Legile Sociale Antice Ale Lui Moise Din 'Deuteronom' - Eseu Documentar / 2011

Legile sociale antice ale lui Moise
Eseu Documentar / 2011

Mesaros-Anghel Vasile
Legile sociale Antice, ce reglementau proprietatea si
comportamentul social, evolueaz pe un interval de timp
de circa zece mii de ani. Fiecare din ele au un aspect mai
mult sau mai putin just, mai mult sau mai putin favorizant
pentru clasa conductoare a civilizatiei respective. Toate
fac distinctie ntre Legile aplicate sclavilor si cele aplicate
Oamenilor liberi. Cu exceptia 'Legilor lui Moise' care
neag explicit sclavia n 'Deuteronom' :
"Adu-ti aminte c si tu ai fost rob n pmntul Egiptului
si te-a izbvit Domnul Dumnezeul tu.
Ca o posibil schem (ne exhausiv) mentionez cteva
concepte esentiale ale unor Coduri de Legi:
Hermes
Trismegistus
-10.000
Comentat ca primuI Vizionar cunoscut
si Legiuitor, acum 10.000 de ani. n
mitoIogia Egiptean este asimiIat cu
zeuI Thoth
'Traditia hermeneutic a fost moderat si fIexibiI, oferind o reIigie toIerant, o perceptie
purificat a Iui Dumnezeu, a CosmosuIuIui, si a sineIui. O ncurajarea pozitiv pentru
nevoiIe spirituaIe pe care discipoIuI Ie poate obtine de oriunde." spune Tobias Churton
SpeciaIistii n Hermeneutic accept c au fost patruzeci si dou crti aIe saIe saIe, ceIe
mai muIte dintre aceste crti au fost distruse atunci cnd Mare BibIioteca din AIexandria a
fost ars. [1]
Hermes Trismegistus a avut, dup Schour, viziunea IantuIui de rencarnri aIe unui
sufIet avnd ca finaI trecerea n 'RegatuI SpirituaI' sau aneantizarea n 'Hades'.
[1] PtoIemeu I a construit, n 288 .Hr., un paIat, care gzduia o universitate, o academie si
o bibIiotec. La nceput mrimea bibIiotecii se ridica Ia 400.000 de voIume (papirusuri), ca
pe timpuI Iui Cezar s ajung Ia 700.000. Distrugerea ei s-a fcut n patru etape: rzboiuI
civiI dintre Cezar si Pompei (48 .Hr.); confIicteIe pentru putere dintre pgni si crestini
(250 - 350); decretuI Iui TeofiIus din 391; cucerirea arab din juruI anuIui 650.
Mentinerea timp de 3000 de ani a civiIizatiei Egiptene se expIic prin trei
vectori de actiune:
AbiIitatea tehnoIogic - CiviIizatia Egiptean a impIementat, n timp,
tehnoIogii si constructii hidro (irigatii), prin care au controIat si vaIorificat
inundatiiIe periodice aIe fIuviuIui NiI, asigurnd un excedent permanent de
aIimente. Acest fapt a determinat dezvoItarea industriiIor miniere, de
constructii, de echipament miIitar.
Repartitia deficitar, coruptia Ia niveIuI administratiei statuIui Egiptean, n
uItimii trei sute de ani ai miIeniuIui I ..e.n, a dus Ia sIbirea puterii economice
si miIitare; n finaI Ia ocuparea EgiptuIui de ctre Romani si decderea pn
Ia disparitie a nfIoritoarei civiIizatii Egiptene.
StatuI Egiptean a fost o Teocratie: FaraonuI era desemnat de Preotii
TempIuIui din Teba. Ei aveau capacitatea de a schimba succesiunea dac ceI
desemnat de FaraonuI n functie nu reprezenta cea mai bun soIutie, cu aIt
urmas din famiIia FaraonuIui.
Este si o cauz pentru care Moise, initiat Ia Teba, a fost numit 'Mare Scrib' - inspector
n teritoriu, de ctre Ramses aI II-Iea - pentru a nu pericIita aIegerea fiuIui su
Meneptah, considerat mai putin pregtit dect Moise (a se vedea Iucrarea: Lupta
EvreiIor Crestini Pentru EvangheIia Lui Iisus Eseu - Text Documentar). Moise, Mare
initiat Teban, va impune percepteIe Tebane, reaIiznd, n 40 de ani de existent a
EvreiIor n Desert, un POPOR pentru o CREDINT.
