AGREGATE DE COMPRIMARE 2.1, TIPURI DE AGREGATE PENTRU COMPRIMARE COMPRESOARE — VOLUMETRICE AERODINAMIC | CU MISCARE ALTERNATIV d >| ROTATIVE eae UN ROTOR SENTRIFUGALE [AXIALE MBRANA U PISTON SU SPIRALA |_ __,] ree ROTOARE ¥ t DOUA ROTOARE ] ZIMMERN ] eo nee ee CU SURUB| [eu LOBI ] CU PISTON U PALETE LOTANTE UINEL LICH! UM f in cazul gazelor naturale, transportul se poate realiza, in principiu, intr-o prima etapa, utilizindu-se presiunea de zicimant. Cand aceasta nu mai este suficienta, pentru asigurarea itial al conductei gi un debitului prevazut se instaleaza o statie de compresoare in punetul i numa de stajii intermediare pe traseul acesteia Stafia de compresoare din punctul initial al conductei se deosebeste de cele intermediare prin aceea cadrul acesteia exista instalayia de uscare a gazelor, atunei cand aceasta operatie este necesara. De asemenea, daca gazele conjin hidrogen sulfurat, instalatiile respective de purificare se afla tot in cadrul statiei din punctul initial al conductei Presiunea de refulare a stajiei din punctul initial al conductei este. in general, aceeasi easi la statiile intermediare, care au toate aceeasi constructie. Asa cum s-a amintit, la inceperea exploatarii unui z&camént de gaze naturale, presiunea, ial si nu functioneze de loc, sau si acestuia poate fi suficienta pentru ca statia din punctul in functioneze cu un raport mie de comprimare, Pe masura ce presiunea de zacamant a gazelor termediare scade, acest raport de comprimare creste, ajungand sa fie egal cu cel al statiilor i sau chiar si-l depageasea, Procesul de comprimare se realizeazA cu ajutorul agregatelor numite compresoare, care pot fi de mai multe tipuri, Exista astfel compresoare volumice, in care cresterea presiunii gazelor se realizeaza prin reducerea volumului acestora. in transportul gazelor, se utilizeaza, din aceasta categorie, compresoarele cu piston, cu una sau mai multe trepte de comprimare. O alta categorie este formata din compresoarele centrifuge, cu unul sau mai multe etaje si din ¢ prin intermediul energiei cinetice compresoarele axiale, cresterea presiuniirealizandu: transmise gazelor. Mai pot fi luate in consideratie si compresoarele cu jet, in care cresterea presiunii se realizeaz intr-un difuzor, dupa ce intr-o camera de amestec se destinde un gaz de presiune inalta care aspira un gaz de presiune joasa. Raportul de comprimare se defineste ca valoarea raportului dintre presiunea gazelor la refularea din compresor si presiunea gazelor ka aspiragia in compresor. La compresoarele cu piston, procesul de comprimare este insotit de o erestere apreciabila a temperaturii gazelor. Din acest motiv, la conduete se utilizeaza o singura treapta welor si nu depaseascd la de comprimare, cu un raport astfel stabilit incat temperatura 2: refulare 333,15 K, pentru a se evita astfel necesitatea racirii. Pentru transportul la distanta al se recurgi la comprimarea in mai gazelor naturale extrase din schele, este necesar uneori stfel wal a acestora sa nu multe trepte, cu ricirea intermediara a gazelor. temperatura f depageasca limita presctisa Compresoarele centrifuge sunt utilizate freevent in transportul gazelor prin conducte magistrale, prezentind © serie de avantaje faji de compresoarele eu piston. Astfel, compresoarele centrifuge au un gabarit redus, 0 fiabilitate ridicatd si prezinta posibilitatea de a realiza rapoarte de comprimare relativ mici, cu randamente destul de mari, De asemenea, aceste compresoare au un consum redus de ulei, nu sunt sensibile la impuritatile din gaze, iar reglarea parametrilor se realizeaza prin variatia turajiei Exista insd si uncle dezavantaje fata de compresoarele eu piston si anume faptul ea temperatura ta refulare, pentru un raport de comprimare dat, este mai mare la compresoarele ‘ompresoarele axiale nu se utilizeaza direct la comprimarea gazelor, dar intra in centrifuge. componenja turbinelor de gaze care antreneazi compresoarele centrifugeCompresoarele cu jet sunt aparate fara piese in migcare care servese la antrenarea si comprimarea gazelor cu ajutorul unui curent de gaz in migcare. Un astfel de compresor se compune dintr-un dispozitiv de accelerare a curentului de gaze, 0 camera de amestee si un dispozitiy static de comprimare @ amestecului de gaze (difuzor). Gazele cu presiune inalta intra in compresorul cu jet printr-o conductd gi sunt accelerate intr-un ajutaj convergent-divergent sau numai convergent. In funefie de natura ajutajului si de caderea de presiune din compresor, viteza la iesirea din ajutaj poate fi subsonica sau supersonic, Gazele astfel accelerate patrund in camera de amestee in care intra si gazele cu presiune joasa, Amestecul de gaze trece apoi intr-un difuzor unde presiunea creste pana la 0 valoare numita presiune medie a amestecului, in continuare, gazele intra in conducta de transport. in general, comprimarea gazelor pentru transportul prin conducte se realizeazii fie eu molocompresoare (compresoare cu piston antrenate de motoare cu explozie, cu axul motor comun), fie cu srbocompresoare (compresoare centrifuge antrenate de turbine eu gaze). Antrenarea cu. motor electric prezinté unele avantaje principale, dar costul energiei clectrice este ridicat. Turbinele cu gaze