Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Discurs Despre Metoda 1-4

    Încărcat de

    Oana Camelia Serban
    14 vizualizări13 pagini
    partile 1-4

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    partile 1-4

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    14 vizualizări13 pagini

    Discurs Despre Metoda 1-4

    Încărcat de

    Oana Camelia Serban
    partile 1-4

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 13
    RENE DESCARTES Discurs despre metoda de a ne conduce bine ratiunea si a cduta adevarul in stiinge Traducere: Daniela Roventa-Frumusani si Alexandru Boboc Note, comentarii, bibliografie: Alexandru Boboe comenese, care siat fundamentele metafiriii propuce: vedere ordiaes special explicarea, ferente dintre sufletul nostru si eel fn ultima parte, cele condiit pe care sare pentru 2 progresa fn carcotares, natuni, precum si motivele care Lau determinat siscrie. Partea intia Consideratii privind stiinfele Ratiunea! este lucral cel mai consideri atit de ‘bine inzestrat, de a distinge adevarul de fals, adici ceea ce num: i mnea este in mod firesc aceeasi la tofi cam: cH Fe lagi ecatia par V. Brochard, Pa a Lerpg- de Lan Marne Coperta edie’ princeps a Discursului despre metodd: | aceeay sint mai intelepi decit a urmeaza cli diferite si nu ne referim nt Si ai spirit fin, important este sil izim bine. Chiar si cei mai inzestrati pot avea gi cele mai mari vicii sicelemaimari virtufi; cei care pagesc mai incet, pot totusi si inainteze, dack urmeaza calea potrivita, spre deosebire de cei care aleargi si astfel se indeparteazi de ca. In ceea ce ma priveste n-am |, mai desivirsit decit cel al majorita ‘| adesea si am gindirea la fel de agers, imaginat tinct, iar memoria la fel de bogata $i activa. acestora nici nu cunose alte calititi care si contribuie la desivirsirea spiritului; cici rafiunea sau bunul simf, eare este singurul lucru care ne | defineste ca oameni si ne distinge de animale, vreau si cred ci ea este Ja toti; in aceasta urmez opinia comin’ filosofilor care sustin ch nu existi diferente decit intre accidente $i nicidecum intre formele sau. \naturile indivizilor unei acceasi specii*, yu ma voi teme s& afirm ci am avut marea sans de a fi gisit jerefe anuimite cdi ce m-au condus la consideratiile si maxi rm alcituit 0 metoda cu ajutorul cirsia mi se pare c Pot imbogiti treptat cunoasterea si pot atinge nivelul la care mi critatea spiritului si durata scurti a permit si ajung. si in ceea ce priveste propria mea apreciere inclinind mai degraba spre neincredere decit spre orgoliu, consider a it anumite rezaltate. Privind cu ochi de filosof diversele actiuni si realiziri ale camenilor, aproape toate mi se par deyarte si nu mA pot stipini si satis i S-ar putea totusi sd ma insel sist iau drept aur gi diamante ceea ei nu este decit arama gi sticli. Stiu cit sintem de expusi si ne in tot ceea ce ne priveste direct si cit trebuie sa fim de circum- arit in acest discurs care sint c&ile pe care le-am urmat is sez viafa ca intr-un tablou, pe care fiecare si il poati apr ‘opinii voi obfine un nou mijloc de a mi instrui, pe care i celor folosite de obicei. Discurs despre metoda 5 Astfel intenfia mea nu este de a expune metoda pe care fiecare ar trebui si 0 urmeze pentru a-si cAlauzi bine ratitinea®, ct doar de a arita in ce fel mi-am calawzit-o pe a mea. Cei care se incumeti si ofere precepte se considera mai capal se adreseazi, jar