1.

FICATU
Structura histologica a ficatului cuprinde capsula si parenchimul hepatic.
Capsula sau tunica fibroasa delimiteaza ficatul fiind formata din t. conjunctiv
fibros in care predomina fibrele de colagen. Este dublata la exterior de
subseroasa si la exterior de seroasa peritoneala. Este mai groasa la suine si
rumegatoarele mari.
Parenchimul hepatic are ca unitate morfofunctionala lobulul hepatic. Acesta
are o forma prismatica cu baza poligonala. Lobulii sunt delimitati complet la
suine si rumegatoare sau incomplet (carnivore, hominide) de t. conjunctiv
interlobular ce formeaza stroma perilobulara. In afara lobulului hepatic clasic,
la niv. ficatului se mai descriu doua unitati functionale: lobulul port si acinul
hepatic.
Lobulul hepatic port cuprinde totalitatea unitatilor secretorii care sunt
tributare aceluiasi conduct biliar. Lobulii portatli sunt unitatile cu secretie
externa ale ficatului.
Acinul hepatic cuprinde totalitatea hepatocitelor irigate de acelasi vas care isi
varsa bila in acelasi canal biliar

2. TUBUL DIGESTIV
Planul general de organizare a peretelui tubului digestiv include 4 tunici: mucoasa,
submucoasa, musculara propriu-zisa si tunica externa, reprezentata de adventice sau
seroasa.
Mucoasa este formata din epiteliu, corion (lamina propria) si musculara mucoasei,
Corionul contine in principal tesut conjunctiv, glande si formatiuni limfoide. Musculara
mucoasei cuprinde fibre musculare netede. Tesutul limfoid din corion formeaza sistemul
limfoid asociat intestinului.
Submucoasa este formata din t. conjunctiv lax ce cuprinde: un plex submucos (Meissner),
vase sanguine, vase limfatice si uneori glande.
Musculara apare ca o tunica groasa si rezistenta, formata din fibre musculare striate sau
din fibre musculare netede, dispuse in 2 straturi (intre aceste 2 straturi se gaseste plexul
nervos mienteric).
Tunica externa poate fi formata din: tesut conjunctiv lax si se numeste adventice; tesut
mezoteliofasciculat reprezentand portiunile viscerale ale seroaselor.
3. Limba cuprinde in structura sa un schelet, muschi striate, glande, vase, nervi si
mucoasa.Epiteliul mucoasei este stratificat pavimentos moale sau cheratinizat. Corionul
mucoasei se densifica concurand la structura aponevrozei linguale. Mucoasa linguala
apare neteda pe fata ventrala a limbii iar pe fata dorsala prezinta papile linguale. Limba
este lipsita de submucoasa.
Papilele linguale sunt formate dintrun ax conjunctiv acoperit de un epiteliu stratificat
pavimentos..

- papilele filiforme prezinta un epiteliu ce poate fi cheratinizat sau necheratinizat

- papilele fungiforme au aspect de ciuperca; epiteliul lor este mai putin cheratinizat sau
necheratinizat; in epiteliul de pe laturile papilei se pot obs. muguri gustativi
- papilele foliate sunt formate din 8-10 pliuri ale mucoasei cu aspect de foi de carte
dispuse perpendicular pe axul limbii; contin rar muguri gustativi
- papilele conice sunt prezente la rumegatoare si canide avand aspect conic
- papilele circumvalate (sau caliciforme) apar dispuse la baza limbii; sunt inconjurate de
un sant in fundul caruia se deschid glande de tip seros; epiteliul ce delimiteaza santul
include numerosi muguri gustativi
Muschii limbii (intrinseci sau extrinseci) sunt formati din fibre musculare striate.

4.Prestomacele
Rumenul prez. pe suprafata mucoasei numeroase papile de forme si dimensiuni diferite. Epiteliul
mucoasei din rumen este stratificat pavimentos cornificat. In grosimea epiteliul s-au evidentiat
cel. mucoide ce produc o secretie mucoasa permanenta cu rol protector. Cel. din stratul
germinativ al epiteliului se recunosc prin prezenta a numeroase mitocondrii ce sunt implicate in
transportul ionilor de Ca si Na. Corionul cuprinde fibre elastice si fibre de colagen. Submucoasa
este reprez. de un t. conjunctiv lax cu numeroase fibre elastice ce permit adaptarea volumetrica.
Musculoasa este formata din fibre musculare netede dispuse intr-un strat extern si unul intern
aglomerat la niv. pilierilor. Seroasa este reprez. de peritoneul visceral zonal.
Reteaua prez. mucoasa accidentata de numeroase pliuri ce se intersecteaza si delimit. cel. retelei
in teritorii cu aspect hexagonal, in fagure de miere. Pe sectiuni ale pliurilor si papilelor se
remarca prez. fibrelor musculare netede dispuse in manunchiuri longitudinale, ce se continua
spre baza cu cele din musculara mucoasei.
Foiosul prez. o mucoasa extrem de cutata ce realizeaza lame pe care se gasesc papile reduse. In
corionul acestor lame se gasesc fibre musculare netede ce realizeaza un strat central si 2 straturi
periferice ce se continua in musculara mucoasei.
5. PANCREASULeste o glanda tubulo-acinoasa compusa, de tip seros. Cuprinde in structura sa:
capsula, stroma si parenchimul.Peretii conjunctivo-vasculari trimisi de capsula, formeaza stroma
pancreasului. Acestia impart complet parenchimul in lobi si lobuli.Parenchimul glandei este
reprez. de acinii serosi unitatile morfofunctionale ale pancreasului exocrin, de insulele
Langerhans (realizeaza secretia endocrina), si de canalele pancreatice intrinseci
Produsul de secretie este exocitat in lumenul acinului care apare marginit de cel. centroacinoase.
Din canalele intralobulare secretia trece in canalele interlobulare. Prin confluarea canalelor
interlobulare rezulta canalele pancreatice colectoare: principal (Wirsung) si secundar (Santorini).
6. CANALUL ANALprez. 3 zone: columnara, intermediara si cutanata. Zona columnara anala se
afla in continuarea mucoasei rectale de care este delimitata printr-o linie anorectala. Mucoasa