care antreneaza compresoarele centrifuge prezinta un compresor axial care comprima aerul. utilizat la combustia gazelor in camerele de ardere si la diluarea gazelor arse, in scopul scaderii temperaturii acestora, Turbina are doua trepte, una servi ial, iar cealaltt, la antrenarea compresorului 1d Ia antrenarea_ compresorului a centrifugal. in ultimul timp, se utilizeaza tot mai freevent turbine cu gaze de tip aviatie, care au un randament mai ridicat. juni variabile Compresoarele de gaze trebuic si aiba posibilitatea de a funetiona eu p la aspirafie gi la refulare. Necesitatea acestei fimetionari cu parametri variabili_ impune condiia de reglare. La compresoarele cu piston, reglarea continua, in anumite limite, se poate eo reglare in trepte prin spatii realiza prin variatia turatiei. In limite mai largi, se poate ob} moarte variabile, prin ridicarea supapelor de aspiratie sau prin combinarea acestor dowd modalitaji, La compresoarcle centrifuge, reglarea se obtine prin variajia, in limite destul de largi, a turajiei turbinei cu gaze. Agregatele de comprimare se monteaz in stafiile de compresoare, in clidiri sau in instalatia de masurare a parametrilor baraci metalice. in statiile de compresoare mai exi talatia de retinere a uleiului, in cazul compresoarelor cu (debit, presiuni, temperaturi), in piston si instalatia de racire, atunci cdnd temperatura de refulare depageste limita stabilita ‘Atunei cand se utilizeazi compresoare eu piston cu mai multe trepte, se prevede si racirea nstalatii de ungere, intermediara a gazelor. Agregatele de comprimare sunt prevaizute cu 3circuite de reglare si dispozitive de protectie contra avariilor. Instalatiile de comprimare actuale sunt prevazute cu camere de comanda, in care exist tablouri cu aparatele de masu control si de unde se efeetueazai pornirea gi oprirea agregatelor. si ile de comprimare trebuie asigurate cu utilitati (combs 1m si cu anexele administrative, spatiile de protectie $i imprejmuire, Cladirile in care se compresoarele trebuie amplasate la distanfe corespunzatoare fafa de cclelalte constructii si de eaile de comunicatii pentru a se preveni posibilitatea comuniearii unei surse de foc La instalatiile de comprimare, In jurul cladirilor se prevede posibilitatea de acces « mijloacelor de combatere a cendiilor. Echipamentul si cablurile clectrice trebuic si fie de tipul ate find strict interzise. corespunzator acestui scop, instalatiile improvi Di tanfele dintre statiile de compresoare si alte obiective, precum si distantele dintre loacele de mentele di el incinta unei stafii trebuie si corespund prevenire si combatere a incendiilor. in fiecare stajie de compresoare trebuie si existe posibilitatea intreruperii rapide a alimentarii cu gazele care se comprima, a alimentarii cu gaze combustibile, a curentului electric gi a refularii gazelor din instalatie. Cosurile de refulare se amplaseaza la distante fe automate de suficiente de orice sursi de foc. Compresoarele sunt previizute eu dispoziti oprire inainte de a se atinge viteza maxima si cu supate de siguranga care s& nu permit cresterea presiunii cu mai mult de 10% peste cea maxima. Conductele de alimentare cu gaze combustibile a compresoarelor sunt prevazute cu ventile de iguran{a care intrerup alimentarea atunci_ cand agregatele sunt oprite. Compresoarele sunt echipate cu dispozitive de oprire sau alarma pentru situatiile in care Conductele din incinta statiei se probeaz’ la ungerea sau ricirea sunt necorespunzi dublul presiunii de regim, iar robinetele de pe aceste conducte trebuie si fie usor acces! 2. CRITERI TEHNICO-ECONOMICI IN| ALEGEREA TIPULUI DE COMPRESOR 2.3, COMPRESOARELE CU PISTON are ul sau mai multi cilindri, amplasati in line sau opus, i de arborele cotit, antrenat Sunt masini compuse din u sunt antrenate pistoanele prin intermediul sistemului biela manive la randul sau de o sursa de putere. Aviind ca principiu de functionare comprimarea gazelor intr-un cilindru pre dant cu supape de aspiratie si refulare in care culiseaza un piston, efectul fiind duplex (pe 9 parte a pistonului se aspira, pe cealalta se refuleaza), compresoarele cu piston pot funetiona in seriesau paralel, intr-o singura treapta sau in mai multe trepte in funejie de presiunea de aspiratie/refulare, determinatii de deelinul natural de presiuine a zacdmintelor de gaze naturale, necesitatea cresterii factorului final de recuperare, cresterea capacititilor de comprimare, Utilizarea judicioasa sub aspeet tehnic si economic a spatiilor, a energiei necesare raciti Avantajele compresoarelor cu piston: > prin existenta supapelor de aspirajie si refulare se pot realiza rai de comprimare mari(nu sunt indicate la rafii de comprimare < 1,3 + 1,5, deoarece randamentul volumetric scade foarte rapid, ca gi randamentul total), dar totuyi limitate la r = 3, din motive de efort in tije, dar mai ales pentru a se evita expulzarea filmului de ulei intre manetoane si lagaire; > sunt masini robuste. simple, fri a implica probleme deosebite in electronica si automatizare. Dezavantaje: > datoritd miscarii unor piese grele (ansamblu - segment) iau nastere forte ma frecare gi de inertie ceea ce limiteaza turatia la 300 + 1.000 rot./min: > turatia relativ constanta la