri
energetice, in funcie de variaia in timp a mrimilor de stare.

Regimuri electrice:
Static mrimi de stare ale cmpului electromagnetic constante
in timp;
Staionar mrimi de stare ale cmpului electromagnetic
constante in timp, dar apare curentul electric;
Nestationar mrimi de stare ale cmpului electromagnetic
variabile in timp.
23

Clasificarea materialelor

Clasificarea materialelor dup cum permit trecerea curentului


electric de conducie:
1. Materiale conductoare permit trecerea cu uurina a curentului
electric de conducie. Sarcina electrica comunicata intr-un punct, se
raspandeste rapid pe toata suprafaa.
conductoare de specia nti electronii liberi se deplaseaz
ordonat, prezint conductivitate electronica
Exemple: metale, carbon.
conductoare de specia a doua ionii pozitivi si negativi se
deplaseaz ordonat, apar si reacii de natura chimica, prezint
conductivitate ionica
Exemple: soluii de sruri, baze, acizi, topituri de sruri.
24

Clasificarea materialelor

2. Materiale izolante (dielectrici) nu permit trecerea curentului


electric de conducie. Sarcina electrica comunicata acestor
materiale ramane in zona de electrizare timp ndelungat.
Exemple: sticla, cauciuc, porelan, lichidele pure, hrtia.
3. Materiale semiconductoare sunt materiale izolante care, in
anumite condiii, pot asigura trecerea curentului electric de
conducie.
Exemple: siliciul, germaniul, seleniul.

25

Circuite liniare de curent continuu

Circuit electric ansamblu de medii conductoare ce favorizeaz trecerea


curentului electric.
Un circuit electric conine:
elemente de circuit: rezistoarele (elemente pasive) si sursele de tensiuni
electromotoare t.e.m. (elemente active).
conductoare de legtura.
Produsul dintre rezistenta unui rezistor (R) si curentul (i) ce l parcurge se
numete cdere de tensiune (U).

U = R i
26

Circuite liniare de curent continuu

Circuitele electrice ramificate poarta denumirea de reea electrica.


Elementele caracteristice ale unei reele electrice sunt:
nodul
latura
ochiul
Nodul = punctul unde sunt conectate cel puin trei elemente de circuit.
Latura = poriunea neramificata de circuit ce conine cel puin un element de
circuit si este plasata intre doua noduri consecutive.
Ochiul (bucla) = succesiune de laturi ce formeaz o curba nchisa.

27

Asocierea sensurilor de referina


Circuit electric format din:
o sursa te t.e.m (Ue) cu rezistenta ei interna ri numita generator,
o rezistenta (R) numita receptor.

1 : U e = ri I + U b
2 :

0 = R I Ub

28

Teorema I a lui Kirchoff

Teorema I a lui Kirchoff:


Suma curenilor laturilor ce converg intr-un nod este nula.
sau
Suma curenilor care intra intr-un nod = suma curenilor care ies din nod.

I
k =1

=0

29

Teorema a II-a a lui Kirchoff


Teorema a II-a a lui Kirchoff:
Suma algebrica a tensiunilor electromotoare ale surselor in lungul unui ochi al
reelei electrice = suma algebrica a cderilor de tensiune de pe laturile ochiului
considerat.

U
k p

ek

= Rk I k
k p

30

CURS 3

ELECTROCINETICA- partea 2
Electrocinetica studiaz strile electrice ce apar in
cazul conductoarelor parcurse de cureni electrici de
conducie.

31

CONTINUT

Circuite liniare de curent continuu

Metodica rezolvrii reelelor electrice cu teoremele lui Kirchhoff


Teorema conservrii puterilor
Teoremele rezistentelor echivalente

Regimuri fundamentale ale electrocineticii

Legea conservrii sarcinii electrice


Legea conduciei electrice
Legea transformrii energiei in conductoare

32

Metodica rezolvrii reelelor electrice cu teoremele


lui Kirchhoff
Analiza reelei

se stabilesc nr. de laturi (L) si nr. de noduri (N);


nr. de ecuaii independente scrise cu Teorema I a lui Kirchhoff este N-1;
ochi independent trebuie sa contina minim o latura ce nu apare in celelalte
ochiuri, O=L-N+1.

Scrierea ecuaiilor
se aleg sensuri pentru curenii din laturi si se denumesc;
se aleg sensuri de parcurgere pentru ochiurile independente alese;
se scriu cele N-1 ecuaii date de Teorema I a lui Kirchhoff;
se scriu ecuaiile pentru ochiuri date de Teorema a II-a a lui Kirchhoff.
Pentru verificare se utilizeaz: Teorema conservrii puterilor.

33

Teorema conservrii puterilor


Suma algebrica a puterilor generate de toate sursele de t.e.m. ale unei
reele = suma puterilor disipate in rezistentele reelei.

k =1

k =1

2
U

I
=
R

I
ek k k k

34

Teoremele rezistentelor echivalente


Rezistenta echivalenta (Re) intre doua borne ale unei reele este data de
raportul dintre tensiunea aplicata la borne si curentul absorbit la borne:

Ub
Re =
I

Rezistoare legate in serie

U b = U 1 + U 2 + ......... + U n

U b = I ( R1 + R2 + ......... + Rn )
Ub
Re =
= R1 + R2 + ......... + Rn
I
n

Re = R k
k =1

35

Teoremele rezistentelor echivalente


Rezistoare legate in paralel

U b = R1 I 1 = R2 I 2 = ......... = Rn I n

I = I 1 + I 2 + ......... + I n
Re =

Re =

Ub
=
I

Ub
1
1
1
Ub ( +
+ .......... + )
R1 R2
Rn

1
1

k =1 Rk
n

sau

n
1
1
=
Re k =1 Rk

36

Aplicaii

U ei = 48 V ; U e 2 = 8 V ;
R1 = 2 ; R2 = 3 ; R3 = 2 ;
R1

R3

R2

I1 , I 2 , I 3 = ?
Ue1

Ue2

U AB = ?
verificare

37

Regimuri fundamentale ale electrocineticii


Legea conservrii sarcinii electrice
Intensitatea curentului electric i de conducie ce iese dintr-o
suprafaa nchisa este egala cu viteza de scdere a sarcinii electrice
q din interiorul suprafeei.

dq
i =
dt
- Exemplu: curentul care apare la descrcarea
unui condensator

i=

dq d ( q )
=
dt
dt
38

Legea conservrii sarcinii electrice

Consecina importanta a legii conservrii sarcinii electrice:


In lungul unui conductor neramificat intensitatea curentului electric de
conducie ramane constanta in regim staionar.

i =

d S = i1 + i 2

Semnul curentului s-a asociat cu semnul pozitiv


al versorului suprafaa.
In electrocinetica regimul este staionar, deci:

dq
=0
dt

i1 = i2
39

Regimuri fundamentale ale electrocineticii


Legea conduciei electrice
Se considera o poriune de conductor de seciune constanta, este:
- limitata de punctele 1 si 2
- parcursa de curentul (i)
- conine si o sursa de tensiune electromotoare (Ue).
Experimental se stabilete pentru aceasta poriune de circuit legea conduciei
electrice:
Integrala de linie a intensitatii cmpului electric, pe o poriune de conductor
cu sursa electromotoare = produsul dintre intensitatea curentului din
conductor si o mrime scalara R12, numita rezistenta electrica.
2

( E + Ei ) dl = i R12

1( C )

forele de natura neelectrica care exercitate


asupra sarcinilor electrice duc la micarea
ordonata a acestora.
40

Tensiunea electromotoare apare in urma existentei cmpurilor electrice imprimate.

Legea conduciei electrice


Legea conduciei electrice este o lege de material, deoarece apare in
expresia ei o mrime dependenta de material.
2

u12 = u f =

E dl

tensiunea electrica in lungul firului

tensiunea electromotoare

1( C )
2

u ei =

dl

1( C )

u12 + u ei = i R12

Ptr. un circuit nchis:

u12 = 0

u ei = i R
41

Legea conduciei electrice


In regim staionar (curent continuu) se poate afirma, pe baza teoremei
potenialului electric staionar, ca tensiunea in lungul firului nu
depinde de fir ci doar de punctele pentru care este scrisa:
2

u12 = u f = u b = E dl = V1 V2

ub

tensiunea la bornele circuitului.

u b = i R12

Legea lui Ohm

Legea lui Ohm: Permite definirea rezistentei electrice:


Rezistenta electrica a unui conductor este numeric
egala cu raportul dintre tensiunea electrica continua
aplicata conductorului si curentul care l strbate.

ub
R=
i
42

Legea conduciei electrice


Msurrile experimentale
conductorului relaia:

indica

pentru

rezistenta

electrica

dl
R12 =
S
1
-

- reprezint rezistivitatea conductorului (o proprietate de material);


dl - elementul de lungime in lungul cruia se determina rezistenta
S - seciunea transversala a conductorului.

Rezistenta unui conductor omogen, de seciune constanta (S), pentru o


lungime (l) considerata este:

Unitate de msur: Ohm, [].

l
R=
S

43

Legea transformrii energiei in conductoare

Trecerea curenilor prin conductoare este insotita de transformri energetice


caracteristice strii electrocinetice.
Puterea electromagnetica (P) primita de un conductor de la campul
electromagnetic in procesul de conducie = produsul dintre tensiunea
electrica in lungul conductorului si intensitatea curentului electric din
conductor:

P = u f i
u f = R i u ei

P = R i 2 i u ei = PR PG
44

Legea transformrii energiei in conductoare

PR = R i 2

- reprezint puterea electromagnetica transformata in


putere termica prin intermediul rezistentei si este
intodeauna pozitiv efectul Joule-Lentz.

PG = i u ei

- reprezint puterea generata (cedata sau primita) de


sursa de tensiune electromotoare, poate fi pozitiv sau
negativ.
Ue
i

PG > 0

Energia electrica:

We = P t = u f i t

Cantitatea de cldura dezvoltata


in conductor:
2

Q = R i t

Ue i

PG < 0

45

CURS 4

ELECTRODINAMICA partea 1
Electrodinamica studiaz cele mai generale stari ale
cmpului electromagnetic, in care mrimile sunt
variabile in timp.

