Radar anticorupie rubric de George Roncea

Criza sistemic a Romniei, corupia generalizat i scufundarea elitelor, pierderea pmntului rii.
Sistemul politic din Romania se afla intr-o grava criza de legitimitate care incepe cu legitimitatea
institutiei Parlamentului, devenita reduta a pseudopoliticienilor arondati grupurilor de interese
transpartinice. Conform hartii politice de azi a Romaniei, frontierele interne au fost strapunse, guvernul
care controleaza teritoriul este format din persoane care se autoidentifica drept alogeni asociati cu o
lumpenburghezie care maimutareste boieria. Parghiile statului au fost preluate si folosite de carteluri si
mafii organizate intr-o masinarie a infractiunilor, care au reusit crearea unei baze a organizatiilor negre ale
societatii romanesti. Coruptia este endemic vectorul de propulsare fiind n principal factorul politic.
Cu toii particip la o diversiune generalizat care fur tinerilor i ara i viitorul. De aceea tinerii de azi,
cu toii, vor s plece. Statistica recent se referea la un procent de 46 la sut dintre tineri - care vor s
plece. i care chiar pleac. Cadrele care ar trebui s apere Romnia, cu preul vieii, cic, sunt de fapt
agenii i vtafii unui neocolonialism feroce i rapace, pus pe nhat tot, mai ales pmntul i bogiile
subsolului i pe destructurarea a ce a mai rmas din capacitile de producie pe care Romnia s-a luptat
din rsputeri s i le ntemeieze, n opoziie cu URSS, peste 25 de ani.
Noii stpnii de acum intesc i prostituarea corpurilor de dascli, zdrobirea sufletelor tinerei genera ii i
deturnarea identitar - prin condiionare operant, teoria celebr a lui B.F. Skinner, utilizat de bolevicii
rui n odiosul experiment al Reeducrii. Asistm neputincioi la accentuarea fracturilor sociale care au
transformat Romnia ntr-un cmp de btlie n care s-a risipit cam tot ceea ce a nsemnat un sistem de
valori, coeziune social i normalitate tradiional. Toate acestea plus desfigurarea Romniei i nimicirea
tuturor resurselor sale de patrimoniu.
Cartelul burgheziei roii, a oportunitilor i fotilor nomeclaturisti s-a constituit n cadrul Marelui Jaf
Naional care a debutat sub patronajul lui Iliescu i Roman i a continuat nencetat vreme de aproape dou
decenii.
Avem de-a face cu o fractur, o dezarticulare, o criz institu ional generalizat, o criz a elitelor i un
fenomen al dezaxrii, un blocaj identitar, deoarece Romnia noastr nu mai are niciun fel de ax. For e
dominante ale unui Sistem ce se impune prin for (i) Romniei ac ioneaz ca for e disolutive iar forme
de rezisten, de tip naionalist, care s ncerce mcar s ngrdeasc sau s frneze aciunea acestor fore
nu exist la noi. Absolut toate formaiunile politice de la noi sunt internaionaliste, pe de o parte, i
controlate la vrf de infractori i securiti, fr mam fr tat fr ar, organiza i n Haite de jefuitori.
Mafia de Stat i de Partid conlucreaz pe deplin cu forele destructurante de "Afar". ntreg sistemul
politic romnesc este de fapt o Rotativ, iar angrenajele sunt cuplate ntre ele funcionnd pe o dinamic
periferial i subaltern fa de orice vine de "Afar".
Este un fel de sindrom al supunerii fa de (orice) nalt Poart aflat temporar pe poziii...nalte. Fie ea
Poarta de la Moscova fie din orice alt parte. Acest sindrom asigur celor de "Afar" perpetuarea
dominaiei asupra romnilor, indiferent de epoc.
Desfurarea Marelui Jaf naional a avut loc pe mai multe segmente. Industria, agricultura, bncile au fost
primele inte. Specialitii au apreciat c n ultimii 20 de ani, pagubele nregistrate de Romnia datorit
distrugerii fondurilor fixe (uzine, fabrici, flot, bnci, staiuni turistice, lAS-uri, sisteme de irigaii .a.) i
1

a prbuirii produciei au depit 200 de miliarde de euro. Adugai i pagubele produse de jaf i corupie!
