LICEUL TEHNOLOGIC TIU DUMITRESCU

Proiect pentru sustinerea examenului de obtinere a

certificatului de competente profesionale nivel 4

Specializarea: Tehnician in activitati economice

Prof. coordonator:

Absolvent:

Mihaita Corina Mihaela

Dragne Laura Andreea

~2015~
1

TEMA

CREANTELE FISCALE

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I
FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND CREANELE FISCALE
1.1.Definitii si concepte cheie ale creantelor fiscale
1.2. Structura creantelor fiscale
1.3. Clasificarea creanelor fiscale
CAPITOLUL II
EVIDENTA CREANTELOR FISCALE
2.1. Contabilitatea creantelor fata de clienti
2.2. Contabilitatea creantelor pe termen scurt
2.3. Contabilitatea creantelor privind decontarile cu bugetul
2.4. Contabilitatea creantelor pe termen scurt ale personalului
2.5. Contabilitatea diferentelor la decontarea creantelor
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
CREANTELE FISCALE LA SC ALBUS ABC SRL

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

n aceast lucrare cu tema "Creantele fiscale, am evideniat o parte din multitudinea de

informaii acumulate de-a lungul celor 3 ani de studiu a contabilitii. Lucrarea este structurat n
trei capitole, unde n primul capitol sunt prezentate fundamentele teoretice privind creantele
fiscale, definitii si concepte cheie, clasificari si structura creantelor. In capitolul 2 este prezentata
evidenta creantelor fiscal din punct de vedere al contabilitatii creantelor fata de client, fata de
buget, pe termen scurt, diferentele acestora prin decontare si privind personalul. Capitolul 3 este
un studiu de caz realizat in mod practic pentru societatea SC ALBUS ABS SRL, unde am
prezentat societatea si am realizat operatii contabile cu component de gestiune ale creantelor
fiscal.
Creanele fac parte din structura de activ a patrimoniului cu valoare pozitiva pentru
ntreprindere active circulante (numite i active curente) ce cuprind bunuri i valori care se
utilizeaz pe o perioad scurt n activitatea ntreprinderii i, n general, particip la un singur
circuit economic. Din punct de vedere economic i financiar, activele circulante i schimb
continuu forma material n cadrul circuitului economic. Astfel, n faza de aprovizionare,
activele circulante sub form de bani se transform n stocuri de materii prime i materiale; n
faza de producie, stocurile de materii prime i materiale se consum integral, rezultnd stocuri
de producie n curs de execuie, care, dup operaia de prelucrare, devin produse finite; n faza
de desfacere, produsele finite sunt revndute clienilor, transformndu-se astfel n bani.
Creanele (numite i valori n curs de decontare) reprezint valori economice avansate
temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care acesta urmeaz
s primeasc un echivalent valoric. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o
valoare avansat i care urmeaz s dea un echivalent corespunztor se numesc generic debitori.
Debitorii ntreprinderii sub forma creanelor din vnzri sunt delimitai n contabilitate prin
structurile de clieni i conturi asimilate. Alte creane sunt reprezentate de creanele generate de
relaiile de decontare ale ntreprinderii cu personalul, bugetul statului,alte organisme publice,
asigurrile sociale, protecia social, debitori diveri etc.

CAPITOLUL I
FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND CREANELE FISCALE
1.1.

Definitii si concepte cheie ale creantelor fiscale

Pentru realizarea obiectului lor de activitate, ntreprinderile intr n relaii cu diferite

persoane fizice i juridice care n contabilitate poart denumirea generic de teri. Contabilitatea
terilor asigur evidena creanelor si datoriilor organizatiei in relaiile acesteia cu furnizorii,
clienii, personalul, asigurrile sociale, bugetul statului, unitile din cadrul grupului , asociaii,
acionarii, diveri debitori si creditori ,i alte persoane fizice i juridice.
Creanele mai sunt cunoscute i sub denumirea de mijloace circulante n decontare. Ele
reprezint acele valori economice ce sunt avansate temporar altor persoane fizice sau juridice de
ctre titularul de patrimoniu, n scopul primirii ulterioare a unui echivalent valoric sub forma
unei sume de bani, efecturii unei lucrri sau prestrii unui serviciu Toate persoanele fizice sau
juridice care au beneficiat de valoarea economic avansat i care urmeaz s efectueze o
prestaie,s achite numerar sau echivalent de numerar sunt delimitate generic prin noiunea de
debitori.
n funcie de termenul lor de lichiditate creanele se pot clasifica n creane pe termen
scurt (n cadrul exerciiului financiar) i creane pe termen lung (peste un an). Creanele pe
termen scurt sau creanele curente, reprezint active ale ntreprinderii rezultate n urma
tranzaciilor cu persoane juridice sau fizice, relaii n urma crora ntreprinderea a livrat un bun, a
prestat un serviciu sau a executat o lucrare i pentru care trebuie s primeasc un echivalent
valoric sau o contraprestaie, ntr-o perioad de timp de pn la un an. Creanele pe termen scurt
pot fi mprite n urmtoarele categorii:creane i datorii comerciale, creane i datorii salariale,
creane i datorii sociale,creane i datorii fiscale si creane i datorii diverse. Titularul unei
creane este numit n mod generic creditor. n desfurarea activitii sale, ntreprinderea
nregistreaz creane cu cumprtorii de produse i mrfuri livrate, beneficiarii de servicii
prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor i taxelor, alte persoane
juridice i fizice.

Mrimea, componena, structura i viteza de rotaie a creanelor determin necesitile

ntreprinderii n active curente nete, un ir de indicatori financiari i, n final, n profitul
ntreprinderii. ntrucat ntreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontrilor i
condiiile contractelor, o importan deosebit are controlul permanent al strii creanelor i
gestionarea corect a acestora, n caz contrar se poate ajunge la un nivel mult prea ridicat a
creanelor, ceea ce poate duce ntreprinderea la faliment deoarece este bine tiut faptul c aceasta
are o influen dubl asupra activitii ntreprinderii, atat pozitiv, cat i negativ.
Funcia pozitiv exercitat de creane asupra activitii economico-financiare a
ntreprinderii n ansamblu const n aceea c odat cu creterea volumului creanelor crete i
volumul vnzrilor, crete profitul obinut de ntreprindere, se micoreaz stocurile de produse
finite i totodat scad consumurile privind pstrarea produselor finite i nu n ultimul rnd crete
atractivitatea ntreprinderii fa de noii poteniali clieni. Totodat, ns, creterea creanelor
poate avea un efect negativ asupra activitii economice a ntreprinderii, deoarece odat ce cresc
creanele cresc i cheltuielile privind meninerea acestora, cresc creanele dubioase i are loc
micorarea profitului din cauza acestora, cu alte cuvinte crete ponderea activelor imobilizate n
totalul activelor ntreprinderii ceea ce se apreciaz negativ deoarece ea nu dispune de suficiente
mijloace bneti pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, astfel fiind nevoit s apeleze la
surse atrase, pentru investirea acestora n producie, ori aceste mijloace bneti mobilizate n
creane comerciale nu particip n circulaia economic a ntreprinderii, i acest lucru poate duce
la stoparea activitii acesteia.
Din cele menionate putem aprecia importana primordial a acestei lucrri n cadrul
contabilitii oricrei ntreprinderi, ceea ce i reprezint motivul alegerii acestuia ca tem de baz
Contabilitatea i analiza creanelor. Astfel, scopul acestei lucrri const n cercetarea bazei
normative i legislative care reglementeaz gestiunea creanelor la ntreprindere; studierea
aspectelor teoretice i practice ale gestiunii creanelor, analiza i generalizarea documentelor
primare i generalizatoare. O ntreprindere poate avea, concomitent, atat creane asupra unor
clieni, contabilizate n activul bilanului, cat i credite primite de la diveri furnizori
contabilizate n pasivul bilanului. n acelai timp, exist o coresponden contabil perfect ntre
aceste conturi: o crean-client sau un drept de crean pentru o ntreprindere nseamn o
obligaie de plat sau un credit-furnizor pentru ntreprinderea corespondent i invers.

1.2.

Structura creantelor fiscale

Creantele fiscale pot sa apara din subventii de primit de la bugetul statului precum si

prin varsaminte varsate n plus. Creanele reprezint drepturi juridice ale ntreprinderii de a primi
la scadena stabilit n contracte o sum de bani sau alte valori de la peroane fizice sau juridice.
Ele constituie o parte a activelor i se nregistreaz n bilantul contabil. Creanele se evalueaz la
valoarea nominal. Creanele n valut strin se nregistreaz pe cont n valut naional la
cursul de schimb valutar stabilit la data apariiei acestora.
n practica economic se ntalnesc diverse feluri de creane, care se clasific dup
urmtoarele criterii:
1) coninutul economic;
2) termenul de achitare;
3) gradul de asociere;
Dup continutul economic creanele se mpart n:
comerciale;
privind avansurile acordate;
creante ale bugetului (datoriile bugetului fa de ntreprindere);
creante ale personalului (datoriile personalului fa de ntreprindere pentru
mprumuturi, avansuri, mrfuri),
Dup termenul de achitare creantele se deosebesc:
creane pe termen lung (cu termen de stingere mai mare de 1 an);
creane pe termen scurt (termen de stingere nu mai mare de 1 an).
Dup gradul de asociere creantele se deosebesc astfel:
creane ale prilor nelegate;
creane ale prilor legate (ale ntreprinderilor asociate, ale ntreprinderilor-fiice).

Componena, modul de formare i stingere a creanelor sunt reglementate de prevederile

S.N.C. 5 Prezentarea rapoartelor financiare, S.N.C. 17 Contabilitatea arendei (leasingului),
S.N.C. 18 Venitul.

Formulele contabile la crearea creantelor

nregistrarea creanei i venitului din livrarea de mrfuri i produse finite, prestarea serviciilor:
Dt

221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale

Ct

611 Venituri din vnzri

Ct

534 Datorii privind decontrile cu bugetul

Formulele contabile la incasarea creantei

ncasarea creanei cu mijloace bneti:
Dt

242 Cont de decontare;

Dt

241 Casa;

Dt

243 Cont valutar"

Ct

221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale

Micorarea creanei prin trecerea n cont a avansului primit:

Dt 523 Avansuri pe termen scurt primite
Ct 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale
Achitarea creanei pe seama datoriei fa de furnizori n cazul decontrilor prin compensare
reciproc:
Dt 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
Ct 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale
Anularea creanei la expirarea termenului de prescripie:
Dt 712 Cheltuieli comerciale
Ct 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale

1.3.

Clasificarea creanelor fiscale

Creantele se clasifica dupa mai multe criterii, respectiv dupa:

a) natura creditelor acordate clientilor de catre furnizor:

creante din vanzari pe credit comercial.

creante din vanzari pe credit cambial.

b) data la care se face decontarea:

creante exigibile (cu termen de incasare).

creante neexigibile (fara termen stabilit pentru incasare).

creante neincasate la termen.

Creantele de incasat de la clientii unitatii reprezinta contravaloarea vanzarilor de bunuri si

a lucrarilor executate si a serviciilor prestate, neachitate de acestia. Contabilitatea creantelor
comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din Grupa 41 Clienti si conturi asimilate este
structurata pe 3 conturi sintetice de gradul I cu functie de active.
n structura creanelor se includ:
Creane comerciale;
Sume de ncasat de la entitile afiliate;
Sume de ncasat de la entitile de care compania este legat;
Alte creane;
Capital subscris i nevrsat .
In funtie de moneda in care se formeaza:
creante in devize;
creante in lei;
In functie de termenul de plata, respectiv de incasare, creantele se clasifica astfel:
pe termen lung ( peste 5 ani);
pe termen mediu ( intre 1 an si 5 ani);
9

 pe termen scurt ( sub 1 an)

CAPITOLUL II
EVIDENTA CREANTELOR FISCALE

Creanele fiscale reprezint obligaiile persoanelor fizice sau juridice fa de ntreprindere

pentru produsele, mrfurile vndute, serviciile prestate. Acestea apar atunci cnd momentul
realizrii produselor sau prestrii serviciilor nu coincide cu momentul ncasrii mijloacelor
bneti. Evidena analitic a creanelor se ine pe fiecare debitor, pe termeni de formare i de
achitare a creanelor. Evidena sintetica a creanelor se ine n conturile de activ 221 Creane pe
termen scurt aferente facturilor comerciale, 223 Creane pe termen scurt a prilor legate. n
debitul acestor conturi se reflect valoarea produselor, mrfurilor vndute i serviciilor prestate
cu achitare ulterioar, inclusiv TVA, iar n credit achitarea acestei valori. Soldurile acestor
conturi sunt debitoare i reprezint mrimea creanelor pe termen scurt la sfarsitul perioadei de
gestiune i se reflect n capitolul 2 al Bilanului contabil.
La formarea creanelor financiare se ntocmesc formulele contabile:
debit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate la valoarea de vnzare a produselor,
mrfurilor, serviciilor, inclusiv TVA,
credit contul 611 Venituri din vnzri la suma venitului obinut din vnzarea
mrfurilor, prestarea serviciilor (fr TVA).

Termenul de prescripie ncepe sa curg de la data cand obligaia devine exigibila, adic
odat cu expirarea termenului de scaden. Creanele dubioase se stabilesc n urma efecturii
inventarierii creanelor i datoriilor n conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la
modul de efectuare a inventarierii aprobat prin Ordinul Ministerului de Finane nr. 27 din
28.04.2004.
10

Documentele necesare pentru decontarea creanelor dubioase sunt: lista de inventariere a

creanelor i datoriilor, procesul verbal privind rezultatele inventarierii, ordinul conductorului
ntreprinderii si confirmarea organului de drept privind nerambursarea datoriei (este necesar
pentru deducerea creanei n scopuri fiscale). Rezervele privind creanele dubioase se formeaz
din contul cheltuielilor comerciale concomitent cu constatarea veniturilor i cheltuielilor din
vanzri.
n scopuri de impozitare creana se consider dubioas dac corespunde condiiilor
stabilitate n punctul 32 articolul 5 din Codul fiscal, i anume n cazurile n care:

agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;

persoana juridic sau fizic care desfoar activitate de ntreprinztor, declarat

insolvabil, nu are bunuri;

persoana fizic care nu desfoar activitate de ntreprinztor i gospodria rneasc (de

fermier) sau ntreprinztorul individual nu are, n decurs de 2 ani din ziua apariiei;

persoana fizic a decedat i nu mai exist persoane obligate prin lege s onoreze
obligaiile acesteia;

persoana fizic, inclusiv membrii gospodriei rneti (de fermier) sau ntreprinztorul
individual, care i-a prsit domiciliul nu poate fi gsit n decursul termenului de
prescripie stabilit de legislaia civil;

2.1. Contabilitatea creantelor fata de clienti

Pentru a-si realiza obiectul de activitate n vederea obtinerii de profit, orice ntreprindere
cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza n mod curent
tranzactii de cumparari si vnzari de bunuri si servicii. Operatiile curente de cumparari si vnzari
de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza
politicilor de cumparari si vnzari stabilite de managerii ntreprinderii. Specificam faptul ca n
contabilitate se nregistreaza doar creantele certe fata de furnizori/creante, care apar o data cu
ntocmirea facturii.

11

Achitarea creanelor comerciale se nregistreaz prin formulele contabile:

a) achitarea creanelor cu mijloace bneti:
-

debit conturile 241 Casa, 242 Conturi curente n valut naional, 243 Conturi
curente n valut strin,

credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate

b) achitarea creanelor prin schimb cu alte active:

-

debit conturile 111 Active nemateriale, 123 Mijloace fixe, 211 Materiale, 213
Obiecte de mic valoare i scurt durat, 217 Mrfuri etc.

credit contul 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223 Creane
pe termen scurt ale prilor legate
Stingerea creanelor comerciale pe termen scurt pe seama avansurilor primite se reflect

prin formula:
-

debit conturile 523 Avansuri pe termen scurt primite,

credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate
Stingerea creanelor comerciale pe termen scurt pe seama datoriilor pe termen scurt fa

de furnizori i antreprenori:
-

debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii
pe termen scurt fa de prile legate, 539 Alte datorii pe termen scurt

credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate

12

Decontarea creanelor comerciale dubioase pe termen scurt se reflect prin formulele contabile:
a) din contul rezervei create:
- debit contul 222 Corecii la creane dubioase
- credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate
b) fr crearea rezervei:
- debit contul 712 Cheltuieli comerciale
- credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate
Contul 222 Corecii la creane dubioase este destinat pentru reflectarea rezervelor
pentru creanele dubioase. Acest cont este de pasiv i de aceea n credit se reflect formarea
rezervei privind creanele dubioase, iar n debit utilizarea ei pentru decontarea sumelor creanelor
dubioase. Soldul acestui cont este creditor i reprezint suma rezervelor neutilizate la sfarsitul
perioadei de gestiune i se reflect n capitolul 2 al Bilanului contabil cu semnul minus.
Necesitatea crerii acestor rezerve decurge din principiile prudenei i concordanei de constatare
a veniturilor i cheltuielilor, iar scopul crerii acestora este compensarea pierderilor posibile ce
pot fi obinute de ntreprindere n rezultatul neachitrii creanelor de ctre cumprtori pentru
mrfurile vndute i serviciile prestate. Aceste creane se mai numesc creane dubioase. Creana
se consider dubioas dac termenul de prescripie a acesteia a expirat i ea nu are acoperire
garantat.
2.2. Contabilitatea creantelor pe termen scurt
Contabilitatea sintetica a relatiilor de decontare de natura creantelor pe termen scurt si a
operatiunilor asimilate acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor de pasiv din clasa a patra din
Planul General de Conturi Conturi de terti. Toate aceste conturi reflecta datoriile/creantele pe
termen scurt, tocmai pentru ca exigibilitatea lor este pna la un an.
13

Pentru realizarea obiectului lor de activitate entitatile intra n relatii cu diferite persoane
fizice si juridice care n contabilitate se numesc terti. Aceste relatii se reflecta n contabilitate sub
forma datoriilor si creantelor a caror durata nu depaseste de regula un an.
Creantele sunt drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori anumite sume de
bani, bunuri sau servicii. Debitorul este persoana care a primit o valoare economica si urmeaza
sa dea un echivalent valoric sau o contraprestatie. Creantele se reflecta n contabilitate din
momentul crearii dreptului fata de terti pna n momentul stingerii lor.
2.3. Contabilitatea creantelor privind decontarile cu bugetul
Creanele bugetului fa de ntreprindere apar n urmtoarele situaii:

TVA spre trecerea n cont

Dt 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul
Ct 534 Datorii privind decontrile cu bugetul

TVA spre restituire

Dt 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul
Ct 534 Datorii privind decontrile cu bugetul

TVA de la avansul primit

Dt 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul
Ct 534 Datorii privind decontrile cu bugetul

Plata n avans al impozitului pe venit

Dt 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul
Ct 242 Cont curent n valut naional
Dt 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul
Ct 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale
Ct 223 Creane pe termen scurt ale prilor legate
Ct 228 Creane pe termen scurt privind veniturile calculate
14

Ct 229 Alte creane pe termen scurt

2.4. Contabilitatea creantelor pe termen scurt ale personalului
Creanele personalului fa de ntreprindere pot aprea n urma operaiilor ce se refer la
Acordarea salariului n avans;
-

acordarea avansurilor spre decontare;

mrfurile vndute n credit;

recuperarea daunei materiale;

alte operaii, cum ar fi plata pensiilor alimentare i altor titluri executorii, plata serviciilor
comunale i locative etc.
Creanele pe termen scurt ale personalului se reflect n contul de activ 227 Creane pe

termen scurt ale personalului. n debit se reflect nregistrarea creanelor pe termen scurt ale
personalului fa de ntreprindere. n credit achitarea creanelor pe termen scurt ale personalului.
Soldul este debitor i reprezint datoriile personalului fa de ntreprindere la finele perioadei de
gestiune. Evidena analitic a creanelor pe termen scurt ale personalului se ine pe fiecare
debitor, pe felul de creane, pe termenul de apariie i achitare a acestora. Acordarea avansurilor
personalului n contul salariului se reflect prin formula contabil:
Dt

227 Creane pe termen scurt ale personalului

Ct

241 Casa

Ct

242 Cont de decontare

Dup calcularea salariului are loc compensarea avansurilor acordate salariailor n

limitele remuneraiilor calculate:
Dt

531Datorii fa de personal privind retribuirea muncii

Ct

227 Creane pe termen scurt ale personalului

Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans, li se

elibereaz avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, n special, acoperirii
cheltuielilor de deplasare care includ:

cheltuieli de cltorie (costul biletelor de cltorie tur-retur);

15

cheltuieli privind cazarea;

2.5. Contabilitatea diferentelor la decontarea creantelor

Relatiile comerciale dintre furnizor si cumparator conduc, in unele cazuri, la diferente
constatate cu ocazia receptiei de catre cumparator a bunurilor primite de la funizor. Aceste
diferente pot fi: in minus si in plus.
Daca la receptie se constata diferente in minus acestea vor fi reflectate ca o creanta fata
de delegat urmand a fi incasata de la acesta. In acest caz, inregistrarile in contabiliate vor avea
loc doar in contabilitatea cumparatorului.
Achizitia marfurilor cu evidentierea creantei fata de delegat:
%

401 Furnizori

371 Marfuri
4426 Tva deductibila
4282

Alte creante in legatura cu personalul

evidentierea TVA ce va fi incasata de la salariati

4282 Alte creante in legatura cu personalul

4427 TVA colectata

incasarea salariatului:
5311 casa in lei

4282 Alte creante in legatura cu personalul

daca initial nu se cunoaste vinovatul:

%

401 Furnizori

371 Marfuri
16

4426 TVA deductibila

473 Decontari din operatii in curs de clarificare

ulterior se descopera ca salariatul este vinovat:

4282 Alte creante in legatura cu personalul= 473Decontari din operatii in curs de clarificare

retinerea diferentei pe statul de salarii:

421 Personal salarii datorate

4282 Alte creante in legatura cu personalul

evidentierea creantei privind TVA ul:

461 DebitorI diversi

4427 TVA colectata

incasarea creantei:
5311 Casa in lei

461 Debirori diversi

Daca autorii prejudiciului raman necunoscuti si dupa expirarea termenului de prescriptie

extinctiva (3 ani), valoarea prejudiciului se va trece pe pierderi din debitori diversi:
654 Pierderi din creante

461 Debitori diversi

n conformitate cu articolul 116 al Codului Fiscal se permite trecerea n cont a sumei

TVA achitate aferente livrrii efectuate care ulterior a fost declarat drept datorie compromis
conform legislaiei. Astfel, modul de reflectare a TVA aferent creanelor dubioase n contabilitate
depinde de faptul dac creana este recunoscut ca datorie compromis n scopuri fiscale sau nu
i anume de faptul dac se ndeplinesc condiiile prevzute de alineatul (1) articolul 31 al
Codului Fiscal (existena confirmrii organului de drept privind nerambursarea datoriei).

17

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
CREANTELE FISCALE LA SC ALBUS ABC SRL
Pentru prezentarea studiului de caz am ales societatea S.C. ALBUS ABC S.R.L. tinand
cont si de tema lucrarii mele Creantele fiscale. Societatea comerciala ALBUS ABC SRL s-a
constituit in anul 1995, este persoana juridica romana cu capital integral privat si isi desfasoara
activitatea conform legislatiei romane si a statutului intocmit de administrator in calitate de
asociatul unic. Sediul societatii se afla in localitatea Salonta strada Tincii nr.14 judetul Bihor.
Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, sub numarul: J05/96/1995, iar
codul unic de inregistrare atribuit societatii este R 3651224. Capitalul social este de 2.000 lei, in
numerar, format din 40 parti sociale a cate 50 lei fiecare. Durata de functionare a societatii
comerciale este nelimitata incepand cu data inmatricularii in Registrul Comertului.
Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia
primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii, respectiv inmatricularii, potrivit
legii, la oficiul registrului comertului. Obligatiile sociale sunt garantate cu capitalul social, iar
asociatul unic raspunde in limita sumei reprezentand partile sociale pe care le detine, aceasta
fiind o caracteristica a formei juridice pe care o are unitatea, de societate cu raspundere limitata.
Obiectul de activitate al societatii comerciale ALBUS ABC SRL consta in comert cu
amanuntul cu produse alimentare si nealimentare. Dezvoltarea continua a societatii se datoreaza
in mare parte organelor de conducere care dau dovada de abilitate, care este indispensabila intr-o
economie de piata. Obiectivul unitatii ,de a obtine profit ,este realizat printr-un rulaj mare de
marfa dar cu un adaos comercial redus. In vedera realizarii obiectului lor de activitate, orice
agent economic cu scop lucrativ efectueaza in mod obisnuit operatiuni de aprovizionare si
desfacere, operatiuni prin intermediul carora se realizeaza functia comerciala a intreprinderii.
Operatiunile curente ce se nasc intre intreprindere si tertii comerciali genereaza creante.
Reflectarea in contabilitate a creantelor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 40
Furnizori si conturi asimiate.

