Energetica contemporană se bazează, în principal, pe utilizarea resurselor energetice primare (petrol, gaze

naturale, cărbune, hidroenergie şi energia atomică), numite „comerciale" sau „industriale". Consumul mondial al
resurselor energetice este în continuă creştere, dar neuniform de la o perioadă la alta. În primii 50 de ani ai
secolului al XX-lea consumul total de energie la nivel global se dublează la fiecare 18-20 de ani, iar în a doua
jumătate a secolului ritmurile de creştere a consumului de energie constituie 3-5% pe an.
Urmărind evoluţia consumului mondial de energie începând cu anul 1900, se observă că până în anul 2000 acesta
prezintă o creştere de 12,9 ori, respectiv de la circa 1 miliard t.c.c. în anul 1900 la 12,9 miliarde t.c.c.
Repartiţia geografică a consumului total de energie este neuniformă de la continent la continent şi de la ţară la
ţară. Această disproporţie este condiţionată atât de prezenţa resurselor proprii, cât şi de locul pe care îl deţin în
economia mondial. Astfel, în 2000 consumul mondial de energie era dominat de Europa, inclusiv Rusia, (32%) şi
de America de Nord (28,4%), celelalte continente înregistrând consumuri modeste.
Analiza consumului energetic la nivel de ţări pune în evidenţă mari diferenţe în ceea ce priveşte consumul atât
global, cât şi pe cap de locuitor. Astfel, primele 7 state (S.U.A., China, Rusia, Japonia, Germania, Marea Britanie şi
Canada) deţin cca. 70% din consumul mondial de energie.
Consumul anual de energie pe cap de locuitor la nivel global este de circa 2 t.c.c, înregistrându-se diferenţe foarte
mari pe ţări şi grupe de ţări. în cadrul ţărilor dezvoltate cu consum ridicat se evidenţiază Luxemburg (14-15 t.c.c.
pe cap de locuitor), după care urmează S.U.A. şi Canada, unde după o anumită reducere se menţine la nivelul de
circa 10 t.c.c. pe cap de locuitor. Dintre ţările în curs de dezvoltare cu economia de piaţă, un consum foarte ridicat
îl au ţările Golfului Persic - Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain (13-27 t.c.c. pe cap de locuitor); la polul opus
se află state cu un consum sub 50 kg c.c. pe cap de locuitor - Bangladesh, Laos, Afganistan, Tanzania, Haiti etc.
Paralel cu creşterea rapidă a consumului mondial de energie, s-au produs modificări esenţiale cantitative şi
structurale în balanţa energetică mondial. Balanţa energetică mondial reprezintă raportul dintre diferite tipuri de
combustibil şi energie la producţia şi consumul lor.
Analiza evoluţiei ponderii combustibililor fosili în balanţa energetică mondial în secolul XX, pune în evidenţă
importante modificări. Astfel, la începutul secolului al XX-lea, cărbunele ocupa o poziţie dominantă în balanţa
energetică mondial (peste 90%), pentru ca după cel de al doilea război mondial ponderea lui să scadă vertiginos,
ajungând în 1975 la 28,7%. În schimb creşte ponderea altor surse, cum sunt petrolul, gazele naturale, hidroenergia,
energia nucleară etc. Dintre acestea, hidrocarburile au avut cea mai puternică ascensiune, de la 16,4% în 1925 la
cea 70% în 1970 Această perioadă este numită „epoca petrolului ieftin”.
Ca urmare a crizei energetice s-au produs modificări considerabile în structura balanţei energetice mondiale.
Astfel, cota de participare a hidrocarburilor în balanţa de consum s-a redus la 63%, iar ponderea hidroenergiei şi
mai ales a energiei atomice a crescut până la 10%.
În anul 2000, ponderea resurselor energetice în balanţa energetică mondial era următoarea: petrol - 36,8%, cărbune
- 25,1%, gaze naturale -23,5%, hidroenergie - 7,0%, energie nucleară - 6,4%, alte surse - 1,2%.
Balanţa energetică în diferite ţări are specificul său, care depinde de gradul asigurării cu anumite resurse
energetice, de particularităţile dezvoltării economiei naţionale, precum şi de posibilităţile de import.

