Sunteți pe pagina 1din 12

Partea V.

Cavit`\i rezonante

137

PARTEA V
CAVIT~|I REZONANTE
1. Ecua\iile c@mpului electromagnetic [n cavit`\i
rezonante
Studiul rezonan\ei c@mpului electromagnetic din interiorul
unor incinte este util pentru realizarea unor filtre pentru c@mp sau
a unor aplicatoare [n care c@mpul electromagnetic produce
[nc`lzirea unor dielectrici (cuptoare de microunde). Evident,
rezonan\a este asociat` regimului sinusoidal. Imaginile [n complex
ale ecua\iilor c@mpului electromagnetic sunt (Cap.II.5):

rot E = j B
rot H = J + j D
D = E
B = H
J =E

(5.1)
(5.2)
(5.3)
(5.4)
(5.5)

{n rela\ia constitutiv` D E apare permitivitatea complex`, dac`


dorim s` lu`m [n considerare pierderile [n dielectric. Din ecua\iile
(5.1)(5.5) se ob\ine ecua\ia de ordinul 2:

1
rot rot E + j 2 E =0

(5.6)

Din ecua\ia (5.6) rezult` condi\ia de etalonare:

div j 2 E = 0 .

(5.7)

Partea V. Cavit`\i rezonante

138

{n ecua\ia (5.6) , termenul j este luat [n considerare doar dac`


mediul este foarte slab conductor (valori foarte mici ale lui ). {n
general, pentru frecven\ele ridicate, la care dimensiunile cavit`\ii se
compar` cu lungimea de und` a undei electromagnetice
1
, termenul j este neglijat. {n acest caz, ecua\iile
L=
f 0
(5.6) ]i(5.7) devin:

rot rot E 2 E =0

div E = 0 .

(5.8)
(5.9)

Evident, aplic@nd in (5.8) operatorul div, rezulta (5.9).


Condi\ii de frontier`. Pentru intensitatea c@mpului electric
putem avea urm`toarele condi\ii de frontier`.
a) Pere\i electrici. Dac` pere\ii cavit`\ii sunt perfect
conductori, componenta tangen\ial` a intensit`\ii c@mpului electric
E este nul`.
b) Poarta de intrare [n cavitate. Componenta tangen\ial` a lui
E are o valoare nenul` cunoscut`. Este, de exemplu, cazul [n care
intrarea [n cavitate se face printr-un ghid de und`, unde E t este dat`
de modul sau de modurile admise de ghid la frecven\a de lucru.
c) Pere\i cu pierderi. Daca pere\ii cuptorului au pierderi,
atunci putem admite modelul semispa\iului conductor pentru acesti
pere\i:

E( z ) = E0e

(5.10)

unde E0 este componenta tangen\ial`. {n [ntreg semispa\iul,


intensitatea c@mpului electric este orientat` de-a lungul unui versor
u, tangent suprafe\ei semispa\iului ([n Cap.I.7.1 am luat u=i) :
u E = E . Din rela\ia (5.1) rezult` valoarea lui H :

Partea V. Cavit`\i rezonante

139

j H = u E = u E = u k E0 e
unde, [n Cap.I.7.1,
semispa\iului. Rezult`:

este

H=

versorul

ortogonal

kE
j

suprafe\ei
(5.11)

Folosind rela\iile (1.27) ]i(1.28) , avem :

=
j

unde

Z = (1 + j )

este

(1 + j )

1
Z

(5.12)

rezistivitatea

materialului

peretelui,

iar

se numeste impedan\` de und`. Din (5.11) ]i(5.12)


S'
dz

Sl

n
k

Fig.5.1. Puterea transferat` pe


suprafa\a S

Partea V. Cavit`\i rezonante

140

rezult` c`, la frontiera semispa\iului, deci la peretele cavit`\ii, avem


condi\ia de frontier` mixt`:

Ht =

1
k Et
Z

(5.13)

|in@nd cont de (5.13), pierderile specifice pe unitatea de


suprafa\` a peretelui sunt:

((

) )

E2
2

p a = Re E t H*t k =

(5.14)

Men\ion`m faptul c` putera complex` ce se transfer` pe o suprafa\`


[nchis` este o m`rime global`, dat` de fluxul vectorului Poynting
complex S = E H* (2.54). {n general, nu se poate evalua valoarea
local` a transferului de putere. {n cazul semispa\iului [ns`, aleg@nd
o suprafa\` cilindric` foarte lung`, cu baza S pe perete ]iorientat` pe
direc\ia k, fluxul vectorului Poynting complex pe aceast` suprafa\`
este (Fig.5.1):

p c = E H* kdS +

(E H

) ndS (E H* ) kdS

Sl

S'

Ultima integral` este nul`, suprafa\a S' fiind trimis` spre infinit,
unde valorile lui E ]iH tind exponen\ial c`tre 0. Deoarece E ]i H
depind doar de coordonata z, pe suprafa\a lateral` S l avem:

E H ndS = E H ndl dz =0.