contine infiltratii limfoide si un plex venos cu caractere erectile. In submucoasa sunt prezente
glande tubulare ramificate, numite glande anale ce sunt glande modificate sudoripare, ce produc
o secretie grasoasa la caine si mucoasa la suine.Zona intermediara se caracterizeaza printr-un
epiteliu stratificat pavimentos de tip moale. Mucoasa nu formeaza pliuri. In submucoasa se
gasesc glandele anale.Zona cutanata prez. un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat.
Cuprinde glande sudoripare si sebacee modificate, denumite glande circumanale.

7. STRUCTURA VENELOR
peretele venos apare mai subtire decat peretele arterial si prezinta o tunica interna, o tunica medie
si o tunica externa. Venulele se formeaza prin confluarea capilarelor. Peretele venulelor este mai
gros decat al capilarelor fiind format din endoteliu, membrana bazala si t. conjunctiv cu rare cel.
musculare netede. Sub membr. bazala se gaseste un strat subendotelial de fibre colagene, rare
fibroblaste si numeroase pericite. Pe masura ce diametrul venulelor creste se structureaza
venulele musculare. Jonctiunile dintre cel. endoteliale sunt sensibile la actiunea serotoninei si
histaminei care au un rol important in realizarea reactiilor inflamatorii. Venulele permit un amplu
schimb molecular intre sange si t. conjunctive.Venele mici prezinta o tunica medie formata din 24 straturi de celule musculare netede.Venele mijlocii sunt vene fibroase , fibroelastice si
fibromusculare. Venele mari au media (cel. musculare netede separate de fascicule de fibre de
colagen) mai dezvoltata decat la venele mijlocii dar mai subtire decat la artere. Limitanta elastica
interna apare bine conturata.
Venele mici si mijlocii de la niv. extremitatilor unde circulatia se desfasoara antigravitational
sunt echipate cu valvule care previn refluxul sanguin
8. GLANDELE SALIVARE Structura glandelor salivare cuprinde: capsula, stroma si
parenchimul. Capsula contine vase si nervi si apare mai bine individualizata la niv. parotidelor si
maxilarelor. De la niv. capsulei se desprind septe conjunctive care impart parenchimul in lobi si
lobuli. Stroma glandelor cuprinde stroma perilobulara si stroma periacinoasa. Parenchimul
glandelor este format din acini secretori si din sistemul canaliculelor si canalelor excretoare.
Canaliculele au un diametru redus si sunt reprezentate de cel Pfluger care intervin activ in
transportul de ioni si apa, contribuind la resorbtia apei si la concentrarea salivei.Dupa specificul
secretiei lor gld. salivare pot fi: seroase, mucoase sau mixte.
9. DINTII SI ODONTOGENEZA
In componenta unui dinte intra formatiuni dure (dentina, smaltul si cementul) si formatiuni moi
(pulpa dentara, ligamentul alveolodentar si gingia).
Dentina sau ivoriul este un tesut conjunctiv calcifiat ce delimiteaza cavitatea pulpara si canalul
radicular formand masa principala a dintelui. Dentina este un tesut avascular hranindu-se cu

ajutorul unui lichid seros numit limfa dentara.

Smaltul (substanta adamantina) acopera dentina la nivelul coroanei fiind cel mai dur tesut din
organismul animal. Are origine epiteliala. Se uzeaza prin frecare cu el insusi prezentand o
duritate deosebita imprimata de fluorurile de sodiu si potasiu.
Smaltul este format de adamantoblaste. Se comporta ca o membrana semipermeabila cu rol de
bariera (pt microbi).
Cementul acopera radacina dintelui prezentand o structura celulara asemanatoare cu cea a osului.
Cuprinde in structura sa substanta fundamentala si celule, cementocite si cementoblaste.
Pulpa dentara ocupa camera pulpara fiind de origine mezenchimala. Este bogat vascularizata si
inervata. Cuprinde in structura sa substanta fundamentala, fibre conjunctive si celule. Celulele
sunt reprezentate de odontoblaste si pulpocite (fibrocite).
Ligamentul alveolo-dentar este situat in spatiul dintre cement si alveola dentara.
Gingia reprezinta o modificare adaptativa a mucoasei bucale ce realizeaza un inel in jurul colului
(gatului) dentar prin care dintii sunt fixati in alveole
Odontogeneza
Epiteliul cavitatii bucale embrio-fetale prolifereaza dand nastere unei creste denumita lama
dentara, aceasta genereaza mugurele dentar. Din clopotul dentar (rezultat in urma transformarii
mugurelui dentar) va rezulta smaltul (organul adamantin). Tesutul mezenchimal subiacent
prolifereaza generand papila dentara. Aceasta produce dentina prin intermediul odontoblastelor si
da nastere pulpei dentare.
Cementul si ligamentul alveolo-dentar se dezvolta din sacul dentar. Portiunea sacului dentar
aflata in contact cu dentina va diferentia cementul iar portiunea exterioara va genera ligamentul
alveolo-dentar.
Inlocuirea dintilor de lapte se datoreaza proceselor osteolitice si de resorbtie osoasa iar pe de alta
parte distrugerii cementului prin actiunea cementoclastelor
10. MADUVA OSOASA HEMATOGENA
Capsula este reprezentata de endost. Parenchimul sau tesutul mieloid cuprinde grupe de celule
polimorfe si policrome elemente ale seriei eritrocitelor, trombocitelor si granulocitelor.
Populatia celulara a t. mieloid provine din celula stem pluripotenta.
Reteaua vasculara cuprinde:
-capilare tipice (provenite din modificarea arterelor de nutritie ale osului)
-capilare arteriolare (reprezinta portiunea initiala a formatiunilor venoase)
Circulatia medulara se caracterizeaza prin:
-sistem capilar perfect inchis
-lipsa vaselor limfatice
In structura maduvei hematogene exista un sistem vascular complex in care sunt prezente toate