46

CONTINUT

Cmpul magnetic

Cmpul magnetic in vid


Forta electromagnetica
Surse electrice de cmp magnetic
Cmpul magnetic creat de un conductor rectiliniu parcurs
de curent
Cmpul magnetic creat de un solenoid
Cmpul magnetic in corpuri

47

Cmpul magnetic
Materialele in prezenta crora se exercita forte si cupluri ce nu pot fi
explicate mecanic, termic sau electric = MAGNETI.
1820 Oersted In jurul conductoarelor parcurse de cureni electrici
de conducie se exercita aciuni de natura celor din apropierea
magneilor exista o stare de magnetizare.

Cmp magnetic:
- sistemul fizic din jurul corpurilor magnetizate si din interiorul lor;
- forma de existenta a materiei diferita de substana, prin care se
exercita aciuni asupra corpurilor parcurse de cureni electrici de
conducie.
48

Camp magnetic in vid


Experiment:

Magnet plasat in aer, intre poli (Nord si Sud) se deplaseaz cu


viteza constanta (v) un corp ncrcat cu sarcina electrica (q);
In prezenta unui magnet apar liniile de cmp magnetic;
Liniile de cmp magnetic unesc polii magnetului si sunt
perpendiculare pe suprafeele polilor.
Asupra corpului se exercita o forta se
definete inducia magnetica:

F
Bv =
qv
Unitate de msura: Tesla [T]
49

Camp magnetic in vid


Modificarea direciei de micare

Bv

F = q ( v x Bv )

mrime vectoriala:
- Forta lui Lorenz

Intensitatea cmpului magnetic caracterizeaz cmpul magnetic.


In vid si in aer:

Hv =

Bv

0 = 4 107

[H/m]

Liniile de cmp magnetic = acele linii permanent tangente la


vectorul inducie magnetica Bv .
50

Forta electromagnetica

Se considera o poriune de lungime


(l) dintr-un conductor metalic rectiliniu
strbtut de curentul (I) si situat intrun cmp magnetic omogen de
inducie Bv.
Forta ce se exercita asupra poriunii de conductor = forta
electromagnetica.

F = I (l xB v )
51

Forta electromagnetica

f e = e ( v x Bv )

F = f e = n ( S l ) [(e) (v x Bv )]

= n S e (l ) (v x Bv )
= n S e v (l x Bv )

dq d
I=
= (n e S l )
dt
dt
dl
= neS
dt

I = neS v

F = I (l x Bv )
52

Surse electrice de cmp magnetic


Se definesc urmtoarele noiuni:
tensiune magnetica
tensiune magnetomotoare
solenaie
Tensiune magnetica = circulaia vectorului intensitatea
cmpului magnetic pe o poriune de curba (C)
Tensiune magnetomotoare = circulaia vectorului intensitatea
cmpului magnetic in lungul unei curbe nchise .

umm = H dl

53

Surse electrice de cmp magnetic

Solenaia = curentul de conducie total al unei suprafee deschise

S .

= J dS = i1 + i1 + i2 + i2 + i2 + i3 i4
S

= 3i2 + i3 i4

= wk ik
S

54

Surse electrice de cmp magnetic

Cu ajutorul noiunilor introduse se poate enuna Teorema lui Ampere:

In regim staionar tensiunea magnetomotoare in lungul curbei nchise ()


= cu solenaia datorata curenilor ce strbat suprafaa ( S ), mrginita de
curba () .

H dl = J dS = w

ik

55

Cmp magnetic creat de un conductor rectiliniu


parcurs de curent

Se considera conductorul filiform, rectiliniu,


parcurs de curentul (i) plasat in aer.

H dl = i

H dl = H dl = H 2 r

H=

i
2 r

B = 0 H = 0

i
2 r
56

Cmp magnetic creat de un solenoid


Solenoid = infasurarea pe un suport cilindric in spirala, spira lng
spira a unui conductor filiform (izolat electric).

H dl =

H dl = dH dl + dH dl + dH dl + dH dl

57

Cmp magnetic creat de un solenoid


Datorita faptului ca:
in interiorul solenoidului, toate cmpurile magnetice se nsumeaz,
cmpul rezultant fiind intens;
in exteriorul solenoidului, cmpul create sunt de sens contrar,
cmpul rezultant fiind slab;
intre elementele alturate, cmpul rezultant este nul.
d

H dl = dH dl = H l

H l = wi

cd

wi
H=
l

wi
B = 0
l
58

Cmp magnetic in corpuri


In funcie de modul de comportare al corpurilor in prezenta unui cmp
magnetic, materialele se clasifica, in:
diamagnetice;
paramagnetice;
feromagnetice.
Comportarea materialelor in cmp magnetic se caracterizeaz cu
ajutorul permeabilitatii materialului:

= r 0
permeabilitatea vidului
permeabilitatii relativa a materialului,
(mrime adimensionala)
59

Cmp magnetic in corpuri

Materiale diamagnetice = sunt materialele la care

r 1

Exemple: cuprul, argintul, mercurul, zincul si apa.

Materiale paramagnetice = sunt materialele la care

r = 1

este subunitara.

r este crescut.

Exemple: aluminiul, platina, cromul, azotul.

Materiale feromagnetice = sunt materialele la care r creste puternic,


atingnd la unele aliaje speciale valori de ordinul sutelor de mii.
Exemple: fierul, cobaltul, nichelul si unele aliaje.
60

CURS 5

ELECTRODINAMICA- partea 2
Electrodinamica studiaz cele mai generale stari ale
cmpului electromagnetic, in care mrimile sunt
variabile in timp.

61

CONTINUT

Regimuri fundamentale ale electrodinamicii

Legea fluxului magnetic


Legea induciei electromagnetice
Tensiunea electromotoare indusa in spira dreptunghiulara
Tensiunea electromotoare indusa in spira dreptunghiulara
deformabila
Legea circuitului magnetic

62

Regimuri fundamentale ale electrodinamicii


Legea fluxului magnetic
Fluxul magnetic este integrala de suprafaa a vectorului inducie
magnetica pe suprafaa S .

S =

B ds

63

Legea fluxului magnetic


Existenta bobinelor (solenoizilor) impune introducerea a doua forme de flux
magnetic.
Suprafaa totala S se compune dintr-un numr w
de suprafee identice, ce corespund unei spire din
cele w spire ale solenoidului.
Fluxul magnetic corespunztor suprafeei unei
singure spire poarta numele de flux fascicular ( f ).

f =

B ds

S sp

64

Legea fluxului magnetic

Fluxul magnetic corespunztor suprafeei totale S este suma fluxurilor


fasciculare si poarta numele de flux magnetic total ( t ).

t = B ds = w f = w B ds
S

S sp

Legea fluxului magnetic:


Fluxul magnetic prin orice suprafaa nchisa
este nul in orice moment.

situata in cmp magnetic

= B ds = 0

65

Consecine ale legii fluxului magnetic


1. Fluxul magnetic depinde numai de conturul pe care se
sprijin suprafaa si nu depinde de forma suprafeei.

= B ds = B ds +

S 1

S = S
1

B ds = 0

S 2

2. Liniile cmpului magnetic sunt curbe nchise.


Liniile de cmp magnetic nu pot avea origine si deci sunt curbe nchise;
Consecina aceasta este o forma echivalenta a afirmaiei ca nu exista
sarcina magnetica izolata.
66

Legea induciei electromagnetice

In 1831 cercettorul englez Michael Farday descoper fenomenul de inducie


electromagnetica.
o spira circulara conectata la un aparat de
msura;
in lungul axei perpendiculara pe planul spirei,
ce trece prin centrul spirei, se mica cu viteza
(v) un magnet, in forma de bara;
daca magnetul se aproprie cu viteza (v) de spira apare o deviaie a acului
aparatului de msura apariia unei tensiuni electromotoare (ue).
daca magnetul se deplaseaz apoi cu o viteza (v), acul aparatului de
msura deviaz in sens contrar, msurnd tensiunea electomotoare (ue).
daca magnetul sta, indiferent de poziie, acul sta pe poziia de nul.
67

Legea induciei electromagnetice


daca magnetul se apropie de spira fluxul magnetic prin suprafaa
spirei creste.
daca viteza creste fluxul magnetic creste mai repede.
t.e.m. indusa (ue) este proporionala cu viteza de variaie a fluxului
magnetic.
daca magnetul se indeparteaza de spira fluxul magnetic prin
suprafaa spirei scade;
t.e.m. indusa (ue) isi schimba sensul, dar ramane proporionala cu
viteza de variaie a fluxului magnetic.

68

Legea induciei electromagnetice

In spira apare datorita t.e.m. un curent (i).


Daca se urmareste sensul curentului care este si
sensul t.e.m., se observa ca sensul cmpului
magnetic (generat de curent) este intodeauna
opus variaiei fluxului magnetic dat de cmpul
magnetic al magnetului.
Regula lui LENZ: Tensiunea electromotoare indusa cauta ca prin
efectele ei (cureni, forte) sa se opun variaiei fluxului magnetic ce o
produce.

69

Legea induciei electromagnetice


Definiii:
1. Cmp magnetic inductor (de excitaie) = cmpul magnetic ce
produce t.e.m. indusa;
2. Cmp magnetic de reacie = cmpul magnetic ce apare datorita
curentului produs de t.e.m. indusa.
Legea induciei electromagnetice
Tensiunea electromotoare ue indusa in circuitul = viteza de
variaie a fluxului magnetic S prin acel circuit, luata cu semn
schimbat.

u e

d S
=
dt

70

Tensiunea electromotoare indusa in spira dreptunghiulara

Se considera o spira dreptunghiulara executata dintr-un material conductor


care se afla intr-un cmp magnetic omogen.