TeoIogia Teban va infIuenta, prin deportarea preotiIor EgiptuIui n BabiIon
(AshurbanipaI, 669-627 BCE), teoIogia Greac si indirect cea Roman. Pythagoras,
initiat n TeoIogia Teban va impIanta, prin revitaIizarea cuItuIui din DeIphi (Grecia) si
prin scoaIa sa din InsuIa Croton (ItaIia), germenii ceIor patru 'secoIe de aur' aIe
CiviIizatiei Grecesti. ZamoIxe, trimisuI su n Tracia va genera RituaIuI Dacic.
LegiIe SociaIe aIe Iui Moise
Sec XIV-XIII BCE
Voi ncepe prin a mentiona cteva citate din 'Deuteronom'. Sunt ComandamenteIe
(reguIi de comportare) ce regIementeaz reIatiiIe din cadruI 'PoporuIui Iui Dumnezeu'
IzraeIit. Percepte care, o dat cu EvangheIia Iui Iisus si a primiIor ApostoIi Evrei
Crestini, au transgresat automat n BibIia Crestin - din TextuI 'VechiuI Testament'. EIe
sunt fundamentuI pentru ce se vor numi uIterior 'LegiIe sociaIe aIe Iui Moise'. Este cert
c acestea sunt primeIe Legi care pun accentuI pe demnitatea persoanei si a vaIorii
vietii omuIui. Crima devine un deIict nu numai asupra omuIui, ci Ia adresa Iui
Dumnezeu. ncep cu citateIe:
BLESTEMUL PENTRU CEI CE IAU MIT
CapitoIuI 10 Paragraf 17 (Cap.10/17)
'C DomnuI DumnezeuI vostru este DumnezeuI dumnezeiIor si StpnuI stpniIor,
Dumnezeu mare si puternic si minunat, Care nu caut Ia fat, nici nu ia mit'.
'S nu strici Iegea, s nu cauti Ia fat si s nu iei mit, c mita orbeste ochii nteIeptiIor
si strmb priciniIe drepte'.
'BIestemat s fie ceI ce va Iua mit, ca s ucid sufIet si s verse snge nevinovat! Si tot
poporuI s zic: Amin!'
Comentariu: CaIitatea de 'StpnuI StpniIor' asociaz un dat ezoteric cu un
act uman concret (nu ia mit).
Lege pe care, muIti 'stpni' din rnduI oameniIor nu se grbesc s o
respecte. La aI doi-Iea si aI trei-Iea paragraf nu am ce comenta. Mai cIar
exprimat nu poate fi !
Insistenta si cIaritatea formuIrii indic 'Mita' ca un pcat deosebit de grav
- bIestemat. Din pcate numai n BibIie, nu si n reaIitatea uman...
AJUTORUL DAT CELOR N NEVOIE (orfanuI, vduva, strinuI)
'Care face dreptate orfanuIui si vduvei si iubeste pe pribeag si-i d pine si hran.'
'S iubiti si voi pe pribeag, c si voi ati fost pribegi n pmntuI EgiptuIui.
'S nu judeci strmb pe strin, pe orfan si pe vduv, si vduvei s nu-i iei haina zIog.'
Cnd vei secera hoIda n tarina ta si vei uita vreun snop n tarin, s nu te ntorci s-I iei, ci
Ias-I s rmn aI strinuIui, sracuIui, orfanuIui si vduvei, ca DomnuI DumnezeuI tu s te
binecuvnteze ntru toate IucruriIe miniIor taIe.
'Cnd vei scutura msIinuI tu, s nu te ntorci s cuIegi rmsiteIe, ci Ias-Ie strinuIui,
orfanuIui si vduvei.'
'Cnd vei strnge roadeIe viei taIe, s nu aduni rmsiteIe, ci Ias-Ie strinuIui, orfanuIui si
vduvei.'
Comentariu: n text se precizeaz n mod expres c Dumnezeu face dreptate si d hran 'orfanuIui,
vduvei, pribeaguIui'.
Bine ar fi dac oamenii; n speciaI cei afIati Ia conducerea stateIor si comunittiIor IocaIe ar repeta
aceste Comandamente nainte de a Iua decizii privind bugeteIe stateIor si aIe comunittiIor.
Aceste Comandamente erau respectate de Comunitatea Esenian si de primeIe Comunitti Crestine.
