1.5, INSTALATI DE COMPRIMARE A GAZELOR NATURALE Agregatele de comprimare utilizate in transportul gazelor naturale se monteazai fie in schele. fie pe traseul conductelor, in cadrul unor instalajii numite statii de comprimare. Acestea se compun din urmatoarele par{i principale: + conducta de aspit + instatatia de purificare: * instalajia de masurarea parametrilor (debit , presiune, temperatur’): * compresoarele, lucrand individual, sau in paralel; ser * conducta de refulares + instalatia de retinere a uleiului in cazul compresoatelor cu piston; * instalafia de racire, in cazul cind temperatura de refulare depageste 60°C. De a cu utilitayi: combustibil, menea, stafia de comprimare trebuie asigurat energie, api etc. precum si cu anexele administrative, statii de protectie si imprejmuiri. Compresoarele se adipostese in elddiri din cadre din beton armat cu geamuri din sticld, sau in bardci metalice, dacd sunt pentru durata de funetionare mai scurta. Daci comprimarea se realizeaza in dowd sau trei trep:e se prevede ricirea intermediara a gazelor, astfel ca la aspiratic temperatura gazelor si fie cat mai cobordta. Agregatele sunt previzute cu instalatii de ungere, cireuite de reglare si dispozitive arcina sau de protectie, asigurand masurile contra avariilor care ar putea apare din sup din depasirea vitezei de rotatie. Instalatiile de comprimare mai recente sunt prevazute cu camere de comand presurizate unde se poate urmari pe tabloul sinoptic pozitia vanelor de pe instalajiile exterioare si unde sunt montate aparatele de masura si control, Pornirea si oprirea agregatelor se face de la aceste tablouri sinoptice in general, parametrul exterior care trebuie urmarit este presiunea de refulare, in functie de variatia careia se ajusteazd puterea necesard comprimarii, prin reglarea debitului de gaz combustibil pana Ja turatia maxima, sau la sarcina maxim Comprimarea gazelor naturale, in schele sau pe traseul conductelor se realizeaz aul in cea mai mare parte cu agregate utilizind energia care este la indemana, adicd natural, drept combustibil. Din punet de vedere al bilanfului energetic, solujia optima 0 constituie compresorul centrifugal al cirui randament adiabatic poate fi de 85 % antrenat de unmotor cu supraalimentare, al cérui randament termie poate ajunge pana la 40 %. Dar asemenea motoare nu asiguri o variafie suficient de larga a tu:atici. in limitele unor randamente acceptabile gi de aceea solufia este mai putin utiliza Cea mai comodi antrenare ar fi motorul electric, dar acesta avand turatie constant, este mai pufin utilizat, precum si din cauza costului ridieat al energiei electrice. Condi le de montaj si cxploatare au determinat consaerarea a dowd tipuri principale de agregate pentru comprimarea gazelor naturale si anvme: + motocompresoare (compresoare cu piston antrenate de motoare cu explozie, cu axul motor comun); + turbocompresoare (compresoare centrifuge antrenate de turbine cu gaze); Motocompresoarele care se realizeazal in puter unitare de 1a 100 la 5 000 CP. acopera intreaga gama a necesarului de comprimare, cu exceptia rapoartelor de comprimare mai reduse decdt 143 pentru debite importante, unde se utilizeaz compresoare centrifuge. Din punct de vedere consiructiv se deosebese trei_moduri de dispunere a cilindrilor motori fafa de cilindrii compresori, la agregatele pentru comprimarea gazelor naturale: indri_ motor ‘ilindrii * agregate care au linie si la un unghi de 90 ° au compresori, din care cele mai raspandite sunt fabricate de firmele Clarck (S.U.A.), Dujardin (Franja), Cooper ~ Bessemer (S.U.A.); + 0 oarecare reducere a gabaritului se objine la agreyatele avaind cilindrii motori in V si cilindrii compresori orizontali dispusi pe o singura parte, produse de firmele Ingersoll-Rand ($.U.A.), Nuovo Pignone (Italia), Mannesmann Meer (Germania), + pentru a putea cupla compresorul cu diverse motoare, se construiese si agreyate cu cilindrii compresori orizontali opusi (boxer), care pot {i antrenate de motoare electrice, de firma Worthington (S.U.A.). 1u motoure termice de uz general. Asemenea agregate sunt fabricate Caracteristiea generala a compresoarelor de gaze naturale este posibilitatea care trebuie si 0 aibi de a putea functiona cu presiuni variabile la aspiratie si la refulare. Aceasta conditie le deosebeste de compresoarele de aer, unde presiunea la aspiratie este constant, sau de compresoarele din procesele tehnologice industriale, care functioneazi 2la paramettii invariabili. ¢ naturale 0 constituie faptul ci ele © alta deosebire a compresoarelor de ga functioneaza in mediu cu pericol de explozie. executia lor uebuind si corespunda acestei condifii, adica prin temperatura unor parti sau prin functionarea subansamblelor elecitice si nu se poati aprinde amestecul exploziv din atmosfera ambianta. Motoarcle cu supraalimentare utilizeaz o parte din energia gazelor pentru antrenarea unui compresor de aer care imbundtajeste ciclul de functionare in cilindrul motor. lucru Dacd aspiratia aerului se face la presiunea atmosferica, atunci pistonul preste mecanic negativ si temperatura aerului este mai scdzuta, temperatura final va fi mai mai redus. coborati. deci ciclul va Daca se comprimd aer fn cilindra, pistonul va presta Iueru mecanie