Dup anul 1989, n Romnia crima organizat a intrat ntr-o strns relaie cu actele de corupie. Factorii
politici au acoperit sau au patronat infraciuni contribuind major la destructurarea economiei.
n sectorul financiar-bancar
Cu sprijinul i acordul unor factori de decizie de la nivel central i local, au fost concepute
operaiuni de creditare preferenial a unor firme private, fr garanii, astfel c, din cauza insolvabilitii
debitorilor nu au putut fi recuperate creane de ordinul sutelor de miliarde de Iei i al milioanelor de
dolari.
Totodat, o parte a sistemului bancar din Romnia a fost utilizat pentru splarea banilor murdari rezultai
din afacerile de mare contraband, acte de evaziune fiscal, trafic de droguri, furturi de maini etc. Unele
bnci romneti s-au folosit de paradisurile fiscale din Cipru, Elveia, Insulele Virgine i din alte zone.
Falimentul unor instituii bancare a avut efecte dezastruoase asupra agenilor economici, asupra altor
societi bancare i persoane fizice, punnd n pericol, n final, stabilitatea social i politic a rii.
Iat cteva modaliti de comitere a infraciunilor din acest domeniu:
acordarea ori facilitarea obinerii unor credite prefereniale, de ctre diveri funcionari
bancari, pe fondul unor acte de corupie, ori al unor interese directe pe care le aveau n societile
mprumutate;
emiterea unor documente de plat fr acoperire;
folosirea de ctre administratorii societilor a creditelor obinute n interes personal, iar nu n
interesul firmei;
acceptarea unor garanii, ipoteci sau gajuri supraevaluate, ori folosite Ia obinerea altor credite, pentru
garantarea mprumuturilor;
acordarea de credite cu dobnd subvenionat.
Toate acestea au dus, n final, Ia falimentul unor bnci, precum Dacia Felix, Credit Bank, Columna,
Bancorex, Bankcoop, Banca Internaional a Religiilor.
n sectorul construciilor de maini
n acest sector s-a profitat de faptul c majoritatea capacitilor de producie au rmas n patrimoniul
public, astfel c unii manageri au ncheiat contracte dezavantajoase cu partenerii strini, motivai de
avantajele materiale personale obinute.
De asemenea, stimulai financiar, unii manageri au acceptat colaborarea cu firme - cpu, pentru
aprovizionare i desfacere, n care au pompat tot profitul obinut, aducnd firmele de stat n pragul
falimentului.
n sectorul metalurgic, siderurgic i energetic
2

i n acest sector au avut loc colaborri cu firme - cpu i contracte dezavantajoase. n plus, s-au
nregistrat comisioane confideniale, decontarea unor lucrri de investiii i de retehnologizare neefectuate
etc. Dintre mijloacele folosite amintim:
falsificarea documentelor de export cu privire la compoziia chimic a materialelor, cantitate i calitate;
falsificarea preului la utilajele i materiile prime importate, diferena n plus fiind ncasat n strintate;
falsificarea preului la produsele exportate, invers fa de cele importate;
casarea unor utilaje i instalaii fr s se ia msuri de paz i conservare;
concesionarea unor exploatri naturale ctre beneficiarii externi, cu falsificarea datelor despre
calitatea terenului;
falsificarea sau trucarea unor licitaii.
n domeniul petrolier
Cu toate c n prima faz Statul era acionar majoritar n acest domeniu, s-au nregistrat interpuneri ale
unor grupuri private, susinute de ctre cercuri politice, care au deturnat o mare parte a profiturilor
obinute.
Au fost importate mari cantiti de petrol n sistem processing, dar acestea au fost valorificate la
intern fr plata impozitelor i a taxelor vamale.
Au fost exportate mari cantiti de produse petroliere la preuri mai mici dect cele interne, subvenionate
de ctre Statul Romn, din valuta obinut refinanndu-se importurile de iei. Unele cantiti s-au ntors
n ar cu licene de import pentru a concura produsele romneti.