compresoarele cu piston antrenate de motoare electrice, la presiune de aspirajie constanté si la cresterea celei de refulare ca urmare a reactiei sistemelor de conducte din aval, conduce ka seaderea debitului in cadrul aceleiayi puteri instalate; > turafia fiind limitata conform relatiei si debitele sunt reduse: freee ta |e |60-24 1) unde: aze, cealalta © 2— dublu efect al compresoarelor cu piston(o fata a pistonului aspi faja comprima gazele aspirate in ciclul anterior): © D—diametrul pistonului unui cilindsu compresorm; + d= diametrul tijei pistonuluim; + h—cursa pistonului, m; * n= turatia compresorului cu piston, rovmin: “ompresori + ny —randamentul volumetric al comprimatii, + p,—presiunea de aspiratie, bara; + T—temperatura de referinta (T= 288 K), Kz ‘+ Tasp — temperatura de aspirajie a gazelor, Ki© 60 —numarul de minute/ora; © 24—numarul de ore (2 © Q,—debitul comprimat intr-o zi, m’/zi. Debitul este relativ mie, astfel cf pentru un grup de comprimare cu piston de 1,000 CP instalat, debitul nu depaseste 500.000 m3/zi gi aceasta in conditiile in care pa > 20 bara: eo} 22) stonului: + debitul contina ind nv conform: i -n91-d[ patiul mort, in procente din volumul total deseris de cursa raportul de comprimare pr / pa (presiunea de refulare/presiunea de aspiratie); + k—coeficientul adiabatic (k = ep/ev): © Zap Zot ~ coeficientul de abatere al guzului real de la legen gazclor ideale (de compresibilitate), in conditiile de aspiratie si refulare + 20% . rezulta ca debitul se diminueaza sub aceasta influenta, ‘de reguli = 1 numarul de cilind: indiferent de marimea cilindree’ |. presiunea de aspiratie Ratia de comprimare r= p, / p, este data de valorile la intrarea si iesirea din compresor dar pentru determinarea raportului de comprimare real, trebuie {inut seama de faptul c& din cauza supapelor care opun o rezistentd destul de insemnata, aspirafia nu va incepe la Ps * ¢l ceva mai jos, iar refularea nu va fi egald cu ,,p.” ci ka o valoare superioard, relatia de calcul a ratiei reale de comprimare fiind: + =(p,+Ap)/(p, - AP) 3) unde: + p,—presiunea de refulare, b ra; : presiunea de aspiratie, bara: + p-pierderea de presiune prin supape, bara. Pierderile de presiune prin supape nu pot fi miegorate practic sub 0.5 bara, fapt pentru care la ratii mici si debite mari, acestea conduc la procese neeconomice De exemplu, in domeniul presiunilor relativ eoborate (in prezent). pentru pr = 6 bara si pa= 2 bara, r= 3 ratia reala va fir = (6 (2 - 0.5) = La cresterea raportului de comprimare, dar tinnd seama de pierderile de presiune in supape. +04 1.5 = 4.33 deci peste indicatiile acceptate in general are teoretic este de maximum 3 + 4 pentru o arii scade, deoarece gaze treapt de comprimare, randamentul volumetric si cel al compri oincep a fi aspirate numai dupa ce presiunea celor rimase comprimate in spatiul mort devine mai mica decat cea din conducta de aspiratie, respectiv cursa efectiv activa a pistonului micsoreazi. Puterea, daca se masoara debitul si presiunea de aspirafie si refulare, este data de relay: 24-75)-0/3600-k (Kk -1)-H/ny, [(e)*"* -1), CP 4) 0" unde: © Q=debitul comprimat, m3/zi: +k ~coeficientul adiabatic; +r ratia de comprimare: © Maco —Fandamentul mecanic. Din ecuatia (2.4) rezulta ca intervine un factor important ymec,, randament care nu depaseste, datorit forfelor de frecare gi de inertie. 0.7 + 0,75. Ele sunt integrate cu compresoarele cu piston, avand batiul si arborele cotit comun si cilindrii compresori orizontali Raportul CP / ky masa este deosebit de sedzut, grupurile compresoare cu piston- motoare termice sau motoare electrice fiind voluminoase si grele; Grupurile compresoare actionate de motoare termice sau eleetrice necesita hale in care sa functioneze, deci volum mare de constructie si montaj: motori, apa dedurizata i antigel ka Racirea cu apa distilata si antigel pentru cilindri lati voluminoase gi complexe alaturi de cel indrii compresori genereaza in ricirea ulejurilor, in solujie clasica prin tumuri de racire generdnd evaporarea apei de peste 15% (mai ales in sezonul cald), situatie nedoriti in eazul unor surse limitate de aprovizionare cu lichide de raeire: Durata de funcionare intre dou revizii curente planificate nu depaseste 750 ore, in realitate find pentru cele accidentale mult mai mica; Consumul de piese de schimb datorita frecarilor gi incdrcdrilor termice este foarte mare ceea ce determina magazii de piese de schimb si echipe de interventie si reparatii, numeroa Sub aspectul protectiei mediului se remarea pe Kinga poluarea fonicd ce depaseste 80 + 490 dB, poluarea atmosterei prin gazele de esapament, poluarea terenului si prin consecinte a apelor de suprafata cu scurgeri de ulei, ape uzate, substante de curitire a pieselor, ete Cel mai mare dezavantaj al compresoarelor cu piston si care produce grave in efectul vibratiilor generate complicatii in proiectare, constructie gi exploatare, code functionarea pulsatorie a comprimarii cu piston, vibratii ce prin curbele de freeventa si amplitudine posibil a se suprapune peste vibratiile proprii ale altor componente din schema tehnologicd generals, efeetul de rezonangi generdnd distrugerea instantanee a instalatiei ire acest loc se produc. Combaterea