dac& gresese sint de condamnat. decit ca 0 povestire sau, daca prefer pot fi urmate, dar si ignorate, sper nimanu acest fel toti imi vor fi recunoscitori pentru sinceri- tatea mea. Inck din copilirie am studi c& prin intermedia! lor pot dobi este util in viafé, am fost stépi ‘urma cirora esti socotit in rndul celor ‘otul pirerea. Dar eram atit de coplesit si greseli, incit mi se prea ci nu profitasem deloc incercind struicse; singurul rezultat find descoperirea propriei mele ignoranfe. $i totusi cram intr-una din cele mai celebre scoli din Europa.®, unde-credeam cA trebuie si sc afle adevaratii savanti, dacd asa ceva i invijat aici tot ceea ce invafau si cella erau deja destinafi si ocupe locarile maestrilor nostri. In sfirsit, secolul nostru mi se paxea la fel de bogat in spirite alese ca oricare din anterioare. Luasem obiceiul si judec singur pe ceilalti, obse mu exist in lume nici o doctrind asa cum ma asteptasem si fi Nu_incetam totusi i ile nd cl satisfac pe cei domici si invefe, inlesnese artele® si ugureazi: munca oamenilor. In ceea ce priveste scrierile despre moravuri, acestea contin numeroas¢ invafiminte si indemnuri la virtute deosebit de folositoare; teologia ne invati cum si dobindim.cerul, filosofia ne di mijloacele de a René Descartes rudenta, a i celelalte stiinfe aduc onoruri si Dogatii celor care le practica. In sfirgit, stiam ci este bine si fie exami- nate toate, chiar si cele mai ciudate Sau false pentru a Je cunoaste justa valoare si a ne feri de a fi inselati. ine, asa cum au obiceiul si afirme cei care n-au vizut . Dar ind cilitoresti prea mult devii striin in propria fara, Tar ‘ocupi prea mult de secolele treente, ajungi si nu mai $ti ce se ‘mpl in veacul tau. lar fabulele te fac s& consideri posibile eveni care nu sint deloc a5, dup cum povestile, chiar cele mai fidele, dack nu schimba sau maresc valoarea faptelor pentru a le face demne de lecturd, omit aproape intotdeauna circumstan{ele mai putin scmnifica~ e. De aici rezulté c& restul nu mai pare asa cum era, iar cei care se duc dup’ aceste exemple din povestiri risc& si fie extravaganti ca paladinii din romancle noastre, urmirind scopuri peste puterile lor. Prefuiam mult elocinta si eram indragostit de poezie, dar conside- yam c& si una $i cealalt’ sint mai degraba daruri ale spiritului decit lui. Cei care rafioneazi cel mai corect si isi expan clar conving totdeauna cel mai bine chi i $f intligibil ide ialectul breton si chiar fir s& fi invatat re genioase si exprimate cu gingisie si al ‘chiar necunoscind arta poetica. fate vor fi cei mai Imi pldcea mai ales matematica pentru certitudinea si evidenta rajionamentelor ei, dar nu remarcasem ine’ adevarata lor intrebuinfare siorezind ci nu serveau decit artelor mecanice " m’ miram ci pe aceste ‘findamente-atit-de-ferme gi solide mu s-a construit nimic mai deoscbit. Dimpotriva, scrierile autorilor antici pigini tratind despre moravuri le ste palate foarte frumoase, grandioase, dar clidite pe i in slavi virtufile gi le fac 38 apar deasupra tuturor in lume, dar nu ne invatd si le cunoastem si, adesea, ecea ce ei considerd frumos, nu este decit insensibilitate sau orgoliu, disperare sau paricid 1, ‘Veneram teologia noastra si nizuiam ca oricare altul si dobindesc cerul; dar stiind sigur ci drumul care ne duce acolo este deschis $i-celor nestiutori gi celor invafati si ci adevairurile revelate sint mai presus de Discurs despre metodt infelegerea