Principalele repere ale industriei de profil, Petrom i Rompetrol au ajuns pe minile ru ilor, via Adrian
Nstase, Patriciu, Isrescu i restul clasei politice.
n domeniul naval
Cel mai edificator exemplu de corupie de stat ridicat la rang de lege l ntlnim n distrugerea flotei
romneti, una dintre cele mai redutabile din centrul Europei. Practic, a fost desfiinat transportul naval
romnesc, un sector economic de importan strategic.
Oligarhia politic i-a constituit structuri mafiote locale, unele cu ramificaii internaionale, controlnd
finanele, n economia, sistemul de relaii externe. Pentru a-i adjudeca Romnia, structurile mafiote
locale au trebuit s se bat, din primele zile dup decembrie 89, cu investitorii strategici vest-europeni,
nord-americani i din zona occidental a Pacificului, cei care au venit aici cu resurse financiare, knowhow i capaciti organizatorice mult superioare i care ameninau, astfel, s cucereasc producia,
serviciile i piaa local, mpotriva lor a fost declanat, din primele momente ale anului 1990, un rzboi
tcut, din care nu a lipsit nici una dintre armele avute la ndemn: o birocraie motenit de la
comunism, sufocant, imposibil de penetrat, o legislaie anti- investiii (Legea 35/1990 nu permitea,
practic, repatrierea profiturilor), proceduri legale greoaie, aberante, care te descurajau i te fceau s
3

renuni, mecanisme administrative consumatoare de timp, stimularea premeditat a vechii mentaliti

socialiste.
Una dintre cele mai importante averi a Romniei pmntul - a fost de la bun nceput inta oligarhiei
locale dar i a celor de afar.n domeniul agriculturii, sector de importan strategic s-a lucrat constant la
distrugerea tuturor capacitilor romne ti. Agricultura Romniei se prezint acum, ca mai toate
domeniile vitale ale economiei, ntr-o situa ie jalnic desi era cel mai organizat domeniu din vremea
socialismului.
Demonstrnd incompeten, incontien i ticloie guvernanii au impins n haos ntreaga societate
romneasc. Din start, Agricultura a suferit cele mai profunde transformri. Marile exploata ii agricole
CAP, IAS, Asociaiile intercooperatiste din sectorul vegetal i animalier care asigurau integral consumul
intern i care aduceau, anual, n bugetul statului peste un miliard de dolari prin produsele agroalimentare
exportate au fost dirijate n direcia falimentului.
Rnd pe rnd, au fost devastate si jefuite Cooperativele agricole de produc ie, sec iile de mecanizare,
complexele zootehnice, sediile unitatilor, instalatiile de irigat si de combatere a bolilor si daunatorilor,
serele si solariile, au fost distruse zeci de mii, chiar sute de mii de hectare de vii si pomi de nalt
performan, locul acestora fiind luat de hibrizi obtinui secolele trecute.
Milioane de animale vaci de lapte, tauri, vitele de reproduc ie, oi, porci, pasari, cai au prsit
grajdurile moderne si marile complexe, construite cu trud n zeci de ani, fiind transferate, temporar, n
spatii necorespunzatoare, pna cnd au luat drumul abatoarelor si al samsarilor straini, aparuti pentru a
cumpara ieftin si a vinde scump si pentru a scoate peste granita toti banii cstigati pe spinarea ranilor si
specialistilor din agricultura. Debandada instalata n agricultura, corelat cu importurile masive de
produse agroalimentare, s-a accentuat an de an ncepnd cu 1990 i pn n prezent.
Anarhia creat a fost stimulat n continuare prin initiativa FSN de a trimite ntr-un Parlament lipsit de
experienta si de responsabilitate proiectul de lege privind fondul funciar, ramas n memoria tuturor ca
Legea nr. 18, poate cea mai nenorocit lege a Romniei. Cele aproximativ 4000 de exploatatii agricole
performante, cte functionau la sfrsitul anului 1989, s-au transformat n 4 milioane de proprietati pe care
Statul democrat le-a abandonat cu totul. Toata lumea recunoaste ca farmi area terenului, impusa de Ion
Iliescu i Brucan, a constituit principala cauza a prabusirii productiilor vegetale si animale.
n perioada 1990-1996 au fost decapitalizate cele mai multe societati agricole de stat - fostele IAS - si
cele mai mari complexe zootehnice, n marinimia lor, guvernantii acelor vremuri au ncercat sa le aseze
cu un picior n economia de piata si cu celalalt sa ramna n socialism. FPS-ul condus de Emil Dima sub
atenta diriguire a lui Ion Iliescu a decapitalizat tot patrimoniul industrial.