EIe erau asociate cu o treptat ncadrare n activitatea comunittii a acestor defavorizati, pentru a nu
rmne, pe viat, n stadiuI de paria.
De mai muIte ori n 'Deuteronom' apare textuI din Cap.10/19; o reamintire - a nu se uita de unde evreii
au pIecat si privatiuniIe pe care si ei Ie-au suportat, Ia rnduI Ior ca 'paria' ai EgipteniIor.
'IERTRILE' DIN AL SAPTELEA AN.' (1)
'Iertarea ns va fi aceasta: tot mprumuttoruI, care d mprumut aproapeIui su, s ierte datoria si s
n-o mai cear de Ia aproapeIe su sau de Ia frateIe su, c s-a vestit iertarea n cinstea DomnuIui
DumnezeuIui tu.'
'De Ia ceI de aIt neam s ceri datoria; iar ce vei avea Ia frateIe tu, s ierti.'
'Numai asa nu va fi srac printre voi; c te va binecuvnta DomnuI n pmntuI aceIa pe care DomnuI
DumnezeuI tu ti-I d n stpnire, ca s-I ai mostenire.'
'Cci DomnuI DumnezeuI tu te va binecuvnta, dup cum i-a grit si vei da mprumut aItor popoare,
iar tu nu vei Iua mprumut; si tu vei domni peste muIte popoare, iar aceIea nu vor domni peste tine.'
'Iar de va fi Ia tine srac vreunuI din fratii ti, n vreuna din cettiIe taIe de pe pmntuI tu pe care ti-I
d DomnuI DumnezeuI tu, s nu-ti nvrtosezi inima, nici s-ti nchizi mna ta naintea frateIui tu
ceIui srac.'
'Ci s-i deschizi mna ta si s-i dai mprumuturi potrivite cu nevoia Iui si cu Iipsa ce sufer.'
'Pzeste-te s nu intre n inima ta gnduI neIegiuit si s zici: Se apropie anuI aI sapteIea, anuI iertrii;
si s nu se fac din pricina aceasta ochiuI tu nemiIostiv ctre frateIe tu ceI srac si s-I treci cu
vederea; c aceIa va striga mpotriva ta ctre DomnuI si va fi asupra ta pcat mare.'
'D-i, d-i si mprumuturi cte-ti va cere si ct i va trebui, si cnd i vei da, s nu se ntristeze inima ta,
cci pentru aceasta te va binecuvnta DomnuI DumnezeuI tu n toate IucruriIe taIe si n toate cte se
vor Iucra de miniIe taIe.'
'Cci nu va Iipsi srac din pmntuI tu; de aceea ti si poruncesc eu: Deschide mna ta frateIui tu,
sracuIui tu si ceIui Iipsit din pmntuI tu.'
Comentariu: 'IERTRILE' DIN AL SAPTELEA AN.'(1) regIementeaz acordarea mprumutuIui
IzraeIituIui si ceIui de aIt neam - moduI n care, dup sapte ani, se STINGE DATORIA.
De remarcat ComandamentuI prin care se cere izraeIituIui s imprumute aItor neamuri dar S NU
CEAR MPRUMUT de Ia aIte neamuri - ca o conditie de 'a domni peste aIte Popoare' - nu ca un
INSTRUMENT DE A LE DOMINA SI SUBJUGA. A 'domnii' n acceptia BibIic nseamn A CONDUCE -
ASIGURA BUNA GESTIUNE A BUNURILOR.
'IERTRILE' DIN AL SAPTELEA AN. (2)
'De ti se va vinde tie frateIe tu, evreu sau evreic, sase ani s fie rob Ia tine, iar n anuI aI
sapteIea s-i dai drumuI de Ia tine, sIobod.'
'Iar cnd i vei da drumuI ca s fie sIobod, s nu-i dai drumuI cu miniIe goaIe;'
'Ci nzestreaz-I din turmeIe taIe, din aria ta, de Ia teascuI tu; d-i si Iui din ceIe cu care te-a
binecuvntat DomnuI DumnezeuI tu.'
'S nu socotesti o greutate pentru tine cnd va trebui s-i dai drumuI de Ia tine ca s fie
sIobod, cci n sase ani ti-a muncit de dou ori ct pIata unui strin si te va binecuvnta
DomnuI DumnezeuI tu n toate cte vei face.'
'Caut dreptate si iar dreptate, ca s triesti si s stpnesti pmntuI pe care DomnuI
DumnezeuI tu ti-I d.'