Consumul mondial de energie în 2009 - prima scădere de după al Doilea Război Mondial

.
"În prima jumătate din 2009, consumul de energie electrică al marilor state europene a scăzut cu 5%, iar cel de
gaze naturale cu 9%, Cererea de gaze naturale sa redus cu 3% în 2009, conform studiului faţă de primele şase luni
din 2008", au afirmat experţii Capgemini, motivând declinul prin criza economică şi încetinirea activităţii
industriale.
Reducerea consumului a început să afecteze marii furnizori europeni de energie.
"Companiile de utilităţi sunt mult mai afectate de criza economică decât s-a apreciat în 2008: consumul scade,
preţurile scad, iar achiziţiile scumpe făcute au însemnat reducerea lichidităţilor", a declarat coordonatorul echipei
care a întocmit studiul, Colette Lewiner.
Pentru a face faţă acestor provocări financiare, marii furnizori de energie "au amânat investiţiile în capacităţi de
producţie, iar aceasta nu este o veste bună pentru securitatea aprovizionării",
Chiar dacă este prea devreme pentru a constata un declin generalizat al investiţiilor, sectorul energiei
regenerabile din Europa este deja afectat, cu un declin de 14% în prima jumătate din 2009, după o creştere medie
anuală de 56% în ultimii cinci ani.
În România, consumul de energie electrică s-a redus în primele nouă luni cu 9,3%, conform Institutului
Naţional de Statistică.
Consumul de energie electrică a crescut cu 25% în perioada 2000-2006, la nivel mondial. În 2007 a urcat cu
4,7%, iar anul trecut cu 2,5%.
In anul 2005 s-a inregistrat o crestere record a consumului de energie electrica din ultimii cinci ani
Consumul de energie electrica, in anul 2005 s-a majorat cu 10,4%, ceea ce constituie o crestere record in ultimii
cinci ani. In perioada 2001-2004 valoarea anuala a acestui indicator a oscilat intre 2,4 si 5,8 la suta, se arata intr-un
raport preliminar al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica (ANRE) privind evolutiile pe piata
energiei electrice in anul 2005, transmite Info-Prim Neo.

Conform datelor operative prezentate Agentiei, in 2005 volumul consumului de energie electrica a constituit 2 mlrd
686,7 mln kWh, cu 252,8 mln kWh mai mult decat in 2004. Cresterea consumului de energie a fost atestata in toate
zonele deservite de intreprinderile de distributie. Astfel, cele trei intreprinderi de distributie ale grupului Union
Fenosa in Moldova -; RE Chisinau, RED Centru si RED Sud -; au majorat livrarile utile de energie cu 7,8%, RED
Nord -; Vest -; cu 11,3%, iar RED Nord -; cu 6,3%.
Specialistii Agentiei explica majorarea consumului de energie prin cresterea dinamica a cererii pe aceasta piata, in
special a intreprinderilor din economia reala, pe de o parte, si, pe de alta parte, prin reducerea nivelului de consum
tehnologic si de pierderi comerciale a energiei electrice in retelele de distributie. Acest indicator s-a micsorat cu
circa 3 puncte procentuale, de la 25,2 % in 2004 la 22,2 % in 2005.
Cea mai mica rata a consumului tehnologic si a pierderilor comerciale a fost inregistrata de RED Nord -14,42%.
Cea mai esentiala reducere a acestui indicator a obtinut-o RED Nord -;Vest -; cu 5,4 puncte procentuale, de la 25,4
la 19,95 la suta, insa aceasta cifra depaseste cu 4 la suta cota admisa de normele in vigoare. Intreprinderile de
distributie ale grupului Union Fenosa in Moldova au redus rata susmentionata cu 2 puncte procentuale, pana la
21,4%, insa ea depaseste nivelul admis de ANRE cu 7,06%. Aceleasi date arata ca rata pierderilor supranormative
ramane a fi destul de inalta -; 5,6% din volumul energiei procurate de RED-uri la punctele de delimitare cu retelele
de transport. Potrivit raportului, in 2005, centralele electrice autohtone au livrat circa 1 mlrd kWh de energie
electrica, sau cu 20,4% mai mult decat in anul 2004, cand livrarile din productia interna de energie a constituit
830,7 mln kWh. Toate centralele au majorat volumul de livrare a energiei electrice. Cele mai mari cantitati de
energie au fost livrate de CET-;2 si CET-1 din Chisinau: 724,7 mln kWh si, respectiv, 128,9 mln kWh. Drept
urmare a acestei cresteri, cota energiei livrate de intreprinderile autohtone in furnizarile de curent pe piata interna s-
a majorat de la 25,5% in 2004 la 28,8% in 2005.
Din totalul de energie electrica consumata in 2005 - 1 mlrd 567,5 mln kWh (circa 45,2%) au fost procurate de la
Centrala electrica de la Cucirgan si 921,7 mln kWh (circa 26,0%) din importurile din Ucraina, noteaza Info-Prim
Neo.