acestui fenomen este foarte complicatd sub aspectul analizei matematice, fect fate in studiul acestui fenomen si se combate in lume fiind putine institute speci prin: ¥ butelie antipulsatorie cu sicane pe aspiratia si refuularea cilindrilor compresori: > discontinuitati in stabilirea reazemelor la conductele de aspiratie gi refulare ale stati > conditionari ce complica flird rezultate previzibile pozitive conceptia statiei: > antrenarea cu motoare termice impune realizarea unor fundatii masive de beton armat, specifice fiecdrui sol de teren, Copal motor ulmenté principal eye Pay J) ‘Ghidsj cap de eruce Fi a Bucsa cap de cuce 2 me —_ [Ganda f ~ este figurat a ”\piela motor se, \ \ t | Boltcap de erase Cap de cruce / Dispositv de descarcare supape aspirate Capatul de la Ghidaj cap de cruce vi \ pompa de ulei / Colixie supaps / \ de sspiatic —/tpuare\ SUpaPadE Carcasa \,__ aspirate Sistem retinere J, sprisamon real TP). Dispositiv de etansare —/ Evacuare gaz descarcare spatiu "mort \ f= ; i / Buesa cap de eruce | Tis piston 2 MMEMED Sistem de etansare de presiune Fig.2.1. Elemente definitorii pentru compresorul cu piston2.4.,COMPRESOARELE CENTRIFUGALE Fig.2.2. Partile componente ale compresorului centrifugal L-rotor; 2-volud; 3-stator(difuzor); 4-etansare: S-capac; 6-lagdr principal; 7-ax; 8-fusul lagarulai 9- aspirayie: H0-refulare Compresoarele ce rifugale pot fi > mono > multietajate, e de 1,000 + 2,000,000 m'/h si sunt realizate Acestea sunt capabile de a realiza deb intr-o gama de putere de la 100 + 35.000 CP, pentru rai < 1,3-1,5 pentru un singur etaj compresor centrifugal. wa {ard multe intr-un compresor centrifugal toata cresterea de presiune se reali dificultati gi la randamente bune, prin transformarea energie’ cinetice in energie potenfiald respectiv presiune Partea principald a compresorului o constituie rotorul care transmite gazului energia primita de la arbore. te antrenat radial de paletele acestuia gi Gazele patrund in rotor prin partea central, accelerat spre periferie ~ spre stator (difuzor) valoarea presiunii crescind pe seama reducerii vitezei, trece apoi printr-o camer’ de egalizare (voluti) iar de aici pe eonducta de refulare cresterea presiunii gazului se datoreazi numai_ variatiei vitezei, in proiectarea si exploatarea acestor compresoare este necesar sii se cunoasca relatiile dintre ametrii gazului gi ai rotorului. -I (2.5) 9mai jos. elected oor Os ae as, ™ Fig.2.3, Dependenta puerii compresorului fata de exponental politropic Corelajia exponent politropic-adiabatic este dati in figura urmatoare. sexpert peaie cm 12 ie 8 Exponentul adiobatic © Fig.2.4. Corelajia exponent politropic-adiabatic 4 pentru o putere de antrenare constant ratia de comprima Relatia de mai sus arat si compozitie a gazului scade cu creste cu grcutatea moleculard a gazului, iar pentru cresterea temperaturii.Datorita acestor corelafii la comprimarea gazelor cu o densitate mai mare se objin ratii de comprimare ridicate cu acelasi numar de etaje. Randamentul mecanic al compresoarelor centrifuge este foarte ridieat ca urmare a numarului redus de piese in miscare sia gradului superior de prelucrare a suprefefelor in contact, Compresoarele centrifuge nu se uuste intre paletele rotorului, care la care ar implica spatii pot realiza pentru debite reduse, Findul lor ar provoca pierderi. mari prin frecare, deci randamente adiabatic mai 70scizute,Compresoarele axiale nu se utilizeaza la comprimarea gazelor naturale dar este e ce antreneazai compresoarele intalnit in acest sector ca facdnd parte din turbinele de ‘ompresorul axial se compune dintr-un rotor de forma tronconicd pe care sunt centrifuge. statorului fixate mai multe randuri de palete, intre aceste rinduri fiind palete sigura rafii de comprimare de la 1,05 Compresoarele centrifuge cu o singura treapta la 1,35 pentru debite cuprinse intre 4 mil, Nm*/zi si 20 mil, Nmv'/zi. Ele pot fi grupate in serie, pentru ralii mai mari de 1.4, dar aceasta solujie este limitata de temperatura de refulare stabilita, deoarece peste aceasta valoare gazele trebuie racite, masura ce ridied costurile. Carecteristicile de fanelionare a compresoarclor centrifugale sunt elaborate de firmele fumnizoare, pe baza probelor facute in uzind. »omplexa de funcfionare a unui in figura 2.5. de mai jos este reprezentata o diagrams compresor centrifug antrenat de turbina de gaze. Eni: sete Ona mia irene paceman uf 2. @B ‘obit in 0° Ha }/248 Aagurt de compres, Py 5.Diagrama de functionare a compresorului centrifugal antrenat de turbina de gaze 7Din aceati diagrama rezulta domeniul de functionare al compr ssorului la variatia parametrilor Avantajul principal al compresoarelor centrifuge consti in posibilitatea acoperirii unui larg domeniu de functionare numai prin variatia turajiei, Daca agregatul de antrenare nu poate 4, adaptarea functionarii compresorului la variatia parametrilor asigura 0 turajie variat poate realiza prin utilizarea unor palete Ja intrare, care modifica triunghiul vitezelor, dar aceasti solufie nu asigura rendamente compatibile cu. cele objinute la variafia turatiei:Compresoarele centrifuge sunt mai putin afectate de impuritatile din gaze, in schimb pot fi grav avariate daed gazul antreneaza si faza lichid, de aceea trebuie preveniti prin toate mijloaccle eventualitatea accesului lichidului in rotor.Reglarea compresorului se fi urmarind presiunea de refulare si actiondind asuprea turatiei. Protectia antipompaj se realizeazal printr-o le ura intre conducta de aspiratie gi cea de refiulare, pe care se monteaza un ventil de reglare comandat de un semnal proportional cu debitul comprimat si cu presiunea de aspiratie. 