18

Creantele creeaza un impact asupra intreprinderii, atat prin modul de evaluare, dar mai
ales prin atasarea la exercitiile financiare corespunzatoare. Evaluarea creantelor se face diferit si
anume:
-

la intrarea in gestiune, la valoarea nominala evidentiind valoarea probabila de incasat;

la inventariere, la valoarea probabila de incasat, evidentiind riscul de neancasare prin

constituirea unui provizion, iar cresterea valorii nominale de incasare prin inregistrarea
unui venit corespunzator.
Suma total a creanelor i pierderile aferente creanelor dubioase ale ntreprinderii SC

SLBUS ABC SRL sunt prezentate in cele ce urmeaza:

Anul

Suma vnzrilor nete, lei

Suma pierderilor aferente creanelor dubioase, lei

2012

270 000

8 900

2013

310 000

9 250

2014

3 000

7 320

Total

885 000

25 470

Cota medie a pierderilor eferente creanelor dubioase constituie 2,88 % (25 470 lei : 885
000 lei x 100). Soldul creanelor comerciale la 31 decembrie 2003 constituia 320 000 lei , iar
reducerile de pre acordate 8 900 lei. Eventualele pierderi aferente creanelor dubioase vor fi
egale cu 8960 lei [(320 000 lei 8 900 lei) x 2,88 : 100]. Constituirea rezervelor privind
creanele dubioase se nregistreaz prin formula contabil:
-

debit contul 712 Cheltuieli comerciale;

credit contul 222 Corecii la creane dubioase.

Diminuarea valorii nominale la rambursare, in varianta in care are un caracter definitiv,

va conduce la inregistrarea de prierderi, iar cand nu are un caracter ireversibil, va determina

constiutirea unui provizion pentru depreciere care va genera o cheltuiala ce va influenta
rezultatul contabil. O problema deosebit de importanta cu implicatii fiscale si cu influente majore
asupra gestiunii intreprinderii o reprezinta atasarea creantelor si datoriilor la exercitiul financiar
corespunzator.
19

Daca la intocmirea situatiilor financiarea anuale se constata creante in devize, acestea vor
da nastere unor diferente de curs valuatar care se vor evidentia in contul de rezultate astfel: cele
favorabile la venituri si cele nefavorabile la cheltuieli. La decontarea creanelor compromise din
contul rezervei create n acest scop se ntocmete formula contabil:
-

debit conturile 222 Corecii la creane dubioase;

credit contul 221 Creane pe termen scurt privind facturile comerciale

Soldul contului 222 Corecii la creane dubioase la 1 ianuarie 2014 constituia 560 lei.

Pe parcursul anului 2014 au avut loc urmtoarele operaiuni economice:

formarea rezervei privind creanele dubioase:

debit contul 712 Cheltuieli comerciale 10 000 lei

credit contul 222 Corecii la creane dubioase 10 000 lei

anularea creanelor dubioase pe seama rezervei create:

debit contul 222 Corecii la creane dubioase 4 000 lei

credit contul 221 Creane pe termen scurt privind creanele comerciale 4000 lei

restabilirea creanei ntreprinderii SC ALBUS ABC SRL declarat anterior insolvabil:

debit contul 221 Creane pe termen scurt privind creanele 2 000 lei;

credit contul 222 Corecii la creane dubioase 2 000 lei

Soldul contului 222 Corecii la creane dubioase la 31 decembrie 2014 va fi egal cu 8

560 lei (560 lei+10 000 lei+2 000 lei-4 000 lei). Furnizorul livreaza clientului produse finite,
respectiv marfuri (pentru client) la pretul de vnzare de 3.000 lei + TVA. Pe factura se
nregistreaza urmatoarele reduceri: rabat 5% si remiza 10%. Ulterior, furnizorul acorda clientului
un scont de 2% pentru achitarea prin banca a facturii nainte de scadenta nscrisa n contract.
Pretul de nregistrare la furnizor al produselor livrate este de 2.100 lei. Calculati:
rabatul, remiza, TVA calculata la ultimul net, totalul facturii

rabat = 5% * 3.000 = 150

20

 reducerea financiara bruta, din care:

remiza = 10% * (3.000-150) = 285

factura neta = 3.000 150 285 = 2.585

TVA aferenta scontului;

TVA = 2.585 * 19% = 487,35

Total factura = 2.585 + 487,35 = 3072,35

Scopul societatii este atat realizarea unor costuri unitare minime, cat si obtinerea
castigului maxim, determinat de diferenta dintre incasarile realizate si costurile inregistrate. In
practica s-a constat ca, dimensionarea optima a intreprinderii este conditionata