pozitiv. temperatura initiala va fi mai ridicaté deeat cea final si prin urmare nivelul ciclului va ereste: si ceastd supra-alimentare sporeste randamentul termie al motorului in mod substant} de aceea a luat o foarte mare raspandire. Reglarea compresoarclor cu piston se poate realiza in mod continuy, intre anumite limite, prin variatia turatici. in limite mai largi se poate realiza o reglare in trepte prin: - spafii moarte fixe sau variabile;- ridicarea supapelor de aspirajie:- 0 combinatie a acestora.Reglarea automat a compresorului se poate realiza prin variajia turatiei, prin iat deschiderea automata a ocolitorului, sau prin ridicarea supapelor de aspiratie. ori prin aditionarea de spatii moarte, Reglarea prin deschiderea ocolitorului are dezavantajul unui consum mare de putere, pe And reglarea prin ridicarea supapelor de aspiratic sau “u un consum redus de putere. adifionarea de spafii moarte se realizea Recircularea gazelor prin ocolitor este limitat de temperatura la refulare. care ar putea creste prea mull, iar o instalajic de réicire numai pentru recirculare nu este rafionala si de aceea acest sistem nu este utilizat, Comprimarea gazelor la plecarea din schele, cat si pe traseul conductelor, reelams paramettii variabili la aspiratie si la refulare. De aceea agregatcle trebuie si fie prevazute cu aecesoriile respective pentru a prelua asemenea sarcini, Pe masurai ce ratia de comprimare creste, debitul trebuie redus prin deschiderea spatiilor moarte si prin variatia turatici.1, ASPECTE TEORETICE PRIVIND DIMENSIONAREA COMP! 1.1. RATIA DE COMPRIMARE: atia de comprimare, este dat de valorile Ia intrarea si iegirea din compresot raportului de comprimare real, trebuie finut seama de faptul opun o rezistenta destul de insemnata, aspirajia nu va incepe la .P, “ ci cu ,,P, ci la o valoare superioara, relatia de caleul a ratiei reale dar pentru determinarea din cauza supapelor care mai jos, iar refularea nu va fi egal de comprimare find: 12 unde: + P,—presiunea de refulare, bara; + P,—presiunea de aspiratie, bara; + P=pierderea de presiune prin supape, bara. Pierderile de presiune prin supape nu pot fi micsorate practic sub 0.5 bara, fapt si debite mari, acestea conduc la procese neecono! pentru care la rajiim 1.2, RANDAMENTUL VOLUMETRIC: Tindndu-se seama de faptul cf un exist o ctangietate perfect intre piston si cilindru, de neetangietatile supapelor de aspirafie si refulare, de abaterea gazelor reale fata de cele idéale, de presione gi temperatura de aspiratic respectiv de refulare, randamentul volumetric va fi definit de urmatoare formu spaliul mort, in procente din volumul total descris de cursa pistonului + r-raportul de comprimare p, Pa (presiunea de refulare/presiunea de aspiratie); + kcoeficientul adiabatic (k = c/ey)s © Zaps Zor — coeficientul de abatere al gazului real de la legea gazelor ideale (de compresibilitate), in conditiile de aspiratie si refulare; cde regula = 15 + 20% , rezulté cd debitul se diminueaz4 sub aceasta influent’, indiferent de marimea cilindreei, numarul de cilindri, presiunea de aspirai 41.3. DEBITUL DE GAZE NATURALE COMPRIMATE CU AJUTORUL COMPRESOARELOR CU PISTON: Debitul de gaze naturale comprimate cu ajutorul compresoarclor cu piston este dat de relatia: 2. soe, nn. 2 nt Pt *608 24 14 4 "Top sau Q, = 260.8% 2*(D? =a?) hen a.*n,P,* 15 unde: + D~diametrul pistonului unui cilindru compresor,m; + d—diametrul tjei pistonuluism:; + -h—cursa pistonului, + n—turatia compresorului eu piston, roi/min: + ng —numiul de cilindrii compresori: + ny randamentul volumetric al comprimarii, + py presiunea de aspiratie, bara; + T—temperatura de referinta (T= 288,15 K), K: + Tap temperatura de aspiratie a gazelor, K: + 60-—numarul de minute/ora; © 24—numarul de ore /zi; © Q,-debitul comprimat intr-o zi, m*/zi. 1.4, PUTEREA NECESARA COMPRIMARII: Nu lOitht RPV. FM (i) 16 (k-1)*60*75* Mace [LP Unde: N- puterea necesari comprimatit cp k- coeficient adiabatic P,- presiunea de aspiratie bara P,- presiunea de refulare bara V.- volumul geometric descris de piston in conditii de aspiratie m/min yy — randamentul volumetric mse fandamentul mecanicExplicit, volumul geometric desr xind seama de piston, calculat la temperatura de intrare a de temperatura de refernti, valoarea lui Ve este gazelor la aspiratie data de relatia: 7 v.=28 + D~diametrul pistonului unui cilindru compresor,m; + d=diametrul tijei pistonuluim; + h—cursa pistonului, m; +n —turajia compresorului cu piston, rov/min: *ng=numarul de cilindrii mpresoris + T=temperatura de referinta (T = 288.15 K), K: + Trp temperatura de aspiratie a gazelor, K; id seama de aceasti relatie, de faptul cd influenta factorilor din Zxpy Zeer Sunt prinsi in calculul randamentelor volumettice gi inlocuind in realjia puterii vom avea: a(p?