Sl
0
*

Determinarea c@mpului electromagnetic din interiorul


incintei se face prin solu\ionarea ecua\iei (5.8), [n condi\iile de
frontier` mai sus men\ionate. Dac` mediul sau peretele au pierderi,

Partea V. Cavit`\i rezonante

141

atunci ecua\ia (5.8) are solutie unic`. De aici rezult` c`, pentru
componenta nul` a componentei tangen\iale a intensit`\ii c@mpului
electric E pe [ntrega frontier` a incintei (deci ]i[n dreptul cavit`\ii),
singura solu\ie este cea banal`.
Dac` mediul din incint` ]i peretele nu au pierderi, atunci
ecuatia (5.8) poate avea ]isolu\ii nenule. Not`m:

k =k

(5.15)

si ecua\ia de vectori ]ivalori proprii asociata ecua\iei (5.8) este:

rot

Se poate ar`ta c` operatorul

rot

= k k

rot

rot

(5.16)

()

este pozitiv ]isimetric,

de unde rezult` c` vectorii proprii k sunt func\ii (vectoriale) reale,


iar valorile proprii k sunt pozitive. {n plus, subspa\iile generate de
vectori proprii corespunz`tori valorilor proprii distincte sunt
ortogonale, produsul scalar fiind: k , i = k i dv . Dac`

intensitatea c@mpului electric era valoarea E =

, spunem c`

avem rezonan\a c@mpului electromagnetic. Mai spunem c` incinta


este o cavitate rezonant`. Din (5.8) ]i(5.16) rezult` c` pulsa\ia de
rezonan\` este k = k . Valorile corespunz`toare ale lui E se
numesc moduri. Fenomenul este asem`n`tor cu cel de la un circuit
LC (f`r` pierderi). La fel ca [n cazul circuitului LC, dac` excita\ia
cavit`\ii rezonante (de la ghid, de ex.) se face pe pulsa\ia de
rezonant`, atunci marimil c@mpului electromagneticdevin
nem`rginite. {n practic`, pierderile din pere\i sau dielectric, chiar
dac` sunt mici, limiteaz` m`rimile c@mpului electromagnetic. {n
cazul pierderilor suficient de mici, putem admite c` se pastreaz`
frecven\ele de rezonant` (mai ales cele mici), ]ispunem c` dac`
alimentarea cavit`\ii se face adaptat. |in@nd cont de modurile de

Partea V. Cavit`\i rezonante

142

propagare a undelor electromagnetice prin ghidurile de und`,


acestea trebuie s` admit` frecventele de rezonan\` ale cavit`\ii, ca
ghidul s` fie adaptat la cavitate. Mai multe detalii privind transferul
puterilor de la ghid la cavitate se pot g`si [n manualele de
microunde.
De cele mai multe ori, incintele sunt omogene ]iatunci,
ecua\iile (5.8) ]i(5.9) devin:

rot (rot E )

2
2

E =0

c
divE = 0 .
unde c =

(5.17)
(5.18)

este viteza undei electromagnetice [n mediul incintei

(vezi Partea III-a). Solu\iile nenule ale ecua\iei (5.17) sunt valorile
proprii ale operatorului pozitiv ]isimetric rot (rot ()) ]icorespund
valorilor proprii pozitive k . Ele se ob\in prin rezolvarea ecua\iei:

rot (rot k ) = k k

(5.19)

Pentru a ob\ine expresii analitice ale func\iilor proprii, este mai


comod sa [nlocuim rot (rot k ) cu:

( k ) = ( k ) ( ) k
Impun@nd ]icondi\ia (5.18), rezult` ecua\ia de vectori ]ivalori
proprii:
(5.20)
k = k k
cu condi\ia:
(5.21)
div k = 0
Deci ecua\ia (5.19) este echivalent` cu (5.20) ]icondi\ia (5.21).

Partea V. Cavit`\i rezonante

143

2. Aplica\ie: cavitate paralelipipedic`


Domeniul de calcul este cel din Fig.5.2.

y
b
a
x

Fig.5.2 Cavitate paralelipipedic`

Presupunem ca mediul este omogen. Atunci ecuatia de vectori


]ivalori proprii (5.20) cu condi\ia (5.21). Pentru simplitatea scrierii
omitem, pentru [nceput, indicele k. Not`m

= iA x + jB y + kC z ,

(5.22)

si ecua\ia (5.20) pe componente este:

x = x

(5.23)

Partea V. Cavit`\i rezonante

144

y = y

(5.24)

z = z

(5.25)

Utiliz@nd separarea variabilelor (vezi ]iPartea IV, Cap.8.


