Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
11
medic
ala
SEMIOLOGIA APARATULUI
DIGESTIV
digestiv
4. Sindroame digestive
5. Metode complementare de investigare
Durerea
Tulburarile instinctului alimentar
Greata si varsaturile
Hemoragia digestiva
Icterul
Edemul
Setea
Sughitul
Meteorismul abdominal
2.Hiporexia
3.Hiperorexia
Nemotivat= bulimia
Motivat = diabet
Cauze:
-boli gastrice: gastrite cronice, neoplasm;
-suferine hepatobiliare: hepatite cronice, ciroze, sindroame icterice;
-boli endocrine: hipotiroidism, insuficien hipofizar, boala Addison
(insuficien CSR);
-boli infecioase, febrile, TBC;
-intoxicaii:
-endogene: uremie, acidocetoz diabetic;
-exogene: etilism cronic, abuz de medicamente;
-boli hematologice:
-anemie (prin deficit de Fe, Vitamina B12);
-limfoleucoz, boli mieloprofiferative;
-neoplasm cu diferite localizri;
-boli psihice: -anorexia mental a tinerelor fete;
-psihonevroze;
-psihoza bipolar( maniaco-depresiv), schizofrenie
Saietate precoce
Simptom caracterizat prin apetit pstrat (chiar
exagerat la nceputul mesei), urmat de senzaia
de saietate dup primele nghiituri.
Cauze:
- bolile n care este diminuat capacitatea de
rezervor a stomacului (rezecie gastric,
neoplasm gastric infiltrativ linita plastic).
Hiperorexia
Creterea apetitului.
Bulimia = foame intens, de nestpnit.
Cauze:
-graviditate (fiziologic);
-boli: -diabetul zaharat;
-tumorile pancreatice secretoare de insulin;
-hipertiroidism;
-infestaii parazitare;
-boli psihice;
Polifagia = consumul unei cantiti mari de alimente, cu
apariia tardiv a senzaiei de saietate.
Parorexia
apetitul viciat (preferine pentru alimente mai
neobinuite
ingerarea de substane
improprii circuitului alimentar tulburri psihice.
Exemple:
-pmnt (geofagie);
-pr (tricofagie);
-excremente (coprofagie);
-ghea (pica);
3. Greata si varsaturile
Clasificarea semiologica a
varsaturilor
Periferice: precedate de greata
Centrale: spontane, in jet
Greaa i vrsturile
Analiza semiologic
Anamneza stabilete :
- caracterul -acut;
-cronic;
-frecvena;
-durata i severitatea (numrul de vrsturi, cantitatea);
-momentul apariiei n raport cu actul alimentar;
-aspectul lichidului;
-fenomenele de acompaniament;
-consecinele asupra strii bolnavului;
Frecvena vrsturilor
ocazionale (migren, ru de micare);
repetate (stenoza piloric);
incoercibile (disgravidie, intoxicaii grave, ileus )
Orarul vrsturilor
matinale: sarcin, etilism cronic, uremie;
intraprandiale sau imediat postprandiale: afeciuni
psihice: isterie, bulimie;
postprandiale tardive: stenoz piloric
- coninut n alimente ingerate cu cteva ore / zile,
- parial digerate,
- miros fetid,
- vrstura calmeaz durerea i este provocat de bolnav
n acest scop;
Cantitatea
mic i repetat sarcina, nevroze
abundent - stenoza piloric
variabil:
alimentare:
Coninutul
stenoza piloric;
bilioase:
apoase:
purulent:
fecaloide:
snge =
hematemez:
-rou cheaguri;
-za de cafea;
Mirosul
acid, penetrant: boala ulceroas;
fecaloid: ileus, peritonit;
indus artificial de o substan odorizant ingerat (alcool,
insecticide, organofosforice, clor etc.);
amoniac n Insuficienta renala,
aceton n DZ decompensat;
cauze de greata:
Digestive: majoritatea afeciunilor
Neurologice: migrena, vertij
Psihogena
Infectioase: meningita, HIC
Sarcina
Rau de miscare
Renale: colica, IRC
Etilism acut
Medicamente: metronidazol
cauze de varsatura:
1. Digestive:
UG, UD, SP, gastropareza
Ocluzie intestinal
Apendicita
Hepatita acuta
Colica biliara
Pancreatita acuta
Peritonita