tipurile de celule circulante: hematii, granulocite, mononucleare, megacariotice, limfocite,

plasmocite si precursorii lor
11. COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR
Complexul juxtaglomerular este format din 3 structuri distincte: macula densa, cel.
juxtaglomerulare si lacisul.
Macula densa reprez. o zona diferentiata a epiteliului urinifer. Celule maculei densa prez.
mitocondrii scurte, reticul endoplasmic granular redus si complex Golgi.
Cel. juxtaglomerulare sunt cel. musculare modificate situate in peretele arteriolei aferente cu
nuclei sferoidali, putine miofilamente si granule de secretie ce contin renina. Unele cel.
juxtaglomerulare prez. granule numeroase iar altele sunt agranulate in urma eliminarii reninei.
Cel. juxtaglomerulare produc eritrogenina (indispensabila pt. eritropoieza), prostaglandine,
hipertensinogenul si enzime.
Renina elaborata de aceste celule scade tensiunea transformand angiotensiometrul in
angiotensina.
Lacisul sau insula mezangiala perivasculara este reprezentat de o aglomerare de celule
agranulare cu citoplasma slab colorata, inglobate in substanta fundamentala ce umple spatiul
dintre arteriole, glomerul si macula densa.

12. STOMACUL LA PASARI

Epiteliul de suprafata este simplu prismatic , inaltimea cel. diminuandu-se spre baza
infundibulilor unde cel. devin cubice. Epiteliul cuprinde cel. elaboratoare de mucus.
In corion, printre glandele mucoasei (glande rugosale) exista infiltratii si noduli limfoizi.
Glandele submucoasei (glandele subrugosale) strabat corionul mucoasei si se deschid la nivelul
unor papile.
Lobii glandulari sunt delimitati de t. conjunctiv f. vascularizat si inervat, cu fibre de colagen,
fibre elastice si cel. conjunctive.
Celule epiteliale ale stomacului glandular au un nucleu situat bazal iar nucleolul este evident.
Celule glandulare secreta acid clorhidric si pepsinogen. Submucoasa este reprez. de o banda
ingusta de t. conjunctiv fibros cu fibre orientate longitudinal.
Musculoasa cuprinde fibre musculare netede intre care se gaseste plexul nervos mienteric.
Seroasa peritoneala acopera stomacul la exterior.
Ventriculul are aspect de lentila biconvexa iar in structura peretelui sau sunt prezente de la
exterior spre lumen: seroasa, stratul aponevrotic, musculoasa, submucoasa, mucoasa si cuticula.

13. SPLINA
Structura histologica a splinei cuprinde: capsula si parenchimul splenic.
Capsula este formata din t. conjunctiv dens neorientat, cu fibre de colagen, fibre elastice si cel.
musculare. Delimiteaza compartimente intercomunicante in care se gaseste parenchimul alcatuit
din pulpa rosie si pulpa alba.
Pulpa rosie ocupa cea mai mare parte din parenchim fiind formata din cordoane splenice si
sinusuri venoase. In ochiurile structurii de baza a cordoanelor splenice se gasesc toate tipurile de
elemente albe si f. multe hematii. Sinusurile venoase sunt localizate intre cordoanele splenice.
Sinusurile sunt venule postcapilare in care se acumuleaza cea mai mare parte din sangele care
patrunde in splina si contine numeroase cel. fagocitare si producatoare de anticorpi.
In zona marginala care delimiteaza pulpa rosie de cea alba sunt retinute cele mai multe antigene
provenite din sange (contine limfocite T si B).
Pulpa alba este formata din limfocite si celule inrudite care formeaza teci limfoide periarteriolare
si foliculi sau noduli limfatici.
14. BURSA CLOACALA (FABRICIUS)
Peretele bursei este format din 3 tunici: seroasa, musculoasa si mucoasa.
Seroasa este reprezentata de peritoneul local care acopera diverticulul cloacal. Musculoasa ocupa
cea mai mare parte din grosimea peretelui bursal si este form. din fibre musc. netede dispuse in 2
straturi. Mucoasa apare puternic cutata formand pliuri groase al caror centru este ocupat de
foliculi, iar suprafata pliurilor este acoperita de un epiteliu simplu sau pseudoprismatic columnar.
Acest epiteliu prolifereaza in profunzime, cel. epiteliale amestecandu-se cu cel. din foliculi.
Foliculii bursali pot avea 2 aspecte: un aspect uniform, la foliculii primari si cu 2 zone, corticala
si medulara la foliculii sec.