- N-—— = Ls (1) Ip Olpnenenenee tog ; ( | nu se cunose + Calculul puterii solicitate de comprimare a gazelor naturale, dat clementele caracteristice ale compresorului cu piston (D, dy hyn Mey 17, )s dar se julare, se face cu urmatoarea relatic: cunose debitul si presiunea de asipratie Jo! Q 4k 4 1 of,yem_ i (24-75) 3600 K=1 Nee [et | ee Unde: * — Q=debitul comprimat, m*yzi; + k-coeficientul adiabat + r=rajia de comprimare: randamentul mecanic, Mme 6Determinarea puterii necesare comprimarii cu piston, prin cresterea entalpiei se poate face cu ajutorul relatiei 2agear 1.10 102 Unde: . G- debitul masic, G = 22717 ke/s Lal 3600 Q,- debitul volumic orar m/h AL - cresterea entalpiei KealKg, O metoda simpla pentru determinarea puterii necesare comprimirii consti in utilizarea valorii debitului comprimat si a temperaturilor gazelor la aspiratie respective refulare, folosind formula: 7 a Fon Oto AT 112 Unde: C,- caldura specified — pentru gaze naturale cu un confinut de 99% metan gi la o 5271 temperatura de 15°C, C, AT=T,-T,,unde T,— temperature gazelor la aspir K ‘T+ temperature gazelor la refulare K Tener * G- debitul masic, G= 2" O77 kgs 3600 Q,- debitul volumie orar mh 1.5. PUTEREA LA MOTORUL DE ANTRENARE: N, Unde: N,,- puterea la motorul de antrenare CP cp NN, - puterea necesar’ comprimiai Tyee ~ Fandamentul mecanic Te ~ Pentru motoarele termice Tig = Pentru motoarele electrice1.6, DETERMINAREA PUTERI CU AJUTORUL CURBELOR CARACTERISTICE: ‘Toate firmele constructoare furnizeazi curbe caracteri corijeaza calculele teoretice cu rezultatele experimental Cubele caracteristice si performantele rezultate din acestea, treb ferme pentru contractare, receptie si garan} in bas de calcul speci exploatare. ice, prin care se in diferite domenii de utilizare. ie sa_constituie nomogramelor caracteristice, unele firme constructoare furnizeazi rigle fice determinarii gi verificarii perametrilor de comprimare in conditii de 1.7. COMPRIMAREA IN TREPTE Compresoarele cu piston pot Iucra intr-o singura treapta cu cilindrii in paralel sau in mai multe trepte cu cilndrii in serie. De asemenea, agregatcle de comprimare cu piston pot lucra in serie sau in trepte cadrul aceleasi statii, sau chiar statiile de comprimare pot functiona unele fata de altele in wepte. Functionarea in trepte (sau in serie) a unui agregat de comprimare cu piston, oarele a mai multor agregate in cadrul aceleiasi statii este determinata de urma considerante: > De > Necesitatea cresterii factorului final de recuperare nul natural de presiune si debit > Cresterea capacitiijilor de comprimare Limitarea efortului in ti ratia de comprimare gi care in general nu trebuic si depiseascéi valoarea 1=3-4/treapta, > Asigurarea funcfionarii economice a fiecdrui agregal si a unor randamente ridicate pentru fiecare cilindru compresor, ratia de comprimare avand 0 pondere insemnati tn caleulul randamentului volumetric > Economia de putere pentru comprimare, prin asigurarea _racirii corespunzitoare a gazelor intre trepte, astfel ca temperatura initiali de aspiratie pentru fiecare treapta si nu difere > Pentru echilibrarea treptelor si asigurarea unui consum minim de energie, pistonului compresor de gaze, care este functi de este necessari ca rafia de comprimare si fie aceiasi pentru fiecare treaptd, n relatiei La Unde n— numéirul de trepte de comprimareRaportul dintre diamentrele cilindrilor compresori si ratia de comprimare este dat de relatia: de comprimare in trepte Dy —diametrul cilindrilor din prima treapté—m Dz - diametrul cilindrilor din prima treapti —-m. Consumul de putere necesaré comprimdirti se determine pentru prima treapicé si se inmulteste cw numéirul de trepte, dacit au acelasi raport de comprimare, sau se insumeazti puterile treptelor (cilindrit inserafi, agregate inseriate, stafii inseriate) dacci rafiile diferd. Un factor important ce intervine in realat care nu depiseste, datorita fortelor de frecare gi de inertic, 0,7 + 0,75. Acest randament coboriit corelat cu randamentul motorului de antrenare coboara randamentul termic prin randamentul mecanic la sub 50%, ceea ce explic randamentul termic general la sub 30% indiferent daca grupul compresor-motor este actionat in 2 sau 4 timpi fara supraalimentare, cu care acesta teoretic pentru motoarele termice industriale nu depageste 35% Ele sunt integrate cu compresoarele cu piston, avand batiul si arborele cotit comun si cilindrii compresori orizontal Astfel: — raportul CP / kg masi este deosebit de scizut, grupurile compresoare cu piston- ‘motoate termice sau motoare electrice fiind voluminoase si grele; = grupurile compresoare actionate de motoare termice sau electrice necesita hale in care si functioneze, deci volum mare de constructie si montaj; — consumul mare de ulei ajunge Ia 0,7 + 0,91/1.000 CPh pentru motor in 2 timpi si 0,5 + 0,71/1,000 CPh la motoarele in 4 timpi, implicand 0 complexa gospodarie de ulei consténd in rezervoare, pompe, racitoare de uleis — ricirea cu ap& distilata si antigel pentru cilindrii motori, apa dedurizata si antigel la cilindrii compresori genereaza instalafii voluminoase i complexe alituri de cele pentru ricirea uleiurilor, in solufie clasic& prin turnuri de ricire generdnd evaporarea apei de peste 15% (mai ales in sezonul cald), situatie nedorité in cazul unor surse limitate de aprovizionare cu lichide de racire; = durata de functionare intre dou revizii curente planificate nu depageste 750 ore, {in realitate fiind pentru cele accidentale mult mai mic’; = consurnul de piese de schimb datorita frecarilor gi incarcérilor termice este foarte mare ceea ce determin magazii de piese de schimb gi echipe de interventic si le de mai sus SUS Nimes, Tandament reparafii, numeroase;ic ce = sub aspectul