noastr4, n-a§ fi indrznit s& le supun umilelor mele mente; mn gindeam ci pentru a le examina si a reusi in aceast prindere aveam nevoie de un ajutor deosebit al cerul mult decit un simplu.om. —~Vazind c¥filosofia) a fost cultivata de spiritele cele mai alese 4 totusi nu exist vreun_Iueru care sinu_fie subiect de disp ‘in consecinfi, si fie indubitabil, despre ca nu voi fi atit de orgolios incit s& cred c& as putea reusi mai bine decit alti, despre celelalte stiinte , cu atit mai mult eu cit folosese principiile filosofiei, consideram c& nu se poate cladi lid pe fun- damente-atit_de-subrede: nici onca figul posibil au erau Suficiente penta a mi atrage si le.invat. si-mi fac 0 meserie din stiin}4 pentra ami ingelat nici de promisjunile unui alchimist, nici de previziunile unui astrolog,nici de Impostura vreunui magician, niei de artificiile sau liudarogenia celor care pretind ci stiu mai mult decit stiu. sta mi-a permis si ies de sub tutela dascililor, am abandonat complet studiul literelor. Hotdrindumi_si_mu_mai_caut alt stint in afara celei_pe_care.a5 puteac0-afla.in mine. icind doar vanitates de-simful comun si nec: ‘Am avut totdeauna marea dorinj& de a invita si deose- “de fals, pentru a vetea clar in actiunile mele si. pist René Descartes Nu e mai pufin adevirat ci in timp ce studiam obiceiurile altor oameni nu giseam nimic care si-mi ofere certitudini si remai aceeasi diversitate ca si in cazul opiniilor filosofilor. mare profit pe care Fam avut din aceste obse multe Iueruri care now ne apar extravagante si ridicule sint acceptate $i aprobate de alte popoare; am invajat si.nu cred prea usor in ucru- Tile transmise pe calea exemplului si tradifiei; in acest fel m-am elibe- Tat incetul.cu incetul de multe crosi care pot intuneca Tumina noastea natural » sine pot face mai putin capabili de a asculta de ratiune. Dar dupa ce au trecut cifiva ani in care am studiat astfel in cartea lumii si am cfutat si dobindesc oarecare experient&, am luat intr-o buna zi hotiirirea de a studia si in mine insumi si de ami folosi toate fortele spiritului in alegerea clilor ce le aveam de urmat. In aceasti intre- Brindere mi se pare q fi reusit mult mai bine decit indepirtindasma le fara mea si de cirfile mele. Partea a doua Principalele reguli ale metodei ermania, unde mi purtaser rizboaiele ce nu forcinducma de Ia incoronarea imparatului "” -a Oprit intr-o tabird unde, neavind cu cine nici grijinici pasiuni care s&'m& turbure, sta- camer si aveam astfél rigazul simi dedic rilor mele, Prima remarcd ar fi aceea c& in opercle compuse din wult®"pirti si apartinind unor autori diferiti nu exist’ atita per- fecfiune ca in acelea la care a Iucrat unul singur. La fel i cu clidicile ridi ct si care de obi team toati unele cetiti vechi care nu erau |. cu timpul orase mari, dar ru intocmite in comparafie cu pietele regulate trasate de fantezia un singur inginer intr-o cimpie ; s-ar putea ca fiecare edificiu luat in parte si fle reusit, dar fell in care sint aranjate, unul mare Ting unul mic, ccea ce face strizile intortochiate si inegale, ne face si credem ci mai degrabi intimplarea decit vointa'unor oameni cu raiune le-a asezat astfel. Dac tinem seama de faptul ci doar citiva slujbasi au purtat de griji clidirilor particulazilor pentru a le transforma in podoaba publica, trebuie s4 admitem ci ceva desivirsit numai pornind de la ce au inceput al inchipui ci si popoarele de odinioari, pe jumatate