Astfel, s-a permis fostelor IAS si marilor complexe zootehnice sa achizitioneze, la preturi liberalizate,
marfuri industriale necesare agriculturii, n timp ce produselor agricole obtinute de aceste unitati Ii s-au
fixat preturi de desfacere fixe, mult inferioare pretului de cost. Pentru o aparenta protectie sociala,
guvernul a reusit sa nglodeze n datorii fostele IAS pentru ca cheltuielile erau de fiecare data mai mari
dect veniturile. n plus, bancile au exercitat presiuni insuportabile prin dobnzile practicate, genernd
penalitati Ia credite, la dobnzi si chiar penalitati la penalitati. Firmele capusa ale clientelei politice, spre
care se ndreptau profiturile unitatilor agricole si complexelor zootehnice, acceptate tacit de guvernanti,
4

pentru ca la aceasta ora nu exista nici un caz n instanta n acest sens, au contribuit si ele la vlaguirea
fostelor IAS.
n aceeasi perioada 1990-1996 au fost lasate de izbeliste marile complexe de sere din Romnia. Lasate
fara caldura, abandonate pur si simplu de Ministerul Agriculturii si de prefecturi, serele au devenit n scurt
timp, sub greutatea zapezilor, mormane de fier vechi si sticla, asa cum si dorise un prim ministru, mare
amator de pariuri pe seama agriculturii. Pna n 1989, Romnia exporta produse agricole obtinute n sere,
n toata Europa, aducnd la bugetul tarii zeci de milioane de dolari. Astazi, mai sunt n functiune, adica
lucreaza n foc continuu, circa 250 de hectare de sere din cele peste 3500 de hectare existente nainte de
1990.
Nimeni n-a fost tras la raspundere, nimeni nu plateste pentru dezastrul mecanicii finea agriculturii
romnesti, cum este denumit sectorul de sere. Sectorul de mecanizare a fost marginalizat imediat dupa
cutremurul din 1989. Farmitarea terenurilor a condus, n multe locuri, la revenirea plugului tras de boi
si cai, la dezechilibrul structurilor culturilor de baza, la eliminarea asistentei n domeniul combaterii
bolilor si daunatorilor, la imposibilitatea utilizarii instalatiilor de irigat.
Propaganda antiromneasca n domeniul agricol a functionat asa de bine nct s-a indus n rndul
agricultorilor ideea ca tractoarele si masinile agricole autohtone sunt depasite si, astfel, s-au deschis larg
granitele pentru a transfera din Occident - pe valuta forte - utilaje agricole care trebuiau trimise direct la
fier vechi. Asa a nceput declinul uzinelor de tractoare Brasov, Craiova si Miercurea Ciuc, asa a devenit
Semanatoarea Bucuresti o unitate fara clienti si tot asa au intrat n colaps toate celelalte fabrici de masini,
utilaje si echipamente agricole. Urmare a acestei stari a sectorului de mecanizare au ramas nelucrate n
fiecare an circa 30 % din suprafata arabila a tarii. Este cunoscut cazul judetelor Timis si Arad, judete cu o
pondere nsemnata n agricultura Romniei, care ntre anii 1994-1998 aveau nelucrata o suprafata de
aproape 130.000 de hectare. Astazi, Romnia se afla pe penultimul Ioc n Europa, naintea Albaniei, n
ceea ce priveste dotarea agriculturii cu tractoare si masini agricole.
