Sunteți pe pagina 1din 17

LUCRAREA NR.

Aparatura ce intr n componena sistemelor de acionare hidrostatic i simbolizarea ei


1.1. Obiectivul lucrrii
Lucrarea prezint cele mai reprezentative elemente care intr n componena sistemelor de
acionare hidrostatic, rolul acestora, precum i modul de simbolizare a lor prin semne
convenionale.
Lucrarea urmrete s permit studenilor nelegerea i interpretarea schemelor de
acionare hidrostatic.
1.2. Aspecte teoretice
Acionarea hidrostatic este acionarea care asigur o dubl conversie energetic,
transformnd energia mecanic n energie hidraulic i apoi din nou n energie mecanic la ali
parametri cinematici i dinamici fa de cei de la intrare. Scopul acestei transformri este acela de a
realiza micarea, la ieirea din motorul hidraulic, n condiii de for sau cuplu impuse i cu viteze
impuse.
Sistemele de acionare hidraulice se mpart n dou mari categorii:
hidrostatice, care nmagazineaz n agentul motor energie potenial de tip hidrostatic
caracterizat prin presiunea mediului hidraulic. n acest caz, energia potenial a agentului motor se
dezvolt pe o suprafa crend micare i for;
hidrodinamice, care vehiculeaz agent motor ncrcat cu energie cinetic,
materializat prin viteza acestuia, energie care se produce ntr-o pomp de tip centrifugal i care se
transform n energie mecanic ntr-un motor de tip turbin.
Prezenta lucrare va analiza doar structura i simbolurile elementelor ce alctuiesc sistemul
de acionare hidrostatic.
Sistemele de acionare hidrostatic se compun n general dintr-o pomp PH (figura 1.1.),
elemente de distribuie, reglare, control i protecie (EDRCP) i un motor hidraulic MH. Pompa PH
, antrenat de motorul electric ME la cuplul Mi i turaia ni, aspir agentul motor din rezervorul Rz
trimindu-l spre elementele de direcionare i reglare cu presiunea pp i debitul Qp. Elementele de
reglare modific presiunea i debitul agentului furnizat de pomp la ali parametri pm i Qm care
sunt necesari acionrii motorului hidraulic MH pentru a se putea obine la ieire cuplul Me sau
fora Fe cu turaia ne sau viteza ve, utile acionrii organului de lucru OL. De la motorul MH agentul
motor este retransmis la rezervorul Rz.
Practic, ntr-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice:
- electro-mecanic, la nivelul motorului electric ME;
- mecano-hidraulic, la nivelul generatorului hidrostatic (pompa PH);
- hidro-mecanic, la nivelul motorului hidrostatic MH.

Figura 1.1. Sistemul de acionare hidrostatic

1.3. Desfurarea lucrrii


n cadrul lucrrii vor fi prezentate principalele elemente care intr n componena
sistemelor de acionare hidrostatic.
Pentru nelegere, va fi fcut o analiz de principiu a modului lor de funcionare i se va
stabili simbolizarea utilizat n schemele de acionare.
Terminologia folosit n domeniul sistemelor de acionare hidrostatic este reglementat de
STAS 6965 iar semnele convenionale folosite la reprezentarea n scheme a elementelor de
acionare sunt reglementate de STAS 7145.
Principalele componente ale sistemelor de acionare hidrostatice sunt:

Pompele volumice (PH) sunt ansamble care imprim mediului hidraulic de lucru
energie hidrostatic caracterizat prin presiune (pP) i debit (QP). Ele recepioneaz energia
mecanic produs de o main de for i caracterizat de momentul Mi i turaia ni i o transform
n energie hidrostatic. Aproape toate pompele sunt acionate n micare de rotaie.

Motoarele hidrostatice (MH) sunt ansamble care primesc energia hidrostatic


produs de pomp 454s186e (presiune X debit) i o transform n energie mecanic de rotaie
(moment X turaie) la motoarele rotative sau de translaie (for X vitez) la motoarele hidraulice
liniare (cilindri de for), pentru antrenarea mecanismului acionat (OL).
Uneori aceleai ansamble pot fi att pompe ct i motoare, depinznd de modul n care sunt
montate. Unele pot funciona ntr-un singur sens (nereversibile), altele n ambele sensuri
(reversibile).
Din punct de vedere a variabilitii debitului vehiculat se disting pompe i motoare cu debit
constant i cu debit variabil.
Simbolizarea pompelor i motoarelor rotative hidrostatice este n tabelul 1.1.
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv de
tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc i cilindri de for.

Tabelul 1.1.
Pompe i motoare rotative

Pompe

Motoare

Cu debit constant,
nereversibile

Pompe
motoare

This image cannot currently be display ed.

Cu debit constant, reversibile


Cu debit variabil,
nereversibile
Cu debit variabil, reversibile
Din punctul de vedere al modului n care se realizeaz acionarea, respectiv al modului n
care agentul motor acioneaz pe feele pistonului, cilindri de for pot fi: cu simplu sau cu dublu
efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei i a pistonului, pot fi:
- cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei;
- cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adic cu pistoane plunjer.
Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicat n tabelul 1.2.
Tabelul 1.2.
Cilindri hidraulici

Simbolizare n schem

Cu simpl aciune, cu piston i tij unilateral

Cu simpl aciune, cu piston plonjor

Cu dubl aciune i tij unilateral

Cu dubl aciune i tij bilateral

Elementele de distribuie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte


ale schemei hidraulice. Echipamentul de distribuie al acionrii hidrostatice este constituit din:
robinete distribuitoare, distribuitoare cu bil, distribuitoare cu sertar (sertrae distribuitoare) i
supape de sens unic (supape de blocare).
Sertraele distribuitoare sunt cele mai rspndite elemente de distribuie din sistemele de
acionare hidrostatic i se ntlnesc ntr-o gam variat de soluii constructive de aceea,
simbolizarea lor va cuprinde pe lng simbolul propriu-zis i un cod numeric exprimat printr-o

fracie ordinar unde la numrtor se va nscrie numrul cilor hidraulice racordate la distribuitor
iar la numitor, numrul fazelor de lucru pe care le poate realiza distribuitorul. Astfel c 4/3
nseamn c distribuitorul are 4 ci de racordare i 3 faze de lucru.

n tabelul 1.3 este indicat simbolizarea distribuitoarelor.