de natura

desfacerii, respectiv de capacitatea de absorbtie a pietei pentru produsele fabricate. Drept urmare,
determinarea marimii optime a intreprinderiii trebuie sa armonizeze atat sfera produtiei cat si cea
a desfacerii.
Problematica eficientei economice este abordata in toate activitatile in cadrul carora se
produc bunuri economice. Eficienta economica are diferite forme de exprimare in furntie de
factorii de productie care contribuie la obtinerea efectelor economice. Pentru o gestiune
financiara mai buna propun utilizarea mai eficienta a creditului funizor, in sensul majorarii
termenelor de plata si a platii mai rapide a facturilor funizorilor care acorda o reducere
semnificativa.
Pentru o mai buna demergere a firmei propun:

sa-si mareasca spatiul comercial;

sa se aprovizioneze ritmic cu marfuri alimentare si nealimentare solicitate de

clientela locala;

personalul firmei sa fie recalificat;

sa aplice reduceri in perioadele de sezon la marfurile corespunzatoare;

sa aplice tehnici moderne de marketing management,reclama ritmica a marfurilor

prin mass-media (ziarul municipiului Salonta), TV locala, panouri publicitare.
21

CONCLUZII

Creanele constituie o parte a activelor care trebuie achitate ntreprinderii de ctre alte
persoane fizice i juridice la scadena stabilit prin condiiile contractului, cambiei sau ale actelor
normative. Creanele ntreprinderii se reflect n contabilitate la valoarea lor nominal. Creanele
n valut strin se nregistreaz i se reflect n rapoartele financiare n valut naional, la
cursul de schimb valutar la data apariiei acestora.
Creanta reprezinta contrapartida unei datorii si se concretizeaza n dreptul de a pretinde
plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu, executia unei lucrari. Titularul
unei creante este numit, n mod generic, creditor. n desfasurarea activitatii sale, entitatea nregistreaza creante n relatiile cu clientii (creante-clienti, efecte de primit), cu debitorii, cu
personalul, cu bugetul statului (TVA de recuperat, varsaminte de impozite peste suma reala), cu
bugetul asigurarilor sociale, precum si n cadrul grupului, cu asociatii, cu subunitatile si chiar cu
furnizorii (furnizori-debitori). n baza contabilitatii de angajamente, entitatile trebuie sa
evidentieze n contabilitate toate veniturile si cheltuielile, respectiv creantele si datoriile rezultate
ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
Toate creantele si datoriile trebuie nregistrate distinct n contabilitate, pe baza de
documente justificative. Eventualele compensari ntre creante si datorii fata de aceeasi entitate
efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi nregistrate numai dupa contabilizarea
veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare. Aplicarea principiului independentei exercitiilor
impune delimitarea pentru fiecare exercitiu a tuturor cheltuielilor si veniturilor ce apartin
exercitiului respectiv. n clasa conturilor de terti ntlnim, astfel, conturi de regularizare ce pot fi
asimilate unor creante si, respectiv, datorii ale exercitiului curent fata de exercitiul urmator.
Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de ncasare sau
de plata. Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare. Creantele si
datoriile n valuta, rezultate ca efect al tranzactiilor entitatii, se nregistreaza n contabilitate att
n lei, ct si n valuta. n vederea aplicarii regulilor privind contabilizarea operatiunilor n valuta,
22

creantele si datoriile exprimate n lei, a caror decontare se face n functie de cursul unei valute,
sunt asimilate elementelor exprimate n valuta.

BIBLIOGRAFIE

1. Camenita, D., Belean,

P., Nicolaescu, C., 2000, Bazele contabilitatii, Arad, Editura

Multimedia;
2. Cernusca L. 2003 Contabilitatea aprofundata, Editura Mitron, Timisoara;
3. Feleaga, N., Malciu, L., 2005, Contabilitate financiara, o abordare europeana si
internationala, Bucuresti, Editura Infomega;
4. Feleaga, N., Ionascu, I., 1998, Tratat de contabilitate financiara (volumul I), Bucuresti,
Editura Economica;
5. Nicolaescu, C., 2001, Contabilitate financiara (volumul I), Timisoara, Editura Mirton;
6. dr. Felicia Ineovan, dr. Dumitru Cotlet Contabilitatea financiara, , etc, Ed. Mirton 2007;
7. Dorel Mates, Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii, , editura Mirton
2006;
8. Dorel Mates, Contabilitatea intreprinderii aplicatii practice , Editura Mirton 2007;
9. Ion Peres, Dorel Mates, Leonora Cauciuc, Anda Iosif, Carmen Bazele contabilitatii,
Imbrescu 2009;
10. Dorel Mates, Contabilitatea financiara a intreprinderii, 2007;

23

24