Pna n 1989, Romnia avea o suprafata amenajata pentru irigatii de peste trei milioane de hectare si tot
trei milioane de hectare erau amenajate pentru desecari, iar pe 2,2 milioane de hectare se executau lucrari
de combatere a eroziunii solului. Astazi, cu mari eforturi financiare, se pot repune ntr-o anume stare de
functionare circa 1,5 milioane hectare, dar, n realitate, nu se iriga dect 300-400.000 de hectare. Exemplul
cel mai elocvent l constituie anul agricol 2001, cnd, datorita secetei puternice instalate la nceputul verii
au fost compromise culturile de porumb, floarea soarelui si soia din sudul si estul tarii, ndeosebi n
judetele Constanta, Tulcea, Braila, Ialomita si Calarasi. Din cele 3 milioane de hectare amenajate pentru
irigat nainte de 1990, un milion de hectare
trebuie echipat cu instalatii de la zero, ntruct aspersoarele, conductele si chiar hidrantii au luat drumul
topitoriilor private, sub privirile indulgente ale organelor de ordine.
Zootehnia a fost poate tinta cea mai urmarita de catre aceia care au vazut n Romnia un pericol real
pentru pietele Europei si ale lumii. Din cel mai mare exportator de carne si produse din carne, n general
produse de origine animala din Estul Europei, Romnia a devenit dupa ctiva ani de democratie cel mai
mare importator de asemenea produse. Imediat dupa 1989, pietele si magazinele din Romnia au fost
invadate cu produse agroalimentare din Vest - carne, salamuri, brnzeturi, conserve diverse - la pret de
dumping, pentru a scoate din circuit produsele autohtone.
5

Neavnd desfacere, Complexele zootehnice si unitatile de procesare au nceput sa-si restrnga activitatea,
traind doar din vnzarea de animale vii. Politica antinationala privind importurile masive de produse
agroalimetare, ndreptata n primul rnd mpotriva producatorului autohton, a umplut buzunarele celor
care acordau licente n Comertul Exterior si n Ministerul Agriculturii, dar, n acelasi timp, efectivele de
animale din Romnia scadeau dramatic.
Sub masca economiei de piata, au disparut ntr-un deceniu 3.300.000 de bovine, 7.200.000 de porci, peste
8 milioane de oi, 500.000 de capre, 60.000.000 de pasari, 800.000 de familii de albine si exemplele ar
putea continua si cu alte specii. Inconstienta guvernantilor a mers pna acolo nct s-a adus atingere
fondului genetic si efectivelor matca, adica sectoarelor care puteau relansa la un moment dat sectorul
zootehnic.
Nici un guvern n-a urmarit salvarea sectorului zootehnic din Romnia. Tocmai din aceste motive
magazinele alimentare din Romnia sunt pline cu produse unguresti, americane, frantuzesti etc., statul
romn fiind nevoit sa importe astazi 60% din necesarul de carne de porc.
Piscicultura a situat Romnia pna n 1988 pe primul loc n Europa. Marile amenajari piscicole, realizate
cu eforturi financiare uriase, produceau n 1988 aproape 80.000 tone de peste. La aceasta cantitate se
adaugau capturile flotei de pescuit oceanic de circa 150.000 tone, anual. Rezulta o productie anuala de
230.000 tone, ceea ce asigura fiecarui locuitor al Romniei aproximativ 10 kg de peste.
Astazi, Romnia nu mai are flota oceanica de pescuit, iar productia interna este cu mult sub jumatatea
celei obtinute nainte de 1989, fapt ce conduce la un consum de 1 kg de peste pe locuitor ntr-un an de
zile. Delta Dunarii, altadata un paradis pentru pasari si pesti, dar si pentru locuitorii acestei unice zone, a
devenit n ultimii ani spatiul de disputa al braconierilor, al afaceristilor verosi coordonati din umbra de
reprezentantii unor partide politice. Cu eforturi minime, prin masuri organizatorice si politice curajoase,
Piscicultura Romniei ar fi putut surclasa sectoarele similare din Italia, Germania, Franta, Turcia, Polonia,
Ungaria, Marea Britanie si Grecia.