protectiei_ mediului depaseste 80 + 90 dB. poluarea atmosferei pr terenului si prin consecinfe a apelor de suprafaja cu scurgeri de ul substante de curat * cel mai mare dezavantaj al compresoarelor cu piston gi eare produce grave complicatii in proiectare, construcfie si exploatare, consti in efectul vibratiilor generate de functionarea pulsatorie a comprimarii cu piston, ce prin curbele de frecventi si amplitudine posibil a se suprapune peste vibratiile prop tor componente din schema tehnologiea generala efectul de rezonanti generdnd distrugerea instalatici in care acest loc se produc. Cand pentru transportul gazelor la mare distania este necesari o rajie de se remareé pe lingi poluarea f n gazele de esapament. poluarea ire a pieselor, et ale comprimare mare, se utilizeazii agregate de comprimare in mai multe trepte. avand in vedere urmatoarele: + imbunatajirea randamentului de debit prin-o mai bund utilizare a volumului cilindrului; imitarea temperaturii de la sfarsitul compresici si evitarea, astfel. a dificultatilor de ungere; ciderea consumului specific de energie de comprimare prin racirea gazului inainte de a intra in cilindrul urmator. in acest fel, curba de compresiune se apropie de 0 izoterma, caz in care lucrul mecanic necesar pentru comprimare este + reducerea solicitarilor pieselor maginii, lagarelor ete Procesul de comprimare in trepte. s de comprimare in in figura 1.1 se prezinta schema de principiu a unui. pro« tei trepte, iar in figura 1.2 este reprezentati diagrama teore:icd de Iueru a a comprimari, sap Teeoptal Tempio gura 1.1 Figura 1.2 10Asa cum rezulti din schema din figura 1.2, gazul este aspirat prin supapa de aspiratie S,), in cilindrul weptei J de comprimare, este refulat prin supapa Sj, in Nicitorul intermediar RJ, de unde, dupa rdcire, intra in eilindrul treptei // prin supapa de i dupa comprimare. este refulat in condueta de evacuare, prin supapa Sx. aspiratie S.2 Fazele de lucru ale compresorului in doud trepte. asa cum rezulta din diagrama de lucru din figura 1.2, sunt urmatoarele: + 1 - A: compresia in cilindrul trept * A-B: racire, la presiune constanta, in racitorul intermediar RI; + B-2: compresia in cilindrul reptei aI + 2!- 3: refularea din cilindrul treptei a Il-a in conducta de transport; a's ilindrul ui din treapta a Hea pana la jestinderea gazului din spatiul mort al presiunea de refulare din cilindrul treptei I; —A-- 2: compresia, daca gazul s-ar comprima adiabatic intr-o singura treapta, de Ja presiunea py la presiunea px; 1-B-2": compresia, dac& gazul s-ar comprima, numai intr-o singura treaptd: 3 - E: destinderea gazului din spatiul mort, dacd comprimarea s-ar face intr-o singui treapti. cum tei Gradele de umplere, asa. ult din diagrama din fig. 1.2. sunt practic aceleasi pentru ambi cilindri. Dacd comprimarea s-ar face intt-o singura treapta, gradul drii in doud trepte, de umplere ar scadea foarte mult. De asemenea, in cazul comprin curba compresici se apropie mai mult de 0 izoterma decat intr-o singura treap rezultand 0 economie de lucru mecanic reprezentat de suprafafa hasurati AB22', tre adiabatele A2 si B2'. Valoarea limita teoretica a raportului de comprimare, r, pentru care debitul se cuprinsa anul | rezulta prin anularea expresiei randamentului wz si compresorul nu mai aspi volumetric, astfe qel-m-|rt-1]=0 (1.30) de unde, “(e) ; Raporturi de comprimare intre trepte. inte v fanctionare Pentru ca un compresor cu mai multi cilindri sa pr ultrebuie indeplinite urmatoarele conditi * puterile necesare pentru fiecare cilindru sa fie egale, respectiv temperatura de intrare a gazelor in tofi cilindrii sa fie egal cu temperatura de intrare a gazelor in primul cilindru. Aceasta se obfine prin racirea gazelor in ricitoare intermediare; + raporturile de comprimare si fie egale in toate treptcle, cazin care lucrul mecanic al compresorului este minim. Accasta situatie rezulté prin dimensionarea corespunzatoare a cilindrilor. Presiunea de iesire din primul cilindru, numita si presiune intermedi objine din condijia ca raporturile de comprimare. r, sa fie egale, astfel Pi_ Pa PL Pi de unde, Pi=NPI'P2> (1.33) in care * py este presiunea la aspiratie in primul cilindru, MPa; * pi presiunea intermediara, MPa; + p2—presiunea de refulare din cilindrul al doilea, MPa. Daca spajiul mort al cilindrilor este diferit, presiunea intermediara a welor se poate calcula cu relatia: py (My tm Vi )+ patina Vo my Vy my Vo +V9 Pia in care + Vp, V2 reprezinta volumul geometric deseris de piston la primul cilindru, respectiv la al doilea cilindru; + my, mz ~ raportul (mt = Vp/¥-) volumului spatiului mort la primul cilindru, respectiv Ia al doilea cilindru. n doi cilindri corsecutivi nu sunt egale, de int Daca temperatur re a gazelor presiuea intermediara se caleuleaza cu relatia: in care, Ti, T2 reprezinté temperatura gazelor in cilindrul 1, respectiv, 2, K. 12Raportul de comprimare intre etaje, r, se poate exprima in lunetie de presiunea de aspirafie, p.), a primei trepte, astfel: + pentru comprimarea intr-o treapta (un etaj): n= Pe, (136) Pa in care + py este presiunea de refulare din cilindrul treptei I, MPa; + pai ~ presiunea de aspiratie a cilindrului treptei 1, MPa: + r= raportul de comprimare al unei trepte. * pentru comprimarea