Cancere digestive
cauze de varsatura:
2. Extradigestive:
Neurologice: HIC, epilepsie, migrena, HTA
Toxice: medicamente, alimentare
Metabolice: uremie, cetoacidoza
Renale: colica, IRC, IRA
Obstetricale: sarcina
Ginecologice: anexite, T. pelvine
C-V: IMA
Psihiatrice: nevroze, anorexie mintala
Complicatiile varsaturilor
Respiratorii prin aspiratie traheo-bronsica BP,
pneumonii, stop respirator, atelectazie
Mecanice: ruptura esofagului, sdr. Mallory Weiss
Metabolice: deshidratare, dezechilibre
electrolitice
4. Hemoragia digestiva
Forme de manifestare a HDS:
Hematemeza
Melena
Hematochezie
Rectoragie
Hemoragie cu singe visiniu
Melena
cauze
HDS:
Ulcere esofagiene, gastrice sau duodenale
Varice esofagiene
Gastrita hemoragica
Sindrom Mallory Weiss
Cancere
Hemobilia
ULCER ESOFAGIAN
HEMORAGIC
ADENOCARCINOM N
ESOFAGUL BARRETT
VARICE ESOFAGIENE
GASTRIT HEMORAGIC
HEMOBILIE
ANGIODISPLAZIE
-CAPSULOENDOSCOPIE
cauze
HDI:
Tumori
Hemoroizi
Fisuri anale
BII
Diverticulite
Polipi
COLITA ULCEROAS
DIVERTICUL COLON
HEMORAGIC
ANGIODISPLAZIE DE COLON
HEMORAGIC
HEMOROIZI INTERNI
HEMORAGICI
ADENOCARCINOM DE COLON
Alte cauze
Purpura Hennoch-Schonlein
Leucemii
Boala Rendu-Osler
Trombopenii
Soc
IRA
Hemofilie
Accidente de anticoagulare
CID
Aspect clinic
Paloare
Simptome de anemie acuta sau cronica:
dispnee de efort, astenie, sincope
Soc hemoragic: puls mare, TA mica
Simptome si semne ale bolii de baza
Diagnostic diferential
Hemoptizie
Epistaxis inghitit
5. Icterul
= coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor
secundar creterii concentraiei serice a bilirubinei
peste valoarea de 2 mg% (34 mol/ml).
Taxonomie: subicter/icter
carotenodermie
Poate asocia:
Leziuni de grataj
Semne clinice de afectare hepatica
clasificare
Prehepatic/hemolitic
Hepatic/parenchimatos
Posthepatic/obstructiv
ICTERUL PREHEPATIC
distrugere excesiv a eritrocitelor
creterea bilirubinei neconjugate
Simptomatologie
ICTERUL HEPATOCELULAR
Cauze
Simptomatologie
icter de intensitate variabil
semnele afeciunii hepatice
emonctorii culoare variabil
ICTERUL POSTHEPATIC
Cauze: obstacol pe cile biliare
intrahepatice
extrahepatice
Benigne
Maligne
Tablou clinic
icter intens,
prurit,
scaune acolice (absena stercobilinogenului)
urini hipercrome (bilirubinurie)
diaree (steatoree);
tulburri n absorbia vitaminelor liposolubile
Nuantele
icterului
Nuana i intensitatea icterului pot sugera tipul de icter:
icter puin intens, FLAVIN = icter hemolitic: icter puin intens (palid
ca lmia)
icter cu nuan rocat, roie-portocalie RUBIN = icter hepatitic
icter intens cu nuan verzuie, VERDIN = icter colestatic (obstructiv)
icter cu nuan teroas, (verzui pmntie) MELAS = neo de cap de
pancreas
SINDROMUL ICTERIC
reinei !
Importan practic deosebit:
vrsta
semnele de anemie
splenomegalia izolat
emonctoriile
tipul bilirubinei
Ecografia
6. Edemul
In bolile digestive:
Hepatic
Carential
Renal
Cardiac
Limfatic
7. Setea
=nevoia de a bea lichide insotita de
uscaciunea mucoasei bucale
Polidipsie: deshidratari
Oligodipsia: hiperhidratare extracelulara,
leziuni SNC
Dipsofobia: rabie
8. sughitul= singultus
= inspir brusc i scurt terminat cu un mic zgomot laringian
(hc)
Tumori sau diverticuli
esofagieni
Distensie gastrica
Hernie hiatala
UG, UD
NG
Ocluzie intestinala
Peritonita
Apendicita
Colecistite
Parazitoze
Supuratii abdominale
Etilism acut
Intoxicatii
Tumori cerebrale
HIC
Nevroze
Acidoza diabetica sau
uremica
9. Meteorismul abdominal
=cresterea volumului de gaz intestinal
Originea gazelor:
1.
2.