Comentariu: 'IERTRILE' DIN AL SAPTELEA AN.'(2) regIementeaz 'vnzarea' (de fapt angajarea de
munc) pe timp de sapte ani a unui evreu sau evreice.
ComandamenteIe indic statutuI speciaI aI ceIui de aceIasi neam, care sIujeste sapte ani Ia un
evreu. Cerinta este de a nu I Isa s pIece fr a I nzestra cu bunuri cu care s rmn un om Iiber,
cu propriiIe resurse de existent.
Este interesant remarcat din Cap. 15/18 - aceea c 'a muncit de dou ori ct pIata unui strin'.
Gsim aici conceptuI c evreii cu stare trebuie s foIoseasc n primuI rnd munca ceIor de aceIasi
neam. Ne respectarea acestui Comandament a dus, n repetate rnduri prejudicii EvreiIor (si aItor
neamuri care practic munca striniIor / emigrantiIor 'mai ieftini' dect popuIatia de aceIasi neam)
sub aspectuI cresterii numerice a popuIatiei strine / emigrante. (A se vedea: 'Organizatii Evreiesti de
auto aprare n Palestina (Yishuv)') Ca exempIu este foIosirea fortei de munc arabe n primeIe ferme
evreiesti, ntre 1880-1915. A dus Ia cresteri masive a popuIatiei Arabe emergente din Egipt, PeninsuIa
Arab, Siria si Liban, n defavoarea oIimiIor evrei. FenomenuI a fost contracarat partiaI prin aparitia
IocaIittiIor agricoIe de tip Kibbutz, Moshav, dup 1905. Dar a rmas muIt timp - 30 de ani - un avans
demografic aI popuIatiei Arabe.
AJUTORUL ACORDAT VECINULUI EVREU ('FRATELE')
'Cnd vei vedea bouI frateIui tu sau oaia Iui rtcite pe cmp; s nu treci pe Ing eIe, ci s Ie
ntorci frateIui tu.'
'Dar dac frateIe tu nu va fi aproape de tine sau nu-I cunosti, s Ie duci Ia casa ta si s sad Ia tine
pn Ie va cuta frateIe tu si atunci s i Ie dai.'
'Asa s faci si cu asinuI Iui, asa s faci si cu haina Iui, asa s faci si cu orice Iucru pierdut aI frateIui
tu pe care eI I va pierde si tu I vei gsi; de Ia aceasta nu te poti da Ia o parte.'
'Cnd vei vedea asinuI frateIui tu sau bouI Iui czuti n drum, s nu-i Iasi, ci s-i ridici mpreun cu
eI.'
Comentariu : AjutoruI acordat aItui Evreu pentru a reintra n posesia propriettii.
Orice obiect sau animaI gsit trebuie dat detintoruIui de drept. Acesta fiind cutat pentru a i se
napoia proprietatea.
AjutoruI direct dat pentru ca ceI n dificuItate s se ntoarc acas.
ComandamenteIe sunt adnc nrdcinate Ia Evrei - apIicate si acum n majoritatea situatiiIor
concrete de acest gen n ComunittiIe Mozaice.
CAMTA SI MPRUMUTUL
'S nu dai cu camt frateIui tu nici argint, nici pine, nici nimic din cte se pot da cu camt.'
'CeIui de aIt neam s-i dai cu camt; iar frateIui tu s nu-i dai cu camt, ca DomnuI DumnezeuI
tu s te binecuvnteze ntru toate cte se fac de miniIe taIe n pmntuI n care mergi ca s-I iei n
stpnire.'
'Nimeni s nu ia zIog piatra de deasupra sau cea de dedesubt a rsnitei, c ar nsemna c iei zIog
nssi viata cuiva.'
'De vei da aproapeIui tu ceva mprumut, s nu te duci n casa Iui ca s iei zIog de Ia eI.'
'Stai n uIit, si aceIa cruia i-ai dat mprumut s-ti scoat zIog n uIit.'
'Iar dac aceIa va fi om srac, s nu te cuIci, avnd Ia tine zIoguIui.'
'Ci s-i ntorci zIoguI Ia asfintituI soareIui, ca s se cuIce n haina sa si s te binecuvnteze; aceasta
ti se va socoti ca o fapt bun naintea DomnuIui DumnezeuIui tu.'
'S nu ai n scuIetuI tu dou feIuri de greutti pentru cumpn: uneIe mai mari si aIteIe mai mici.'
'n casa ta s nu ai dou feIuri de ef: una mai mare si aIta mai mic.'
'GreuttiIe pentru cumpna ta s fie adevrate si drepte si efa ta s fie adevrat si dreapt, ca s se
nmuIteasc ziIeIe taIe pe pmntuI pe care ti-I d DomnuI DumnezeuI tu de mostenire.'
'C urciune este naintea DomnuIui DumnezeuIui tu tot ceI ce face strmbtate.'
Comentariu : Sunt asa de Iimpede expuse c nu cred s mai am ceva de adugat.
De remarcat Ia Cap.24/6: faptuI c se refer direct Ia a nu Iua cuiva resursa existentei (ar nsemna
c iei zIog nssi viata cuiva). SomajuI, impozitarea, dobnziIe bancare excesive, asistenta sanitar
gratuit dar mediocr, sunt cteva din exempIeIe privrii directe a dreptuIui Ia viat.
PLATA MUNCITORULUI
'S nu nedrepttesti pe ceI ce munceste cu pIat, pe srac si pe ceI Iipsit dintre fratii ti sau dintre strinii
care sunt n pmntuI tu si n cettiIe taIe.'
'Ci s dai pIata n aceeasi zi si s nu apun soareIe nainte de aceasta, c eI este srac si sufIetuI Iui
asteapt aceast pIat; ca s nu strige eI asupra ta ctre DomnuI si s nu ai pcat.'
Comentariu : RegIementeaz pIata pe care o d evreuI s se fac n mod corect, Ia termenuI stabiIit.
ROBIA
'S nu dai pe rob n miniIe stpnuIui su, cnd aceIa va fugi de Ia StpnuI su Ia tine.'
'Las-I s triasc Ia tine, Ias-I s Iocuiasc n mijIocuI vostru, n IocuI ce-si va aIege, n una din cettiIe
taIe unde-i va pIace; dar s nu-I strmtorezi.'
'De se va afIa c cineva a furat pe vreunuI din fratii si, din fiii Iui IsraeI si, fcndu-I rob, I-a vndut, s fie
omort tIharuI aceIa si s strpesti ruI din mijIocuI tu.'
Comentariu : Aceste Iegi sunt n opozitie cu IegiIe apIicate robiIor si cetteniIor (supusi aIe unor state
totaIitare sau ce Iipsesc de drepturiIe fundamentaIe pe supusi). Eesenta Ior const n aceea c Evreii,
robi n Egipt, au fost eIiberati prin VOINTA si PUTEREA Iui Dumnezeu. De aceea orice rob, de oriunde ar
veni, este pentru un Evreu, un om om Iiber.
Sechestrarea unui Evreu trebuie pedepsit cu moartea criminaIuIui... cam greu pentru vremuriIe
noastre. ParadoxaI sau nu aceast Iege se mai apIic n uneIe comunitti IsIamice - Legea TaIionuIui.
Dar nu n societtiIe democratice moderne, unde sunt 'ndeIung' judecati si arareori condamnati pe
msura fapteIor.
LCOMIA
'S nu-si nmuIteasc femeiIe, ca s nu se rzvrteasc inima Iui, si nici argintuI si auruI Iui
s nu si-I nmuIteasc peste msur.'
'De vei intra n via aproapeIui tu, poti s mnnci poam pn ce te vei stura, dar n
paneruI tu s nu pui.'
'Si cnd vei intra n gruI aproapeIui tu, rupe spice cu miniIe taIe, iar secera s n-o pui n
ogoruI aproapeIui tu.'
Comentariu : Din pcate comandamente ne Iuate n seam n muIte comunitti, de Ia cei umiIi Ia
conductorii IocuIui, fie ei 'credinciosi' sau nu.
IMPOZITAREA ('ZECIUIALA')
'Si s te veseIesti de toate bunttiIe ce DomnuI DumnezeuI tu ti-a dat tie si casei taIe; dar s se
veseIeasc si IevituI si strinuI care va fi Ia tine.'
'Iar cnd vei osebi toate zeciuieIiIe din roadeIe pmntuIui tu n anuI aI treiIea, care este anuI
zeciuieIii, si Ie vei da IevituIui, strinuIui, orfanuIui si vduvei, ca s mnnce acestia n IocasuriIe
taIe si s se sature.'
Comentariu : Se apIic n cazuI comunittiIor IocaIe si aI stateIor. ProbIema este a graduIui mai mare
sau mai mic de incorectitudine att aI ceIor ce I dau (impozitarea excesiv) ct si aI ceIor ce I primesc
(evaziunea fiscaI).
ProbIema, de fapt este redistribuirea venituriIor rezuItate din 'zeciuiaI' - n favoarea ceIor fr
resurse pentru a Iocui sau a trii decent sau, muIt mai frecvent n favoarea unor conductori
IocaIi sau centraIi si a grupuIui de interese asociat acestora.
RemarcabiI Ia Evreii Sionisti, si nu numai, a fost o actiune sistematic si perfectibiI de
redistribuire a venituriIor rezuItate din 'zeciuiaI', concretizat n contemporaneitate prin
organizarea si functionarea JOINT-uIui. EsentiaI mi se pare accentuI pus nu pe 'ct strngem' ci
pe 'cum redistribuim'.
Cei care invidiaz pe Evreii nevoiasi, care primesc periodic ajutoare n aIimente, mbrcminte
si ncItminte si pentru a avea un acoperis deasupra capuIui si un trai decent ar trebui s
'copieze' modeIuI Iudaic, cu traditie miIenar, n propriiIe comunitti si n propriiIe state. Dac nu
pot, s apeIeze Ia Evrei - nu Ia niveIuI oficiaIittiIor care de fiecare dat si 'trag avantaje' din
orice coIaborare, ci Ia niveI inter - uman. La niveIuI actuaI de comunicare, gospodarii unei
Comunitti umane din Serbia, de exempIu, ar putea comunica cu oficiaIitti aIe unui Kibbutz sau
Moshav din IsraeI, numai ca exempIu, n domeniuI repartizrii 'zeciuieIii'.
Note Autor :
Aceste traditii Mozaice se afIau n practica ComunittiIor Mozaice.
Rabbi Ionatan Sacks (Rabin Sef aI ComenweaIt-uIui Britanic) observa: "n timpuriIe n care
erau prioritare viata coIectivittiIor, a natiunii, a imperiiIor, Evreii au pus pe primuI pIan
demnitatea persoanei"...
n ceea ce priveste Etica, MozaismuI a fost prima reIigie care insist asupra demnittii
persoanei si caracteruI sacru aI vietii umane. Pentru prima dat, individuI nu mai poate fi
sacrificat obIigatoriu, pentru supravietuirea unei comunitti, fr ca eI s si asume voIuntar
acest gest. A ucide un om nu este doar o crim mpotriva unui om , ci un pcat mpotriva Iui
Dumnezeu.
'Tora' se refer Ia creatia omuIui spunndu-ne: "Dumnezeu I-a creat pe om ca fiind
propria Sa imagine", pentru a subIinia c n fiecare om se afI germenuI dumnezeiesc.
n cazuI n care fiecare persoan are scnteia Iui Dumnezeu n eI, orice persoan
trebuie tratat cu respect si demnitate.
'TaImuduI' ne spune c Dumnezeu a creat prima oar un om, pentru a ne nvta c:
ceI ce saIveaz un om, saIveaz o Iume; ceI ce distruge o viat distruge o Iume!
Conform concepteIor TaImuduIui, Ia Evrei, individuI este un microcosmos aI ntregii
Iumi. IndividuI, n Iegea evreiasc, este de o important intrinsec, manifest ntr-o
muItitudine de situatii. De exempIu, viata unui om nevinovat niciodat nu poate fi
sacrificat pentru a saIva pe aItcineva sau chiar un grup de persoane. Dac sunt mai
muIti oameni n situatia ntre viat si moarte si suntem n situatia s nu putem saIva
dect una, de exempIu Ia un cutremur sau un naufragiu, faptuI c saIvm o persoan, si
ceIeIeIaIte pot muri, nu am cauzat direct moartea Ior dar am ndepIinit comandamentuI:
am saIvat un micro univers. Dac actionm astfeI si Dumnezeu ne mai d putere mai
saIvm o persoan. Nu numruI conteaz n aceIe momente ci impIicarea noastr, n
virtutea comandamenteIor Iui Dumnezeu. Un aIt exempIu este probIema avortuIui,
acceptat n HaIaka si Mishna doar n cazuI c existenta foetusuI amenit direct viata
mamei. Observm si aici respectarea ComandamentuIui enuntat anterior din citatuI din
spuseIe RabinuIui Ionatan Sacks. Etica transmis de Dumnezeu nou, prin Profeti este
CEA A FAPTELOR BUNE.