Fluxul magnetic corespunztor suprafeei spirei S este maxim atunci cnd


unghiul este fcut de vectorul suprafaa cu vectorul inducie magnetica.

m = B S cos 0 = B S
71

Tensiunea electromotoare indusa in spira dreptunghiulara

Pentru un unghi oarecare, fluxul magnetic este:

= M cos = B S cos

1. Spira este nemicata fata de cmpul magnetic ce variaz dup legea


sinusoidala:

B (t ) = Bmax sin t

2. In spira dreptunghiulara se va induce o t.e.m. ue1:

u e1

d
d
= s = [ B (t ) S cos ]
dt
dt

u e1 = S cos

d
( B M sin t ) = B M S cos cos t
dt

u e1 = M cos cos t = U M cos cos t


72

Tensiunea electromotoare indusa in spira dreptunghiulara

3. Daca cmpul magnetic ramane de inducie constanta in timp, iar


spira ncepe sa se roteasc cu viteza unghiulara constanta in jurul
axului y-y, se induce tensiunea electromotoare ue2:

ue2
ue2

d
d
= s = [ B S cos ]
dt
dt

d
= B S cos t = B S sin t
dt
u e 2 = M sin t = U M sin t
73

Tensiunea electromotoare indusa in spira dreptunghiulara

4. Daca cmpul magnetic este variabil in timp dup legea ( BM sin t )


iar spira se nvrte fata de cmp cu viteza unghiulara , t.e.m. indusa:

u e

d
= [ Bmax sin t S cos t ]
dt

d
d
= S cos t ( Bmax sin t ) S Bmax sin t (cos t )
dt
dt

u e = u e1 + u e 2

u e1

t.e.m. de transformare (indusa de


variaia cmpului magnetic in timp)

ue2

t.e.m. de micare (indusa prin


micarea spirei in cmp)
74

Tensiunea electromotoare indusa in spira dreptunghiulara


deformabila
Se considera o spira dreptunghiulara executata dintr-un material conductor
care se afla intr-un cmp magnetic omogen. Una din laturile spirei poate glisa,
paralel cu ea insasi, pstrnd contactul electric cu laturile celelalte.

= B S = B l ( x0 + v t ) cos 0
Deoarece fluxul magnetic este variabil in timp:

d
d
ue =
= B [l ( x0 + v t )] = B l v
dt
dt
Dup schimbarea sensului de micare dup (v):

d
[ B l ( x0 v t )] = B l v
dt
Modificnd poziia planului spirei, se formeaz un
:
u e = B l v sin
'

ue =

unghi cu direcia induciei magnetice B

75

Legea circuitului magnetic

Experimental: intre plcile condensatoarelor si in jurul acestora, atunci cnd


sunt alimentate cu tensiuni variabile in timp, se manifesta si cmpuri
magnetice, pe lng cele electrice.
variaia cmpului electric poate genera cmp magnetic:

d
H dl = dt S E dS

76

Legea circuitului magnetic


In cazul unui condensator plan:

H dl = H dl = H 2 r

ds
=

ds
=

dE
H 2 r = r
dt
2

In exteriorul condensatorului, liniile de


cmp
magnetic
raman
circulare,
permitivitatea electrica devine 0.

r dE
H=
2 dt

S = r2 0 E

77

Legea circuitului magnetic


Legea circuitului magnetic
Intr-un mediu in care exista conductoare parcurse de cureni
electrici (cmpuri electrice) variabili in timp pe orice contur
nchis tensiunea magnetomotoare este numeric egala cu suma
dintre solenaia si viteza de variaie a fluxului electric S .

d
H dl = S J ds + dt S E ds

78

CURS 6

CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV


partea 1
Circuite de curent alternativ = circuitele electrice
alimentate cu tensiuni electromotoare alternative de
forma sinusoidala.

79

CONTINUT

Definiii. Caracteristici

Reprezentarea mrimilor sinusoidale in complex:

Asocierea numrului complex

Corespondenta
sinusoidale

Transformarea inversa

in

complex

operaiilor

cu

mrimi

80

Definiii. Caracteristici
Se considera o mrime a variabilei in timp dup o lege sinusoidala:

a (t ) = Am sin(t + )
Simbol

Semnificaie

Ce reprezint

Valoarea instantanee

Valoarea pe care o are mrimea la un moment dat t

Am

Amplitudinea

Modulul mrimii maxime a mrimii sinusoidale

t+

Faza mrimii sinusoidale liniar


dependenta de timp, [rad]

Faza iniiala, cuprinsa intre


( )

Valoarea fazei la momentul iniial t = 0

Pulsaia funciei periodice de


timp a, [s-1 rad]

= 2f = 2/T

Frecventa, [Hz]

Numrul de perioade ale


cuprinse in unitatea de timp

Perioada

Cel mai mic interval de timp dup care o mrime


81
alternativa isi repeta valorile instantanee

mrimii

alternative

Definiii. Caracteristici
Mrimile sinusoidale = periodice, succesiunea valorilor instantanee se repeta
dup perioada T.

a (t1 ) = a (t1 + nT )
Defazaj intre doua mrimi sinusoidale
= diferena intre fazele lor:

= (t +1) (t +2 ) =1 2
Defazajul = diferena fazelor iniiale, se
definete numai pentru mrimi sinusoidale
de aceeai pulsaie.

82

Definiii. Caracteristici
Valoare efectiva Ief a curentului electric sinusoidal = valoarea curentului
care produce pe rezistenta R aceeai cldura in unitatea de timp ca si
curentul continuu de valoare I.
In curent continuu:

Qcc = R I 2 T = R I ef2 T
R I
Qca = R i dt = R I sin t dt =
2
0
0
T

In curent alternativ:

2
m

R I m2 T
2
Qca =
= Qcc = R I ef T
2
O mrime sinusoidala oarecare:

2 T
m

(1 cos2t)dt
0

I ef =

Im
2

=I

a(t ) = Am sin(t + ) = 2 A sin(t + )


83

Definiii. Caracteristici

Observaie: Aparatele de msura a mrimilor sinusoidale de curent alternativ


indica valoarea efectiva a acestora.
Se conecteaz un circuit liniar la o sursa de tensiune sinusoidala, de frecventa si
amplitudine constanta.
Regimurile de funcionare sunt:
1. Tranzitoriu amplitudinea curentului este variabila in timp (la frecventa de
50 Hz dureaz cteva fraciuni de secunda);
2. Permanent - curentul isi pstreaz amplitudinea constanta.

84

Definiii. Caracteristici
Tensiunea de alimentare:
Curentul:

u = U 2 sin( t + )

i = I 2 sin( t + )

Impedana circuitului:

U
Z=
I

Defazajul dintre tensiune si curent:

Daca se cunosc impedana si defazajul, se


poate calcula curentul ce apare in circuit:

U
i=
2 sin( t + )
Z

Caracterizarea circuitului se mai poate face prin:


Rezistenta si reactana nlocuiesc impedana;

R = Z cos

X = Z sin

Z = R2 + X 2
85

Definiii. Caracteristici
Puterea instantanee transferata de sursa de tensiune alternativa in circuit:

p = u i

Este putere primita sau cedata in funcie de sensul tensiunii si curentului.

p = 2 U I sin(t + ) sin(t + )

= U I cos U I cos(2t + + )
Este o mrime periodica, cu urmtoarele
componente:
- constanta;
- alternativa, de frecventa dubla fata de
frecventa tensiunii de alimentare a circuitului.

86

Definiii. Caracteristici
Energia absorbita (W) de la sursa intr-un interval de timp :

T
W = p dt = U I cos U I [sin( 2 + + ) sin( + )]
4
0
unde:

Raportul:

>> T , T =

= 2 10 2 s

T UI
= U I cos
[sin(2 + + ) sin( + )]

reprezint puterea activa P, daca

.
87

Definiii. Caracteristici
T

Puterea activa = valoarea medie a puterii instantanee:

P = U I cos

1
~
P= p=
u i dt
T 0

[W]

Puterea aparenta= puterea de definiie a aparatului, indica valorile nominale


ale tensiunii si curentului la care este dimensionat:

S =U I

[VA]

Factor de putere = raportul dintre puterea activa si puterea aparenta:

P
Kp =
S
88

Definiii. Caracteristici
In regimul sinusoidal permanent:

U I cos
= cos
U I

Puterea reactiva = ansamblul puterilor in c.a:


Triunghiul puterilor:

Q = U I sin

[var]

Q = S P = (U I ) (U I ) cos2
2

= (U I ) 2 sin 2
Relaia dintre puteri:

S = P +Q

89

Reprezentarea mrimilor sinusoidale in complex


Metoda consta in asocierea unui numr complex fiecrei mrimi sinusoidale.

Fiecare operaie cu mrimi sinusoidale este nlocuita cu operaie cu mrimi


reprezentative complexe;
Se executa operaiile si se obin soluii corespunztoare in complex;
Se aplica transformarea inversa soluiilor si se obin mrimile sinusoidale
cutate.

90

Asocierea numrului complex


Formele unui numr complex: algebrica, exponeniala si trigonometrica.

C = a + j b = r e j = r (cos + j sin )
j = unitatea imaginara trigonometrica
r = modulul numrului complex

= argumentul numrului complex

j = 1
r=

a2 + b2

b
= arctg
a

In planul complex: Nr. complex Punct Fazor.


Nr. complex A

Mrimea sinusoidala a(t):

a (t ) A = A e j
91

Corespondenta in complex a operaiilor cu mrimi


sinusoidale
a). Suma a doua mrimi sinusoidale Suma numerelor complexe asociate:

a1 + a2 A1 + A2
A1 2 sin( t + 1) + A2 2 sin( t + 2 ) a1 + jb1 + a2 + jb2
b). Amplificarea cu un scalar a mrimii sinusoidale Amplificarea cu un
scalar a numrului complex asociat (imaginea in complex a mrimii):

a A
c). Derivarea in raport cu timpul a mrimii sinusoidale Inmultirea imaginii in
complex cu j:
da
j A
dt
d). Integrarea in raport cu timpul a mrimii sinusoidale Impartirea imaginii
in complex cu j:
A

a dt

j
92

Corespondenta in complex a operaiilor cu mrimi


sinusoidale
1). Derivarea: se inmulteste fazorul cu si se rotete in sens trigonometric cu /2.
2). Integrarea: se mparte fazorul cu si se rotete in sens invers trigonometric cu
/2.

93

Corespondenta in complex a operaiilor cu mrimi


sinusoidale
Puterea complexa:

S =U I

I* = imaginea complexa conjugata a curentului sinusoidal

i = 2I sin(t + ) :

I = I e j
*

Deci:

S = U I * = U e j I e j = U I e j ( ) = S e j

S = S e j = S cos + jS sin = P + jQ
Puterea complexa are:
- Modulul egal cu puterea aparenta;
- Argumentul egal cu defazajul circuitului;
- Partea reala egala cu puterea activa;
- Partea imaginara egala cu puterea reactiva.
94

Transformarea inversa
Operaiile in complex se efectueaz sub forma algebrica.
Rezultatele operaiilor se trec in instantaneu cu relaiile:

A = A1 + A2 = a1 + jb1 + a2 + jb2 = a1 + a2 + j(b1 + b2 )


r = (a1 + a2 ) 2 + (b1 + b2 ) 2
b1 + b2
A = r e a(t) = 2 (a1 + a2 ) + (b1 + b2 ) sin(t + arctg
)
a1 + a2
j

95

CURS 7

CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV


partea 2
Circuite de curent alternativ = circuitele electrice
alimentate cu tensiuni electromotoare alternative de
forma sinusoidala.