Clasificare:
1. Sediu: localizat sau genaralizat
2. Intensitate: usor, moderat sau sever
3. Orar: postprandial sau permanent
Mecanisme de producere:
Ingestie exagerata
Exces de productie
Insuficienta eliminare sau resorbtie
Clinic obiectiv:
Inspecie marirea de volum a abdomenului
Palpare elastic sau sub tensiune
Percuie hipersonoritate timpanica
Ascultaie zgomote hidro-aerice
1. Topografie abdominala
Hipocondrul sting
LD hepatic
Colecistul
Unghiul hepatic al
colonului
RD
LS hepatic
stomac
Hilul hepatic
Duoden I
Pancreas cefalocorporeal
Trunchi celiac
Plex solar
Flancul drept
Mezogastru
Flancul sting
Jejun
Ileon
Colon ascendent
Colonul descendent
Fosa iliaca dr
Hipogastru
Cec
Apendice
Anexa dreapta
Ileon
Recto-sigmoid
Vezica urinara
Uter/prostata
Colon sigmoid
Anexa stng
2. Examenul general
Starea generala:
Influentata: ocluzie intestinal, peritonite,
cancere, ciroza hepatic
Coma: hepatica, metabolice
Etilism acut
Starea de nutritie
Casexie: cancere, malabsorbtie, stenoze
esofagiene, pilorice
Adenopatii: Virchow-Troisier
Tromboflebita migratorie: N pancreas
Tegumente: hemocromatoza, icter, paloare,
Cicatrice cheloida
Cancerul gastric
avansat- nodulul
Mary-Joseph sister
2.asimetrica/localizata
Tumori
Meteorism localizat
Sarcina la nceput
Organomegalie
Hernii/eventratii
Panicul adipos
ascit
hepatomegalia
Hernie ombilicala
colecist
Participarea abdomenului la
miscarile respiratorii
Imobilitate respiratorii = iritatie
peritoneala
Generalizata = peritonite generalizate
(abdomen de lemn)
Localizate = plastroane
Palparea
Cea mai importanta metoda de examen clinic
abdominal
1.
2.
Superficiala
Profunda
Palparea profund
Metode:
Monomanuale: clasica, acrosaj, digitala,
semnul Murphy, semnul CourvoisierTerrier
Bimanuale: clasica, acrosaj, balotare,
compresiva (RHJ)
Indiferent care si cum cea mai buna
este cea care ofera cele mai multe
informatii
Relatii patologice
Organomegalii: hepatomegalia, splenomegalia, etc
Tumori: localizarea, marimea, consistenta,
suprafata, sensibilitatea, fixitatea
Zone impastate: inflamatii
Sensibilitatea
Clapotajul
Fluctuenta
Orificii herniare
Palparea ficatului
apreciaz
Volum ( , )
sensibilitate
consisten
suprafa
margine anterioar
Procedeul monomanual
Procedeul policelui
. Procedeul Gilbert
Procedeul Mathieu
PALPAREA FICATULUI
tehnici uzuale
Palparea colecistului
Manevra Murphy
Palparea colecistului
procedeul Chiray i Pavel
= palparea colecistului n
decubit lateral stng (sau
n poziie eznd cu
corpul flectat anterior).
Are ca obiectiv creterea
eficienei tehnicii de
palpare a colecistului
Palparea pancreasului
dificil.
Metoda GROTT
bolnavul a jeun, intestinul golit
manevr algoprovocatoare:
pacient n decubit dorsal cu genunchii flectai,
cu un sul sau pumnii plasai n regiunea lombar;
palparea corpului pancreatic mono sau bimanual
prin plasarea minii examinatoare la nivelul marginii
externe a marelui drept abdominal stng,
ptrunznd ct mai profund n cavitatea
abdominal.
MANEVRA GROTT
Percutia
Pozitia = ca si la palpare
Digito-digitala
Normal = sunet sonor timpanic
Patologic:
Hipersonoritate: OI, dilatatie, pneumoperitoneu
Matitate: ascita, T, glob vezical, sarcina, organomegalie
Semnul ghetarului
PERCUIA FICATULUI
tehnic
-determinarea marginii superioare
-spaiul V - linia parasternal i mamelonar
-spaiul VII - linia axilar ant
-spaiul X - linia scapular.
PERCUIA FICATULUI
mrirea matitii hepatice
hepatomegalie
pleurezie dreapt
atrofia ficatului,
emfizem
sindrom Chilaiditi;
EXAMENUL FICATULUI
reinei !