st ivilizat ineetul cu ineetul si nu si-aw'facut legi decit pe masurd ce au fost constrinse de crime si conflicte, nu ar putea fi la fel de civilizate ca cele care au respectat de la inceput regulile stabilite de un legislator 18 prudent. Dupa cum este foarte sigur ci adevirata religie, ale cdrei comandamente pornesc direct de la Dumnezeu este incomparabil mai Dine orinduits decit toate celelalte. Sau, pentru a vorbi mai pe infeles, cred ci dack Sparta a fost altidata atit de infloritoare aceasta nu sa datorat cat iecheiegi uate in parte, mai ales multe eran foarte ftranti si chiar contrate ‘Bieler moravuri, oi faptului ef, inventate fi jersoand, kindeau. toate spre soop. Tot asa mi Se ae a a cian ne eran decit probabile, si fri acoperire in demonstratii, fiind aledtuite gi imbogifite treptat prin parerile mai multor persoane nu sint deloc atit de aproape de adevir ca simplele rationamente, pe care Je face in mod firesc un om cu rafiune in analiza lucrurilor care i se inftitise mai credeam c& deoarece toti am fost copii inainte de a fi aduli judeci{ile noastre st fie iplat dack de Ia nas Yirimindu-se toate clidirile fel si de a face strizile mai poate constata ci multi pun’s& se dime casele pentru a tind doar tneori constrinsi s-o faci, anume atunei cind sint fn pericol si se pribuseasci sau cind fundatiile mu sint destul de solide. Jn virtutea acestui exemplu m-am convins ci n-ar avea nici un sens, ilar si-si propun reforma unui stat, schimbindu din temelii, findu-l pentru a-l reclidi; de asemenea, de a rasturna ordinea | René Descartes fri si fi analizat vreodat& daci erau sau nu adevirate. Cu toate oi ma Jovisem aci de unele dificult&ti, ele nu erau fara solutie si nici comparabile ca cele intilnite in cazul unor reforme privind viafa publici. Aceste Jucruri sint greu de remediat odat distruse sau chiar de pistrat odat’ zdruncinate, iar deprecierea lor este de temut ®. Cit despre imperfec- fiuni, daca le au—si simplul fapt c& sint atit de diverse este 0 dovadi— fraditia le-a temperat si chiar a evitat sau corectat pe nesimfite o mare parte din ele, ceea ce hu s-ar fi putut realiza doar prin conduita ratio- ali. In sfirgit, aceste imperfectiuni sint mai ugor de suportat decit ‘aga cum drumurile mari care tre _munti devin practicabile dup ce au fost mult bat a incit este mult mai bine si le urmezi decit si te caferi pe stinci si SA cobori pint in fundal pripastiilor. De aceea n-ag putea in nici un caz si aprob acele firi dezordonate gi nelinistite, care, desi nechemate prin nastere sau soarti si conduct treburile nu ineeteaz4 sa croiase mereu noi planuri de reform’ ; daci ag sti a ceva care Si fact sa fiu binuit de aceast nebunie, a5 i ‘a limitat totdeauna le a-mi reforma proprii ‘pe un teren care este doar almou. Aceast’ fucrat ace in i infatisez aci ca model, nu vi-o impun inst face intru totul sipe care vi in nici un fel. Cei inzestrati de Damnezeu cu mai mult talent vor avea poaie feluri mai inalte; m& tem ins ci si aga felul este prea indrizney entra mulfi. Simpla hotdrire de a renunta Ja opiniile impartisite pina 2cum nu este un exemplu pe care oricine poate si-lurmeze. Lumes este alcatuit% din dout feluri de spirite cirora acest exemplu nu le convine { deloc; anume: cei care se cred mai capabili decit sint se gribesc in judecitile lor, neavind sufiienti rabdare st-si conduct gindurile in lua vreodati Libertatea de a se ‘pe care le-au asimilat si de a. se indepirta