96

CONTINUT

Circuite simple in regim permanent sinusoidal:

Circuitul pur rezistiv;


Circuitul pur inductiv;
Circuitul pur capacitiv.

Circuitul RLC serie.

97

Circuite simple in regim permanent sinusoidal

Circuit simplu = circuitul format dintr-un singur element de circuit:


Rezistenta (R), Condensator (C) sau Bobina (L).
Ipoteze simplificatoare de calcul:

Circuitele sunt filiforme, densitatea de curent este constanta;


Elementele de circuit sunt ideale;
Circuitul este izolat de influente electrice si magnetice exterioare;
Parametrii circuitului (R, L, C) nu depind de valoarea curentului
sau tensiunii (liniari).

98

Circuitul pur rezistiv


Se aplica unui rezistor ideal o tensiune sinusoidala la borne:

u (t ) = 2 U sin(t + )

99

Circuitul pur rezistiv


Se aplica legea circuitului magnetic:

u e
B

di
d
= E dl =
= L = 0

dt
dt
A

E dl = E dl + E dl

pt. ca L = 0

= R i u = 0

u = R i

u
i=
=
R

U
2
sin( t + )
R

u
u
I = ; = ; = 0; Z = = R
R
I
100

Circuitul pur rezistiv


Calculul in complex:

U = RI

U e

= R I e

Impedana are numai rezistenta;


Defazajul este nul;
Curentul si tensiunea sunt in faza.

101

Circuitul pur rezistiv


Puterile sunt:

P = U I cos = U I
S =U I = P
Q = U I sin = 0
S = U I = U e j I e j = U I = P
*

Rezistorul ideal consuma numai putere activa;


Rezistorul ideal transforma puterea activa in putere termica;
Rezistorul ideal este un element de circuit disipativ.
102

Circuitul pur inductiv


Consta intr-o inductana
sinusoidala la borne.

ideala

cruia

se aplica o

tensiune

Bobina ideala = element de circuit care la trecerea curentului electric


produce doar cmp magnetic ce inlantuie spirele bobinei.

103

Circuitul pur inductiv


Se aplica legea circuitului magnetic circuitului: u e = E d l =

E dl = E dl + E dl = R i u = u

1
di = u dt
L
Totodat:

Deci:

u = L

d
di
= L
dt
dt

di
dt

1
1
U 2
i = u dt = U 2 sin(t + )dt =
cos(t + )
L
L
L
U 2

i = I 2 sin( t + ) =
sin( t + )
2
L
U

I =
; = ;
L
2
Z =

= L = X L ; = =
I
2
104

Reactana inductiva

Circuitul pur inductiv

di
u=L
dt

Calculul in complex al curentului pleac de la ecuaia:


In complex aceasta ecuaie este:

I e

1
j L

U
I=
j L

U = j L I

U e

U
=
e
L

j (

Impedana bobinei ideale XL este direct proporionala cu frecventa;


In c.c. reactana este nula, iar la frecvente f. mari tinde la infinit
curentul este mare la frecvente mici si mic la frecvente mari;
Defazajul intre tensiune si curent este /2;
Inductivitatea ideala defazeaz curentul in urma tensiunii cu /2.
105

Circuitul pur inductiv


Puterile sunt:

P = U I cos = 0
Q = U I sin

=U I = S

S = U I = U e j I e
*

j ( )
2

=U I e

= j U I = j Q

dWm
1
di
2
Puterea instantanee: p = u i = L i = ( L i ) =
2
dt
dt
Puterea instantanee absorbita de bobina la borne duce la creterea
energiei cmpului magnetic.
Puterea circulata este doar reactiva bobina ideala = circuit pur
reactiv.
Bobina reala = inductana + rezistenta in serie. La frecvente mari
rezistenta devine neglijabila.
106

Circuitul pur capacitiv


Consta intr-un condensator ideal care are proprietatea ca nu disipa
energie electromagnetica. Se aplica legea conservrii sarcinii electrice
pentru suprafaa din figura.

dq
dq
i =
; i = i; i =
; q = C u
dt
dt
du
1
i=C
i dt
; u =

dt
C

Pentru o tensiune
sinusoidala:
u(t) = U 2 sin(t + )

i = 2I sin(t + ) = C 2U cos(t + ) = C 2U sin(t + + )


2

i = 2CU sin(t + + )
2

I = CU ; = +

; Z=

Reactana capacitiva

U
1
=
= Xc; =
I C
2

107

Circuitul pur capacitiv


In complex se obine:

I = j C U ;
I e

= C U e

= C U e

j ( +

Impedana condensatorului ideal (reactana capacitiva) este: X c =

1
C

La f = 0 condensatorul ntrerupe trecerea curentului electric (Xc = );


La frecvente f. mari reactana capacitiva este neglijabila.

Defazajul dintre tensiune si curent este


/2,
deci reactana capacitiva
defazeaz curentul naintea tensiunii
cu /2.
108

Circuitul pur capacitiv

P = U I cos = U I cos( ) = 0
2

Puterile in curent alternativ


corespunztoare circuitului
pur capacitiv:

Q = U I sin( ) = U I
2j
j ( + )
*
2
S =U I =U e I e
=U I e

= j U I = j Q

Calculul puterii instantanee absorbite la borne de circuitul pur capacitiv:

p = u i = C u

dW e
du
d 1
=
( C u2) =
dt
dt 2
dt

Puterea instantanee absorbita de condensator la borne duce la


creterea energiei cmpului electric din condensator.
Condensatorul = circuit pur reactiv (nedisipativ).
Bobina ideala absoarbe putere reactiva de la reea (Q>0);109
Condensatorul ideal cedeaz energie reactiva reelei (Q<0).

Circuitul R, L, C serie
Se inseriaza: rezistor, bobina, condensator:
Se dorete sa se calculeze curentul i ce
apare in circuit la aplicarea tensiunii
sinusoidale u.
Se presupune circuitul izolat de
influente exterioare si se aplica legea
induciei electromagnetice pe conturul
circuitului:

E dl = uR + uL + uC u =

dext
=0
dt

di
1
U 2 sin( t + ) = R i + L
+
i dt

dt
C
I

= 2 I R sin(t + ) + 2L I sin(t + + ) + 2
sin(t + )
C
2
2

u = u R + u L + uC

110

Circuitul R, L, C serie
Rezolvarea in complex:

1
1
I = [ R + j (L
)] I = [ R + j ( X L X C )] I = Z I
j C
C
U
U
U
U
=
I =
2
2
I= =
Z
R + (X L X C )
Z R + j( X L X C )
XL XC
= arctg (
)
R
Se considera U referina de

U = R I + jL I +

faza si defazajul nul:

1 2
)
C
XL XC
= = arctg
R
Z =

R 2 + ( L

111

Circuitul R, L, C serie
Transformarea inversa se face folosind forma exponeniala a mrimii
complexe:
I e j i (t ) = 2 I sin( t + )
1
L
U
C )
i(t ) = 2
sin(t + arctg
R
1 2
2
R + (L )
C
Defazajul = pozitiv Curentul este
defazat in urma tensiunii Circuitul
are caracter inductiv.
Defazajul = negativ Curentul
este defazat naintea tensiunii
Circuitul are caracter capacitiv.
112

Circuitul R, L, C serie
Puterile sunt:

P = U I cos
Q = U I sin
S =U I
S = P + jQ

Factorul de putere al circuitului:

P
=
= cos
S
113

APLICATII circuite c.c. si c.a.


1. Se da circuitul electric reprezentat in figura de mai jos, avnd
urmtoarele componente:
U e1 = 19 V ; U e 2 = 47 V ;
R1 = 1 ; R2 = 2 ; R3 = 2 ; R4 = 3 ;

Sa se determine:
- curenii din circuit;
- tensiunea dintre punctele A si B;
- verificarea rezultatelor.
114

APLICATII circuite c.c. si c.a.

2. Se da circuitul electric reprezentat in figura de mai jos, avnd


urmtoarele componente:

U e1 = 15V ; U e 2 = 30 V ;
R1 = 2 ; R2 = 3 ; R3 = 3 ;

Sa se determine:
- curenii din circuit;
- tensiunea dintre punctele A si B;
- verificarea rezultatelor.
115

APLICATII circuite c.c. si c.a.

S se determine curenii din reeaua:

R1 = R2 = 20 []

L1 = L12 = 10 []

L2 = L3 = 20
1
= 20 []
C3
ue1 = 2 10 sin t [V ] U e1 = 10 e j 0 = 10

ue 2 = 2 50 cos (t ) [V ] U e 2 = 50 e

= 50 j
116

CURS 8

MAINI ELECTRICE
Transformatorul electric partea 1

117

CONTINUT

Generalitati

Elemente constructive ale transformatorului

Funcionarea transformatorului monofazat

Funcionarea in gol a transformatorului;


Funcionarea in sarcina a transformatorului.

118

Generalitati
Transformatoarele electrice sunt aparate electromagnetice
statice de c.a. cu doua sau mai multe infasurari cuplate magnetic,
care transforma parametrii energiei electromagnetice (tensiunea,
intensitatea curentului, numrul de faza), fara a modifica frecventa
mrimilor alternative.
Transformatoarele electrice pot fi monofazate sau polifazate.
Transformatorul monofazat cu doua infasurari este constituit din:
miez feromagnetic (realizat din tole de otel electrotehnic pe care
sunt aezate cele doua infasurari);
infasurarea primara = primarul transformatorului (este
infasurarea care primete energia electromagnetica);
infasurare secundara = secundarul transformatorului (este
infasurarea care cedeaz energie electromagnetica).
119

Generalitati
In studiul transformatorului, toate
mrimile care se refera:
- la primarul transformatorului
poarta indicele 1;
- la secundarul transformatorului
poarta indicele 2.
Asocierea sensurilor pentru
tensiuni si cureni:
- la primar cu convenia de la
receptoare;
- la secundar cu convenia de
la generatoare.
120

Generalitati
Clasificarea transformatoarelor se poate face dup mai multe criterii:
dup numrul de faze transformatoarele pot fi: monofazate sau
polifazate, cele mai rspndite fiind cele trifazate;
dup raportul de transformare transformatoarele pot fi: ridictoare de
tensiune (U2>U1) sau cobortoare de tensiune (U2<U1);
dup frecventa tensiunii de alimentare transformatoarele pot fi: de
joasa frecventa (cu circuit magnetic din otel electrotehnic) si de nalta
frecventa (cu circuit magnetic din ferite);
dup utilizare transformatoarele se clasifica in:
transformatoare de putere (de forta), folosite in reelele electrice;
autotransformatoare;
transformatoare de msura (reductoare de tensiune sau de
curent);
transformatoare speciale (de sudura, multiplicatoare statice de
frecventa).
121

Elementele constructive ale transformatorului

Transformatorul electric are 2 pari principale:


elementele active
elementele constructive.