Examenul ficatului
Limite
Percuia+palparea:
Semnul valului
Valoare limitata
ascultatia
absenta zgomotelor
pareza intestinala:
peritonite
sufluri
anevrisme vasculare
fistule arterio-venoase
stenoze arteriale
hemangioame gigante cavernoase superficiale
Frecatura
carcinomatoze peritoneale
digestiv
4. Metode complementare de investigare
5. Sindroame digestive
Metode complementare de
investigare
1. Examene de laborator
2. Explorari imagistice
3. Explorari endoscopice
4. Explorari manometrice
1. Examene de laborator
Hematologice
Biochimice
Imunologice
Bacteriologice si virusologice
Anatomopatologice
Din: singe, urina, lichide biologice, LCR,
scaun
hematologice
Hb, Ht, GR
GA, formula
TR
Parametri de coagulare
biochimice
Sindrom hepatocitolitic
Sindrom colestatic
Sindrom hepatopriv
Sindrom de hiperreactivitate mezenchimala
Enzime pancreatice
Sindrom inflamator
imunologice
Ac /Ag anti virusuri hepatitice
Imunograma
Ac anti leptospira.
bacteriologice si virusologice
Examene directe
Culturi
Medii specifice
Inoculari
anatomopatologice
Citologie
Histopatologie
Din: punctie aspiratie, biopsie, piese
operatorii
Examene radiologice
Radiografia abdominala pe gol
Radioscopia gastroduodenala
Clisma baritata
CT cu contrast
Colangiografii: ERCP, PTC, pe Kehr, directa intraop.
Pancreatografii: ERCP
Angiografii: mezenterica, splenica, splenoportografia
Ocluzie
perforatie
Radioscopia esogastroduodenala
Stenoza esofagiana
ulcer gastric
Clisma baritata
Explorare laborioas
Ieftin
Necesit pregtire prealabil cu evacuare intestinal
Contrast: sulfat de bariu
Se efectueaz cu contrast: n plenitudine
dup evacuare
dublu contrast
Computertomografia
Seciuni n orice plan
Reconstrucii tridimensionale
Este util contrastul iodat i.v.
Indicaii
Leziuni tumorale ale organelor parenchimatoase
Aprecierea invaziei externe si MTS tumorilor
organelor cavitare
Boli ischemice ale tractului digestiv
Traumatisme abdominale
Abcese, colecii intraparenchimatoase sau
peritoneale
CT cu contrast
Colonoscopia virtual
Colangiografii
Contrast iodat cu administrare
i.v.,
transpapilar (ERCP),
percutana transhepatica (PTC),
intracanalar (intraoperatorie)
Pancreatografie: pancreatita
cronica (stenoze i calculi)
Ecografia
Principiul de baz: emisia de ultrasunete
-reflectarea la interfee
-recaptarea
-prelucrarea datelor
-afiarea
Frecvene mari: 3,5-7,5 MHz
Ecografia - variante:
Standard (US)
Endoscopic (EUS)
Intraductal (IDUS)
Intraoperatorie (IOUS)
Doppler
Power Doppler
Tridimensional
Cu contrast
Indicaii
Explorarea morfologic a organelor
parenchimatoase (ficat, pancreas, splin, rinichi,
uter, ovare, prostat)
Explorarea vascular (aorta abd., art. i venele
mezenterice, trunchiul celiac, porta,
suprahepaticele, VCI, vasele iliace i femurale)
Afeciunile hepatice
circumscrise:
Metastaze
MRI
Principiul de baz
ncrctura n ap a esuturilor
Depisteaz ionii de H+ din apa din esuturi
Imagini:
-hipodense os
-hiperdense - fluidele
Indicaii
Leziuni focale ale organelor
parenchimatoase
Aprecierea extensiei la tumorile
abdominale
Recidive tumorale
Inflamaii localizate: abcese, colecii,
necroze
MRCP
Scintigrafia
Investigaie morfologic i funcional
Captarea impulsurilor secundare la
administrarea unei substane radioactive
concentrat ntr-un esut
Minim invaziv
99Tc, 131I, 113In, 69Zn, 198Au, 99Mo
Roz Bengal cu 131I (biliar)
3. endoscopia
Digestiva superioara
Digestiva inferioara
Enteroscopia
Laparoscopia
Colangioscopia, pancreatoscopia
ESOFAG NORMAL
NEOPLASM ESOFAGIAN
VARICE
ESOFAGIENE
Colonoscopie - RCUH
manometria
Indicatie:
Tulburari de motilitate: esofag, rect
De electie in achalazia cardiei
5. ph-metria
Indicatie: BRGE