15. LIMFONODURILE SAU GANGLIONII LIMFATICI

Histostructura limfonodurilor cuprinde: capsula si parenchimul ganglionar (cu cele 3 zone:
corticala(cortexul), paracorticala (paracortexul) si medulara). Acestea 2 sunt separate printr-un
sinus subscapular de la care pornesc sinusurile corticale care patrund in parenchimul cortical
continuandu-se cu sinusurile medulare. Cortexul contine t. reticuar, limfocite si foliculi primari
ce contin limfocite mici. In cursul raspunsului imun (=actiunea unui stimul antigenic) se
transforma in foliculi secundari caracterizati prin prezenta centrilor germinativi (foliculii cu
centrii germinativi situati mai profund decat acestia s.n. foliculi tertiari), a zonei timus
independenta de reactie si de producere a anticorpilor.Parenchimul centrilor germinativi cuprinde
2 zone: o zona dens populata (unde predomina cel. bogate in ribozomi care produc si secreta
imunoglob
uline) si alta zona cu celule rare (este indreptata spre sursa de stimulare antigenica). Centrii

germinativi apar si se evidentiaza in functie de intensitatea stimulului antigenic.

Paracortexul apare imprecis delimitat, situat intre corticala si medulara. Cuprinde mase
neregulate de t. limfoid dens. Este o regiune timus-dependenta populata de limfocite T.
Medulara contine t. limfoid dens si este predominant timus-independenta.
16. STOMACUL NECOMPARTIMENTAT
Mucoasa gastrica este formata din epiteliu, corion cu glande, musculara mucoasei si infiltratii
limfoide. Prezinta numeroase falduri si pliuri.Glandele gastrice care se deschid in fundul acestor
cripte pot fi: cardiale, fundice si pilorice. Epiteliul de suprafata al mucoasei care acopera si
criptele prez. 2 tipuri de celule: prismatice inalte si bazale. Corionul cuprinde aparatul glandular
al stomacului propriu-zis format din glande cardiale, glande fundice si glande pilorice toate
sunt glande merocrine, tubulare simple ce se deschid la baza infundibulilor gastrici. Glandele
fundice sunt cele mai numeroase, ajung pana la musculatura mucoasei si elaboreaza o parte din
mucus, enzime si ac. clorhidric. Glandele cardiale produc mucus si gastrina. Glandele pilorice
sunt formate predominant din cel. mucoase si produc mucus si cantitati mici de gastrina.
Corionul prez. o zona superficiala formata din t. conjunctiv reticulat si o zona profunda ce
cuprinde t. conjunctiv lax. Corionul este infiltrat cu limfocite, neutrofile, eozinofile, plasmocite
si mastocite. De asemenea sunt preze. vase sanguine si limfatice.
Musculara mucoasei cuprinde 2 straturi de fibre musculare netede: circular intern si longitudinal
extern. Submucoasa contine un t. conjunctiv lax si include plexul nervos submucos.
Musculoasa este alcatuita din 3 straturi de fibre musculare netede: un strat oblic intern, altul
circular-mijlociu si altul longitudinal-extern. Intre stratul longitudinal si cel circular se gaseste
plexul nervos mienteric (intermuscular). Plexul submucos (ca si cel intermuscular) este realizat
de inervatia stomacului de tip vegetativ.
Seroasa este un t. mezotelio-fasciculat ce intra in componenta portiunii viscerale a peritoneului.
17. INTESTINUL GROS
Peretele intestinului gros este structurat din cele 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculoasa si
seroasa.
Mucoasa prezinta un epiteliu simplu prismatic care se invagineaza in corion si se realizeaza
cripte (glandele Lieberhuhn). Epiteliul mucoasei cuprinde enterocite, cel. caliciforme, cel.
endocrine. Corionul mucoasei este format din t. conjunctiv lax si reticulat, este aproape absent
datorita nr. mare de glande intestinale. Este infiltrat cu neutrofile, eozinofile si macrofage.
Musculara mucoasei este slab reprezentata iar din ea se desprind fibre ascendente care se
infiltreaza printre glande. Stratul muscular circular intern este distribuit continuu iar stratul
longitudinal extern prez. aglomerari longitudinale denumite tenii. Acestea determina formarea
unor segmente sacciforme numite haustre.
18. CORDUL

Endocardul captuseste cavit. ventriculare si atriale fiind alcatuit dintr-un endoteliu, un strat
subendotelial si un strat mioelastic subendocardic. Endoteliul endocardic este un epiteliu simplu
pavimentos sprijinit pe o membrana bazala fina..
Miocardul reprez. omologul tunicii vasculare mijlocii la niv. cordului. Este format din fibre
musc. de tip cardiac. Miocardul atrial apare mai subtire decat cel ventricular. In miocardiocitele
atriale se intalnesc granule atriale localizate perinuclear.
Contractiile din timpul revolutiei cardiace sunt induse si coordonate de sistemul excitoconductor
cardiac. Acesta este format din miocite nodale care sunt de 3 tipuri: cel. P, cel. T si cel. Purkinje.
Sist. excitoconductor cardiac este compus din nodul sinoatrial, fasciculul atrioventricular (His)
cu ramificatiile sale si reteaua subendocardica (Purkinje). Epicardul si pericardul reprezinta
portiunea viscerala si parietala a seroasei pericardice. Epicardul este format dintr-un strat de cel.
mezoteliale. Pericardul seros continua apicardul si este format dintr-un mezoteliu atasat la
pericardul fibros.