Elementele active sunt miezul feromagnetic si infasurarile.


Rolul: asigura transformarea parametrilor energiei electromagnetice.
Elementele constructive sunt utilizate pentru protecia si solidarizarea
elementelor active.
122

Elementele constructive ale transformatorului

Miezul feromagnetic servete:


- ca circuit magnetic de nchidere al fluxului magnetic util;
- pentru mrirea cuplajului magnetic dintre infasurari.
Pentru transformatoarele care sunt alimentate de la reeaua industriala
(50 Hz), miezul feromagnetic este realizat din tole de otel
electrotehnic, cu grosimi de 0.3, 0.35 sau 0.5 mm, izolate intre ele cu
hrtie, oxizi sau straturi ceramice.
Miezul feromagnetic al transformatorului are 2 pari principale:
- coloanele (poriunile de miez pe care se aseaza infasurarile
transformatorului);
- jugurile (poriunile de miez care nchid circuitul magnetic al
coloanelor);
123

Elementele constructive ale transformatorului


Exista doua variante constructive de miezuri: cu coloane si in manta.

coloane

manta

124

Elementele constructive ale transformatorului


Infasurarile transformatorului:
- sunt infasurari solenoidale cu spire circulare (la puteri mari) sau
dreptunghiulare (la puteri mici), construite din conductoare de cupru sau
aluminiu, izolate cu email, hrtie de cablu sau bumbac;
- sunt izolate intre ele si fata de circuitul magnetic prin spatii de aer sau
straturi de materiale izolante.
Funcionarea unui transformator pierderi nclzire.
Rcirea transformatorului:
- pentru puteri < 5kVA, rcirea se face prin circulaia naturala a aerului
(transformatoare uscate);
- pentru puteri cuprinse intre 5 si 20 000 kVA, rcirea se face prin
circulaia naturala a uleiului;
- pentru puteri > 20 000 kVA, rcirea se face cu circulaie forata a
uleiului sau utiliznd ventilatoare.
125

Funcionarea transformatorului monofazat

Transformatorul electric functioneaza pe baza legii induciei


electromagnetice si anume a induciei mutuale dintre doua bobine
(infasurarile primara si secundara), cuplate magnetic.
Un transformator poate funciona intr-unul din urmtoarele regimuri:
regimul de funcionare in gol;
regimul de funcionare in sarcina.

126

Funcionarea in gol a transformatorului

Un transformator functioneaza in gol cnd:


- infasurarea secundara este deschisa (I2=0, Zs=);
- infasurarea primara este alimentata cu frecventa si tensiunea nominala.
i10 curent de mers in gol;
N1i10 solenaia primara;
flux magnetic fascicular util;
10 flux magnetic total de
dispersie;
u1 tensiunea de alimentare a
infasurarii primare;
u20 tensiunea de alimentare a
infasurarii secundare (la mers in
gol).
127

Funcionarea in gol a transformatorului


Fluxul fascicular util :
d
- induce in infasurarea primara t.e.m.: u e1 = N 1

dt
d
- iar in infasurarea secundara t.e.m.: u e 2 = N 2
dt
Presupunem ca fluxul fascicular util este de forma: = m sin t
Tensiunea indusa in infasurarea primara va fi:

u e1 = N 1 m cos t = N 1 m sin(t
Valoarea efectiva este:

U e1 =

N1 m
2

= 4.44 N 1 f m
128

Funcionarea in gol a transformatorului


In mod analog, valoarea efectiva a t.e.m. indusa in infasurarea secundara
este:
N

U e2 =

= 4.44 N 2 f m

Fluxul magnetic total de dispersie 10, va induce in infasurarea


primara o t.e.m. de dispersie:

inductana de dispersie a infasurarii primare

u e 10

d 10
di10
=
= L 1
dt
dt

Aplicnd legea induciei electromagnetice circuitului primar si celui secundar


rezulta:

u e1 + u e 10 = R1 i10 u1

rezistenta infasurarii primare

u e 2 = u 20

129

Funcionarea in gol a transformatorului

di10
d
u1 = N1
+ R1 i10 + L 1
dt
dt
In complex simplificat se obine:

U 1 = U e1 + R1 I 10 + jX 1 I 10 = U e1 + Z 1 I 10
X 1 = L 1
Z 1 = R1 + jX 1

reactana de dispersie a infasurarii primare.


impedana complexa a infasurarii primare.

u e 2 = u 20 U 20 = U e 2
trecuta in complex simplificat

130

Funcionarea in gol a transformatorului


Deoarece I10=(0.5 0.8)I1n, se poate neglija cderea de tensiune pe
impedana infasurarii primare ( Z 1 I 10 ) , deci:

U 1 U e1 = 4.44 N 1 f m
Raportul de transformare este definit ca raportul dintre valorile efective
ale t.e.m. primara si secundara.

U e1
k=
U e2
131

Funcionarea in sarcina a transformatorului

Un transformator functioneaza in sarcina cnd:


- infasurarea secundara este conectata la un consumator avnd
impedana Zs;
- infasurarea primara este alimentata cu frecventa si tensiunea nominala.
i1,i2 - curenii prin infasurarea primara /
secundara;
N1i1, N2i2 solenaia primara /secundara;
fu flux magnetic fascicular util pentru
primar respectiv secundar;
1 , 2 flux magnetic de dispersie
pentru primar respectiv secundar;
u1, u2 tensiunea de alimentare a
infasurarii primare respectiv secundare;
132

Funcionarea in sarcina a transformatorului


Suma fazoriala a fluxurilor utile (fu1 + fu2 ) = fluxul fascicular util din
miezul transformatorului (fu) = cu fluxul fascicular util de la funcionarea
in gol a transformatorului.

fu1 + fu2 = fu
Daca se inlocuieste relaia dintre fluxuri cu o relaie intre solenoizii, se
obine:

N1 I 1 + N 2 I 2 = N1 I 10

sau:

N2
I 1 = I 10
I2
N1
133

Funcionarea in sarcina a transformatorului


Fluxul magnetic fascicular util fu:
d fu
- induce in infasurarea primara t.e.m.: u e1 = N 1
- iar in infasurarea secundara t.e.m.:

u e1 = N 2

dt
d fu
dt

Fluxul magnetic total de dispersie util 1, induce in infasurarea


primara t.e.m. de dispersie:
d 1
di1

u e 1 =

dt

= L 1

dt

Fluxul magnetic total de dispersie util 2, induce in infasurarea


secundara t.e.m. de dispersie:

u e 2 =

d 2
di
= L 2 2
dt
dt

inductana de dispersie a infasurarii secundare a transformatorului.

134

Funcionarea in sarcina a transformatorului

Daca se aplica Teorema a II-a a lui Kirchhoff in complex, circuitului


primar, respectiv secundar ale transformatorului se obin urmtoarele
ecuaii in complex:

U 1 = U e1 + R1 I 1 + jX 1 I 1
U 2 = U e2 + R2 I 2 + jX 2 I 2
rezistenta infasurarii secundare.

X 2 = L 2

reactana de dispersie a infasurarii secundare.


135

CURS 9

MAINI ELECTRICE
Transformatorul electric partea 2

136

CONTINUT

Determinarea parametrilor transformatorului

de

tensiune

ale

Transformatorul trifazat

Pierderile in transformator
Randamentul transformatorului
Caracteristica externa si variaia
transformatorului

Particularitati constructive
Conexiunile transformatoarelor trifazate

Autotransformatorul
137

Determinarea parametrilor transformatorului


Pierderile in transformator
Infasurarea primara a transformatorului absoarbe de la reeaua de
alimentare puterea activa:

P1 = U 1 I 1 cos 1

Iar Infasurarea secundara


consumatorului puterea activa:

transformatorului

debiteaz

P2 = U 2 I 2 cos 2

Diferena dintre cele doua puteri = suma pierderilor care apar la


funcionarea in sarcina a transformatorului.
Pierderile in cuprul transformatorului.

P1 P2 = p = p Fe + pCu
Pierderile in fierul transformatorului.

138

Pierderile in transformator
Pierderile in fier se compun din:
- pierderi prin histerezis magnetic (pH);
- pierderi prin cureni turbionari cureni Foucault (pF).

p Fe = p H + p F
Pierderile in fier sunt independente de sarcina, daca tensiunea de
alimentare este constanta.
Pierderile in cupru sunt pierderile ce apar prin efect Joule Lentz in
infasurarile transformatorului si sunt dependente de sarcina.

pCu = pCu1 + pCu 2 = R1 I 12 + R2 I 22


La proiectarea transformatoarelor se va tine seama ca raportul dintre
pierderile in fier si pierderile in infasurari sa fie cuprinse intre 0.160.49.
139

Randamentul transformatorului
Randamentul transformatorului reprezint o mrime caracteristica
definita prin raportul adimensional dintre puterea activa secundara
(P2) debitata de transformator receptorului si puterea activa
absorbita de primar (P1) de la reeaua de alimentare:

P2 U 2 I 2 cos 2
U 2 I 2 cos 2
=
=
=
P1 U 1 I 1 cos 1 U 2 I 2 cos 2 + p Fe + pCu
Randamentul nominal al transformatoarelor creste odat cu creterea
puterii transformatoarelor.
- la puteri de ordinul unitatilor sau zecilor de VA < 70 %;
- la puteri de zeci sau sute de kVA =(9597 %);
- la puteri de ordinul zecilor de MVA >99 %.
140

Randamentul transformatorului
Caracteristica randamentului este dependena dintre randamentul
transformatorului i gradul su de ncrcare n sarcin n condiii de
alimentare normal (U1n, fn).
Grad de ncrcare n sarcin, = I 2 I 2 n = raportul dintre curentul
debitat de transformator i valoarea nominal a curentului secundar.