3.4. CONSIDERATIL TEHNICO-ECONOMICE PRIVIND AGRAGAT! TURBOCOMPRESOARE, Agregatele turbocompresoare pentru gazele naturale, indiferent de firma furnizoare sau de tipul lor, pot avea in compunere, urmatoarele subansamble principale > generatorul de gaze, cu unul sau doua compresoare axiale de aer, antrenate printr-un . camerele de ardere si ax comun de turbina de incarcare (putere) unul sau doua rotoar wii auxiliarele aferente generatorului e gaze (demaroare,pompe si sistemul de ulei, de angrenaje, sistemul de aprindere, AMC ~ uri, dispozitive de control, protectie, emul de alimentare cu aer de combustie, gaz combustie automatizare, > in functie de tipul generatorului de gaze si eficienta acestuia, grupul turbocompresor ‘alzirea aerului de combustie: poate avea sau nu recuperator de caldura pentru pre' turbina libera(de putere utila) cu unul sau doua rotoare, cu AMC-uri, protectii si circuitelel auxiliare aferente cuplate cu compresorul centrifugal de gaze cu unul sau mai multe rotoare, cu auxiliare, AMC- > compresorul centrifugal de gaze, uri, protectii si sistemele de ulei ungere si baraj, cu claviatura de aspiratie, refulare, by-pass pentru gazele tehnologice si sistemul antipompaj; automatizare si sistemul de > tabloul local si instalatiile de comanda, protect 72antiincendiu; > tabloul central din camera de comanda si schema sinoptica aferenta cla grupul > instalatii electrice de forta, automatizarii si de siguranta; > camera de aspiratic a aerului combustibil prevazuta cu dispozitive de puriticare si insonorizare: > instalatia de esapare a gazelor arse, fara recuperator de caldura, cu recuperator pentru incalzirea aerului de combustie sau incalzirea aerului de combustie sau eu recuperator pentru folosirea caldurii reziduale in alte scopuri. RI DE EFICIENTA 3.5. CALCULE TEHNOLOGICE SI AGREGATELE TURBOCOMPRESOARE Schema de principiu a unui agregat turbocompresor, cu doud axe, este redata in figura alanuraté ne ' 1 —compresorul axial de aer, 2— camera de ardere, 3—wurbina de incarcare, 4—trbina de putere utila, 5 ~ conpresorul centrifugal de gaze Fig.2.6. Schema de principiu a unui agregat turbocompresor, eu doua axe Diagrama T-S, pentru o turbina de gaze cu doud axe este redata principal in figura de mai jos 1~2.comprimarea aerului necesar combustiei cu ajutorul compresorului axial de aers 2-3 cresterca temperaturit in camera de ardere; 3—4 destinderea gazelor arse in tarbina de incarcare (pure); 4—5 destinderea gazelor arse in turbina libera (de putere tla ): 5 ~6 evacuarea gazelor arse la cos. Fig. 2.7.Diagrama T-S, pentru o turbind de gaze cu doua axe ija este diferenta dintre Iucru de destindere si cel de comprimare, conform JMaesinsrel? fw dP =N>0 (2.6) Randamentul ciclului turbinei de antrenare, la P = constant in camera de ardere, este dat de relat La 2.1.) unde i) randamentul ciclului Yr —randamentul mecanic al turbinei ta fandamentul mecanic al compresorului axial de aer Loa ~ Iucrul mecanic al compresorului axila de aer Ly lucrul mecanie al turbinei Qe — caldura introdusa in turbina prin gazele arse provenind din camera de ardere yw EEN = Cage TM ha f 1-7, Unde , Ty, = T(Py [Py US: Brg | Pop New T,=T)1+ TP] Pay ™ y rezulta kav - wh itn yn, i| (DIT, - 9, - Ca * -D ” Rezulta deci ca randamentul turbine’ cu combustibil gazos, folosita pentru antrenarea compresoarelor centrifugale de gaze fy = £ (feasTVT iT ) adica: > cu cat raportul de comprimare (ratia) compresorului axial de aer este mai ridicata, cu randamentul ciclului va fi mai bun si puterea turbinei mai mare si de aceea in prezent r= 7 Hin tie de tipul compresorului de aers > temperatura aerului din mediul ambiant T), influenteaza puterea turbine’, farm te TFlemperaturi scazute acestea fiind mai mare decat vara, cresterea fiind de 5+10 % fata ste de puterea nominala la conditiile de referinta ambiant (P,), influenteaza randamentul turbinei in functie de > presiunea aerul amplasamentul ei fata de nivelul mar > temperatura gazelor arse la iesirea din camerele de ardere (Ts), trtebuie sa fie eat mai mare si in decursul timpului, in functie de evolutia calitatii_materialelor sia de tehnologici, acesiea au crescut, fapt ce a permis realizarea unor turbi incarcare(antrenare) cu cresterea randamentului termic de Ia 15 + 17 % fara side 25 + 27% cu recuperator de caldura la 27 + 31% fara recuperator de caldura, lucru ce s-a reflectat direct, in afara cresterii randamentului, in compactizarea agregatelor de ea consumului de comprimare, reducerea volumului de constructii si montaj, reduc, metal, reducerea timpului de dare in folosinta a agregatelor de comprimare a gazelor naturale, ete.; > randamentul termic al combustiei in camerele de ardere a turbinelor este de cca. 85298%, dar din puterea totala furnizata de gazele arse, caa.40+60% este