Cercetarea agricola romneasca, situata pe locul al saselea ntre puterile stiintifice ale lumii agricole,
acum doisprezece ani, se confrunta astazi cu probleme deosebite. Fondurile banesti insuficiente primite de
la Buget i-au determinat pe unii cercetatori de exceptie sa accepte ofertele tentante ale unor institute din
strainatate sau sa se reprofileze. Alti cercetatori au devenit reprezentantii n Romnia ai unor firme straine
unde cstiga de 20 sau 30 de ori mai mult dect ntr-o statiune de cercetare autohtona. Cercetarea agricola
nu a primit nici un leu de la Buget, ba mai mult, institutele si statiunile au fost nevoite sa verse n
buzunarul statului sume consistente. Lipsa totala a fondurilor pentru dotare si reparatii nu a permis
nnoirea sau retehnologizarea bazei materiale, crend astfel un decalaj ngrozitor ntre mijloacele cu care
opereaza cercetarea agricola romneasca si cea din tarile Europei.
Disputa permanenta dintre Ministerul Agriculturii si cel al Cercetarii, iscata din dorinta fiecaruia de a-si
subordona Cercetarea agricola, a contribuit la o stare confuza n rndul conducerii Academiei de Stiinte
Agricole si Silvice, a directorilor de institute si statiuni de cercetare si chiar a cercetatorilor simpli.
Revoltator este faptul ca nici unul din cele doua ministere nu transpira pentru relansarea cercetarii
agricole, amintindu-si de acest sector important doar cu prilejul unor festivitati organizate la nivel central.

Industria alimentara a urmat, cum era de asteptat, involutiile din agricultura. Produsele agricole autohtone
nesubventionate au devenit scumpe pentru unele sectoare ale industriei alimentare, marfurile importate,
frumos ambalate, dar de o calitate ndoielnica, au inundat piata romneasca. Pasul urmator a fost
reducerea capacitatilor de productie, falimentul sau vnzarea pe nimic a unor unitati care rivalizau cndva
cu cele din Vest. Asa am ajuns sa importam utilaje turcesti, sa consumam biscuiti fabricati n strainatate,
sa nchidem fabricile de conserve de carne, peste, legume si fructe, sa renuntam la bauturile racoritoare
naturale n favoarea celor cu coloranti si ndulcitori sintetici, sa importam cantitati mari de zahar etc.
Industria alimentara din Romnia a fost unul din sectoarele cele mai profitabile pna n 1990. Astazi, acest
sector se afla n deriva, iar calitatea alimentelor influenteaza negativ starea de sanatate a populatiei.
Programul ASAL, acceptat de toate guvernele de dupa 1989 fara ca Parlamentul sa ia act de prevederile
acestuia, a nsemnat acceptarea de catre PDSR, PD, PNL, UDMR si PNTCD a unui plan de distrugere a
tuturor componentelor si prghiile Agriculturii:
- disparitia IAS si a complexelor zootehnice;
- stabilirea unor taxe vamale total nefavorabile Romniei;
- renuntarea la prghiile economico-financiare care stimulau productiile agricole;
- abrogarea unor legi care vizau sustinerea agriculturii;
- lichidarea sau transferul n domeniul privat - de cele mai multe ori destinatia era cunoscuta dinainte - a
unitatilor din industria alimentara;
- interzicerea subventionarii creditelor pentru agricultura.
Datorita Programului ASAL, Romnia a cunoscut un recul n domeniul Agriculturii imposibil de evaluat
cu exactitate, dar cu siguranta ca pierderile pricinuite se ridica la cteva miliarde de dolari, ntreaga baza
de productie si prelucrare a Agriculturii a fost dezorganizata si apoi distrusa. Trbuie precizat ca seful
echipei de negociatori din partea romaneasca care a negociat cu Banca Mondiala programul ASAL a fost
Traian Basescu iar dispoziiile de destructurare conexe acordului au fost ordonate de Mugur Isrescu.
Silvicultura constituie sectorul spre care si-au ndreptat afacerile multi investitori, nentelegnd ca nainte
de a taia un arbore de 100 de ani, trebuie sa plantezi 10-12 puieti din aceeasi specie si esenta. Si aici,
Legea nr. 18 a adus mari pagube. Zeci de mii de hectare de rasinoase si conifere au devenit terenuri
virane. Se fura lemn cu acte n regula n fiecare unitate silvica. Inginerii silvici si padurarii fac fata cu
greu acestui fenomen. Deoarece nu a fost amendata corespunzator Legea nr. 1/2000 acum avem jumatate
din suprafata silvica a Romaniei defrisata.
