Harap Alb

comentariu
de Ion Creanga
Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se ncadreaza n genul epic, iar ca specie literara
este un basm cult, deoarece are un autor, Ion Creanga. A aparut n revista "Convor
biri literare", la 1 august 1877, apoi n acelasi an n ziarul "Timpul".
mpletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantasticul, ca specific an
cestral (stravechi) al basmelor, nsa, n aceasta creatie narativa, Creanga mbina sup
ranaturalul popular cu evocarea realista a satului moldovenesc de unde reiese si
originalitatea unica a acestei creatii.
Semnificatia titlului "Harap-Alb" reiese din scena n care spnul l pacaleste pe fiul
craiului sa intre n fntna: "Fiul craiului, boboc n felul sau la trebi de aieste, se
potriveste Spnului si se baga n fntna, fara sa-1 trasneasca prin minte ce i se poat
e ntmpla". Naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul, fiul craiului si schimb
a statutul din nepot al mparatului Verde n acela de sluga a Spnului: "D-acum nainte
sa stii ca te cheama Harap-Alb, aista ti-i numele, si altul nu." Numele lui are
sensul de "rob alb", deoarece "harap" nseamna "negru, rob". Devenit sluga spnului,
si asuma si numele de Harap-Alb, dovedind n acelasi timp loialitate si credinta f
ata de stapnul sau, ntruct jurase pe palos. El devine robul-tigan, desi era alb, ne
dumerind astfel chiar pe unchiul sau, mparatul Verde, precum si pe fetele acestui
a, care simt pentru el o simpatie spontana. Cu toate acestea, flacaul nu-si ncalc
a juramntul facut spnului, si respecta cuvntul dat, rod al unei solide educatii capa
tate n copilarie, de a fi integru si demn, capabil sa-si asume vinovatia, cu toat
e urmarile ce decurg din faptul ca nu urmase sfatul tatalui.
Constructia si momentele subiectului
Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi si motive populare, i
ar ca modalitate narativa, incipitul este reprezentat de formula initiala tipica
oricarui basm: "Amu cica era odata ntr-o tara". "Povestea lui Harap-Alb" este nsa
un basm cult, deoarece are autor cunoscut, Ion Creanga, perspectiva narativa fi
ind aceea de narator omniscient. Naratiunea la persoana a III-a mbina supranatura
lul cu realul, armoniznd eroii fabulosi cu personajele taranesti din Humulestiul
natal al autorului. Actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si al
e raului, dintre adevar si minciuna, iar deznodamntul consta totdeauna n triumful
valorilor pozitive asupra celor negative.
Expozitiunea relateaza faptele ce se petrec ntr-un tinut ndepartat, peste mari si
tari, la capatul lumii, n timp mitic. Asadar, relatiile temporale si spatiale se
definesc prin evocarea timpului fabulos cronologic si a spatiului imaginar nesfrs
it: "Amu cica era odata ntr-o tara" un crai care avea trei feciori si un singur "
frate mai mare, care era mparat ntr-o tara mai ndepartata", pe nume Verde mparat. Ce
i doi frati nu se vazusera de multa vreme, iar verii nu se cunoscusera ntre ei, p
entru ca mparatia fratelui mai mare era "tocmai la o margine a pamntului", iar fra
tele mai mic traia la alta margine ". In acest cadru spatio-temporal mitic se de
ruleaza - ntr-o nlantuire cronologica - ntmplarile reale si fabuloase la care partic
ipa personajele basmului.
Verde mparat i cere fratelui sau, craiul, sa-i trimita "grabnic pe cel mai vrednic
" si viteaz dintre fiii sai, ca sa-i urmeze la tron, ntruct el avea numai fete. Ca
sa-i puna la ncercare, pentru a vedea care dintre feciori "se simte destoinic a m
parati peste o tara asa de mare si bogata ca aceea", craiul se mbraca ntr-o piele
de urs si se ascunde sub un pod. Cei doi fii mai mari se sperie de urs si se ntor
c rusinati la curtea craiului, care este dezamagit de neputinta lor si rosteste
moralizator: "nici tu nu esti de mparat, nici mparatia pentru tine", ceea ce evide
ntiaza elementele reale ale basmuiui.
