Sunteți pe pagina 1din 4

CURS 1: 27.02.

2015

Cap.I. Notiunea de doctrine juridice. Apartenenta disciplinei Doctrine


juridice la sistemul stiintei dreptului
Institutiile juidicer nu au aparut dintr-o data in stiinta dreptului; ele sunt rezultatul
cristalizarii gandirii juridice.
Exista 3 mari preocupari ale gandirii juridice:
-definirea dreptului (ontologie juridica)
- izvoarele dreptului (metodologie juridica)
-axiologie juridica(principiile privind continutul dreptului)
Problemele prelegerii :
I.
Definitia doctrinelor
II.
Llocul si rolul in sistemul stiintei dreptului
III.
Obiectul de studiu
IV.
Scopul de disciplinei
V.
Starea disciplinei in invatamantul juridic
I.
Definitia doctrinelor juridice :
sunt 3 acceptiuni :
1). izvor de drept opinii emise asupra dreptului de catre persoane care au rolul de a-l
studia
2). sensul obisnuit : opinia asupra unei chestiuni particulare
3).termenul de DOCTRINE folosit la pl : totalitatea teoriilor, curentelor cu privire la
fenomenul juridic
Distinctie : doctrina clasica- exegeza textelor legale
doctrina moderna : sec XX, probleme noi, o noua categorie de doctrina
(comentariu sau nota de jurisprudenta)

II.

Locul si rolul doctr juridice in sist stiintei dr

A. Relatia doctrine jur- TGD


TGD studiul dreptului pozitiv
Doctrinele juridice- completare a TGD, accent pe analiza fata de sinteza
B. Relatia Doctrine jur- Filosifia dr :
autoritatile franceze spun ca trebuie stabilita o distinctie intre :
Filosofia dreptului a filosofilor, nejuristi, o filosofie aplicata, se incearca o
explicare a fenomenului jur
Filosofia dreptului a jurisitilor fondata pe experienta juridica

Doctrinele juridice : nu sunt o cronologie a scolilor juridice, ci arata evolutia


dreptului
ROLUL DOCTRINELOR JUR :
contribuie la intelegerea evolutiei si a altor discipline ;
nu-si pierd importanta pt ca teoriile exprimate nu au forta legii sau a
jurisprudentei ;
contribuie la crearea dr ;
principiile sale- preluate de legiuitor sau practica judiciara ;
rolul de a potenta valoarea celorlalte izvoare ale dreptului. Pt a defini dreptul,
trebuie sa tinem cont de doctrina. Nu au rolul doar sa prezinte din punct de vedere
istoric. Romanii au preluat ideile grecilor.

III.

Obiectul de studiu

Obiect : studiul critic al principiilor stiintei dreptului


Apelul la metoda istorica, pt ca fiecare scoala incearca sa-si impuna
teoriile sale ca fiind singurele adevarate
Vom face o prezentare din Antichitate pana astazi.

IV Scopul disciplinei

Daca TGD arata ce este dreptul, Doctrinele arata nu numai ce este , dar
si ce trebuie sa fie dreptul
Sistemul stiintei dreptului : principiile si doctrinele formulate de
scolile de drept
Scopul : de a pune in lumina geneza institutiilor juridice

V.Disciplina in invatamantul juridic


Este introdusa de cateva decenii in universitatile europene sub denumirea de
Theorie du droit sau Legal Theory in Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, SUA.
Este o disciplina distincta in planul de invatamant.

Cap. II. Dreptul si justitia in Antichitate


I.
Dreptul si justitia in Grecia Antica
Definitia dreptului :

Platon :
Def = notiunea de justitie, rolul juristului (el nu are doar rolul de a aplica legea)
O lege injusta nu e drept ; justitia are rolul de a a fiecaruia ceea ce este al sau
Scopul legii : virtutea
Obiectul de reglementare : proprietatea, contractele, bunele moravuri
Dikaion : drept si justitie

Dreptul : - misiune centrala educatia


Nu este un ansamblu de norme juridice pozitive
Scopul lui nu este imbogatirea individuala sau generala, ordinea sau securitatea
juridica
Nu se diferentiaza de morala

Aristotel :
Justitie = virtute universala care include toate virtutile
Distributiva = raporturile dintre membrii cetatii => scop : distribuirea bunurilor, a
sarcinilor publice, a onorurilor
Comutativa = raporturile dintre particulari => rezulta originea distinctiei drept
public- drept privat
Este diferita de morala
Nu orice lege este si lege juridica
Dikaion : drept si justitie, dar sunt sensuri diferite :
Justitia = echilibru intre membrii cetatii
Drept = raproturile dintre cetateni

II.

Izvoarele dreptului

Platon :
Dikaion : sensul de drept ajuta la desprinderea conceptiei lui in aceasta problema
Dreptul = sensul de lege, DAR este lege numai ceea ce este relevat de oamenii de arta,
printr-o stiinta speculativa
Metoda lui Platon : fondata pe natura
In centru tot ce vine din lumea exterioara
Rolul de legiuitor numai filosoful (are studii complexe, pentru a vedea
ideile)
Descoperirea legilor proces de purificare
Izvor de drept : religia
Dreptul : caracter ideal, dar nu e drept natural

Aristotel :
- 2 surse ale dreptului :
Drept natural
Legile scrise ale statului
Crearea dreptului : pe etape
1. Primul moment : studiul naturii (moment intelectual)
Natura : mai multe sensuri lumea exterioara, finalitate
Politica : elemente de drept constitutional regimul politic : cel mai potrivit se afla
intre aristocratie si democratie
Drept natural : dedus din principii, fie a priori, ale ratiunii practice, fie din definitiile
abstracte ale naturii umane anunta dreptul comparat si sociologia juridica