Tabelul 1.3.
Sertrae distribuitoare
Cu trei ci i dou poziii de lucru

Cu patru ci i dou poziii de lucru

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul nchis

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul la pomp

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul n


tandem

Simbolizare n schem

Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor n alt faz de lucru, se face


printr-un dreptunghi alipit simbolului de baz (tabelul 1.4.), n dreapta sau n stnga lui.

Tabelul 1.4.
Felul comenzii

Simbolul

Manual
cu arc
Hidraulic
Pneumatic
Electromagnetic
Supapele de blocare asigur transmiterea debitului ntr-o singur direcie pe conductele pe
care se monteaz. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se ntlnesc n varianta cu scaun. Pe
scaun poate presa o bil sau un taler conic.
Simbolizarea acestor supape de sens este indicat n tabelul 1.5.
Tabelul 1.5.
Supape de sens

Montajul

Supap simpl de blocare cu arc

de traseu

Simbolizare n schem

de panou
Supap simpl de blocare fr
arc
Supap de blocare cu comand
hidraulic de deblocare

de traseu
de panou
fr arc
cu arc

Supapele de presiune sunt destinate asigurrii presiunii dorite pe anumite circuite


hidraulice. Ele pot fi n poziie normal, neacionate, normal nchise sau normal deschise. Cele
normal deschise au rol de supape de deversare (de descrcare) iar cele normal nchise au rol de
supape de siguran.
Simbolizarea acestor supape este redat n tabelul 1.6.

Tabelul 1.6.
Supapa de presiune

Simbolizare n schem

Supap de presiune normal nchis


Supap de presiune normal deschis
Supap de presiune cu comand diferenial

Supap de siguran (limitator de presiune cu aciune


direct)
Supap de deversare (de descrcare)

Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice const n montarea unor


rezistene fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care lamineaz debitul de agent motor,
fracionndu-l i administrndu-l la valoarea dorit motorului hidraulic.
Din punct de vedere constructiv i al poziiei de montare n schema hidraulic, droselele
sunt de dou categorii:
drosele de traseu, care se monteaz direct pe conductele schemei hidraulice i care
pot fi cu sau fr supap de sens;
drosele de panou, care se monteaz pe panoul de comand al instalaiei hidraulice i
care sunt ntotdeauna nsoite de supape de sens.
Simbolizarea acestor elemente de reglare a debitului este data n tabelul 1.7.
Tabelul 1.7.
Echipamentul de reglare a debitului

Simbolizare n schem

Rezisten hidraulic fix


Rezisten reglabil (drosel) de traseu
Drosel de panou n paralel cu o supap de sens unic

Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte, filtre,


acumulatoar, rezervor (tanc), schimbtor de cldur.
Conductele asigur circulaia agentului motor ctre diferitele elemente ale schemei.
Simbolizarea lor este redat n tabelul 1.8.

Tabelul 1.8.
Conducte

Simbolizarea

Conduct de lucru
Conduct de pilotare
Intersecie de conducte cu racordare ntre
ele
Intersecie de conducte fr racordare

Filtrele sunt elemente destinate purificrii agentului motor. Ele au rolul s rein att
particulele mecanice ct i produsele de oxidare din agent. ntr-o schem hidraulic trebuie s
existe minim trei filtre i anume: filtrul de umplere i aerisire, filtrul pe conducta de aspiraie a
pompei i un alt filtru montat n schema hidraulic.
Acumulatoarele sunt elemente care nmagazineaz o parte a energiei hidrostatice furnizat
de pompe, constituind pentru schema hidraulic o rezerv de energie hidrostatic. Acestea se
monteaz pe o derivaie a conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor hidraulice este
de a prelua volume de lichid sub presiune i de a le restitui ori de cte ori este necesar.
Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei hidrostatice precum i de
a limita temperaturile de funcionare ale acesteia.
Simbolizarea acestor elemente este redat n tabelul 1.9.
Tabelul 1.9.
Filtru

Acumulator

Rezervor (tanc)

Aparatele de msur i control au rolul de a msura i indica parametrii de lucru ai


agentului motor: presiunea se msoar cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar temperatura cu
termometrul. Simbolizarea acestor aparate este indicat n tabelul 1.10.
Tabelul 1.10.
Manometru

Debitmetru

Termometru

n cadrul lucrrii se va analiza schema din figura 1.2. att ca poziie a elementelor n
schem ct i a rolului lor.

Figura 1.2. Schema hidraulic a ciclului de lucru avans rapid avans lent retragere
rapid

TOR LA DISCIPLINA

ACTiONARI HIDRAULICE S I PNELMATICE


TRANSNIITEREA ENERGIEI PE
L2. ELENIENTE DE TRANSFORVIAREA SI
I\IEDIU SUPORT FLUID

de lucru
2.1.Propriet[!i fizice, ntecanice si chirnice ale lichidelor

medii

hidraulice

- ^-^-^^-x +rancrr
transfornlitrile energettce q iin sistemLtl
constituind mediul-suport pe care se opereazl
prezint[ o
a1e lichidelor de h-rcru utilizate
hidraulic, proprietllile fizico-ihimice Ei *..uni..
unor cerinle specifice'
importanii deosebiia, acestea trebuind si risp,ndir
de aciionare hidraulicl sutnt
Ntediile hiciraulice utilizate in mod curent in sistemele
(temperaturi ridicate,
i^ cazul unor sisteme care re creeaziain condilii speciale
r-rreir_rri
"ri".r.i.
lichide tittialt sintetice' care corespund
agresivitate chimicl, iradiere nucleard) sunt utilizate
acesior condilii
ale iichidelor de lucru care
in continuare se prezintd cele mai importante proprieteli
ale acestor slsteme'
influen!eazd desfdqurarea proceselor de iucnt
2.2 Densitatea
lichidului, se mdsoard in [kg/m3] qi se
Densitatea reprezintd masa unitalii de volum a
definegte prin relalia.

p=+

(2 r)

'fu.a ,...sari pentru a transmite o energie datd,


mare a fluidului
fluidele cu densitate redus[ necesitd
distribuitoare hidraulice de secliuni mari' Invers,
caz' apar
gabar-it.n'Lai redus' in schimb in acest
deschideri mici qi in consecinld aparataj cu
fabricalie qi materiale care sd asigure etanq6ri
dificultdli sporite in adoptarea unor tehn;ogii-a.
corespunza:::[."..,

sitem hiclraulic, este


ine(ia coloanei de fluid (lichid) in conducta unui
part! din presiunea disponibili pentru accelerarea
funclie de densitateu u..rtuiu, consumAnd o
deceierarea sarcinii.
foarte mare la calculul debitelor
Densitatea lichidr-rlui are de asemenea o importan![
cea
cinetic6' nrasa volumuitri de fluid este
cazul schimbdrii energiei de presiune in energie

sar-r

in

2):
care se opLrne acceleririi conform relaliei(2
1

LP=!'P'vz
presiune 9i nu poate fi admisd ca fiind
Densitatea este o func[ie de temperaturl 9i
presiunii decit in calcule de Primd
constanti pe un domeniu mare de varialie a temperaturii 9i

aproxima!ie.

varia[ia densitdliiin funclie de temperaturd

P,=-*;rt
I +p,(/-i5')

se

determind cu relalia:

Q.3)

-coeficient de dilatare volumica (lab2'1); Prs


unde: t -temperatyra de calcul a densitdlii P,i 9,
p, vanazlgi cu presiunea de lucru, micqorindu-se
-densitatea lichidului la 15 " c. coeficientul

odat[ cu crelterea acesteia (fig' 2'1)

L2

-l-

nlD

R-AT

ecrroxanr
Coeficicfiil do

LA DISCIPLINA

ORFENTRU LUC RARI I

80

70

rs

77

82

0,

care
stbltrrrlLre rrrur
La
La sisteillG1TJiulice

Tabelul

d,]l]gtt.lgluf itq

funclionet

85

90

1')

64

2.1

o')
60

enir'r extins d e tem peratura


'-r
.-r

(avioane, rachete. condilii tlopitolt]-. ]1


0 ,CCi,;
int.re
cuprinse
extreme
;;r,,,,*
i.nlperaturi
---5+:'C
i I I
"'
i '
...'260'(. rolumui uleiului mediu
|
\
in
35%
aprorimativ
cu
)--t;*
trictrarriic se moditlcl
i::;
-i,iiii' i''
elementeale
alte
tezervoareie
5i
, ir |l Scull:;";
condiiii
'.--.
acestecondtltttezet\'oaietslrorLv"'""':'^":.*':
acesre
C,A0O5'-.
-/ ,-;.j
-..;
-'" '"'i ';5;j31,'-5;)
,.:
dimensionate incat sa
i

sistemuiui tr.bui.r. astfel


aceastd varialie de volr-rm'
poatd prelua
'
'
dacd debitul

p" de alt[

parte

:ste

Figura 2.1

densitate aL, o innuen'l,,


:flil'H:?:.o;'i:l::Tl:If1J*li:"lX'uu,,o1i11.
varialiile de presiune ale lichidului'
minerale
compensatoare in ttp"n "'
densitatea medie a uleilrriror
pentru calcuiere uzuale gi condilii ror*ut!-a.lucru

d"

p=O'gglcmr '
medii hidraulice se poate considera
qi presiunii de lucru negiijarea varia[iilor
in conditrii de varialie a t.*p.rutlriiprovoca
avarii serioase sistemului hidraulic'
poate
densit[gii in raport cu acest parametru
cu greut[1i
la adoptarea unor lichide de iucru'
Toate aceste consideralii au condus
I)
O,Z "' 1'0[ dN/l]'.notindu-s "-!,='' I ldaNl
specifi ce 1 .up.in'l int'"
corespr-rnzdtor intre
asigurarea unul compromis
permit
densitdlii
a1e
valori
Aceste
de lucru'
tor"rp,.rnratoare inerlia fluidului
etanqdri
;;i;..,r*
a
de
posibilit[1ile
'i
deplasdrii
rezistenla pe care un fluid o opune
reprezintr
r:';:;:;r:nl,X!rorrrurea
planuri
?:
in -urt lichidului in miqcare doud
se
planuri
relative a particolelor sale. Dacl
";;;
a luiNervton' lntre aceste
r.giifr";driiuar.our.
n,
.si
paralele fI,

^ir".i.onform
oe
ianagtere,inprezenlaexistenleiunuigradientdevitezEdvlclz,ofo4aFrezistent[,
vitezei clvlc!:9i ctr r-rn coehcient
cu-grJdi.ntui
ds,
suirafala
cu
propo(ionail
adic['
propo4ionalitate caracteristic fluidului'

, d,
. dv sau l'r =V'A'E

dll=V.ds'fr
F

(2.4)

fluid); v -\'tteza' z'


tangenliai asupra stratului de
efortul
(reprezintd
5
= t.rl, =
.u'gt";f, -vascozitatea absolut[
perpendicular pe direclia de

Jr,r"r.'*6surat6

(dinamicd) egala cu:

u=-d[;

dv

615'dz

iar dimensiunea acesteia rezultd:

r') -)-

nt-DRtTMAToR peutnu LUCRARI DE LABoRAToR LA DISCIPLINA


ACTIONART HIDRAULICE SI PNEUM4T]C!

.Lr.J.=.,,F,L

FT

-I=-L2
L2,L,T

2]
exprimindu-se, in sistemul S.I.- sau in sistemul C.G.S.- fdln'slcm - unitate care
poarte denr-rmirea de poise (P), raportul dintre vAscozitatea dinamicir 5i densitatea
lichidului,

v=-lo

poart[ denumirea de vdscozitatea cinematicit, aceasta putind fi consideratl ca fiind


rezisten[a fluidului opush curgerii prin greutate proprie'
\rdscozitatrea cinematicI are dimensiunea,
MLT-21.3T 7Z
[v] =
L2M T

( 1 cst : I
exprimindu-se in S.I. in [m2ls], iar in [cm2ls] (Stokes, St ) sau in centistocgi
mm'/s).
Engler
ln practic[ sunt utilizate de asemenea qi unit[1i convenlionale de vdscozitate: gradul
("i,); -secunda Redwood (R") - Anglia; -secunda Sayholt (S") - S'U'A'
de 200 cm3
Gradul Engler ("E,); reprezint[ raportul dintre timpul de curgere a unui volum
mm qi timpul
din lichidul dat la temperatura t" C, printr-un tub cu diametrul interior de 2,8
de curgere aceluiagi volum de apI la temperatura de 20" C '
pentru transformarea unitdtrii de vdscozitate Engler in vdscozitate cinematici qi
invers se pot folosi relaqiile,
v=0,073
r

"f

r"E-gg
L
o,

6,84(v

+ y'vz

pmzls)

(2 6)

* 0,01 845)

in tabelul Z 2 e,steredatd cu destull aproximalie coresponden!a dintre vAscozitatea


cinematicd.in centistocgi Eirespectiv "E, S", R".
Dacl pentru oblinereaunor proprietdli date este necesard utilizarea Llnor amestecurl
poate determina cu
de iichide de lucru. atunci viscozitatea rezultantd a amestecului se
relaiia:
olt -

d'o

Er*b'" Ez- k(" 8,,-'Er)

(2 7)

100

a, b unde,oE,,oEr,oE-r'iscozitatea Engler a lichidelor 1,2 gi a amestecului rezultat;


participa!iile procentuale volumetrice a celor doul lichide in amestec; k - coeficient f(a,b)
- tabelul 2.3
oe[ic

urt
vasco:,,titirii aamestecurilor
det
n1i pentru determlnarea

a%o

l0

20

30

.r0

50

60

70

80

90

b%

90

80

70

60

50

40

30

20

l0

L2 -3-

Tabelul 2.3

OR LA DISCIPLINA

ACTIONARI UTO

Ii i

67

179

illrb.lrl-r4

255

221

1i

25

282

279

comParative aie
sunt de asemenea prezentate cateva valori

qi ale altor fluide'


r.iscozitdiii cinematice ale lichideior hidraulice
care afecteazd
de lucru este o proprietate determinantd
;;l;;il;."iiar,ui
r
1 r: -r-: -t..1.,i sub
-',L
deternrind volumul lichidului
zun.1io,lu?l:";i#ni;;;;;i;;ui.'r,ia,uulici,.-::da
: ^^..-: -l -+^.-i-i
-irirnce reziStgntei
preslunc suurs Pr"':;::";:'",;;;;;t
';n$are,^inte"l:liIIX111:::?:1':1:l:ii::i:,:H,T:
performa rnleie dinamice ale sistemelor
io .urg.r.u prin conducte $i aparalai' alecteazl

;::ii;."i*;;;;';j;;.;;.;;

hidraulice de comandd .,ti reglaj automat


determinanti care alecteazi
\/ascozitatea lichidului de iucru este o proprietate
determinl volumul lichidului sub
funclionarea sistemelor de acEionare hidraulicaf'a
inierstitrii, jocLrri' determinl mirimea rezisten{ei
presiune scr.rrs prin elemente de etanqare,
pttfo'*unlele dinamice a1e sistemeior
Ia curgerea prin conducte 9i aparataj, afecteazra
hidraulice de comandd 5i reglaj automat
Tabelul 2.'l
VAsco

ititi

comparate

Viscozitate
cinematici

FLUIDUL

VAscozitate

FLUI DUL

cinematicl

(cst) Ia 20oC

(cSt) la 20oC
Ulei

560

Vapori de aPl
Aer la pres. unitarl

0,3
0.1

ricin

Uleiuri minerale
hidraulice

o'7

Mercur

de

25...40

cu aplicagii gcnerale

Tabelul 2.5

aIu

n(i pentnr ca
0

1000
1.7

Kerosen (Petrol lamPant)

16

Alcool
Eter sulfuric

0,6

Benzind

1,08

Api

t2

t5

18

I ?O

159

t72

l7Q

199

2t3

221

.L_\

a i1

de ac!ionare

o
()

10

219

252

256

i,^I este inso


solit $i de
n:11:::::::'

clldur[

transfo.r"mi'."i Y',ti,ou+i dli t^1tig^'::':::X:T,:::i1


hidraulice
.'uiu'r' richidurui g',h:'u'-1: 1:.'-T'"'u multe sisteme
1;;;';;i;
exploatirii la varialii de temperatura'
,un, ,upr.,re in timpul
'
iucru utilizate curent la ac!iondrii
-: -.:^^^-i+^+o.
lichidelor de lrtcru
viscozitatea li.hirlelnr
Se constatd ci
poate
in absenia unor mdsuri corespunzatoare
hidraulice variazdcu temperatura, fapt care
sistemului'
conduce la modificarea performanlelor
a
de viscozitatea v'o (1a 50 "C )
Varialia vdscozitdiii cinematice v, ?n funclie
uleiurilor, se poate determina cu relaiia,

pl..a.ri

ffiil

li..t*"a";la

9i

;f

\', =

V5o

/ so\'

(2.8)

[,7J

2'5
iar n - exponent extras din tabelul
unde, t este temperatura de calcul a viscozit[1iiv,
oEro din tabelul 2'2'
dupa, transformirea vio in
oi ?n
r
de presiune'In
func1ie .e
-X 9i
in fi,nntie
Ya..,aze
De asemenea vascozitatea lichiJeioi at lucru
de
r.rativd a viscozitalii cinematice in func[ie
diagrama din figura 2-4 este redat[ uurliiu

L2 -4-

ORATOR LA DISCIPLINA

ACTIONARI TUO

C
presiune pentnl temperaturi cuprinSe intre -40?.C'?i-J9-9 ,
lucru utilizate in acqionirri
Alte valori ale vAscozitaii qi atii pararhetrii ai lichidelor de
2 1'
hidraulice sunt prezentaie de.asemenea la sfrrqitul paragratirlui
(mai puiin cu
Datorit6 varia!iei r,,6scozit[1ii fluidului de lucru cu temperatura
ale caracteristicilor funciionale.
presiunea) sitemele hidraulice pot prezenta modificrri
la mic5orarea
Astfel cre$terea r,'iscozitdlii prin scdderea temperaturii conducede enerqie prin
pierderilor
pierderiior de lichid sub presir.rne (v'oli mice) 9i ia cregterea
v'iscozitatea lichidtrlui se
tiecare in masa tluidului; in cazul cregterii temperatLlrii,
-prin iiecare se nric5oreazi
nric|oreazir, pierderile Volumice cresc iar cele
asLlpra celor dotrh
Degi se considerzi ca aceste doua inflr:enle contraclictorii
presiune) au efect aproximativ nr:l asupra
categorii de pierderi (r'olumice qi prin frecare de
necompensabile (l'ariaiii de vitezi, de
randamentului, pentnl contracararea altor efecte
l'6scozirate cat mai stabill cu
tb(e, de momente) sunt utilizate in medii hidraulice care atr
(uleiuri minerale aditivate, lichide sintetice) . .- ,^ ,.,..:r^r^temperatura
--^--rcare lmpune
in u..rt fel vdscozitatea este una din proprietalile fizice alefluidelor
limitdri domeniului de temperaturi la care poate lucra sistemul'
(cst) qi l'iscozitilile conrenlionale la 2'J'
Corespondenla dintre uniti!ile de vAscozitate cinematici

Cornpresibilitatea
de iucru sunt acceptate
Deqiin calculele privind puterea, |ucrul mecanic, lichidele
aceastd ipotezd nu mai poate fi
ca fiind incompresibile, intr-un numdr *are de situalii,
hidraulice de reglare automatd qi al altor
acceptatd. Este cazul ,ir..*.*plu, al sistemelor
,urrt formulate anumite performanle dinamice'*o"tiu*lul
sisteme pentru
2.6

"u.. pentru medii hidraulice uz


elaslICl
de elasticitate
ulul oe
Moduiul
FLUiDLIL

E.(daN/cm'?)

Uleiuri nrinerale

13

Apa

21 101

Ule

iuri siliconice

t0r

11

FLUIDLIL

E.(daN/cmr)

Glicerini

-10 10r

Kercosen

l-t l0l

1U

10,5 l0l

izate in acliondri hidraulice nu


o anumitd cantitate de aer in amestec
constituie de regulil faze lichide pure, conlindnd
de presiune -,si t_emperatura pot
;ji"jl1.'iui"i,r"Jr., De asemenea in anumite condiliilucru'
Aerul dizolvat ?n lichid nu
in amestec gi fraciiuni volatile ale lichidului de
apare

influenleazd practic modul de elasticitate'


de
, Aerul sau gazele aflate in amestec mecanic afecteazd puternic modulul
joase de lucru'
elasticitate, mai alei in domeniul presiunilor

Er,=E Er=

t;

-iJ
l+--

(2 e)

lrp

determin[ cu rela!ia:
Modulul de elasticitate al amestecului lichid aer se
unde, E este modulul de elasticitate al lichidului;
(aer + lichid ); p -presiunea de
v" - volumul de aer nedizolvat ; v -volumul total

L2 -5-

LABORATOR LA DISCIPLINA
ACTIONARI HIDRAIILICE SI PNEL|VIATICE
lr-rcru

de asemenea;
(considerati modul de'eiasticitate pentru aer)' se poate scrie
fI' t, I' d
L.
1-*(2 10)
-l
ui''

ri

l; a

un:

al aerultri
\1, tlind volunttrl de ulei, E,:P, modrrlul de elasticitate

(sciderea modulului)' consecinle a


sistemele hidra,lice conipresibilitatea maritd
proprii. a performan!elor dinamice,
dislocirii aerr-rluiin lichid, .ondu..1a sclderea pulsaliei
funclionarea neuniformd gi in saltr'lri a maqinii aciionate'
a amestectrlui cu presittnea este
Se obser.,,d cl r.aiialia modul*i de elasticitate
dincolo de care intluenla aerulLri in
pLrternicl pdn[ ia presiuni de lucru de 100 claN/cm2,
^
anrestec este nlai pulin simliti
, hicfi'ctttlic''
, , ,, In
nlulte
ittcitttei,sistemttltri
lic'hid-pct'elii
0trsctntblttltri
2.6. Deforiltabitircttea
hidraulice, pentru determinarea
situalii qiin mod deosebit in analiza dinamicd a sistemelor
dinamice este necesar s[ se !in[ seama
riguroasd a Llnor valori proprii qi a performan!elor
cit qi de cea a perelilor care delimiterazd incinta
cle deformalia eiasticl uti.nlautui de lucru
de a doua deformabilitate se referd la
sub presiune a sistemului, in mod obignuit cla
motoarelor qi aparatajului fiind practic
conductele rigide qi flexibile, perelii pompelor
nedeformabil.
oconductdsupusduneipresiuniiinternepsuferdodeformalieradialdinraportcu qi
teoriei elasticitdlii se poate defini un coeficient de compresibilitate
conform
care
respectiv modulul de elasticitate'
de elasticitate Eo, sub ac(iunea
Varialia volumr-rlui V al conductei care are modulul

in

presitiniipaunuilichidcumodululdeelasticitateEestel

o)
,l ,.!E, '],

Ar' = Lz{

iar pentru conducte cu pereli subliri

Ll''

9i

t=

(2 rr)

t,

(,

- E 2,50:- i,5)

r [' E, B'-l

iar pentru conducte cu pereli groqi unde, B:r,lr,'


r .- -^-^+^r^
care nu
^^-.r,,n
peretele conductei,
plus
Rezulta o conlucrare elastica a ansambluiui lichid
dinamic aI sistemului qi care are in
poate fi in nici un.u, n.ghjat6 ia stabilirea modelului
performanlelor dinamice ale sistemulul de
anumite situalii, o influen![ insemnatir asupra

aciionare'

':icaloricetransmisrcleunfluid,

.,i-.tt^t.,r,t,,**indF<
2.7. Cortdtrctiv'ilateq termicd'Este o mdsurd a enrgle
de propagare a cdldurii' exprimindu-se
pentru un gradient de temperaturd dat, pe direclia
in [J/m.s.grd.], [kcal/m h.grd]'
in general de presiune' fiind
in cazul iichidelor, conductivitatea termici nu depinde
cu
mai mare la lichide decAt la gaze 9i scade
insd influenlat[ de temperaturl. Valoric, este
creiterea temPeraturii
dimensionarea schimbdtoarelor de
Intervine in caiculele de proiectare, in specialin
de lucru intr-un domeniu care sI
cdldur[, necesare menlinerii ternperaturii tictridutui
conduc6 la o varialie minim[ a viscozitagii'
L2 -6-

INDRLTIVLATOR PENTRU LUCRARI DE LAB ORATOR LA DIS


ACTIONARI HIDRAULICE SI PNELA4ATICE

iPLTIVA

Pentru lichidele de lucnr utilizate in acqionlri hidraulice, conductil'itatea termicir


are in general valori cuprinse intre 0.44 qi 0.05 kcal/m.h.0C. (valoarea inferioari pentru
temperaturipozitive pini ia 2000C, iar pentm tentperaturi negative, pinti la -20 0C)
2.8. Ah.sorbtiu Si tlegcyare a ga:elor. Caritalict
Dupa cum s-a aratat la paragralul 2.1.3.lichidele, in firncqie de condiliile de
temperaturl gi presiune, dizol,,'[ gaze din mediul ambiant sau dezvoka saze prin evaporare
proprie. Cantitatea de qaz dizolr,'at cre$te cu cre$terea presiunii ;i scade clr cre$terea
t enrperat u rii.
In zonele funclionale ale maginilor hidraulice sau in lunsul conductelor poI apare
in anLrmite regiuni hrnclionale, condilii de presir-rne gi de temperatLrri la care medir-rl
hidraulic si se evapore local in *rra de lichid apar in aceste cazurt pungi cr-r vapori ai
lichidului, producAndu-se aia- numit[ "fierbere 1a rece" a acestuia Cdnd pungile de vapori
in amestec cu lichidul intrd in zonele de ?nalti presiune ale sistemr-rlui, are loc o condensare
brusci, spa{iul cu vapori fiind ocupat de cdtre particulele de lichid cu viteze fbarte mari
( 1 500..... 1 800 m/s), producdndu-se gocr.rri hidraulice importante, preclrm gi creqteri locale
de temperaturd de 1000 1500 oC gi de presiune pind la 1500.......2000 daN/ cm?
.Fenomenul descris poarte denumirea de cavitalie qi poate apare frecvent, mai ales in
functionarea pompelor gi motoarelor hidraulice, in absen[a unor mdsuri constructive gi
funclionale adecvate. in prezenla cavitatriei organele active ale pompelor gi motoarelor
hidraulice precum giperelii conductelor sunt supuse distrugerii mecanice datoritd gocurilor
hidraulice, precum qi unei pronunlate coroziuni chimice, consecin[a a faptului cI vaporii
qi gazele degajate pun in libertate oxigen atomic, deosebit de activ chimic.
In sistemele de aclionare hidraulicd a maginiior se impun in consecinld adoptarea
unor mdsuri constructiv funclionale gi de instalare hidraulicl qi mecanicl care sd impiedice
apariyia cavitaliei qi a consecinlelor extrem de nefavorabile care o insoJesc.
2.9. Cerile specifice impuse lichidelor de ltrcru utilizate fn acsiondt'i hidraulice
Aceste cerinle se formuleazd, de obicei in raport cu condiliile funclionale qi de
solicitare interne qi externe la care sunt supuse lichidele de lucru.
Datorite largilor aplicagii ale aclionlrilor hidraulice, sistemele gi echipamentele de
acest tip pot fi intilnite de 1a utilajul minier subteran pind la sistemele cosmice. in toate
situaliile lichidul de lucru este supus unor condilii interne specifice care implicd mari
solicitdri mecanice, termice gi chimice.
Astfel, in aclionarea hidraulic[ a maqinilor, Iichidele de lucru sunt supuse unor
puternice solicitari ciclice de compresiune-destindere (absorbitd din rezen'or, aflat ia
presiunea atmosfericd sau la o ugoarl suprapresiune, trec in urma procesului de pompare
volumicd la presiuni mari de ordinul a250.....450 daN/cm2, iar dupi schimbul energetic
efectuat in motor revin in rezeryor,la presiune sclzutd suport6nd simultan importante
variafii de vitezd gi acceleralii).
Temperatura de lucru a acestora poate varia (datoritl pierderiior interne $r
condiliilor externe) in limite largi, care ating uneori -50...+300 0C.
De asemenea lichidele de lucru sunt supuse atacului chimic in special al oxigenului
conlinut in gazele sau in aerul cu care vine in contact, atac favorizat f i de temperaturile mai
marila care functioneazd sistemul.
Condiliile de solicitare externl ale luchidului de lucru gi echipamentelor hidraulice

L2 -7-

rORATOR LA DIS CIPLINA


iNDRLIMATOR PE@
ACTIONARI HIDRATiLICE S I PNELIMATICE

pot fi evidenliate in raport cr-r gmpele d-e magin'i'aclionate:


condilii de mediu 5i de
-praf sunt caracterizate prin
- maqinile gi chipament.l.iuUt.rane
(abra'ziv) qi gradtrl mare de umiditate put6nd
exploatare dure, concentralia mare de
u,;,izeazd' sisteme in circ,it inchis)
afecta cel pulin Ia nivelul rezerv'orului iao.a n' "
pericorul de explozie existent in subteran impune de
caracteristicile lichiduiui de,lucru.
lucru r-rtilizate (recomandindu-se apa cu
asemenea caracteristici specifice lichidelor de
em,lsie 5% ulei);
"'
mohile lt
la sol (de constntc!tt agricole' rutiere 9i feroviare'
- maqinile 9i'i utilajele
'rtileiele mobile
grele qi foarte grele de lucrr'r' cLr condilii
manip,lare r-rzinalir..t...iau de regula regimuri
oC Umiditatea mediului poate
ae fa -:O l3 +40
cle temperaturi ambiantd care potiaria
atingeoconcentraliedelaoo^,iargradr-rld9,imn.1rifi:.ul.olatmost.ereiesteridicat.
pentru
pentru reducerea gabarituluigreutdtrilor qi implicit a consumuiuide energie
peste 200daN/cm" debite
deplasare, hidraulicd ulila]elor mobiteuiiti r"o.apresiunimaride
mici care impun condilii speciale de rdcire'
scdzute, sisteme in circuiiinchis qi rezervoare
utilajele de construc!ii, a cdror
O clasd reprezentativd in acest domeniu o constituie
grele; allturi de aceasta' funclionarea in
dinamicx gi procese de lucru sunt deosebit de
pamdnt) sau in spalii neprotejate
mediu abraz'(exemplu maginile de sdpat gi transportat
al echipamentelor gi lichidului de
ridicd gradul de dificurtate ai condigiilfr de soilicitare
lucru;

hidraulice, maqini pentru


maqinile stalionare la sol (magini unelte,. prese
tehnologice) au un regim de solicitare
prelucrarea.uu.iu.utui gimaselor plastice,'agregateoC;beneficiazddeo
atmosferd arelativ
ili .. 30
moderat cu o temperatui6 ambianiri a.
chimic);
curatd (exceptAnd maqinile de forare, turnare' utilaj
umiditatell:di, agresir,,
- maginile navale;in acest caz conditriile de temperatur6,
care deservesc na\ra rapid qi?n limite
radialii solare evolueazl pentru sistemele hiclraulice
largi; cea\a salind este un factor suplimentar de solicitare'
Lanaveleundeexist6pericoldeincendiusaudeexplozie(tancuripetroliere,nave
fie gieu inflamabil (amestecr'rri apd
militare, e.t.c.) lichidul de lucru utilizat trebuie s[
glicerini, apd-glicol sau Iichide sintetice);
de e.xploatare ale
- avialie, sisteme spaliale 9i ugr.gute nucleare; conditriilesunt
dintre cele mai
in acest domeniu
sistemelor hidraulice 9i iichidelor de lucru utilirut.
0C, radialiile nucleare, termice 9i magnetice
0
dure; temperaturile cuprinse intre -70 Ei+23
de asigurare a securit[1ii zborului qi
puternice, precum 9i condiliil. d.os-ebit de severe
propriet6li cu totul speciale' sunt
funclion[rii acestor instulalii impun lichidelor de lucru
(iicnlde silicolice, esteri tbsfatici)'
preferate de reguli lichidele sintetice greu influ*abile
cu care sunt confruntate'
In rapbrt cu condiliile de solilitare internd qi extern[
li tt impun urmdtoarele cerin[e
lichidelor de lucru utilizate in acliondri hidraulic.,

specifice:

-s[aibdbuneproprietdlideungereqirezistenldmecanicdridicatdapeliculei.In
ale pieselor in contact
in aczul in .u,. .Il. doud suprafele metalice
pornirilo6uu
timpul
acestora vin in contact' proprietatile de
au distrus pelicula de ulei 9i microasperitllile
sau reducind uzura de abraziune' smulgere
ungere devin importante, aclstea impieaicana
de unger-e a lichidelor organice cu moleculd
sau lipire. Pentru imbun[t[trirea proprietdlilor
cositorul'
sunt clonrl, fosforul, sulful, plumbul,
cu catenl lungi se folosesc elemente cum

L2 -8-

INDRLMATOR PENTRU LUCRARI DE LABORATOR LA DISCiPLINA


ACTIONARI HiDRA{ILICE SI P}'{ETIMATICE
Rolul acestor lubrifranli destina!i presiunilor foarte mari, este de a forma un strat
capabil si reziste elorturilor de forfecare intre sLrpafelele de alunecare, prin combinarea
temporarl cu suprafala metalicd, astfel ca lipirea local6 sd fie nedistructivd;
-si aibir o rezistenli chi.mic[ qi termicd ridicatl. N{ajoritaea fluidelor hidraulice sunt
amestecuri complexe de compusi chimici, afectate de temperattrr.i, presiLtne, umiditate,
condiqii^de ntediu, ntateriale cu care vin in Contact, forlecare mecanici.
in absenla unor nrirsuri speciale (rafinare, aditivare), aceiti factori pot modificii
sensibil proprietllile chimice ale fluiduir-ri, pind Ia sitr-ra1ia scoaterii lui din limitele
acceptabile. Din punct d"el,'edere chirnic, deteriorar-ea prin oridare este cea mai I'i-ecr,'entil.
in mlsura in care toti conrpulii organici au tendinla de a tl atacali de oxigen la temperaturi
mari. La mLrlte lichide, rezistenta la oxidare se realizeaza prin aditir,'i inhibitori de oxidare
De asemenea intpr-rritalile
care nu le intluenleazd celelalte proprietali de baz[.
metalice (produse de uzura), noroiurile qi apa aflate in lichid reprezintii promotori ai
oriddrii.upia. ai acestuia . Latemperaturi marireactriile de oxidare se accelereazl, fiind
necesard ?n acest caz elirlinarea totald a aerului din sistem prin etangarea rezervoarelor
cu elemente mobile (piston sau membranl) sau prin punerea sub presiune a acestora cll
ajutorul unui gaz inert (azot). Rezistenla la oxidare limitezd temperatura de funclionare0
0
a fluidelor hidraulice dupd cum urmeazl:uieiuri minerale-max. i 00 C;esteri- max.200
o
C; lichide siliconice- mix.250 C.Temperaturile ridicate pot conduce de asemenea 1a
descompunerea unor compugi organici (rezultdnd fraclii volatile, noroiuri sau cristale),
pinala]i*itu la care modificarea propriet6lilor fizice afecteazl. funclionarea sistemuluiToli acegti factori care influenleazd. stabilitatea chimic[ impun alegerea optimd a
lichidului de 1ucru in funciie de condiliile specifice ale sistemului hidraulic in care este
utilizat;sd nu degaje vaporilatemperaturile obignuite de lucnt, in principal pentru evitarea
autoaprinderii gipentnr a nu modifica compresibilitatea;sd nu conlin6 9is[ nu absoarbi aer
gi sE nu formeze spumd pentru evitareapericoluluioxiddriigial cregterii compresibilitalii
(uleiurile minerale se tiateaz[ cu aditivi antioxidanli); sa fie compatibile chimic cu
in
elementele cu care vin in contact in sistem. Materiale gi elementele de bazl utilizate
aluminiul,
construclia maginilor gi aparatajului hidraulic sunt: olelul, cuprul ,bronzul,
argintul, magneziul. cauciucul, maseie plastice).
t=50

oC

Tabclul 2.2

Centi-

0E

Secunda

Secundi

Centi-

Sarbolt
univcrsal

Redrvood

stokes

comcrcial

(cSt)

2e+39

6.819e-39

6 07e+39

1e+29

t3 1.6

-1.516cf39

4.05e-l-3 9

3e+29

^.^t-^5tL)^C5

(cSt)
I .5e+3 9

1000
950
900

t75
I

u l.8

800

r05.1

790

t03.9

780

t02.6

770

760

750

Secunda

Savbolt

Secundi
Redrvood

univcrsal

conrcrcial

5e+28

1.861e-l-3 9

4e+29

I ..t

l0c-F3 9

6gQls+39

255

l2t5

t17 1
I l3-t

18.1

8_50

OE

093

I053
l0 l2
972

t0l.l

931
891

r00
98.7

L2 -9-