de calea 2 niciodati si urmeze acest drum riminind raticiti joat& viata; urmeaza in al doilea rind cei care, avind destuld rafitine sau ‘modestie pentru a se considera mai pufin capabili de a distinge adevaral it ¢ vor mulfumi si urmeze pirerile altora mai degrabit igi solutii mai bune®. i In ce ma priveste m-as fi numarat, fir indoiali, intre eci din umm, daca as fi avut un singur daseal san dac n-a5 fi cunoscut deose- “Dirile’ care au existat totdeauna intre pirerile celor mai invétaji. Dar ‘am aflat incé din colegiu c& nu se poate imagina nimic oricit de ciudat si de putin credibil care si nu fi fost spus de vreun filosof; de atunci, Discurs despre metoda torind mi-am dat seama ci tofi cei cu sentimente foarte deosebite qititorind tre na sint din aceast& cauzi nici barbari, nici silbatil sic Grulfiau tot atita caumaimulti rafiune decit moi; remarcind cl actlasi om cu acclasi spirit, fiind din co ‘ntre francezi sau germani devine Gltul decit ar fi fost dact ar fi trait mereu intre chinezi sau cantb; aeee Ineru este valabil pind si in mod, unde ceva care ne-a_plicut acun zece ani si care ne va placea poate peste zece ani ne pare in mo- seem de fata’ extravagant si ridicol; astfel incit traditia yi exemplul inmmai mare misuri decit o cunostint& sigurd ; totusi dovada valabila pentru adevarurile grou fi ajuns un singur om é cuiva ale cirsi_opinii Siemi-parips constrins 4 incerc si mi conduc proiectul lucririi intreprinse si a fi _ciute metoda de 2 dobindi cunoasterea tuturorlucrurilor, eiinoastere_de care spirftal meu ar fi capabil. : ? “Pecind cram mai tinir am studiat dintre ramurile filosofiei logica, jar dintse cele ale matematicii — analiza _geometrilor si algebra, trei ie ean stiinte * care pireau capabile s& contribuie intr-un fel la rea~ iigarea seopuluimen. Studiindu-lemi-am dat seama ci, in ceca.ce priveste fogica, silagismele si majoritatea celorlalte reguli ale sale servese mai degrabf la'a explica hucrusi care se stiu, sau chiar, cain arta Yui Lullus “>, Seer rocki fare temei despre lucruri pe care nu Je cunosti, decitla ale invita, Si desi confine multe precepte foarte adevlrate si foarte bune, Brinks cle sint amestecate si altele care sint diunitoare sau de prisos, : ot atit de grou ca a sculptao Diana ‘mura inci néconturat. In ceea ce priveste analiza celor vechi si algebra modemnilor, incolo de faptul ese Feferd la materiifoarte abstracte si care nu par afi de vreun folos, prima se Timiteaz’ la studiul figurilor si nu poate face intelectul si lucreze fd a obosi mult imaginatia; it priveste pe cea de-a doua, ne listim dominagi intr-atita de reg fre incit s-a ajuns la o art’ confuza si obscura pa UEE Gualt incure’ spiritul, in locul unei stiinfe care si-l cultive. ~ Din aceasté pricin’ m-am gindit ¢& trebuia ‘ciutatio alt metods® | care si contin avantajele color trei, nu ins& si.defectele Jor. Dapl eum are Si. confi el ; * cele mi x René Descartes ich adesea viciile astfel incit, de pildi, un ondus atunei cind nu are decit putine legi, dar acestea sint strict urmate, tot astfel, in local numeroasclor precepte ale logicii, am crezut ci-mi vor fi suficiente urmatoarcle patra reeulh, de a nu mi abate dela hotarirea fermi si statomnicd de a le totdeauna. Prima era_de a nu accepta nu-mi apirea astfel in mod evident; Tea $i prejudecata si de a nu introduce nim: ceca ce s-ar prezenta clar si distinct spiritult Si_fie_pus_la_indoiala =~ -A.doua, de a imparti