- poate fi: = 0 funcionare n gol a transformatorului;


= 1 ncrcarea transformatorului n sarcina nominal.
Valoarea randamentului mai depinde:
- de defazajul 2 dintre curentul i tensiunea din secundar;
- de factorul de putere al sarcinii transformatorului, cos 2.
141

Randamentul transformatorului

cu ct factorul de putere cos2 are o valoare mai redus, cu att


randamentul este mai mic;
exist o valoare optim a gradului de ncrcare n sarcin, m, pentru
care randamentul este maxim;
funcionarea la sarcini reduse ( < 0,2) este neeconomic, deoarece
randamentul are valori reduse.
142

Caracteristica externa si variaia de tensiune ale


transformatoarelor
Caracteristica externa a unui transformator dependenta tensiunii
secundare (U2), de curentul de sarcina (I2) U2=f(I2) la U1=U1n=const. si
cos2=const.
Reprezentate 3 valori ale defazajului
dintre U2 si I2:
- consumatori rezistivi (cos2=1);
- consumatori capacitivi (cos2<1);
- consumatori inductivi (cos2<1).

143

Caracteristica externa si variaia de tensiune ale


transformatoarelor
In cazul consumatorilor pur rezistivi si inductivi (care reprezint
majoritatea consumatorilor) caracteristica este cazatoare si mai
puternic cazatoare cu cat consumatorul este mai inductiv.
Ex.: consumul casnic seara atunci cnd tensiunea reelei scade
deoarece majoritatea consumatorilor sunt acas si consuma energie
electrica.
In cazul consumatorilor capacitivi caracteristica externa este
cresctoare, deci la creterea curentului consumat tensiunea creste,
ceea ce conduce la apariia unor tensiuni periculoase ce pun in pericol
funcionarea consumatorilor neprotejati la supratensiuni.
Nu se permite funcionarea consumatorilor cu caracter capacitiv.
144

Caracteristica externa si variaia de tensiune ale


transformatoarelor
Variaia de tensiune secundara (U2) scderea tensiunii secundare la
mers in sarcina (U2), fata de tensiunea secundara la mers in gol (U20).

U 2 = U 20 U 2
In practica, variaia de tensiune se exprima in valori relative:

U 20 U 2
U 2
u =
100 =
100 [%]
U 20
U 20
Din caracteristica externa se poate calcula U2:

U 2 = U 20 U 2 = ab m
scara tensiunilor

145

Transformatorul trifazat
Particularitati constructive
Transformatoarele trifazate sunt utilizate in reelele trifazate de
transport si distribuie a energiei electrice industriale.
Transformatorul trifazat se poate realiza prin folosirea a 3
transformatoare monofazate identice, cate unul pentru fiecare faza, ale
cror infasurari primare respectiv secundare se conecteaz intre ele:
- in stea sau triunghi (zigzag).

146

Particularitati constructive

pe fiecare coloana se afla o


infasurare primara si una secundara
ale aceleiai faze;
primar capetele infasurarilor se
noteaz cu A, B, C (pentru
nceputuri) si X, Y, Z (pentru
sfarsituri);
secundar capetele infasurarilor
se noteaz cu a, b, c (pentru
nceputuri) si x, y, z (pentru
sfarsituri);
bornele de nul se noteaz cu N
(primar) si n (secundar).
147

Particularitati constructive
d A
dt
d
u B = R1i B + w1 B
dt
d
u C = R1iC + w1 C
dt
u A = R1i A + w1

u AB = u A u B
u BC = u B u C
u CA = u C u A
tensiuni de linie

u A = 2U sin t
2

u B = 2U sin t

u C = 2U sin t

tensiuni de faza

d
u A + u B + u C = R1 (i A + i B + iC ) + w1 ( A + B + C )
dt

i A + i B + iC = 0 A + B + C = 0
148

Conexiunile transformatoarelor trifazate


Infasurarile transformatoarelor trifazate pot fi conectate in:

stea

triunghi
zigzag
149

Conexiunile transformatoarelor trifazate


Conexiunea stea se noteaz cu Y (primar) si y (secundar).
Conexiunea triunghi se noteaz cu D (primar) si d (secundar).
Conexiunea zigzag se utilizeaz numai in secundar si se noteaz cu z.
Tensiunea obinuta pe faza la zigzag < tensiunea care se obine la
conexiunea stea a infasurarilor.
Dezavantaj: utilizarea unui numr de spire mai mare cu 1.155 ori pentru
a se obine aceeai tensiune cantitatea de cupru este mai mare.
Avantaj: uniformizarea incarcarii celor trei faze in cazul unei sarcini
dezechilibrate (cazul reelelor de iluminat cu conductor neutru).
150

Conexiunile transformatoarelor trifazate

151

Conexiunile transformatoarelor trifazate

152

Autotransformatorul
Autotransformatorul este format ca si transformatorul obinuit:
- dintr-un miez feromagnetic;
- 2 infasurari: una primara cu N1 spire si alta secundara cu N2 spire
legate galvanic intre ele.
- autotransformatorul poate fi ridictor
sau cobortor de tensiune;

Autotransformator de tensiune
la care infasurare secundara
face parte din infasurarea
primara.
153

Autotransformatorul
Deoarece fluxul magnetic strbate ambele infasurari, rezulta la
funcionarea in gol:

U e1 N 1
U1
=

k=
U e 2 N 2 U 20

In mod obinuit raportul de transformare al autotransformatoarelor


variaz intre 0.5 2.
Autotransformatoare:
- monofazate
- trifazate (utilizate in reele de transport ca ridictoare sau cobortoare
de tensiune, la pornirea motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit).

154

CURS 10

MAINI ELECTRICE
Maina asincrona partea 1

155

CONTINUT

Elementele constructive ale mainii asicrone (MA)

Mrimi nominale

Infasurarile statorului MA

Producerea cmpului magnetic nvrtitor

Funcionarea MA ca motor

156

Maina asincrona
Maina asincrona (MA) este cea mai rspndita maina electrica
datorita construciei sale simple, robustetei si calitatilor sale
electromecanice, care o fac utilizabila mai ales in regim de
funcionare ca motor in diferite acionari electrice.
- pre de cost redus n comparaie cu alte tipuri de motoare;
- sigurana mare n funcionare;
- performanele tehnice ridicate;
- stabilitate n funcionare, exploatare;
- ntreinere simpla.
MA sunt destinate s funcioneze n curent alternativ, turaia lor
fiind determinat de frecvena reelei de alimentare.
Maina asincron = Maina de inducie.
157

Elementele constructive ale MA


Ca orice main electric rotativ, MA este format din cele dou
pri principale:
partea mobil rotorul

partea fix statorul

158

Elementele constructive ale MA


Statorul este compus din carcas, miezul magnetic statoric,
confecionat din tole de oel electrotehnic de form cilindric cu
crestturi interioare n care se situeaz nfurrile statorului.

Rotorul este compus din miez magnetic rotoric de form cilindric


alctuit din tole de oel electrotehnic asamblate pe arbore i prevzute
cu crestturi periferice pentru situarea nfurrii rotorice.
159

Elementele constructive ale MA


1 miezul magnetic statoric
2 miezul magnetic rotoric
3 infasurare statorica
4 infasurare rotorica
5 arbore
6 rulment
7 carcasa
8 ventilator
160

Clasificarea MA
n funcie de tipul nfurrilor i numrul de faze:
a) dup numrul de faze al nfurrii bobinate din stator:
MA monofazate (avnd n stator o nfurare monofazat);
MA bifazate (avnd n stator o nfurare bifazat);
MA trifazate (avnd n stator o nfurare trifazat conectat n
stea sau n triunghi);
b) dup tipul nfurrii din rotor:
MA cu rotor n scurtcircuit, care au nfurarea
rotoric tip colivie (MA monofazate, bifazate i o parte
din cele trifazate);
MA cu rotor bobinat (cu inele de contact), care au
nfurarea statoric trifazat conectat n stea sau n
triunghi, nfurarea bobinat rotoric fiind conectat
ntotdeauna n stea.
161

Mrimi nominale
Regimul nominal de funcionare este caracterizat prin urmtoarele
mrimi nominale, nscrise de regul pe plcua indicatoare a
mainii:

puterea nominal (Pn) [kW];


tensiunea nominala de linie (Un) [V];
curentul nominal de linie (In) [A];
schema de conexiuni a nfurrilor statorice (Y sau D);
randamentul nominal (n) [%];
factorul de putere nominal cos;
frecventa nominala a tensiunii de alimentare (fn) [Hz];
turaia nominala (nn) [rot/min];
clasa de izolaie i gradul de protecie.
162

Infasurarile statorului MA
Infasurare monofazata
Configuraia magnetic a MA, n care se
consider pe stator o bobin, cu una sau
mai multe spire, plasat n dou
crestturi diametral opuse infasurare
intr-un strat.

2p=2 poli

Dac se consider dou bobine


nseriate, atunci cmpul magnetic n
lungul periferiei statorului are patru
alternane infasurare in doua
straturi.
163

2p=4 poli.

Infasurarile statorului MA
Pas polar =

distanta dintre axele a doi poli consecutivi.

Polii se formeaz ca urmare a parcurgerii curenilor de alimentare prin


infasurarile bobinelor, fiind intodeauna de numr par.
Numrul total de poli se noteaz cu 2p.

Z
q=
2pm
Nr. de crestaturi pe poli si faza

Z
=
2p
Pas polar

164

Infasurarile statorului MA
Infasurare trifazata intr-un strat

165

Infasurarile statorului MA
Infasurare trifazata in doua straturi
q=1

3 infasurari
monofazate

2p=4 poli.
166

Producerea cmpului magnetic nvrtitor


Un sistem trifazat de bobinaje parcurs de cureni simetrici creeaz n
ntrefierul mainii un cmp magnetic nvrtitor, cu viteza de rotaie (1),
proporional cu pulsaia () a curenilor i invers proporional cu
numrul de perechi de poli (p).
Sensul de rotaie al cmpului este cel de succesiune a curenilor din fazele
sistemului trifazat .

i A = 2 I sin t ;
i B = 2 I sin(t 2 / 3);
iC = 2 I sin(t 4 / 3).
167

Producerea cmpului magnetic nvrtitor

168

Producerea cmpului magnetic nvrtitor


Viteza unghiulara a cmpului magnetic nvrtitor:

2 2f
1 =
=
=
pT
p
p

[rad/s].