19. CAPILARELE SANGVINE SI LIMFATICE

Structura peretelui capilar include: endoteliul, membr. bazala si pericitele.
Endoteliul este format din cel. endoteliale (endoteliocite) cu nuclei hipercromatici.
Endoteliocitele sunt nefenestrate si fenestrate (prez. fenestratii circulare sau pori astupati de
diafragme monostratificate).
Membr. bazala si endoteliul realizeaza o bariera biologica f. importanta in realizarea
schimburilor dintre capilare si tesuturi.
Pericitele sunt cel. musculare asociate capilarelor , avand o membrana bazala comuna cu
endoteliocitele care intra usor in mitoza si se deplaseaza in jurul capilarelor. Pop. de pericite sunt
grupuri de cel. mezenchimale embrionare din adventitia arterelor si venelor mici (la animalele
adulte).
20. CAVITATEA BUCALA
Buzele delimit. orif. bucal si cuprind in structura lor pielea, stratul musculo-aponevroticoconjunctiv si mucoasa.
Pielea acopera fata externa a buzei, aparand fina si elastica. Este formata din epiteliu stratificat
pavimentos cornos, derm si hipoderm. In derm si hipoderm sunt prez. foliculi pilosi, gld. sebacee
si gld. sudoripare.
Stratul musculo-aponevrotic cuprinde fibrele musculare striate. Mucoasa labiala continua pielea
la niv. unei linii intermediare cutomucoase fiind formata din epiteliu si corion. Epiteliul este
stratificat pavimentos, cheratinizat la cabaline si rumegatoare iar la suine si carnivore este
necheratinizat. Corionul mucoasei labiale cuprinde t. conjunctiv lax si numeroase gld.
tubuloacinoase, mucoase sau seroase.
Obrajii delimiteaza cav. bucala pe partile ei laterale si au in structura lor pielea, stratul muscular

si mucoasa. Pielea acopera fata cutanata. Stratul muscular cuprinde muschii striati zonali.
Mucoasa prez. un epiteliu stratificat pavimentos.
Tavanul cav. bucale format din palatul dur si palatul moale este captusit de o mucoasa formata
dintr-un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat si din corion.
Corionul mucoasei cuprinde numeroase glande palatine tubulo-acinoase si noduli limfoizi care
structureaza amigdala palatina. In structura valului palatin mai intalnim o lama tendo-musculara.
21. STRUCTURA ARTERELOR
Arterele elastice au tunica medie form. din fibre elastice, grupate in lame continue sau fenestrate,
solidarizate intre ele printr-un sistem de fibre elastice subtiri si oblice. Intre lamele elastice sunt
prez. fibroblaste si cel. musculare netede (produc fibrele extracelulare si o subst. fundamentala
bogata in glicozaminoglicani sulfatati). Tunica interna apare mai groasa decat la alte tipuri de
formatiuni arteriale. Endoteliul se sprijina pe o fina membr. bazala si pe un strat subendotelial ce
cuprinde t. conjunctiv, fibroblaste si rare cel. al caror aspect ultrastructural seamana cu al cel.
musculare netede, fiind numite celule miointimale (ingrosand intima ele constituie pc. de pornire
in evolutia leziunilor din ateroscleroza). Stratul subendotelial este lipsit de irigatie, hranirea
realizandu-se prin difuzie si transport transendotelial. Tunica externa sau adventicea este formata
din fibre de colagen, putine fibre elastice si fibroblaste. Adventitia mai cuprinde vasa vasorum,
nervi si vase limfatice ce patrund in patura externa a tunicii medii. Arterele carotida, femurala,
vertebrala si altele sunt elastice la origine si devin graduat artere de tip muscular.
Arterele musculare au ca structura predominanta a peretelui tunica medie (leiocite). Cele 2
limitante elastice apar bogate in glicozaminoglicani. Cea externa apare adesea discontinua sau
lipseste in arterele musculare mici. Adventicea cuprinde multe fibre elastice si de colagen,
fibroblaste, vasa vasorum, limfocite si nervi vasorum.
22. INTESTINUL SUBTIRE
peretele structurat in 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.
Mucoasa intestinala este prevazuta cu pliuri circulare, vilozitati intestinale, microvilozitati si
glandele din corion. Corionul vilozitatilor este format din t. conjunctiv in care se remarca fibre
de reticulina. Corionul cuprinde si muschiul vilozitatii (Brucke) format din cel. musculare
netede. Acesta confera propr. contractile, miscari de pendulare, scurtare si extensie. Glandele
intestinale au aspect de gld. tubulare drepte, cu lumen stramt, se deschid la baza vilozitatilor
intestinale sau in spatiul dintre eleGlandele duodenale-Brunner sunt prezente in submucoasa
duodenului si la niv. regiunii pilorice a stomacului. Sunt gld. tubulo-alveolare puternic ramificate
formate din cel. mucoase. Secretia glandelor duodenale este predominant mucoida si alcalina. Pe
toata lungimea intestinului, in corion sunt prezente numeroase limfocite dispuse difuz sau
aglomerate in noduli. Totalitatea formatiunilor limfoide din corion formeaza impreuna cu
eozinocitele si macrofagele o bariera de aparare impotriva invaziei microorganismelor din
intestin. Musculara mucoasei cuprinde 2 straturi de fibre musculare netede. Submucoasa