in 2 trepte (2 etaje): P, Fe Ra» (1.37) a + peste presiunea de refuulare din cilindrul treptei a II-a, MPa; in care, * R= raportul total de comprimare pentru doud trepte. + pentru compri (1.38) in care, + py este presiunea de refulare din ci + Rys—raportul de comp! + pentru comprimarea in m trepte (m etaje): Pr ee (1.39) Pa in care, * Pm este presiunea de refulare din cilindrul treptei m, MPa; * Ruy = raportul total de comprimare pentru m trepte. Randamentul volumetric al compresoarelor cu mai multe trepte, La un compresor in trepte, la aceeasi valoare a spafiului mort, randamentul volumetric este mai mare decat al unui zul intr-o singura ompresor care ar comprima treapti, pana la acceasi presiune finala.La un compresor in / uepte, randamentul 13volumetric depinde de spatiul mort al primului cilindru, astfel: 1 ng | Ri (1.40) ni in care * my este raportul spatiului mort al primului cilindru; © Rj—raportul de comprimare total; + jnumarul de trept ‘+ n—exponentul politropic. sje realizeazi inte trepte valori neegale ale Compresoarele cu mai multe lucrului mecanic din cauza faptului e& presiunile finale ale treptelor sunt diferite de cele calculate; de asemenea, cresterile de temperatura intre trepte sunt diferite. Di jametrul cilindrilor compresorului. {lindrilor compresorului se folosese urmatoarele Pentru calcularea diametrului relatii La compresorul cu o treapta (un etaj) a. cu simplu efect aay in care, + Deste diametrul cilindrului compresorului cu un etaj si cu simplu efeet, m: Qo ~ debitul compresorului in conditiile po, To, Stm’/min; + s-lungimea cursei, m; + ne—numiarul de rotatii/minut, + 7 ~randamentul volumetric efectiv al compresorului 0,101325 MPa); Po~ presiunea de referinta, MPa (pp + pr presiunea de aspiratie, MPa; 1 — temperatura de aspiratie, K; © Ty — temperatura de referin{i, K (To = 273,15 K — pentru conditii normale: Ty = standard: 1,1287 = J1/0,785; 288,15 K — pentru con:b. cu dublu efect D 0.798: in care 0,798 = 1/137 = y{1/(2-0,785) cifra 2 de la numitor, de sub radical, rezulté ca 1. a fost considerat un compresor care Funefioneaza cu dublu ef urmare a faptul La compresorul in mai multe trepte (etaje) Diametrul cilindrilor la compresorul in mai multe trepte se determina din urmatoarea condifie: cantitatea de gaz. refulat din primul cilindru trebuic sii fie aspiratd de cel de-al doilea cilindru, astfel: ps Ty : (1.43) po Tr 0,785 Df +s+m, ny FE ic “Me2 in care, lungimea cursei, s. si numarul de rotafii la axul compresorului, 1. sunt aceleasi ndri. pentru ambi nplificand, deci, in relatia (1.43), se objine: nt pj ft, (144) "Vn Th po sau exprimand ps/ps prin raportal de comprimare, r, rezultd: A. fem (4s) vr VTi om ndrul treptei 1, se 03) Dy Generalizdnd expresia (1.45) pentru (1.46) in care, * D, este diametrul cilindrului treptei n,m; Dus di ametrul cilindrului treptei -1, m; r-raportul de comprimare dintre treapta 1 gi treapta n-I; * Ty, Tua ~ temperatura de aspiraie in treapta n, respectiv, in weapta 1-1, © Mm na -Fandamentul volumetric efectiv al cilindrului treptei n, respectiv, nL. e. Debitul compresorului in trepte Se caleuleaza pe baza debitului primului cilindru, relajiile (1.20) si (1.23). respectiv 15(1.28) si (1.29), avand in vedere cf aceeasi cantitate de gaz pe care a refulat-o primul cilindru, o aspira cel de al doilea cilindru si asa mai departe pand la treapta 1. Practic, in 1us citate, se inlocuiesc parametrii py si Ti, cu p2 §! 72 si aga mai departe, formulcle m pana la p,, Ty, obtindndu-se debitul compresorului. Puterea compresorului. Puterea compresorului se calculeaza in doud situatii: +L neludnd in considerare factorul de abatere Z, cuz in care puterca este dati de formula:in unitaqi de masurd ale sistemului MKIS, n 10% py Ven (147) in care, + Neste puterea compresorului, CP (1 CP= 1 W=0,00136 CP); + 1 exponentul politropics * pa presiunea la aspiratie, bara; #10" - factor de transformare din ata in kgf/m”: + Ve volumal geometric al cilindrului (sau cilindrilor), descris de piston (sau pistoane) intr-un minut, n°/min; + 7 -randamentul volumetric al compresorului IPA) + r-raportul de comprimare (r= + p2—presiunea la refulare, bara; + py -presiunea la aspiratie = py, bara; ) (po = 1,033 keffem”) *+ po -presiunea de referinta (presiunea atmoste ns © hm -randamentul mecanic de tra ie, in unititi de masura ale Sistemului International (SI) formula devi n 981-104 + py i n=l 60° Po Mw ay N =735,5 W; 1 W=0,00136 CP); -eleagi in care N este puterea compresorului in W (1 Cl presiunile pj, p> in MPa; iar presiunea po = 0.10132 MPa. Celelalte notatii au a semnificatii si aceleagi unitaji de masura ca in relatia (1.47). 16+ 2-ludnd in considerare factorul Z. caz in care relatiile (1.47) $i (1.48) iau forma: N,=N (1.49) 4 La compresourele cu i trepte de comprimare, relafia (1.47) (in unitafi de masurd MKS) devine: is 104 «i+ . 