1. alef ( )i ain ( )nu se citesc; se citesc doar vocalele care le nsoesc.
2. daghe-ul lin (din interiorul consoanei) din determin numai o pronunare mai dur a literei. 3. daghe-ul forte dubleaz valoarea unei litere (acesta este aroape ntotdeauna precedat de o vocal). 4. he ( )la sfritul cuvntului nu se pronuna; excepia o face doar prezenta mappig-ului (un asemntor daghe-ului). 5. eva () poate scurta valoarea unor vocale, poate fi o semivocal i poate fi mut. de abicei scurteaz vocalele pe care le nsoete (a,e,o); cnd doi eva sunt alturai primul e mut (queiscent) iar al doilea e mobil (se citete e); la finele unui cuvnt ambi eva sunt mui; cnd nchide o silab din interiorul cuvntului i la consoana de final, eva e mut; eva e mobil la nceputul cuvintelor: ( qetsor); la nceputul silabei:
( qo-erim);
sub o consoan ce urmeaz unei silabe deschise (fr vocal):
(qa-eru); sub o consoan dublat de daghe: ( gi-eru); sub o consoan urmat de o alt consoan de acelai fel: (halelu).
6. vocala game ( )care de obicei se citete a apare uneori cu valoare de o.
cnd este uurmat de eva mut i nu e prevzut cu meteg (o liniu de separare): ( hokma); cnd este urmat de un eva mut subneles i nu este prevzut cu meteg: ( kol-e); cnd este urmat de un chatef: ( yahoram); cnd este urmat de un qame hauf: