Sunteți pe pagina 1din 2

ROMANTISMUL SIMBOLISMUL (manifestat MODERNISMUL (manifestat TRADIŢIONALISMUL NEOMODERNISM

(manifestat în poezie, proză doar în poezie şi foarte puţin în în poezie, proză, dramaturgie) (manifestat în poezie, proză UL (manifestat în
şi dramaturgie) dramaturgie) şi dramaturgie) poezie, proză şi
dramaturgie)
-sec 18, a doua jumătate (adică -1886, Franţa, Jean Moreas, -primul război mondial aduce în -nu este un curent literar ci mai În istoria poeziei
după 1750), Anglia, Germania, art. Symbolisme; literature europeană modificări de mult o tendinţă, o mişcare postbelice s-a convenit
Franţa -împotriva parnasianismului perspectivă; schimbările vor fi culturală care valorifică şi să se distingă 3
-împotriva clasicismului, căuta -impunea o noua expresie lirică, simţite şi în literat. rom.; supralicitează elementele de perioade: realismul
să asigure libertatea de aspirând să ocolească -1919, cenaclul literar şi revista tradiţie. Se opune socialist dintre 1948 şi
exprimare necesară literaturii, sentimentalismul, retorismul şi grupării de scriitori conduse de modernismului. S-a creat în 1964 (proletcultismul –
înlăturarea tuturor normelor patetismul romantic; Eugen Lovinescu sub numele de jurul revistei Gândirea apărută care a avut ecouri până
-Victor Hugo “Nu există -în literatura română “Sburătorul”; la Cluj (1921) sub direcţia lui în 1989);
reguli, nici modele” în Alexandru Macedonski deschide -împotriva tradiţionalismului; Cezar Petrescu ca revistă neomodernismul (sau
manifestul literar al drumurile experimentului -lupta pentru promovarea tinerilor literară, artistică şi socială. În generaţia “60) şi
romantismului francez – simbolist prin revista şi imprimarea unei tendinţe 1922 se mută la Bucureşti şi postmodernismul (sau
Prefaţa la drama Cromwell “Literatorul”, editată de el, în moderniste în evoluţia literaturii trece sub conducerea lui generaţia “80)
-primau sentimentele şi 1880. El teoretizează despre noua romane. Nechifor Crainic.
pasiunile poezie în mai multe articole, cel În esenţă modernismul -revista apăra românismul, -mişcarea tinerilor
-creatorul romantic este atras de mai important fiind Poezia lovinescian porneşte de la idea că adică ce e specific sufletului neomodernişti
absolut, de infinitul spaţial şi viitorului (1892) – “noua poezie există un spirit al veacului care naţional, vieţii autohtone reprezintă un dezgheţ
temporal, realizând viziuni trebuie să fie muzică şi imagine” imprimă un proces de -poziţia tradiţionaliştilor e mai cultural – are loc o
ample asupra naturii, -arta poetică simbolistă omogenizare a civilizaţiilor, de veche dar acum accentuată de reînviere a
cosmosului, istoriei omenirii promovează conceptual modern integrare într-un ritm de polemica cu Lovinescu. modernismului
-infinitul cosmic se reflectă în de poezie, reprezentând prima dezvoltare sincronică. În -istoria şi folclorul sunt lovinescian interbelic
propriul suflet etapă de manifestare a condiţiile în care există decalaje domeniile relevante ale -poezia este o stare
-eul romantic se sufocă în modernismului; între civilizaţii, cele mai puţin specificului unui popor, plus lirică, o expresie
atmosfera mediocră a realităţii -respinge prozaismul (ceea ce e dezvoltate suferă influenţa credinţa religioasă ortodoxă – metaforică a trăirilor
şi evadează în imaginare lumi comun, plat şi banal) şi expresia binefăcătoare a celor avansate. element esenţial de structură a profunde ale fiinţei, ale
exotice sau în trecut – admiraţie discursivă, dezlânată, poezia Influenţa se realizează în doi sufletului ţărănesc conştientului sau
faţă de trecut, dispreţ faţă de fiinde definită ca arta de a simţi; timpi: mai întâi se adoptă prin -tradiţionalismul gândirist subconştientului,
prezent -cultivarea simbolului (înţeles ca imitaţie forme ale civilizaţiei cultivă folclorul cu zone adăugând miturile şi
-fig de stil – antiteza imagine stilistică) care să exprime superioare, apoi după implantare magice, cu un bogat fond mitic: motivul visului
-natura este o stare sufletească, corespondenţele, afinităţile se stimulează crearea unui fond descântece, bocete, obiceiuri de -limbajul este un scop
o proiecţie a vieţii artistului invizibile între diferitele elemente propriu. Teoria imitaţiei era sărbători, superstiţii în sine
-nostalgie, melancolie, visare – ale universului; preluată dupa francezul Gabriel -reînvierea în conştiinţa noastră -jocul de cuvinte
motivul visului -folosirea sugestiei, cale poetică Tarde, psiholog şi sociolog. a trecutului -lbj. ambiguu
-personajele sunt caractere de exprimare a corespondenţelor, Pricipiul sincronismului însemna -literatură rurală -metafore subtile
complexe bine individualizate, a legăturilor ascunse dintre acceptarea schimbului de valori, a -mitul amintirii, evocarea -imagini insolite
plasate într-un cadru istoric lucruri, prin cultivarea senzaţiilor elementelor care conferă noutate -miturile geto-dacice dincolo de vigoarea
adecvat – excepţionale în coloristice, muzicale, olfactive; şi modernitate fenomenului (Zamolxe), în general cuvântului
împrejurări excepţionale -înclinaţie spre stări sufleteşti literar. Nu e vorba de o imitaţie -religiozitatea constituie o -ironia, intelectualismul
-se inspiră din trecut şi din viaţa nedefinite, predispoziţie spre servilă, de un împrumut fără componentă fundamentală a -teme mari şi nobile ale
prezentă a poporului – reverie (visare); starea de spleen; discernământ, ci de o integrare a popoarelor agricole omului şi condiţiei sale
personaje din toate mediile -muzicalitate interiorizată prin literaturii intr-o formulă estetică -se mai folosesc şi noţiunile de
sociale (cu preferinţe pentru folosirea refrenului, laitmotivului viabilă, în pas cu evoluţia artei ortodoxismul, gândirismul REPREZENTANŢI:
extreme) – personajul colectiv sau a anumitor sunete (aliteraţie- europene; -poezie de spiritualizare a Nichita Stănescu, Marin
-personaje dinamice: consoane, asonanţă-vocale); -Lovinescu nu se opune tradiţiei existenţei, o lirică a teluricului Sorescu, Ana
inadaptatul, pesimistul, -preferinţa pentru anumite teme şi cum s-a crezut ci spiritului (a pământului, terestrului) Blandiana, Constanţa
revoltatul, nebunul, geniul, motive: iubire, nevroză, târgul provincial; -opera de cultură care exprima Buzea, Ioan Alexandru,
titanul, îngerul, demonul provincial, izolarea, natura; -mutaţiile esenţiale în plan în modul cel mai înalt specificul Emil Botta, Ştefan
-temele: natura, istoria, -folosirea versului liber; tematic şi estetic: naţional – Ethosul – trebuia să Augustin Doinaş, Geo
folclorul, tradiţia, realitatea -poeţii simbolişti oscilează între 1.literatură urbană/citadină includă neapărat în substanţa ei Dumitrescu, Maria
socială – revolta reveria intelectuală şi revoltă, 2.cultivarea prozei obiective ideea de religiozitate. Banuş, Eugen
-visul, stările enigmatice, între resemnarea tragică şi gestul 3.evoluţia poeziei de la epic la Vechile curente tradiţionaliste: Jebeleanu, Dan Deşliu,
onirice, ale subconştientului dinamitard; liric sămănătorismul şi A. E. Baconsky,
-nocturnul, cosmicul, marile -poeţii simbolişti se descoperă 4.intelectualizarea prozei şi poporanismul Constanţa Buzea,
dezlănţuiri (geneza/ aparţinând unui secol vlăguit, poeziei Adrian Păunescu,
cosmogonia, apocalipsa) agonic, transcriu vagi şi bruşte 5.dezvoltarea romanului analitic REPREZENTANŢI: Mircea Dinescu
-categorii estetice: fantasticul, nevroze şi preiau îngroşat teme 6.autenticitatea creaţiei Ion Pillat, L. Blaga, Adrian
feericul, macabrul, grotescul, romantice precum înclinaţia spre 7.anticalofilia Maniu, Vasile Voiculescu,
urâtul, sublimul antiteze, moartea nenduratoare, 8.metode de analiză psihologică Cezar Petrescu, Mateiu
-specii lit: drama, romanul, preocuparea pentru boală, atracţia moderne: introspecţia, Caragiale, Mihail Sadoveanu,
nuvela, meditaţia, pamflete, în faţa misterului, a tenebrelor şi a retrospecţia, memoria involuntară Gib Mihăiescu, Aron Cotruş,
satira, poemul filosofic vagului. (model Marcel Proust), tehnica Dan Botta, Radu Gyr, Horia
În lit română romantismul apare -ideologia simbolistă ţine de oglinzilor paralele Vintilă
prin mişcarea paşoptistă – în idealism, poeţii simbolişti caută o
operele acestei generaţii realitate dincolo de aparenţe; Modernismul este o mişcare largă
coexistă elem clasiciste şi cele -poezia devine un instrument de care cuprinde toate curentele
romantice. cunoaştere metafizică postromantice precum
-articolul program al Daciei simbolismul, futurismul,
Literare, Introducţie (1840) REPREZENTANŢI: expresionismul, constructivismul,
semnat de Mihail Al. Macedonski, Ion Minulescu, suprarealismul, dadaismul,
Kogălniceanu promovează o Dimitrie Anghel, Ştefan Petică, ermetismul, avangarda.
literatură originală inspirată din George Bacovia, Ovid
3 surse: natură, istorie şi folclor Densusianu (revista proprie Viaţa REPREZENTANŢI:
nouă), Traian Demetrescu, C. Petrescu, L. Rebreanu, Anton
REPREZENTANŢI: Mircea Demetriad, Iuliu Săvescu, Holban, G. Călinescu, H. P.
Ion Heliade Rădulescu, V. Ion Theo (T. Arghezi), Benjamin Bengescu, M. Sadoveanu, M.
Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Fundoianu. Caragiale, T. Arghezi, I. Barbu,
D. Bolintineanu, V. Cârlova, L. Blaga, Tudor Vianu
Al. Russo, N. Bălcescu, Al.
Odobescu, C. Negruzzi, B. P:
Hasdeu, Gh. Asachi, Andrei
Mureşanu, Mihai Eminescu