Ghidul de und` dreptunghiular)

x ( x , y , z ) = X x ( x )Yx ( y ) Z x ( z ) ,
ecua\ia (5.23) devine:
..
..
..
X
Y
Z
x x x =
X x Yx Z x

(5.26)

unde am pus dou` puncte pentru a doua derivat`. Cei trei termeni
din membrul stang al rela\iei (5.26) sunt constante pentru ca suma
lor s` fie tot o constant` :
..
X
x =
Xx
..
Y
x =

Yx

..
Z
x =
Zx

(5.27)

(5.28)

(5.29)

Conditia de frontiera (i x )t = 0 (componenta tangen\ial` nul` pe


peretele cavit`\ii) este indeplinita pe planurile x = 0 ]i x = a . Pentru
a fi indeplinita ]ipe planurile y = 0 ]i y = b , trebuie ca Yx ( 0 ) =0
]i Yx ( b ) =0. Pentru 0 se ob\ine solu\ia nul` Yx ( y ) = 0 , deci
x = 0 . Pentru > 0 , Ecua\ia (5.28) are solu\iile:

Partea V. Cavit`\i rezonante

145

Yx ( y ) = AY x sin y + BY x cos y

(5.30)

Pun@nd condi\iile de frontier` Yx ( 0 ) =0 ]i Yx ( b ) =0, rezult` BY x =0


l
]i b = x , l x N * . Deci ob\inem :
b

l
Yx = sin x
b

(5.31).

La fel, impun@nd condi\ia de frontier` Z x ( 0 ) =0 ]i Z x ( c ) =0, din


m
ecua\ia (5.29) rezult` = x , m x N * si:
c

m
Z x = sin x z .
c

(5.32)

Deci

l
m
x = X x sin x y sin x z ,
b

(5.33)

constantele AY x ]i AZ x fiind incluse [n X x . Asem`n`tor ob\inem :

m y
k y
x Y y sin
z , k y , m y N *
a
c

k
l
z = sin z x sin z y Z z , k z ,l z N *
a
b

y = sin

(5.34)
(5.35)

Partea V. Cavit`\i rezonante

146

Condi\ia de etalonare pentru este:

dX x
y
x

m
l
+B
+C z = A
sin x y sin x z +
dx
x
y
z
c
b
k y dY y
m y
k
l dZ

sin
z + Csin z x sin z y z
Bsin
x
a
b dz
c

a dy
(5.36)

div = A

Pentru a indeplini conditia de etalonare pe frontierele x = 0 ]i


.

x = a este necesar ca X x = 0 pentru x=0 ]ix=a. Rezult` 0 [n


ecua\ia (5.27) pentru a avea solu\ii nenule. Pentru = 0 , avem
X x = ct ., iar pentru > 0 , avem:

k
X x = cos x x
a
si:

k l
m
x = cos x sin x y sin x z , k x N , l x , m x N *
a

(5.37)
La fel:

k y
l y
m
sin y
x cos

a
b

z , l y N , k y , m y N *

(5.38)
m
k
l
z = sin z x sin z y cos z , m z N , k z ,l z N *
c
a
b
(5.39)

y = sin

Partea V. Cavit`\i rezonante

147

Valoarea proprie este aceeasi pentru x , y ]i z , condi\ie care


este [ndeplinit` pentru k x = k y = k z = k ,
lx = l y = lz =l ,
m x = m y = m z = m . Solu\iile (5.37), (5.38) ]i(5.39) se scriu:

k l
m
z
sin y sin
a b
c
m
k
l
z
y = sin x cos sin
c
a
b
m
k
l
z = sin x sin y cos

c
a
b

x = cos

(5.40)
(5.41)
(5.42)

k x ,l x , m x N , dar nu toate nule simultan, deoarece se ob\ine


=0. Valoarea proprie este:

2 k

2
2
l
m
= + +
c
b
a
2

(5.43)

Ramane de impus conditia de etalonare pe [ntreg domeniul. Din


expresia (5.36) rezulta :

A
B
C
+l +m =0
a
b
c

(5.44)

Pun@nd C=0 obtinem functia proprie:

' = A' i al x j bk y =

k
l
m
k
l
m

A' i al cos
x sin y sin
z j bk sin
x cos
y sin
z
a
b
c
a
b
c

(5.45)

Partea V. Cavit`\i rezonante

148

A doua functie proprie se obtine pun@nd, de exemplu B=0. Ea


corespunde aceleiasi valori proprii. Dac` dorim s` ob\inem a doua
func\ie proprie ortogonal` pe prima, atunci impunem conditia de
etalonare, dar ]iconditia de ortogonalitate fata de functie proprie
' : ' " dv =0. Cu cateva calcule simple, rezulta :

k
k 2 l 2
l
" = A" i m x + j m y + k c + z
a
b
b
a

(5.46)

S-ar putea să vă placă și