0 ye 10 Pa Ve (}Pa |" a) (1.50) M=1 60-75* Po Nn Pat iar relatia (1.48) (in unitati de masurd SI) ia forma: mn 981-104 +i py Ven 1.51 n=l 60-PyMmw aa pp, (1.52) I\n (7) wl Pa = Pr (7) ao (1.53) Pentru un compresor in dow trepte, cu rapoarte de comprimare diferite. puterea calculeazi cu relatiile: compresorul + in unitigi de masura MKIS ntl a 104+ py Ven n= 1 60°75" Py Min : (54) ry" +7, + in unitdqi de masura SI n_ 981-104 py Ven, 60° Po Minn ? Ne a in care, n, r3 reprezinta raportul de comprimare al treptei I, respectiv al treptei a II-a. sunt diferite la fiecare Daca raportul de comprimare si temperatura de aspirat treapta, atunci puterea compresorului in trepte se determina adundnd puterile pentru 7fiecare treapt Pentru compresoarele in tepte, care comprima gaze condensabile intre trepte ple nu mai sunt ), puterile pe (condensare ce are loc datorits comprimarii si egale. Astfel daci, de exemplu, din volumul de gaze se condenseazi 20% in racitorul din treapta I, atunci presiunea la aspiratie in cilindrul treptei a doua este numai de 80% din presiunea intermediara calculaté. Presiunea de refulare a treptsi a doua find aceeagi. ntdia puterea necesar este mai mare decait la treapta i Pentru a folosi integral puterea motorului, se instaleazi agregate de comprimare separat, pentru fiecare treapta. Avantajele compresoarelor cu pisto: ~ prin existenta supapelor de aspirati mari(au sunt indicate la ratii de compr volumetric scade foarte rapid, ca si randamentul total), dar totusi limitate ka r 3, din motive de efort in tije, dar mai ales pentru a se evita expulzarea filmului de ulei intre manetoane gi lagare; imple, fia a implica probleme deosebite in electron i refulare se pot realiza rajii de comprimare deoarece randamentul nare < 13 +1 = sunt magini robuste, automatizare. Dezayantaje: = datorits mi frecare si de inertie ceca ce limiteaza turatia la 300 + 1.000 rot/min; — turafia relativ constant la compresoarele cu piston antrenate de motoare electrice, la presiune de aspirajie constanta si la cresterea celei de refialare ca urmare a reactiei sistemelor de conducte din aval, conduce la scaderea debitului i unor piese grele (ansamblu - segment) iau nastere forte mari de in cadrul accleiasi puteri instalate; si debitele sunt reduse: - — turafia find limita 1.3.3, RACIREA AGREGATELOR DE COMPRIMARE Ricirea compresorului. La un compresor in functiune, prin circulajie cu apa se inte Hicese peretii si capacele cilindrilor, iar in racitorul intermediar se racese gazele i dea intra in cilindrul urmator. Racirea compresoarelor vizeazi .¢ astfel tensiunile termicé + reducerea temperaturii peretilor cilindrilor, evitandu- foarte mari pentru a se putea realiza o ungere bunt 18rea perejilor si prin + micgorarea consumului specific de energie deoarece, prin ri racirea gazelor in ricitorul intermediar, compresia se apropie de cea izotermica: + evitarea depunerilor de 2gura pe supape. Prin arderea uleiului se depune zgura pe supape, impiedicand inchiderea si deschiderea normalai a acestora: * limitarea temperaturii gazelor in cilindri si micyorarea inedlzirii acestora in timpul aspiratiei, ceea ce contribuie la o imbunatitire a randamentului de debit, cilindrii compresorului si in capace, Cantitatea de cdldura, ce trebuie evacuata dit se calculeaza cu formula: pentru comprimarea politropi QO, = 4186-G (1.56) ‘in care, * Qceste cantitatea de caldura, in K/h; G = debitul de gaze, kg/h; + 1,k- exponentul politropic, respectiv, adiabatic; ¢,—caldura masicd la volum constant, kI/kg K (labelul 1.1); + 7), 7; — temperatura gazului la intrare, respectiv la iesire din cilindru. in tabelul 3.1. sunt prezentate principalele proprietafi ale hidrocarburilor C\-Co Tabelul 1.1.Principalele proprietati ale hidrocarburilor C;-C., Masa & moleculara, Mi, (la 273 K si 0.1 MPa), kike K) kg/kmol Metan 16,043 2,176 1,662 1309 Btan 30,062, 1,682 1,403 7.198 Propan 44,094 1,528 1312 1164 Butan 58,120 1,433 1,353 1,144 Pentan 72,146 1,395 1244 1121 Hexan 87,200 1361 1,223 113 orul intermediar poate fi calculatai cu Cantitatea de caldura ce trebuie evacuata din ri formula: 190, 4186-G G(T), (1.57) in ki(kg K). Cantitatea totala de in care c, este caldura masic’d la presiune con: cilduréi ce trebuie evacuaté din compresor se determina prin insumare, iar in cazul in care in fiecare treaptii s-a dezvoltat o cantitate de caldura egal, se poate calcula cu formula: Or=1Qe + (w-IOi (1.58) in care: © Qreste cantitatea de caldurd totala ce trebuie evacuata din compresor intr-o ord, K/h, * x -numérul de cilindri sau de trepte. Cantitatea de api necesardi pentru ricirea compresorului se poate calcula astfel: 2. (1.60) (2 -Tk. b. Ricirea motorului, in timpul functionarii motorului compresorului se dezvolta temperaturi ridicate datorita atét contactului pe care il au piesele motorului cu gazele arse fierbinfi, ct si din cauza caldurii care se dezvoltd prin frecare. La aceste jonul si temperaturi mari sunt supuse, in special, cilindrii, chiulasa, supapele. pis segmentii Temperatura medie a gazelor arse ajunge pana la 673-773 K, iar temperatura maxima admisibilai a pieselor metalice nu trebuie si depageascd 393 K. Sciderea aceasta a temperaturii se realizeazi prin racire. O scddere a temperaturii mai mare de 393 K duce la o reducere a randamentului motorului. Apa de ricire trebuie si aibéi temperatura de 333-348 K; inedlzirea apei in motor duce la o erestere a temperaturii apei de 8...10 K, ajungandu-se la 441-458 K. Cantitatea de apa necesara pentru ricirea motorului se poate calcula cu formula N a 61 AT — Ay = 27 in care Ay este cantitatea de apa necesard .pentru ricirea motorului