Apostol Cristina/ XII E

Etica (aplicata) = datina/obicei

Def. Este una din principalele ramuri ale filosofiei i poate fi numit tiina
realitii morale; ea se ocup cu cercetarea problemelor de ordin moral,
ncercnd s livreze rspunsuri la ntrebri precum: ce este binele/rul? cum
trebuie s ne comportm?

Origine - Ca denumire a unei discipline filosofice conceptul de "etic" a fost

prima dat folosit de Aristotel. Prin acesta Aristotel inteniona s denumeasc
ansamblul de obiceiuri i tradiii omeneti. Important de reinut este c etica
fusese deja mutat n centrul discuiilor filosofice o dat cu apariia lui Socrate.

Etica aplicata studiaza probleme morale controversate, particulare si se

refera fie la conduite individuale, fie la comportamente colective. Domeniile
eticii aplicate sunt urmatoarele:
1.

Bioetica (practici biomedicale de manipulare a vietii precum avortul,

eutanasia, fecundarea in vitro, transplantul de organe, etc.). Regulile bioeticii
sunt urmatoarele:
o
respectarea liberei optiuni a bolnavului
o
o

realizarea binelui acestuia

utilizarea unor tehnici corecte in practica medicala

solidaritate si egalitate in repartizarea costurilor interventiei.

2. Etica diferentei sexuale (eliminarea prejudecatilor despre femei,

recunoasterea specificitatii sexelor)
3. Etica sociala (problema saraciei, discriminare, etc.)
4. Etica afacerilor (probleme de natura economica: profitul, salariul, etc)
5. Etica relatiilor internationale (pro

EXEMPLU

Eutanasia
Este definita in bioetica drept actiune prin care se favorizeaza o moarte buna,
o moarte lipsita de durere (omorul din compasiune). In marea majoritate a tarilor
eutanasia este considerata o crima.
Eutanasia este de 3 feluri:
1.
2.
3.

voluntara la cererea pacientului

nonvoluntara pacientul nu isi poate exprima opinia
involuntara pacientul nu isi doreste moartea.

Forme ale eutanasiei:

activa in mod direct, prin actiune (injectii, etc)

pasiva omisiune intentionata (intrerupere de tratament, etc)

Argumente proeutanasie:

natura isi urmeaza cursul

compasiunea pentru suferinta umana

principiul autonomiei umane

Argumente antieutanasie:

persoanei eutanasiate i se ia viata, Dumnezeu fiind singurul cu acest drept.

Helga Kuhse (bioeticiana si filosoafa australiana) conchidea ca nu este nici o
diferenta intre a lasa pe cineva sa moara si a-l omori.
Cu privire la drepturile animalelor, Jeremy Bentham considera ca este imoral
sa produci suferinta unui animal care o constientizeaza, intru-cat suferinta are
caracter universal, deci nu exista diferente intre suferinta omului si cea a
animalului.

Aplicatia nr. 8/ pg 23
In lucrarea sa intitulata Geneza metaforei si sensul culturii, Blaga sustine ca
exista o diferenta de esenta, deci una calitativa, ntre om si animal. Blaga spune
ca destinul omului este ntru mister si pentru revelarea acestuia.
Omul, spre deosebire de animal, este cel care creeaza cultura si tocmai aceste
creatii de cultura sunt revelari ale misterului n care este situata existenta umana.
Revelarea presupune o iluminare si o participare la aceasta iluminare. Misterul
este rezultat al actului creator al Divinitatii. Aici intervine diferenta de natura
dintre om si animal, prin faptul ca numai omul poate intra n contact cu misterul.
Omul ncearca sa-si reveleze misterul prin doua moduri: prin cunoastere si pin
plasmuire. Misterul poate fi revelat mai usor prin cunoastere dect prin creatie.
Blaga face o distinctie ntre cultura si civilizatie, cultura nsemnnd existenta
ntru mister si pentru revelare, iar civilizatia nsemnnd existenta ntru imediat si
pentru securitate, care este mai mult proprie existentei animalului.

Astfel, omul traieste ntr-un dublu orizont, primul orizont este acela care i
asigura securitate si orizontul al doilea care este orizontul misterului. Al doilea
orizont, cel al misterului, este propriu doar omului, iar misterul trebuie revelat,
adica
facut
cunoscut.
Pentru ca omul nu poate ntelege n totalitate misterul, nteles aici ca rezultat al
actului creator al Divinitatii, i ramne totusi posibilitatea de a ncerca sa
patrunda n acest mister. Si aici intervine cultura, ca revelare a misterului n care
este situata existenta umana. De aceea omul nu se poate nega pe sine si nu poate
fii altceva dect ceea ce este: o fiinta culturala.