consumata de compresorul axial de aer si numai restul ramane disponibila pentru antrenarea compresorului centrifugal de gazes > consumul specific de gaze arse, ce determina si limiteaza raportul de comprimare a acrului in compresorul axial si partea de consum a acestuia din puterea totala furnizata de gazele arse este data de relatia Cae 860/41 unde iy randamentul ciclului qi—consumul de combustibil “a Randamentul termic al turbinelor de gaze, cu factorii care ii influen reprezinta gazelor, activate ce se un clement deosebit de important in cresterea eficientei comprimar yatelor in dezvolta mereu, intensiv prin cresterea numarului de ore de functionare a ag cursul unui an si extensiv prin cresterea puterii instalate in statiile existente sau prin construirea de noi statii,Deoarece comprimarea gazelor naturale prin conductele magistrale |, firmele mica in ultimii 15 reprezinta o activitate deosebit de dina 5 = 20 de ani, pe plan mond constructoare de turbocompresoare si-au perfectionat continuy produsele, fapt reflectat si in du-se de dotarea in acest sens din tara noastra, Initial turbinele de gaze au fost realizate porni Ja turbinele industriale actionate de abur (tip Sulzer, General Electric, Brown-Boveri, ete), iar principalele avantaje ale acestor turbine industriale constau din : 73> pot fi utilizate pana la puteri de 35.000 CP/unitates, > sunt robuste, cu cicluri intre doa reparatii capitale ce depasese 40.000 ore de functionare si care au realizat in tara noastra la unele statii peste 120.000 ore de functionare pana in prezent; ci > posibilitatea realizarii ciclului de reparatii (RT, RC, integral pe santier la statiile de comprimare), de personalul statiei, bineinteles cu conditia asigurai pieselor de schimb necesare. constau din Dezavantajele acest tip de turbir > randamentel termice relativ scazute (15 — 18 %), datorita limitarii temperaturii gazelor arse la cca. 620 — 780 C si a turatici turbinelor de incareare sau putere utila la 6000 — in circuitul cald al turbinei, au masa 7500 rot/min, prin faptul ca piesele in miscar mare si de accea se favorizeaza fenomenul de fluaj al paletilor acestora sub actiunea temperaturii si turatiei Pentru obtinetea unor randamente termice supcrioare 25-28%, s-a apelat la recuperatoare de caldura prin care supraincalzind aerul, dupa comprimarea acestuia in compresorul axial, cu ajutorul gazelor arse esapate, se creste temperatura aerului (T2) inaintea intrarii acestuia in camerele de ardere Instalatiile de comprimare cu turbine industriale, presupun in general existenta unci hale deasemeni pentru turbine, despartita etans de hala compresoarelor centrifugale ce complica solutiile constructive si marese volumul de constructii si montaj Automatizarea, protectiile si comenzile pentru grupurile turbocompresoare din acesta tate si voluminoase ca si instalatiile tehnologice anexate. categorie, sunt compl: ‘Turbocompresoarele din aceasta familie sunt scumpe, in comparatie cu alte tipuri Din compararca compresoarelor cu piston gi cele centrifugale rezulta urmatoarcle Compresoarele cu piston: de intrefinere si exploatare > costuri investitionale. > raport CP/greutate, defavorabil; > continuitate in functionare redusa; > consum ridieat de apa si uleis > poluarea mediului ambiant in special sub aspectul zgomotului 76unde: Este de dorit ca din motive de ri Compresoarele centrifugale neavand sisteme biela - manivela in © neavand supape de aspiratie si refulare ansamblu antrenarii lor, rafia total nu este limitata. Ratia de comprimare pe un etaj rotorie nu poate depasi 1.15 + 1.3 dar inserierea etajelor rotorice poate conduce la raporturi mari de comprimare cu sau fara racire intre trepte conform relat 1 =Tyh 29) + T,— temperatura de refulare, K; — temperatura de aspirtie, K: rafia: k - coeficientul adiabatic, k = 1,3 Jament de umplere (volumetri¢ T, la etajul ulterior si nu depageasea cu 10 + 20°C, T, la etajul anterior: > fiabilitate ridicata: > domeniu larg de utilizare, la parametrii variabili (Pa, Pr, Q), datorita re; domeniului de funetionare eu ajutorul turatiei, in special la variajii mari de debite la ratii aproximativ constante > randamentul teoretic global al acestor grupuri centrifugale in conditiile le antrenarii cu turbine cu antrenarii electrice depaseste 70%, iar in conditi cogenerare atinge 50%: > raportul CP/masa (volum) este net superior compresoarelor cu piston antrenate termic sau electrie; ii si montaje a statiilor dotate cu > gabarit redus, volumul de construct compresoare centrifugale de gaze este sub 1/3 din volumul celor unde sunt amplasate compresoare cu piston > insensibilitate la impuritatile din gaze: > reglarea parametrilor prin variatia turatiei in fi lor cw nctionare, mai ales Ja antrenare; © realizeaza o deosebiti Nexibilitate turbine, cu dowd axe independente, adaptindu-se astfel variatici_parametrilor tehnologici acterizeaza > randamente termice volumetric, mecanice superioare celor ce & comprimarea cu piston:> costuri investitionale reduse, volumul de construetii si montaj reprezentiind sub 15% fata de statiile cu piston; > turajii mari de 15 - 30,000 rovmin faja de 3 — 1,000 rol/min, ceea ce sub aspectul debitului comprimat care este fin), satisface