compresorul kg/mi motorului, K. NN puterea motorului, KW, iar AT - sediderea temperaturii prin ricirea eu api a Pentru reducerea temperaturii cu 10 K se foloseste. de obicei. o cantitate de 95 ke api de ricire, pentru o putere de 1 kW h sau 1,6 kg/min, pentru | kW putere instalata. Pentru ricirea gazelor de esapament, in mod obignuit se utilizeaza 1 kg/min apa pentru | KW putere instalata, 201.8, ASPECTE PRIVIND REDUCEREA VIBRATIILOR MECANICE, SIA PULSATHLOR DE PRESIUNE Studii speciale trebuie efectuate din momentul conceptic’ statiei pentru a gasi structura optima a circuitului de gaz sia dispozitivelor antipulsatorii, astfel ca sa se obtina 0 atenuare maxima a vibratiilor si de a evita orice neplacere si orice accident tehnic in timpul punerii n functiune a statici si in cursul exploatarii. 1.8.1, ORIGINEA VIBRATHLOR La compresoarele cu piston, aspiratia si refularea debitelor de gaze nu se efectueaza intr-un mod continu, ci alternativ, di (de aspiratia si refularea cilindrilor compresori. Acest fapt antreneaz ie a debitului cea ce creaza unde de © modulatie si o puls ta cilindrului pulsatii a presiunii, care iau nastere in portiunea de tubulatura adiac compresor si care se propaga in mediul gazos din tubulaturile de aspiratie si refulare, in functie de structura retelei de legaturi, rezonante acustice ce se produc in diferite puncte, traducandu-se prin importante fluctuatii de presiune. Aceste pulsatii actioneaza asupra diferitelor clemente de tubulatura intalnite, reductii, coturi, recipienti, filtre etc., unde ele elibereaza forte de excitatie, ce pot genera vibratii mecanice importante mai ales daca freeventa propric de vibratie a sistemului acustica excitatoare. ‘mecanic corespunde cu frecventa 18.2. EFECTE ALE PULSATIILOR DE PRESIUNE SI ALE VIBRATULOR Amplitudinea pulsatiilor de presiune este functie de conditiile si caracteristicile de functionare ale compresorului ce determina unda de pulsatic initiale si de structura \u amortizarea acesteia. retelei, care determina propagarea undei initiale, amplificarea Amplitudinea vibratiilor mecanice este functie de amplitudinea pulsatiilor de presiune, care genereaza excitatia, si de raspunsul sistemului mecanic excitat care este el insusi dependent de valoarea freeventei mecanice proprii a sistemului. Amortizarea proprie a sistemului nu este in general suficienta pentru a limita amplitudinea vibratiilor ¢ pana Ia valori nepericuloase, deoarece aceasta amplitudine poate fi foarte 21ridicata daca freeventa meca ica se apropic de o frecventa de rezonanta acustica sau din contra, foarte redusa daca nu exista concordanta intre aceste dou frecvente. Efectele se tradue prin : = oboseala metalului, care supus unor eforturi ciclice devine mai fragil si poate provoca fisuri sau rupturi periculoas - cresterea pierderilor de sarcina, care antreneaza in consecinta o crestere « puterii de antrenare necesara: = efecte mai deosebite, ca de exemplu modificarea preciziei debitmetrelor cu diafragma; insemnate ce {ia randamentului volumetric a compresorului in. proporti poate antrena suprasarcini; - intretinere mecanica costisitoare evidentia fa prin schimbarea mai deasa a supapelor supuse Ia eforturi ciclice si prin uzura mai rapida a partilor mecanice in miscare supuse la suprasolicitari periodice necontrolate. 1.8.3. CONTROLUL PULSATHLOR DE PRESIUNE SI A VIBRATIILOR MECANICE Datorita efectelor negative ce pot sa apara, se impune gasirea unor solutii eficiente si economice Ia problema vibratiilor. In acest sens, se cauta sa se gaseasca structura optima a retelei de legaturi a tubulaturii statiei si pentru aceasta este necesar sa se efectueze in fiecare punct al acestei retele, 0 analiza a amplitudinii pulsatiilor functie de freeventa. Plecand de la 0 astfel de analiza se pot lua masuri de control al pulsatiilor de presiune si a vibratilor. Un studiu al vibratiilor cuprinde < un studiv acustic de propagare a undei de pulsatic < presiunii si cautarea rezonantelor acustice - un studiu mecanic pentru determinarea freeventclor proprii de vibratie mecani a clementelor intalnite. Scopul final este de a dezacorda sistemul acustic generator si sistemul mecanic receptor. Practic, pulsatiile de presiune sa ramana in amplitudine, maxim 2-3 % din 22presiunea retelei iar in freeventa sub 20 Hz, daca este posibil, sau 30-40 maxim, De asemenea, se adopla in general, ca frecventele proprii de vibratie mecanica a diferitelor clemente de tubulatura sa fie 60-70 Hz. valoarea minima acceptabila. Pentru determinarea marimilor sus aratate se pot utiliza doua metode ) Metoda analogica. Calculul amplitudinii pulsatiilor de presiune este efectuat cu un dispozitiv analogic, care simuleaza printr-un circuit electric si electronic, diferitele elemente ale compresorului cu piston sia wuitului de gaze, utilizand conversia intre marimile electrice si cele specifice comprimarii. b) Metoda analitica. Accasta metoda consta in a urmari pas cu pas propagarca undei de presiune din sectiune adiacenta compresorului pana la extremitatea retelei de gaze din cadrul statiei prin aplicarea legilor dinamice si termodinamice. 