intestinala apare relativ groasa fiind alcatuita din t. conjunctiv lax f. vascularizat si inervat de
plexul Meissner. Musculoasa intestinului cuprinde 2 straturi de muschi: unul circular intern si
altul longitudinal extern, intre care se evidentiaza plexul nervos mienteric ce cuprinde
microganglioni nervosi. Musculoasa asigura realizarea peristaltismului (ce propulseaza
continutul intestinal) si a miscarilor de pendulare. Seroasa cuprinde t. conjuctiv mezotelial
peritoneal. In ea sunt prezente numeroase ramuri vasculare, nervoase si paniculi adiposi.
23. RINICHII STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA
Rinichiul este un organ pereche care cuprinde in structura sa capsula si parenchimul renal.
Capsula renala se prez. ca o formatiune fibroasa usor detasabila, subtire si translucida, care adera
la parenchim printr-o multime de fine travei conjunctivo-vasculare. Capsula prez. un strat extern
dens cu fibre de colagen, fibre elastice si un strat inetrn format din t. conjunctiv lax. Stroma
renala este mult redusa si curprinde t. conjunctiv lax. Parenchimul renal prez. pe sectiune mediosagitala 2 zone: medulara si corticala. Zona medulara are un aspect striat si este constituita din
una sau mai multe structuri piramidale (piramide Malpighi). Piramida renala prez. aspect striat
dat. numeroaselor vase si a conductelor papilare. Varful fiecarei piramide renale sau a 2-3
piramide proemina in sinusul renal, formand o papila renala. De pe baza piramidelor se detaseaza
spre corticala 400-500 prelungiri conice ce reprez. piramidele corticale (Ferrein). Zona corticala
(cortexul renal) inconjoara la periferie zona medulara. Un lob renal cuprinde parenchimul renal,
reprez. de o piramida renala impreuna cu piramidele corticale de pe baza sa si cu subst. corticala.
Corpusculul renal (Malpighi) este situat in corticala rinichiului si in coloanele renale. Este relativ
sferoidal si prez. 2 poli: unul vascular (prin care patrunde arteriola aferenta si iese arteriola
eferenta) si un pol urinar. Structura fiecarui corpuscul renal include un glomerul capilar format
din capilare fenestrate ce realizeaza o retea interpusa intre arteriola aferenta si cea eferenta.
Capilarele glomerulare sunt despartite intre ele prin spatii intercapilare in care este prez. t.
conjunctiv (mezangiu) cu rol de stroma glomerulara
Nefronul reprez. unitatea morfofunctionala a rinichiului, aflata in rel. functionala cu reteaua de
capilare a corpusculului renal.
24. CAILE URINARE
Caile urinare sunt reprez. de calice, bazinet, uretere, vezica urinara si uretra. Cu exceptia uretrei,
au peretele constituit din cele 3 tunici: mucoasa, musculoasa, adventice (seroasa).
Calicele si bazinetul prez. o mucoasa cu un epiteliu de tranzitie subtire, dispus pe o membr.
bazala f. fina. Corionul mucoasei, format din t. conjunctiv elastic apare mai subtire in calice si
mai gors in bazinet. Contine plexuri vasculare si infiltratii limfoide. Mucoasa bazinetului
imbraca fiecare papila renala, formand calicele mici care conflueaza cate 3-5 formand calicele
mari care la randul lor se deschid intr-un spatiu comun ce se continua cu ureterul. Musculara
calicelui si bazinetului cuprinde fibre musculare netede ale caror contractii participa la evacuarea
urinei din rinichi mulgand papilele renale.

Ureterul conduce urina de la bazinet la vezica urinara, prezentand o mucoasa plisata formata din
epiteliu si corion. Epiteliul este de tip tranzitional cu 5-6 straturi de celule. Corionul apare mai
dens spre epiteliu si mai lax spre musculara. Musculara ureterului apare mai groasa prezentand 3
straturi: longitudinala interna, longitudinala externa ci circulara. Seroasa peritoneala acopera
ureterul pana in apropierea vezicii urinare unde este inlocuita de adventice.
Vezica urinara reprez. un rezervor unic de colectare a urinei, avand o structura asemanatoare cu a
ureterelor. Corionul este format din t. conjunctiv lax, bogat in fibre elastice. In corion se obs.
noduli limfatici si capilare. Musculara mucoasei apare mai dezvoltata la cabaline unde cuprinde
numeroase fibre musculare netede, inconjurate de t. conjunctiv lax Seroasa acopera aproape in
totalitate vezica urinara.
Uretra este un organ tubular care conduce urina din vezica catre exterior unde se deschide prin
orificiul uretral. Uretra masculina prez. 3 portiuni: prostatica, membranoasa si spongioasa.
25. TIMUSUL
La exterior are o capsula de t. conjunctiv din care se desprind septuri care impart parenchimul in
mai multi lobuli.
Lobulul timic este unit. morfofunctionala a timusului. Fiecare lobul are o zona corticala mai
inchisa la culoare si o zona medulara centrala, mai deschisa la cul. Zona corticala apare comuna
pt. mai multi lobuli, trecand dintr-un lobul in altul. Cortexul cuprinde populatie densa de
limfocite T, rare cel. epiteliale reticulare dispersate, putine macrofage si limfocite mari.
Cel. epiteliale reticulare sunt stelate, cu nuclei ovali, eucromatici. Se disting mai multe tipuri de
cel. epiteliale timice: cel. doica, cel. epiteliale dendritice din cortexul profund si cel. epiteliale
din medulara.
26. CAILE RESPIRATORII
Cavitatile nazale sunt captusite de o mucoasa formata din epiteliu si corion. Mucoasa cav. nazale
prez. 3 regiuni: vestibulara, respiratorie, olfactiva. Mucoasa regiunii vestibulare are un epiteliu
stratificat pavimentos. Corionul prez. papile inalte, bine vascularizate si cuprinde numerosi
foliculi pilosi, glande sebacee si sudoripare care se deschid la baza perisorilor. La majoritatea
speciilor, in corion exista glande seroase care umecteaza mucoasa prin secretia lor. Mucoasa
regiunii respiratorii prez. un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat bogat in celule caliciforme.
Corionul cuprinde glande tubulo-acinoase seroase si mucoase , infiltratii limfoide si limfonoduli.
In unele regiuni, corionul prez. o retea de capilare foarte bogata, cu aspect de plex cavernos (la
rumegatoare) cu rol in incalzirea aerului inspirat. Aceasta retea este drenata prin vene cu
dispozitive sfincteriforme. Mucoasa care captuseste sinusurile paranazale este mai saraca in cel.
caliciforme.
Nazofaringele este portiunea din faringe cu rol in respiratie. Mucoasa sa prez. epiteliu
pseudostratificat prismatic ciliat cu numeroase cel. caliciforme. In corion limfonodulii formeaza