debite mari la un numar de agregate redus in proportie de 1:5 + 1:10: nire doi de 750 > durata de functionare revivii planificate de 3 ~ 5,000 ore fa de ore la compresorul cu piston; > consum redus de energie, apa, ulei, piese de schimb: > neat ri Jind piese grele in frecare si miscare inertiala, pe Kinga avantajul realiz lunor turatii mari nu necesita o ungere excesiva si nici o gospodarie complicat pentru aceasta si pentru racirea uleiului > cheltuieli reduse cu piesele de schimb si personalul stati > posibilitatea automatizarilor complexe si ineadrare in SCADA: > conditii favorabile sub aspectul protectiei mediului, > in general ca orice masina rotativa si antrenata de alti masina rotativa (turbina az sau clectromotor) este autoechilibrata, fapt ce nu determina fundagii pretentioase Dezavantajele compresoarelor centrifuge fata de cele cu piston sunt > principalul dezavantaj al comprimarii cu compresoare centrifugale consti in fenomenul le, fapt ce impune erearea unui de ,,pompaj” caracteristic oricirei masini centrifug. ndat pentru a iesi em antipompaj automat, realizat pe baza unui bay-pass tel din domeniul de pompaj generat de scaderea debitului sub 50% din valoarea nominala, sau la rafii mici de comprimare. > temperaturi de refulare mai ridicate decéit la compresourcle cu piston la aceleagi rapoarte de comprimare fi realizate agregate pentru debite relativ > domeniu mai restrins de utilizare, neputind mici Compresoarele centrifugale prin realizarea rotoarelor multietajate, cu racire intre trepte, dar gi in statiile ce potn inlocui comprimarea eu piston, in special la inmagazinarile subterane, ctivitatea de transport. trebuie sa asigure gazului extras conditii pentru predarea spre a 7sPentru debite mici si presiuni de aspiratie sub 3 bari, nu sunt indicate nici compresoarele cu piston, nici cele centrifugale clasice, solutia fiind compresoarele cu gurub, aviind o util larga pe plan mondial. sub aspectul puterii necesare Atat compresoarele cu piston cat si cele centrifugale comprimarii se caleuleaza si cu relatia: 407 - “ar, -r, 2.10) wn “Tee (2.10) unde: N—puterea, kW: G = debitul masie, o-¥2 3600 ‘V —debitul volumic, m3/h; p= greutatea specific’ a gazelor naturale, ky/m3: T, ~ temperatura gazelor la refulare, °C; T, temperatura gazelor la aspiratie, °C; iy ~ caldura specifica la presiune constanta. Sunt si alte formule, nomograme, tabele, etc pentru determinarea puterii_necesare comprimarii gazelor naturale, cu rezultate sensibil egale cu cele objinute cu relajia anterioar’, at De regula fumizorii de compresoare dau nomograme specitice fieearui tip de agre functie de: > Presiunea de aspiratie: > Presiunea de refulare; > ‘Temperatura gazelor la spiratie: > Ratia de comprimare: > Variajia temperaturii atmosferice gia indltimii fata de nivelul mari la care este montati stafia (curba de corectie pentru motoare gi turbine termi Turaia la un moment dat raportata fa turajia nominal > Puterea necesar’ raportata lac ma) me; > Randamentele mecanice, volumetrice, adiabatice, politropice, ete. funetie de tipul mayinii: > Randamentul total (termic) functie de cel garantat: > Consumul real de combustibil si energie electried, raportat la cel garantat si amendat cu parametrii reali mai sus aratati 79a comprimarea in trepte indiferent de tipul compresorului, cu piston sau centrifugal, dimensionarea se face tindnd seama de: Ratia « Tireapta* catia total unde ,,n” este numarul de trepte: Debitul de gaze este acelasi pe fiecare etaj de comprimare, de unde rezulta dimensionarea fizica luandu-se in considerare variatia presiunii si a factorului ..2” intre trepte; Utilizarea robinetelor sferice in claviatura stafici (conducte de aspiratie. de refulare by-pass, refulatoare) este obligatorie sub aspectul etansarii corespunzéitoare, iar dotarea lor cu actionare hidraulica, pneumatic sau electricd, telecomandate, (dar si cu posibilitatea actionarii locale) se impune pentru incadrarea in automatica si logica de comanda a statiei gi in sistemul SCADA.Controlul permanent al procentului amestec wer-gaze sc impune in spafiile de lucru cu avertizarile de rigoare. SISTEMELE DE COMANDA, CONTROL Automatizarea statiei de comprimare face posibild integrarea intr-un sistem complex de dispecerizare automat de preluare a paramettilor si anume > presiunea de aspiratie gi refulare > debit comprimat, numa de agregate in funcjiune si starea tehniea a acestora > stabilirea de regimuri tehnologi Realizarile de varf ale tehnicii, permite automatizarea stajiilor de comprimare cu avantaje certe privind rapiditatea si eficienta crescuté a realizarii operatiilor, evitarea pericolelor prin protectia si controlul automat. Funcjionarea statiei de comprimare este controlati de la o eamera de coman echipata cu panoul sinoptic tehnologic al statiei cu tablouri de automatizare, protectie, control 4 utilajelor din dotare, panouri. pentru alimentarea cu energie electriea, sisteme de telecomunicatii si de calcul. Ultimele realizéri pe plan mondial urmarese compactarea functiilor de comanda a fatelor de comprimare, intr-o instalatie “packaged”, solujic ce diminueaza ansamblului agreg considerabil volumul de constructii i montaj jc al stafied plasat in camera Realizarile moderne