Romnia dispunea de un potential forestier imens, padurile nseamna fauna, flora, aer curat, ape limpezi,
turism, fnete, ciuperci, fructe, ceaiuri naturale si dupa aceea lemn de constructie sau de foc. Apele
reprezinta o componenta esentiala a patrimoniului natural al Romniei. Potentialul hidrologic al tarii este
format din apele de suprafata - Dunarea si rurile interioare - si din apele subterane. n ultimii ani multe
ruri, din aproape toate zonele geografice ale tarii, au fost poluate cu diferite substante toxice sau cu
derivati ai titeiului, fapt ce a condus la moartea unei parti nsemnate din fauna acvatica a respectivelor
cursuri de apa.
7

Este imposibil sa analizam problemele agriculturii, silviculturii si apelor fara a face referiri la starea n
care se afla cei ce locuiesc n mediul rural. Populatia satelor este nevoita sa suporte consecintele tuturor
deciziilor politice care se adopta la nivel central n materie de agricultura si silvicultura, mare parte din
locuitorii zonei rurale sunt mai saraci dect pe vremea cnd lucrau n CAP.
Preturile produselor industriale au crescut ntr-un ritm aberant fata de cele ale produselor agricole pe care
ei le obtin. Foarfecele preturilor i mentine ntr-o saracie lucie, mai ales ca statul se implica din ce n ce
mai putin n subventionarea Agriculturii.
Guvernarile care s-au succedat dupa 1989 au neglijat aspecte vitale din mediul rural: educatia, instructia,
activitatea artistica traditionala, sanatatea, serviciile. Scolile, caminele culturale si dispensarele - institutii
aflate cndva n prim planul vietii satelor - se confrunta astazi cu probleme inimaginabile cndva. Din
lipsa de fonduri, scolile nu pot fi reparate si dotate corespunzator, caminele culturale au fost transformate
n discoteci si baruri, dispensarele medicale nu au aparatura, medicamente si nici medicii nu se nghesuie
sa lucreze n aceste conditii.
Agricultura se afla ntr-o profunda criza structurala, organizatorica, economico - financiara si de
productie. Farmitarea fara precedent a suprafetelor agricole, dimensiunile mici ale exploatatiilor si
fermelor, imposibilitatea asigurarii surselor financiare pentru dotarea tehnica corespunzatoare, renuntarea
stupida la experienta specialistilor si la rezultatele cercetarii stiintifice n domeniu, scaderea ngrijoratoare
a productiilor agricole si a efectivelor de animale, neimplicarea guvernelor n sustinerea acestei ramuri
vitale a economiei nationale sunt doar cteva argumente care ne determina sa spunem ca Agricultura se
afla, cu adevarat, ntr-o profunda si periculoasa criza.
Fondul funciar al Romniei este cea mai importanta resursa naturala a tarii si cuprinde totalitatea
terenurilor - inclusiv suprafetele ocupate cu apa - indiferent de destinatia, acestora si de titlul pe baza
caruia sunt obtinute si care sunt circumscrise n limitele administrative ale Statului romn. Tara noastra
dispune, ca atare, de 23.839.071 hectare, din care:
teren agricol 14.730.711 hectare
paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 6.790.596 hectare
constructii si curti 627.447 hectare
drumui si cai de acces 388.373 hectare
ape, balti, lacuri 879.255 hectare
alte suprafete 422.689 hectare
Din cele aproape 14,8 milioane hectare de teren agricol, doar 9.358.130 de hectare reprezinta suprafata
arabila a tarii, n rest, terenul agricol, este ocupat cu pasuni - 3,3 milioane hectare, fnete - 1,5 milioane
hectare, vii - 280.000 hectare si livezi -256.000 hectare. Peste 50 % din suprafata agricola si aproape 65
% din suprafata arabila se ncadreaza n zona I si zona a II-a de fertilitate.
Din acest motiv pmntul romnesc este acum principala int a strinilor, suprafe e enorme fiind
transferate cu rapididate n minile celor de afar.