amigdala nazofaringiana. Musculoasa cuprinde fibre musculare striate scheletice, care formeaza
muschii faringelui.
Laringele se prez. ca un organ tubular cu rol in fonatie si respiratie. Face legatura intre faringe si
trahee. Mucoasa laringelui prez. un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat. Corionul este bogat
in fibre elastice mai ales la nivelul corzilor vocale. Ligamentele vocale sunt formate in principal
din fibre elastice atasate ferm de muschii invecinati. Cartilajele laringiene sunt de tip hialin si
sunt articulate intre ele cu ajutorul unor fibre de colagen sau elastice. Muschii intrinseci si
extrinseci ai laringelui sunt de tip scheletic.
Traheea este un conduct tubular permanent deschis ce face legatura intre laringe si bronhiile
extrapulmonare. Mucoasa traheala prez. un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat constituit
din celule ciliate, cel. caliciforme, cel. neciliate si cel. bazale. Celule neciliate exociteaza spre
lumen glucide complexe. Corionul mucoasei cuprinde t. conjuctiv lax. In corion sunt prezente
glande traheale de tip mucos si seros. Inelele traheale sunt incomplete avand extremitatile unite
prin muschiul traheal format din fibre musculare netede ce se insera pe pericondrul elastic.
Adventicea este formata din t. conjunctiv lax in care sunt prezente elemente limfoide, vase de
sange, vase limfatice si nervi.
Bronhiile extrapulmonare incep la nivelul bifurcatiei traheale si patrund in pulmon la nivelul
hilului, unde se ramifica in bronhiile lobare. Ele prezinta inele cartilaginoase complete si rare
fibre musculare netede.
27. CAILE BILIARE
Canaliculele biliare intralobulare se continua la periferia lobulului cu pasajele Herring , care la
randul lor se varsa in canalele biliare din spatiile Kiernan. Aceste canale sunt denumite canale
biliare interlobulare si au peretele format dintr-un epiteliu simplu cubic sau prismatic, ce se
sprijina pe o membrana bazala. Canalele biliare interlobulare conflueaza si formeaza canalul
hepatic ce paraseste ficatul prin hil.
Canalul hepatic conflueaza cu canalul cistic ce isi are originea in vezica biliara, formandu-se
canalul coledoc. Canalul coledoc se deschide in duoden la nivelul papilei duodenale, prezentand
o ampula dotata cu un sfincter.
Canalele biliare sunt prevazute cu un epiteliu simplu prismatic care pe masura ce se apropie de
duoden, prezinta un platou striat. Epiteliul cuprinde celule caliciforme si cel. mucoase. Sub
epiteliu se gasesc un corion redus su cateva fibre musculare netede.
Canaliculele biliare intralobulare au o dispunere radiara, pornind de la vena centrolobulara spre
periferia lobulului hepatic. Nu au perete propriu, lumenul lor fiind delimitat de membranele
hepatocitelor adiacente. Membranele plasmatice adiacente sunt legate strans prin zonule
ocludens. La periferia lobulului, canaliculele biliare se continua cu canale f. scurte cu perete
propriu format dintr-un epiteliu aplatizat.
Caile biliare intra- si extrahepatice pot prezenta tulburari in procesul de canalizare, care urmeaza
dupa faza de proliferare a mugurilor formatori, marcate prin stenoze sau dilatari. La nivelul
vezicii biliare pot aparea atrezia, dedublarea sau dilatatia congenitala.

28. APARATUL RESPIRATOR LA PASARI

Cav.nazale:cornetul nazal rostral_sit.in regiunea vestibulara a cav.nazale,e intens vascularizat si
acoperit cu un epiteliu stratificat pavimentos cornificat;ce prez un strat bazal cu cel cubice,
usor neregulate.Scheletul cornetului e format din cartilaj hialin.Lamina proprie contine
numeroase vase de sange.cornetul nazal mijlociu_sit.in reg,respiratorie a cav nazale;schelet
cartilag hialin,delimitat de un pericondru ingrosat
Laringele:prez.un schelet cartilaginos care se poate osifica partial;muschii sunt striati,iar
mucoasa prezinta un epiteliu pseudostratificat cu cel.caliciforme si cel.calicifome si cel.ciliate.
Traheea:formata din 108-126 inele cartilaginoase complete care se articuleaza intre ele, prin
ligamnete interinelare formate din fibre d ecolagen si elastina..Inelele sunt formate din cartilaj
hialin si pot prezneta inele de osificare cu maduva hematogena.Peretele traheal cuprinde in
structura sa mucoasa,tunica fibrocartilaginoasa si adventitia,ce este reprez de tes.conjunctiv lax.
Pulmonii:la pasari,arborele bronhic nu prezinta canale alveolare,saci alveolari si alveole
pulmonare. Bronhiile primare,stanga si dreapta,rezultate
in urma ramificarii traheii,patrund in pulmon la nivelul hilului,impreuna cu artera si vena
pulmonara.Mucoasa bronhiei prezinta un aspect dantelat datorita cutarii sale si numeroaselor
deschideri ale glandelor la nivelul epiteliului.Glandele alveolare mucoase dispar,fiind inlocuite
de cel.caliciforme.Epiteliul este pseudostratificat prismatic ciliat.Fibrele musculare sunt dispuse
circular,spiralat sau longitudinal,avand raporturi stranse cu fibre elastice ale corionului. Lobul
pulmonar la pasare are forma hexagonala,p sectiune transeversala,avand in centrul sau o
parabronhie. Atriile aerine sunt captusite cu epiteliu simplu cubic sau pavimentos
29. FARINGELE & ESOFAGUL
Faringele; Mucoasa:e formata din epiteliu si corion.Epiteliul are un aspect morfologic diferit in
functie de cele 3 zone :un epiteliu srtatificat pavimentos de tip digestiv,
in orofaringe,de epiteliu pseudostratificat ciliat cilindric,in nazofaringe si laringo
faringe.Corionul are structura complexa,fiind relativ tristratificat prezentand stratul superficial cu
numerosi acini glanurari si numeroase elemente limfoide,stratul mijlociu formaT din tes
conj.lax,stratul profund ce cuprinde o retea de fibre elastice.Submucoasa cuprinde tesut
conjunctiv fibros,ce realizeaza o aponevroza pe care se insera muschii faringelui.Advendicea
este reprezentata de tesut conjunctiv lax,periorganic.

Esofagul Are 4 tunici:mucoasa,submucoasa,

musculoasa,si adventitia(in portiunea cervicala)sau seroasa(in portiunea toracala si
abdominala).Mucoasa esofagiana prezinta piluri longitudinale.Epiteliul esofagian este stratificat
pavimentos,puternic cheratinizat la cabaline,foarte putin cheratinizat la suine si necheratinizat la
carnivore.Corionul bogat in fibre elastice.Musculara mucoaseicuprinde manunchiuri de fibre de

musculare netede dispuse spiralat pe toata lungimea esofagului la ecvine si rumegatoare.La suine
si carnivore formeaza un strat incomplet.Submucoasa cuprinde tes.conj.lax,cu multe fibre
elastice foarte vascularizat si inervat;glande tubulo-acinoase(mucoase,simple sau
ramificate)denumite si glande submucoase.
Musculoasa propriu zisa apare slab dezvoltata si cuprinde atat fibre musculare striate,cat si fibre
musculare netede.Dispunerea pe 2 straturi(unul circular intern,altul longitudinal extern)este
caracteristica celor 2/3 caudale unde predomina fibre musculare netede.
Advendicea prezenta in portiunea cervicala a esofagului este formata din tes.conjunctiv lax,cu
numeroase formatiuni vasculare,nervoase si limfatice.Seroasa este formata din
tes.mezotelicofasciculat si este prezenta in portiunea intratoracala si intraabdominala a
esofagului.
30 PULMONII Cuprind in structura lor: o componenta de conducere formata din ramif.
dicotomica a bronhiilor intrapulmonare; o componenta respiratorie (formata din totalitatea
structurilor implicate direct in procesele de hematoza); pleura viscerala care ii inveleste la
exterior. Componenta de conducere cuprinde totalitatea bronhiilor rezultate in urma ramificarii
bronhiilor primare (bronhii lobare, bronhii segmentare, bronhii interlobulare, bronhii
intralobulare=bronhiole). Bronhiile extralobulare au in structura peretelui lor mucoasa, tunica
musculo-cartilaginoasa si adventitia. Componenta respiratorie cuprinde canalele alveolare, sacii
alveolari si alveolele pulmonare. La nivelul canalelor alveolare se deschid sacii alveolari si
alveolele pulmonare.Canalele alveolare se continua cu sacii alveolari care au peretii perforati
de orif. de deschidere ale alveolelor pulmonare. Alveolele pulmonare sunt cavitati mici dispuse
in jurul sacilor alveolari, a canalelor alveolare si a bronhiolelor respiratorii. Alveolele sunt
separate intre ele prin septe interalveolare. Epiteliul alveolar cuprinde urmatoarele tipuri de
celule: pneumocitul membranos, pneumocitul granulos, pneumocitul cu margine in perie,
macrofagul alveolar. Pleura pulmonara este reprez. de portiunea viscerala a seroasei cav.
toracice.