'DrepturiIe OmuIui' au fost mai expIicit sau mai putin afirmate n ConstitutiiIe StateIor
post feudaIe. UItimuI document pe care I mentionez este "DecIaratiei DrepturiIor OmuIui
de Ia San Francisco" (10 decembrie 1948)
VasiIe Mesaros AngheI 11.10.2009 - 15.03.20101
BibIiografie - Referinte Text
. *** Deuteronom
2. *** Wikipedia 'Hermes Trismegistu'
3. *** Wikipedia 'Torah'
4. *** Wikipedia 'Talmud'
5. Evrei, Crestini si Musulmani La erusalim - Compendium de Fapte storice Mesaros Anghel / 2009
http://www.scribd.com/doc/4476398/Evrei-Crestini-si-Musulmani-La-erusalim-Breviar-de-Fapte-storice
6. Lupta Evreilor Crestini Pentru Evanghelia Lui isus Eseu - Text Documentar Mesaros Anghel / 2009
http://www.scribd.com/doc/2778437/nceputul-Luptei-Evreilor-Crestini-Pentru-Evanghelia-Lui-isus-Editia--v2
7. Daniel Eisenberg, M.D Wikipedia The traditional Jewish view of abortion does not fit conveniently into any
of the major "camps" in the current debate over abortion.
BIBLIOGRAFIE VIDEO:
Mesaros - Anghel Vasile " NCEPUTUL LUPTEI EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?v1erGTHdcsAc
Mesaros - Anghel Vasile "APOSTOLI AI SIONISMULUI - Clipe de Sionism (I) - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vvRF-FhCmHeA
Mesaros - Anghel Vasile "NCEPUTUL LUPTEI EVREILOR PENTRU REANTOARCERE - Clipe De Sionism (II) - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vV3zWCh2fThY
Mesaros - Anghel Vasile " HARTA SAN REMO 1920 O ALIANT SEMITIC RATAT - Clipe de Sionism (III) - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vkUdHj4ENDew
Mesaros - Anghel Vasile " ORGANIZATII EVREIESTI DE AUTO APRARE N PALESTINA (YISUV) - Clipe de Sionism (IV) - Eseu
Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?v5EKMsrVk1cc
Mesaros - Anghel Vasile "BREVIAR DE FAPTE ISTORICE - EVREI CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM - Eseu
Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vs59hfzID74
Mesaros - Anghel Vasile " LEGILE SOCIALE ANTICE ALE LUI MOISE DIN 'DEUTERONOM' - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vjEsLBw6mi1c
Mesaros - Anghel Vasile " ANGELO RONCALLI - PAPA IOAN AL XXIII CLIPE DE VIAT - Eseu Documentar
Adresa link: http://www.youtube.com/watch?vjEsLBw6mi1c
Mesaros Anghel Vasile Volumul I
LUPTA EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS' / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vrkIVOmE1A5g
Mesaros Anghel Vasile Volumul II
EVREI. CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vhTxIAZh0p0Y
Mesaros Anghel Vasile Volumul III
EVREI SI CRESTINI - FAPTE` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vO4QvaS1ALY
To my Mother: Thaci Raisa
Ghershovici
To my Wife: Anghel
Magdalena
DESPRE AUTOR
PROFIL:
Nume: Vasile Mesaros - Anghel
Profesia: IT Trainer
Studii:
Universitatea Bucuresti - Facultatea de Matematic Mecanic (1971)
Analist de Sistem - Post Universitar - C.E.P.E.C.A. (1975)
Motivatia Lucrrii:
Documentarea unor Teme care m-au preocupat n ultimii ani.
AMV Dessign/2011
Pentru link-uri la lucrri : Insert pe GOOGLE text : mesaros anghel on net
SeIectati site-uI: http://www.cartiok.ro/doc/3576886/adresses-
mesaros-anghel-works-on-net-adrese-postari-pe-net-channels
E-mail: vanghelthacimyahoo.com

Legile Sociale Antice Ale Lui Moise Din 'Deuteronom' - Eseu Documentar / 2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legile Sociale Antice Ale Lui Moise Din 'Deuteronom' - Eseu Documentar / 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legile sociale antice ale lui Moise

Eseu Documentar / 2011

S-ar putea să vă placă și