Turaia se sincronism cu care se rotete cmpul magnetic nvrtitor va fi:

601 60 f
n1 =
=
2
p

[rot/min].

n1

3000

1500

1000

750

600

500

375

314,159

157,079

104,719

78,359

62,831

52,359

39,269
169

MA trifazate cu destinaie special.

Funcionarea MA ca motor
MA poate funciona ca:
motor
generator
frna electrica.
Infasurarile trifazate statorice ale MA se alimenteaz cu un sistem
trifazat simetric de tensiuni, acestea sunt parcurse de un sistem trifazat
simetric de cureni de pulsaie 1, care vor produce in intrefierul MA un
cmp magnetic nvrtitor ce se rotete cu viteza unghiulara 1= 1/p
(viteza unghiulara de sincronism).
Cmpul magnetic nvrtitor induce in infasurarea rotorica o t.e.m. Din
interaciunea curenilor rotorici si cmpul magnetic nvrtitor apar forte
electromagnetice produc un cuplu care antreneaz rotorul in sensul
de rotaie al cmpului magnetic nvrtitor statoric.
170

Funcionarea MA ca motor
Denumirea de motor asincron = turaia rotorului (n) < turaia de
sincronism (n1).
Daca n=n1 rotorul ar avea aceeai poziie fata de cmpul magnetic
nvrtitor t.e.m. indusa in infasurarea rotorica ar fi nula curenii rotorici
nuli cuplul activ ar fi nul.
Viteza unghiulara relativa a cmpului magnetic nvrtitor statoric fata de
rotor va fi:

2 = 1

Viteza unghiulara de rotaie ce


corespunde turaiei rotorice (n).
171

Funcionarea MA ca motor
Se definete alunecarea (s) a motorului asincron:
turaia relativa a cmpului magnetic nvrtitor
statoric fata de turaia rotorului.

2 = s 1

2 1 n2 n1 n
s=
=
=
=
1
1
n1
n1

n2 = s n1
frecventa curenilor rotorici.

60 f 2
60 f1
= s n1 = s
n2 =
p
p

f 2 = s f1

La pornirea motorului: n=0 s=1 f2=f1.


172

Funcionarea MA ca motor
De la studiul transformatorului monofazat tim ca t.e.m. este:

Ue =

N1 m
2

= 4.44 N f m

In cazul MA, t.e.m. indusa este mai mica din cauza repartizrii infasurarilor
in crestaturi.
nr. de spire inserate ale unei faze statorice

U e1 = 4.44 k1 N 1 f 1 m

t.e.m. indusa intr-o faza statorica

factorul de infasurare ale unei faze statorice

U e 2 s = 4.44 k 2 N 2 f 2 m = 4.44 k 2 N 2 s f 1 m = s U e 2

U e1 k1 N 1
=
Raportul de transformare: k u =
U e2 k 2 N 2

t.e.m. indusa intr-o


faza rotorica
173

CURS 11

MAINI ELECTRICE
Maina asincrona partea 2

174

CONTINUT

Ecuaiile de funcionare a MA ca motor

Puterile, pierderile si randamentul motorului asincron

Regimurile de funcionare ale MA

Caracteristicile motorului asincron

Caracteristica factorului de putere


Caracteristica randamentului
Caracteristica mecanica

Pornirea motorului asincron trifazat


175

Ecuaiile de funcionare a MA ca motor


Ecuaiile de tensiuni:
Aplicam Teorema a II-a a lui Kirchhoff:
- unei faze statorice:

U 1 = U e1 + R1 I 1 + jX 1 I 1

- unei faze rotorice la funcionarea in sarcina (rotorul in scurtcircuit U2=0):

0 = U e 2 s R2 I 2 j s X 2 I 2

0 = U e2

R2

I 2 jX 2 I 2
s

Deoarece: R1 I 1 si X 1 I 1 sunt relativ mici pot fi neglijate

U 1 U e1 = 4.44 k1 N 1 f 1 m
Fluxul magnetic util are aproximativ aceeai valoare att la mersul
in gol cat si la mersul in sarcina.

176

Ecuaiile de funcionare a MA ca motor


Ecuaia curentului rotoric
Valoarea efectiva a curentului dintr-o faza a infasurarii rotorice:

I2 =

U e2s
R + s X2
2
2

s U e2
R + s X2
2
2

U e2
R22
2
+
X
2
s2

Defazajul dintre curentul rotoric (I2) si t.e.m rotorica (Ue2):

2 = arctg

s X 2 X 2
=
R2
R2
s

Rezistenta echivalenta a infasurarii unei


faze rotorice la alunecarea s.
177

Ecuaiile de funcionare a MA ca motor


Raportarea mrimilor rotorice la stator pentru obinerea unei
scheme echivalente a MA.

U 1 = U e1 + R1 I 1 + jX 1 I 1
0 =U

'
e2

R2 '
'

I 2 jX ' 2 I 2
s
'
2

I 1 + I = I 10
'

U e 2 = k u U e 2 = U e1

R2' = k u R2

'

I2 =

I2
ku

X ' 2 = k u X 2

178

Puterile, pierderile si randamentul motorului asincron


La funcionarea in sarcina a motorului asincron trifazat, infasurarea
statoric absoarbe de la reeaua de alimentare, puterea activa:

P1 = 3U l I l cos 1
Diferenta dintre P1 si pierderile din stator (pCu1 si pFe1) puterea
electromagnetica P:

P = P1 pCu1 p Fe1

Diferena intre P si pierderile in cupru rotoric (pcu2) puterea mecanica


totala PM.
PM = P pCu 2
pierderi mecanice
Puterea mecanica utila:

P2 = PM ( p m + p s )

Randamentul motorului asincron: =

P2
P1

pierderi suplimentare

179
10 100 kW - =85 92 %, iar la puteri mici poate scdea sub 75 %.

Regimurile de funcionare ale MA

pentru MS pot exista 2 puncte de


funcionare: P1 si P2;
poriunea OA este poriunea stabila;
pe
poriunea
AB,
motorul
functioneaza instabil deoarece la o
cretere a cuplului MS, alunecarea
creste, punctul de funcionare se
deplaseaz spre B scade cuplul
electromagnetic nu se realizeaz
un echilibru intre cuplul MS si cuplul
electromagnetic M lucru care
determina oprirea motorului.

Mm cuplul maxim;
MS cuplul de sarcina;
Mp cuplul de pornire.
180

Regimurile de funcionare ale MA


funcionarea ca motor, s(0,1), maina primete putere
electrica de la reeaua de alimentare (P1=M1>0) si cedeaz
putere mecanica utila la arbore (P2 = M>0).
funcionarea ca generator, daca rotorul este antrenat de o
maina primara la o turaie n>n1. In acest caz alunecarea devine
negativa (s<0), cuplul electromagnetic devine negativ, iar maina
debiteaz energie in reeaua de alimentare. Maina asincrona
are in acest regim de funcionare alunecarea s(-,0), primete
putere mecanica P2<0, si cedeaz putere electrica P1 <0.
funcionarea ca frna electromagnetica daca rotorul este
antrenat in sens invers cmpului nvrtitor (n<0, s>1), maina
primete putere mecanica P2<0 si putere electrica P1>0, ambele
transformndu-se in cldura.
181

Caracteristicile motorului asincron


Caracteristica factorului de putere cos1=f(P2)
Dependenta factorului de putere statoric cos1=cos (U1, I1) si puterea
mecanica utila P2 la arborele motorului, la tensiune de faza statoric
constanta U1=U1n si frecventa constanta f1=f1n.
- La funcionarea in gol: cos1=(0.2-0.3)

- La funcionarea in sarcina: cos1=(0.8-0.9)

182

Caracteristicile motorului asincron


Caracteristica randamentului =f(P2)
Dependenta randamentului de puterea mecanica utila P2 la arborele
motorului, la tensiune de faza statoric constanta U1=U1n si frecventa
constanta f1=f1n.
depinde de pierderile care apar la funcionarea lui.
Randamentul motoarelor asincrone
are o valoare maxim m puin mai
mare dect randamentul nominal n
pentru o putere de circa (0,60,8) din
puterea nominal.
n = 0,6 0,9 i crete cu creterea
puterii nominale a motoarelor.
183

Caracteristicile motorului asincron


Caracteristica mecanica n=f(M)
A0 punctul de mers in gol (M=0, n0=n1);
An punctul de funcionare nominal (Mn,
nn=(1-sn)n1);
Ac punctul critic (M=Mm, nc=(1-sm)n1;
Ap punctul de pornire (M=Mp, n=0);

184

Pornirea motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat


Pornirea cu rezistente rotorice externe
Pentru a micsora curentul absorbit la
pornire si a mari cuplul de pornire, prin
intermediul inelelor si periilor se introduce
in circuitul rotoric un reostat de pornire
trifazat.
Reostatul este constituit din trei rezistenle
reglabile, cate una pentru fiecare faza.
La pornire, maneta reostatului este la
rezistenta maxima, iar pe masura cresterii
vitezei de rotatie a rotorului, rezistenta
reostatului se micsoreaza pana la
scurtcircuitarea lui completa, motorul
intrand in functionare normala.
185

Pornirea motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit


Pornirea prin conectare direct la reea

I p = (4, 5 7 ) I 1n determin o reducere a tensiunii

n reeaua de alimentare.
Pentru a limita aceast reducere (variaie) a tensiunii
la valori acceptabile, normativul I7 - 91 precizeaz
urmtoarele:
n cazul cnd alimentarea motorului cu rotor n
scurt circuit se face din reeaua public de 3x380
V, acesta se poate porni prin conectare direct
dac puterea sa nominal este, Pn 5,5 kW;
n cazul cnd alimentarea motorului cu rotor n
scurtcircuit se face de la un post de transformare,
motorul se poate porni prin conectare direct
dac putere sa nominala este, Pn 0.2Sif;
suma puterilor nominale a transformatoarelor instalate i aflate n funciune186
din
postul respectiv

Pornirea motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit


Pornirea prin comutare stea-triunghi
La aceste motoare nfurarea statoric se conecteaz la nceputul pornirii n stea,
obinndu-se prin aceasta o reducere a tensiunii de faz, respectiv o reducere a
curentului de pornire n fazele statorului i n linia de alimentare.