8

Romania este singura tara din Europa care nu a facut nicio notificare catre UE pentru instituirea de
restrictii la cumpararea terenurilor de catre straini. Rezultatul 40% din suprafata arabila a tarii de 10 mil.
de hectare este acum detinuta de straini cu acte sau fara. La aceasta suprafata se mai adauga alte cateva
milioane de hectare detinute de arendasi straini care au drept de preemptiune la cumparare. Plus cateva
milioane de hectare de padure. De mentionat ca romanii nu detin nici macar un hectar de teren arabil in
vreo tara UE, potrivit datelor confederatiilor de agricultori. Tratatele de aderare, incheiate de tarile UE
lasa la latitudinea fiecarei tari problematica vanzarii terenurilor catre straini, acesta fiind una care tine de
siguranta alimentara a fiecarui stat. Cu alte cuvinte, problematica vanzarii terenurilor este una nationala,
nu una comunitara. Tarile UE care au refuzat sa-si liberalizeze piata funciara si au notificat UE in
consecinta nu au primit nicio sanctiune.
In tratatul de aderare la UE incheiat de Romania se precizeaza ca terenul arabil este un capital, in vreme
ce tari precum Ungaria, de exemplu, au precizat in taratul de aderare ca terenurile sunt bun national.
Tratatul de aderare a fost negociat cu UE in anul 2004, in timpul mandatului premierului Adrian
Nastase. Negocierile au fost purtate de o delegatie condusa de ministrul de Finante de atunci, Mihai
Tanasescu.
In Romania, persoanele juridice straine nu au niciul fel de restrictie la cumpararea de teren arabil si
paduri, iar singura restrictie aplicata persoanelor fizice este preeptiunea vecinilor de lot la cumpararea
terenului scos la vanzare. De asemenea, pot cumpara teren in Romania si apatrizii sau cetatenii non-UE
daca au domiciul la momentul achizitiei intr-unul din statele UE.
Pana in prezent strainii detin cu acte, potrivit datelor APIA, 800.000 de hectare de teren arabil. In
realitatea, in total, strainii detin cu acte sau fara intabulare aproximativ 4 milioane de hectare de teren
arabil, respectiv 40% din suprafata arabila a tarii. La acesta suprafata se adauga mai multe milioane de
hectare de paduri aflate deja in proprietatea strainilor. Presa mare european abund n ultima vreme de
relatri despre Noul Eldorado - pmnturile Romniei. Analizele din presa francez sun astfel:
Roumanie prs de 15 millions dhectares de terres agricoles Deuxime superficie colo gique du
continent aprs la France pourrait nourrir 80 millions de personnes le futur grenier de lEurope .
Mai pe scurt pmntul nostru este o adevrat comoar tot ce ne-a mai rmas ca valoare, dup ce
subsolul, minele, gazele, petrolul au fost cedate deja strnilor pe nimic de haita lui Nstase i Ilici, de
trdtorii de ar ai tuturor guvernrilor din ultimii ani.
Strinii vor profita de slbiciunea i ticloia clasei politice n ansamblul ei iar dup ce uria ele bogaii
subterane lsate de Dumnezeu romanilor s-au dus, vine la rnd mtrirea pmntului, a pdurilor. Din
pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier 6.790.596 hectare s-au tiat 52 la sut. Ct despre teren - din
9,2 milioane de hectare de teren arabil de calitate execpional la nivel european mai bine de jumtate a
ajuns prloag sau a fost mbuctit n aa hal nct este de nefolosit. Din 4,5 milioane de hectare nc
disponibile, n 2010, 2,5 milioane au fost deja achiziionate de strini.
Cele aproximativ 4000 de exploataii agricole performante, cte funcionau la sfritul anului 1989, s-au
transformat n 4 milioane de pseudo-proprieti pe care Statul criminalului cu minile ro ii de snge - Ion
Iliescu le-a abandonat cu totul. Frmiarea terenului, impus de haita lui Ilici, a constituit principala
cauz a prbuirii produciilor vegetale i animale, a distrugerii pmnturilor agricole.
9

Milioane de rani romni s-au dus la rzboi, pe vremuri, cu promisiunea c vor primi pmnt. Marea
Unire, visul Romniei Mari, a costat vieile a 1,2 milioane de romni. Pmntul pe care l-au primit s-a dus
de izbelite odat cu jertfa lor de snge.

10