Mezinul, impresionat de amaraciunea tatalui, se duce n gradina "sa plnga n inima sa
". Deodata, "o baba grbova de batrnete" i cere de pomana, apoi l sfatuieste sa ceara
tatalui sau "calul, armele si hainele cu care a fost el mire", desi hainele sun
t "vechi si ponosite", iar "armele ruginite" si sa puna o tava cu jaratic n mijlo
cul hergheliei ca sa aleaga acel cal care va veni "la jaratic sa mannce". Urmnd nto
cmai sfaturile babei, (calauzirea flacaului catre pretuirea si respectarea tradi
tiilor stramosesti), voinicul pleaca la drum, lund carte din partea tatalui si, p
rin dreptul podului, "numai iaca i iesa si lui ursul nainte". Trece cu bine de ace
asta prima proba, primeste binecuvntarea parintelui sau si pielea de urs n dar, ap

oi sfatul ca n calatoria lui sa se fereasca "de omul ros, iara mai ales de cel spn
", sa nu cumva sa aiba de-a face cu ei. Ca trasaturi ale basmului, sunt prezente
aici formule initiale tipice si cifra magica trei, care face posibila depasirea
primei probe de catre eroul principal.
Intriga. Fiul craiului si calul pleaca la drum, basmul continund cu formule media
ne tipice, "si merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua" pna cnd ntlnes
c n codru "un om spn" care se ofera drept "sluga la drum". Voinicul l refuza de dou
a ori, dar a treia oara spnul i iese n cale "mbracat altfel si calare pe un cal frum
os" tocmai cnd fiul craiului se ratacise prin codrii ntunecosi. Deprins sa urmeze
sfatul parintelui sau, acela de a nu se nsoti cu omul spn, dar pentru ca i mai iesi
sera n cale nca doi, el se gndeste ca "aiasta-i tara spnilor" si-1 angajeaza drept c
alauza. n aceasta secventa narativa este inclusa o pauza descriptiva, care ntrerup
e povestirea si descrie codrii desi si ntunecosi, ce contureaza un peisaj de basm
Ajunsi la o fntna care "nu avea nici roata, nici cumpana, ci numai o scara de cobo
rt pna la apa", spnul intra n put, umple plosca, apoi l sfatuieste pe fiul craiului s
a coboare si el ca sa se racoreasca. Tnarul l asculta pe spn, dar acesta trnteste ca
pacul peste gura fntnii si-1 ameninta ca daca nu-i povesteste totul despre el, "ci
ne esti, de unde vii, si ncotro te duci", acolo i vor putrezi oasele. Sub ameninta
rea mortii, feciorul de crai jura "pe ascutisul palosului" ca va fi sluga supusa
a spnului, care se va da drept nepotul mparatului si ca va pastra taina "pna cnd va
muri si iar va nvia", anticipnd astfel finalul basmului. Spnul i da numele de Harap
-Alb, care-1 va sluji cu credinta, respectndu-si juramntul facut.
Desfasurarea actiunii ncepe odata cu sosirea la palatul mparatului Verde, unde Spnu
l se da drept nepotul sau si, nfumurat peste masura, l trimite pe Harap-Alb sa ste
a la grajduri, sa aiba grija de calul lui, ca altfel va fi "vai de pielea ta", dn
du-i si o palma - "ca sa tii minte ce ti-am spus"-, ca altfel "prinde mamaliga c
oaja". De remarcat este aici elipsa narativa, adica trecerea sub tacere a secven
tei calatoriei facute de erou ca sluga a spnului pna la mparatia unchiului sau, nar
atorul sugernd numai ca aceasta s-a efectuat.
Basmul este structurat n mai multe episoade nlantuite, care se constituie n tot atte
a probe la care este supus protagonistul. ntr-o zi, avnd la masa "niste salati foa
rte minunate", care se capatau cu multa greutate, spnul hotaraste sa-si trimita s
luga sa-i aduca acele bunatati din gradina ursului. Calul fabulos l duce n zbor pe
Harap-Alb la Sfnta Duminica, iar aceasta l ajuta sa-si ndeplineasca misiunea si sa
treaca proba. Urmatorul episod are loc dupa alte cteva zile, cnd mparatul i arata s
pnului niste pietre pretioase foarte frumoase, iar acesta si trimite sluga sa-i ad
uca "pielea cerbului cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc".
Din nou Sfnta Duminica l ajuta pe Harap-Alb sa ia pielea si capul cerbului pe car
e se aflau nestematele si sa le duca spnului, eroul trecnd cu bine si aceasta prob
a fabuloasa.