folosese un “panou programator” u de comanda ce va cuprinde = > un regulator-controlor al punctului de funetionare dorit 20lor, care decid, in functie de > ansamblu de comanda gi oprire automata a grupu informatiile primite de la regulatorul-controlor, punerea in funetiune sau oprirea unitajilor de comprimare > dowd butoane de comanda pentru static opritd si statie in functiune, eu ajutorul cdrora se pornese agregatele de comprimare prin intermediul controlului valorii de nediat’ fara temporizare a consemn gi a programatoarelor grupurilor sau oprirea tuturor unitatilor de comprimare din statie, in situatii periculoase inregistratoare si indicatoare a parametrilor de funetionare a static’ > lampi indicatoare ce caracterizeaza conditiile normale sau anormale de f > selector a modului de comanda a statiei (telecomandata de la un dispecer de retea, jutomatica local sau manual) de 1a automatica centrala a static’ Comanda, controlul gi reglarea centralizata a stafiei de comprimare sunt cfectuate de cre programatorul statiei prin intermediul a trei ordine: > statie de comprimare in mers > statie de comprimare oprita > punet de consemn, Dupa fixarea valorii punctului de consemn ( presiune de refulare, debit comprimat, ratia de comprimare) local, din stafie, sau transmis de la un dispecer de zona, de rejew sau central, programatorul statiei as Figur: > pomnirea statiei; ar satisfacator de agregale de comprimare si > punerea in functiune a unui nu reglarea functionarii acestora; ngerea si pentru mentinerea valorii de consemn s > oprirea unor agregate la a functiune. incarearea optima a masinilor ramase Ordinul de pornite este transmis de programatorul statiei, numai daca robinetele din claviatura statiei sunt intr-o pozitie corecti(aspirafie, refulare deschise, spalare cu gaz a acrului din claviatura realizata, cosurile inchise) si toate auxiliarcle necesare funetionarii ‘ansamblu ei, sunt asigurate si anume: > tensiune electriea > nivele gi temperaturi de ul > presiuni, semnale normale de automatizare > presiune gaz combustibil, a aerului de demaraj si comaProgramatorul regulator a statiei compara n permanenta valoarea reala a parametrului controlat (presiunea de refulare, de aspiratie, debit comprimat, ratie de comprimare) cu valoarea de consemn si emite semnale pentru mentinerea acest Automatica de comandda si control a fiecarui grup compresor comporta un programator si un tablou de comanda, protectie si control. Programatorul grupului permite realizarea automata a seeventelor de demaraj, oprire normale sau, dupa caz, a opririi de urgenta a grupului compresor. Secventa de demaraj, derulati automat, asigurd auxiliarele la parametrinecesari aastfel: > pozitioneaza robinetele pentru pornirea grupului . din claviatura tehnolo aerul, cu g compresorul, si presurizea: > asigura temperatura uleiului > pune in functiune pompele de ungere , motorul de antrenare ridicdnd turatia acestuia la viteza de relanti, iar dupa perioada de inealzire la temperatura convenabila motorului, introduce progresiv in sarcina agregatul compresor prin inchiderea by-pass-ului re aspiratie si refulare in secventa de oprire normala programatorul grupului scoate de sub sarcina compresorul, reduce turatia motorului de antrenare , iar dupi perioada de mers in gol, necesara racirii lente a acestuia, trerupe alimentarea cu gaz combustibil , inchide robinetele de pe aspiratie gi refularea grupului si deschide cogurile de refulare a gazului din instalaria tchnologica. se exelude fazele de reducerea turatici $i a in cazul secventei de oprire de urgent K imediata a alimentarii cu gaz combustibil, urmata mului de mers in gol, provocind oprire fiind de celelalte faze enumerate la oprirea normaki, Tabloul de comanda. protectie gi control a agregatului compresor. contine: > comutatorul selector, de comand’ local sau la distant > un comutator de selectat seeventele robinetclor din claviatura sau eventual a celor lor (inchis, deschis); actionate manual dar cu telesemnalizarea pozii de urgent > butoane de comanda manuald pentru demaraj, oprire norma © indicatoare de control a diferitilor parametri de functionare a grupului compresor: © turatii © sareina presiuni gi temperaturi © debit comprimat© parametri turbosuflantei © pozitionarea robinetelor > lLampi indicatoare si avertizoare de alarma sau pentru defecte ce pot antrena opritea normaki sau de urgent a grupului compresor; > butoane de testare a Kimpilor de pe tablou, de anulare a defeetelor aparute si de rearmare a cireuitului de control > schema sinoptica cu pozitionarea robinetelor din seeventa grupului \cmant-conducte- Necesitatea dispecerizarii decurge din relatia complex: consumatori sia interconditionarié staiilor de comprimare din extractie gi transport ce functioneaza inseriate in mai multe nivele, or deficienta in comprimare la un nivel provocdnd perturbairi la celelalte. Stafia de comprimare va putea fi urmariti si actionata de la un dispecer regional central, care primeste informatii si transmite comenzi statiei. Sistemul de telecomenzi este dublat de un sistem de telecomunicatii, prin care. in situatia defectarii sistemului de comanda, s& fie posibila transmiterea de informatii si de a lua decizii in cons