I lY M p Y 1
=
=
I l M p 3

se obine o reducere a
curentului de pornire
din linie de trei ori i o
reducere a cuplului de
pornire tot de trei ori.

Motorul pornete cu conexiunea stea (Y),


producnd un oc de curent relativ mic n reea;
dup un scurt timp se ajunge la funcionarea
staionar (n=const.). Atunci se poate trece
comutatorul n poziia .
187

Pornirea motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit

Fa de pornirea prin comutare stea-triunghi,


pornirea cu autotransformator are avantajul c
utilizeaz trei tensiuni n timpul pornirii, i astfel, la
trecerea de la o tensiune la alta, ocurile de
curent sunt mai mici.
Ca dezavantaj al acestei metode: costul ridicat
al autotransformatorului i a aparatajului de
conectare fa de cel al comutatorului steatriunghi.

188

CURS 12

MAINI ELECTRICE
Maina sincron

189

CONTINUT

Elementele constructive ale mainii sincrone (MS)

Mrimi nominale

Principiul de funcionare a MS in regim de generator

Caracteristicile generatorului sincron

Puterile, cuplurile si randamentul generatorului sincron

190

Maina sincrona
Maina sincrona (MS) este o maina de curent alternativ a carei
turaie este constanta, indiferent de regimul de funcionare si de
valoarea sarcinii.
Cea mai larga raspandire o are MS in regim de generator sincron
trifazat folosit la toate centralele de producere a energiei electrice.

MS poate funciona si in regim de motor folosit in actionarile de


mare putere, care nu necesita reglajul turaiei si porniri prea dese.

191

Elementele constructive ale MS


Ca orice main electric rotativ, MS este format din cele dou
pri principale:

partea fix statorul (indus)

partea mobil rotorul (inductor)

Statorul este compus din carcas, miezul


magnetic statoric, confecionat din tole de oel
electrotehnic de form cilindric cu crestturi
interioare n care se situeaz nfurrile
statorului.
Intre stator si rotor ramane un spaiu de aer numit intrefier.
192

Elementele constructive ale MS


Rotorul poate fi:

cu poli apareni
cu poli necai

Rotorul cu poli apareni este construit


dintr-un cilindru de otel 5 (jugul rotoric) pe
care sunt fixai polii inductori (6 miezul polar
si 7 talpa polara). Infasurarile polilor rotorici
8 (infasurari de excitaie) sunt alimentate in
serie cu curent continuu, a. i. sa apar
succesiv la periferia rotorului poli de
polaritate diferita.
193
- se folosete ptr. turaii < 1000 rot/min, la turaii mai mari nu se poate
asigura o rezistenta mecanica suficienta a rotorului.

Elementele constructive ale MA

Rotorul cu poli necai este construit dintrun cilindru de otel 5, prevzut cu crestaturi
longitudinale 6 in care se aseaza
infasurarea de excitaie 8.
Rotorul nu
prezint crestaturi pe toata periferia, ci este
prevzut cu un dinte mai lat 7, in axa
fiecrui pol.
La ambele tipuri de rotoare, curentul continuu necesar alimentarii
nfasurarii de excitaie, se aduce prin doua inele de contact 9. Pe inele
freac doua perii (grafit) care fac legtura cu excitatoarea.
un generator de c.c. cu excitaie derivaie;
un generator sincron a carei tensiune este
redresata.
194
- se folosete ptr. turaii > 1000 rot/min (1500 si 3000 rot/min) deoarece
prezint o rezistenta mecanica mai ridicata si un intrefier constant.

Excitatoarea poate fi:

Mrimi nominale
Regimul nominal de funcionare este caracterizat prin urmtoarele
mrimi nominale, nscrise de regul pe plcua indicatoare a
mainii:

puterea nominal (Pn) [kW];


tensiunea nominala de linie (Un) [kV];
curentul nominal de linie (In) [A];
schema de conexiuni a nfurrilor statorice (Y sau D);
randamentul nominal (n) [%];
frecventa nominala (fn) [Hz];
turaia nominala (nn) [rot/min];
tensiunea si curentul de excitaie la sarcina nominala;
clasa de izolaie i gradul de protecie.
195

Principiul de funcionare a MS in regim de generator

Prin alimentarea nfasurarii de excitaie a rotorului cu c.c., la periferia sa


apare un cmp magnetic fix fata de rotor, cruia ii corespunde un flux
magnetic (m).
Prin rotirea rotorului generatorului de ctre o maina primara, apare un
cmp magnetic nvrtitor produs pe cale mecanica, avnd turaia n, fata
de stator.
In fazele statorului se va induce tensiuni electromotoare de frecventa:
numrul de perechi de poli ai rotorului.

pn
f =
60

U e 0 = 4.44 k1 N 1 f m

t.e.m. indusa intr-o faza statorica


196

Principiul de funcionare a MS in regim de generator

Daca infasurarea statorica este o nfasurare de c.a. trifazata si simetrica,


in ea se vor induce t.e.m. trifazate simetrice, prin conectarea lor la o
sarcina echilibrata, infasurarea va fi parcursa de un sistem trifazat simetric
de cureni, care vor da natere la un cmp magnetic nvrtitor statoric,
care se rotete cu aceeai turaie ca si rotorul mainii.

60 f 60 p n
n1 =
=

=n
ps
p s 60

[rot/min].

Nr. de perechi de poli ai nfasurarii statorice


197

Comparaie intre MA si MS
La ambele maini, cmpul magnetic nvrtitor statoric are aceeasi
turaie (turaia de sincronism):

60 f
n1 =
p

La MA, cmpul magnetic nvrtitor rotoric este produs prin inducie


electromagnetica de ctre cmpul magnetic invartiror statoric, si se
rotete fata de rotor cu turaia:

n2 = n1 n.

La MS, cmpul magnetic nvrtitor rotoric este produs de o


nfasurare de c.c.

198

Caracteristicile generatorului sincron


Caracteristica de funcionare in gol Ue0=f(Ie)
Dependenta tensiunii electromotoare (Ue0) in funcie de curentul de
excitaie (Ie), la n=const. si curent de sarcina nul (I=0).
1 - ramura ascendenta, obinuta prin
creterea Ie (0 1.2Un).
2 - ramura descendenta, obinuta prin
micorarea Ie.
Ptr. Ie=0 se obine tensiunea remanenta
Ue0r =(4...8 %)Un.
199

Caracteristicile generatorului sincron


Caracteristica externa U=f(I)
Dependenta tensiunii la borne (U) in funcie de curentul de sarcina (I),
la n=const., Ie=const. si cos=const.
1. - la funcionarea in gol a generatorului se
impune ca Ue0=U;
- la funcionarea in sarcina, tensiunea se
va modifica in funcie de caracterul
sarcinii.
2. Generatorul debiteaz curentul nominal la
tensiunea de borne nominala.

200

Caracteristicile generatorului sincron


Caracteristica de reglaj Ie=f(I)
Dependenta curentului de excitaie (Ie) in funcie de curentul de sarcina
(I), la n=const., U=const. si cos=const.
1. Pentru meninerea U=const. in cazul
sarcinilor rezistive si inductive este
necesara o cretere a curentului de
excitaie odat cu creterea curentului de
sarcina.
2. La sarcina capacitiva este necesara
scderea curentului de excitaie la
creterea curentului de sarcina.
201

Puterile, cuplurile si randamentul generatorului sincron


Puterea electromagnetica P transmisa de rotor statorului:

P = P1 p m Pex
P1 puterea mecanica de la arbore pe care generatorul o primete de
la motorul primar de antrenare;
pm pierderi mecanice (frecarea in lagre, antrenarea ventilatorului);
Pex puterea excitatoarei.

P2 = P pCu p Fe = P1 ( p m + Pex + pCu + p Fe )


Puterea activa utila debitata de generator.
202

Puterile, cuplurile si randamentul generatorului sincron


Cuplurile care apar in funcionarea generatorului sincron sunt:
1. Cuplul motor (M1):

P1
M1 =

putere mecanica
viteza unghiulara sincrona

2. Cuplul electromagnetic (M):

M1 =

3. Cuplul de funcionare in gol (M0):

P0
M0 =

puterea necesara acoperirii pierderilor la funcionarea


in gol.
203

Puterile, cuplurile si randamentul generatorului sincron


Randamentul generatorului sincron:

P2
P2
G =
=
P1 P2 + p m + Pex + pCu + p Fe
10 100 kVA - =9095 % crescnd pana la valoarea de 98.5 %
pentru puteri nominale de 250 MVA.

204

BIBLIOGRAFIE

C. Marinescu, Electrotehnica, Reprografia Universitii


Transilvania din Braov, 1992.
M. aa, A. Gogioiu, Electrotehnic i maini electrice,
Reprografia Universitii Transilvania din Braov, 1982.
D. Bidian, Electrotehnica, Editura Lux Libris, Brasov, 1997.
A. Gogioiu, M. aa, Maini electrice, Editura Aronia, Braov,
1993.
C. Marinescu, D. Bidian, M. Cernat, Masini si aparate electrice,
Vol 1, Editura Lux Libris, Brasov, 1998.
M. Cernat, D. Bidian, C. Marinescu, Masini si aparate electrice,
Vol 2, Editura Universitii Transilvania din Braov, 1998.
A. Nicolaide, Bazele fizice ale electrotehnicii, Ed. Scrisul
Romnesc, Craiova, 1983.
205

BIBLIOGRAFIE

A. Nicolaide, O. Peteanu, Bazele electrotehnicii. Partea I.


Reprografia Universittii din Braov, 1971.
A. Nicolaide, M. Cernat, Bazele electrotehnicii. Partea a II-a.
Reprografia Universittii din Braov, 1975.
R. Rdule, Bazele electrotehnicii, Probleme, Vol I i II, Ed.
Didactic i Pedagogic, Bucureti, Ed. I, 1963, 1975, Ed. a II-a,
1978, Ed. a III-a, 1981.
A. Nicolaide, Maini electrice. Teorie. Proiectare. Vol. I, vol. II,
Editura Scrisul Romnesc, 1975.
A. Nicolaide, A. Gogioiu, Maini electrice, vol. I, vol. II,
Universitatea Braov, 1982.

206