1.8.4. REDUCEREA PULSATULOR DE PRESIUNE Principalele dispozitive utilizate pentru reducerea pulsatiilor de presiune sunt 4) Bulelii antipulsatorii simple. Cel mai simplu dispozitiv consta in instalarea de butelii goale la iesirea cilindrilor compresori. Acestea constituie capacitati ce reduc amplitudinea pulsatiilor de presiune b) Butelii antipulsatorii cu sicane si tuburi . Un astfel de dispozitiv prevazut cu sicane si tuburi are o funetie de filtru acustic, insa este de asemenea, caleulata pentru a reduce fortele necompensate care actioneaza asupra fundurilor opuse ale buteliilor si sa limiteze la valori nepericuloase vibratiile mecanice ale ansamblului supuse la vibratii de translatie, rotatie si vibratii proprii cilindrilor compresori. ©) Filtre antipulsatorii . Astfel de dispozitive sunt filtre trece-jos si se compun dintr-un tub de sectiune redusa si o capacitate (butelie) montate in general dupa butcliile antipulsatorii, Eficacitatea acestui sistem consta in a suprima freeventele, functie de dimensiunile elementelor componente. ) Rezonatorii, Forma cea mai simpla este un capat de conducta inchis. Un sale de rezonanta si rezonator are eficacitate limitata la un domeniu in jurul frecven prezinta in consecinta mai putin interes intr-o stalie echipata cu compresoare cu viteze variabile. ©) Diafragme. Sunt dispozitive simple ce permit, in unele cazuri, sa se suprime rezonante acustice cu cheltuieli mai mici si fara pierderi de sarcina prea ridicate. 23.din buteliile Montarea diafragmelor se poate face la flansele cilindrilor, la iesin antipulsatorii sau in alte puncte ale claviaturii. £) Alegerea ordinii de succesiune a fazelor de comprimare. 1.8.5. REDUCEREA VIBRATIILOR MECANIC! 1 mecal Pentru a limita la maxim posibil producerea vibi ice prin pulsatile de presiune si in special evitatea coincidentei dintre freeventele de rezonanta acusti acu frecventele proprii de vibratie a tubulaturii trebuie avut in vedere urmatourele : a) Dispozitia tubulaturii, Trebuie evitate pe cat posibil schimbarile de directie ale tubulaturilor si coturilor cu raza mica, unde fortele puse in jos sunt mai concentrate, Efortul rezullat este o functie a presiunii, care, la randu-i daca este o functie variabila periodic, va crea un efect de excitatie periodica. b) Rezemarea tubulaturii. Exista 0 teorie generala, destul de complexa, pentru calcutul freeventelor proprii de vibratie mecanica in tubulaturi, aplicabila pentru orice forma si natura a suportilor. Se are in vedere aici, ca alegerea reazemelor tubulaturii sa se faca astfel incat frecventa vibratiilor mecanice sa fie minim 60-70 Hz. ©) Evitarea simetriilor ce conduc Ia concordante de faze si la suprapuneri de unde de pulsatii. 4) Fixurea solida a ansamblului instalatiilor, permitand in acelasi timp dilatarile indispensabile. andu-i cu €) Realizarea unor suporti masivi care sa se ancoreze corect solidari suportii vecini astfel ca sa nu se desprinda de sol si sa nu vibreze odata cu conduciele. £) Trebuil st se tina seama ca orice schimbare a lungimilor sau diametrelor tubulaturii, adaugarca sau scoaterca unor utilaje tehnologice (filtre, separatoare, racitoare, robinete ete.) pot provoca modificari fundamentale in starea de vibratit si ale. te numai de organisme de speciali 1.9, COMPRESOARE CU SURUB Compresorul eu gurub face parte din compresoarele volumetrice deoarec cresterea presiunii se realizeazd prin micsorarea volumului spatiului de lucru. Avantajul 24major al acestor tipuri de compresoare consti in faptul c& procesul de comprimare este continu. Compresorul cu surub se compune din doua rotoare elicoidale care se rotese in interiorul unei carcase, fig. 2.1, Un rotor elicoidal este antrenat prin intermediul unui reductor, iar celalalt este liber, el fiind antrenat prin contactul cu primul rotor. in figura 2.2 sunt prezentate cele dou rotoare elicoidale, rotorul AB conducitor. el este cel antrenat si rotorul CD condus. Datoritd formei elicoidale a celor dowd rotoare si a faptului ca ele sunt permanent in angrenare rotindu-se in sensuri opuse, volumul cuprins intre zona de angrenare carcasa gi peretele din zona de refulare variaza continu. in figurile 2.3-2.7, prezentate succesiv, se poate observa modul de variatie al volumului de lucru pentru masa de gaz, care strdbate periodic compresorul, Prin roti celor dowd axe spatiul dintre doud profile consecutive vine periodie in legatura cu orificiul de aspiratie si de refulare, dar acest Iueru nu se petrece simultan. Muchea cca mai inaltd a profilului pentru fiecare rotor se comport ca un sertar in momentul end trece prin dreptul ferestrelor de aspiratie sau refulare.Fig. 2.5. Comprimare 26Fig, 2.7 Bvacuare in figurile 2.4-2.6 este prezentat suecesiv procesul de comprimare. Se observa c& spafiul de lucru este se formeaza intre doua profile consecutive ale rotoarelor. iar prin migcare de rotafie a acestora punetul de angrenare, in care cele doua profile sunt in contact are 0 miscare relativa spre capatul de refulare. determindnd micsorarea volumului de lucru, Procesul de comprimare dureazai pand cdind muchile profilelor deschid orificiul de refulare. Volumele de lucru ale compresorului elicoidal sunt egale cu spatiile dintre profilele axelor. Performantele compresoarelor cu surub se determina in functie de debitul masic care-| strabate, Fie m, masa de gaz prinsi in volumul de lucru care se formeaza intre 27