fiecare dif ar ff posibil si necesar pentru a fi A treia, de a-mi conduee in ordine ginds find cu obiectele le si mai usor de cunoscut, pentru a mi ridica putin elite Putin, ca pe nisie trepte, Ia cunoasterea eelor mai complexe’ si prest tine ¢ ire_cele care nu_se succed in mod firese * ima, de a face peste tot enumerri complete $i revizuiri atit de generale, incit s& fiu sigur c& n-am o1 i de explicatii™ foarte iesc S& se slujeascx multitudinea legi stat este mult m te analizata in cite fragmente i Wate ®. le, mi-au oferit prile Tucrurile ® ce intr cunoas teri mane : cu cond ded nn considera dropt adovirat ceva care nu est intofdeauna ordinea de@éducere a unora din al consecinfi, ta lucruri oricit de indepartate Ja care si nu ajungem ascunse pe care sk nu le descoperim. Nu mi-a fost greu si Gescopir cu co.ar trebui inceput, cici stiam deja ca trebuie si incep on cele maisimple si mai usor de’ cunoscut. Ti tofi cei care au cercetat pin’ acum adevan 8 pe care Lam tras a fost acela de ami pe aceeasi gural i si nu se mulfumeasc3 cu Obignui spirital's se hrineasca cu adevar argumente false. Dar pentru acest sco aceste stiinfe particulare mumite in mod obignuit matemati €& in eluda obiectelor lor diferite, ele se ase i coc poine Naturellemeates rashes auzres Erledersieg de faire parcont des denombremess § _centiers, Sedesrenetis i geverales,que i full allrede: "ae rien omer. ; oS Prima pagini din Discursul despre metada, edifa princeps mai bine dup aceea la toate celelalie domenii cirora li sar potrivi, ‘Fimind-seama de faptul ci pentru a Te cunoaste ag avea une 84 le examinez pe ficcare in parte sau si retin 9i si inteleg n deodati, am socotit c& pentru 2 le examina mai bine trebuia si le dispun in serii®, ca modalitate simpl si distinct’ de reprezentare in raport cu René Descartes tia si simfurile mele. Dar pentru a refine sau inteleg , trebuia si le transpun in cifre®, eit mai scurte posibil, utilizind tot ce era mai bun in analiza geometric si algebra si indreptind sci derile uneia prin cealalt’. Indriznese si spun c& respectarea strict a acestér citeva precepte pe care le-am ales mi-a facilitat atit de mult rezolvarea tuturor chesti nilor pe care aceste dou’ stiint trebuit pentra a le examina. inc generale siuti = crit ca regula iv multe pi sa plrut cf si in chestiuni “imi apireau ca foarte cele prin care devenea posibili cunoscute puteam si deter rezolvarea lor. In aceasta sper si mu va par prea orgolios, céci luind in suma respectiva ceea ce orice spirit uman ar putea gisi. In metoda care ne invati si ummm ordinea adevarata si si enume- exact toate laturile fenomenului cereetat contine ceca ce di cert tudine regulilor aritme fn faptul c& prin ea fmi puteam ut in toate domeniile daci nu perfect, macar puting; in plus, simfeam ci prac- ni obisnuiam treptat spiritul s& conceapi mai clar si mai + obiectele sale ; nefiind subordonata vreunei discipline particulare, ic cu tot atita uitlitate la dificultitile celorlal cazul algebrei. Pentru aceasta n-a5 fi toate dificult: atinge o virsti mai matura decit cca de devizeci veam atunci si fi% sti ma fi pregitit mai mult timp in acest scop, L le_gresite pe careTe acceptasem i ii acumuilat mai multa experienfi care si constituie apoi confinutul rationcmentelor mele; exersind mereu metoda pre- Scrisi, 0 consolidam din ce in ce mai mult *, care altidats Diseurs despre metoda Partea a treia Citeva reguli de morali deduse din aceast’ metodi ‘Dupa cum inainte de a incepe si _reconstruiesti locuinfa in care stai nu este suficient s-o darimi si si-ti fact provizie de materiale si de athitecti sau sé te exersezi tu insuti in arhitectura si in afar de aceasta Si fi schifat on grijé planul, ci trebuie de asemenea si te ingrijesti de 6 alt& locuinta in care SA poti loci comor stioada lucririlor, tot asa pentru a hu rimtine fra sprijin in acfimnile mele in timp ee rapiunea m-ar obliga s fiu nehotarit in judeciti si pentru a nu inceta totusi si trfiesc cit mai linistit posibil, am conceput © moral’ provizorie ® care trei sau patra maximé, pe care vreau si vi le era de a mi supune legilor i ol a in care am fost crescut din copi mai cu jadecat’ ou care a5 fiavut dea face. Incepind din acel moment si nu mai fin seama de propriile pireri, pentru ci voiam si le supun pe toate cercetirii, eram sigur ci cal mai bun Iueru pe care il puteam face era s& urmez_pirerile oamenilor celor felepfi. Desi exist poate oameni fot atit de injelepti printre persi sau chinezi, ca $i printre noi, mi se prea cA cel mai util ar fi si ma conduc dup’ iam ; pentru a sti care erau_adevaratele lor pareri, tfebuia maf curind si obsery ceea ce ficeau.decit cea ce-Spuneau: i fin pricina coruptiei moravurilor putini sint , él, i pentra ci multi nu sti ce ered, in care crezi um lucru fiind diferit de cel prin cares erezi wutind exista unul fara celdlalt. Din mai multe pireri © 10d egal acceptate, am ales pe cele mai moderate, atit pentru faptal ci sint totdeauna cele mai comode in practic’ si probabil cele mai bune, i i i , eit si pentru ci, odati aleasti 0 extremi in locul celeilalte te indeptrteci mult de drumul adevirat ©, Consideram in primul rind printre excese orice forma prin care ti stirbeste_libertatea; aceasta mu pentru ci a dezaprobalegile~care, pentru a corecta nestatomnicia spiritelor slabe permit si fn cazul bunelor intenfii si in cazul indiferenfei stabilirea unor contracte pe care esti obligat si le respecti pentru a asigura bune relafii intre oameni, ci fiinde& 126 mu giseam ni mereu in acecasi stare. fn eeea ce ma prives i destivirsesc tot mai mult aprecierile si in nici un caz. si le depreciez sim-am gindit ci as comite jpotriva rafitmii dact un Incru acceptat odata ar fi acceptat in continuare chiar daca ar fi incetat sa fie adevarat sau en ag fi incetat si-l estimez. astfel™. ne Cea de-a doua maxim a mea era de a fi clt mai ferm si mai hot (rit cu puting’ in actiunile mele si de a urma constant chiar opinii mai indoielnice odati ce m-am hotirit si le accept ca si cind ar fi opinii sigure: imitam In felul acesta pe cilitorii care, vazind c& au pic drumul in padure, nu trebuie s& riticeascé cind intr-o parte, cin si se opreasca intr-un loc, ci si meargii mereu in acceasi direc- fie sist n-o schimbe din orice pricina, chiar daci la inceput poat? mumai intimplarea i-a determinat so aleaga; cici astiel chiar daci nu se indreapti incotro doresc, cel putin vor ajunge undeva unde cu siguranta va fi mai bine decit in mijlocul pidurii, Cum in viatf actiunile nu suferd adesea nici o aminare, este mai sigur ca, atunci cind nu st’ in puterea noastra s& discernem pirerile cele mai adevirate, si le urmim pe cele i mare probabilitate a ielnice in raport cu practi foarte adevirate si ca si rafiunea care le-a determinat™. m-a salvat de la chinta ¢i remuscirile care in mod obigm ele spiritelor slabe si sovaitoare capabile si cons .stornicia lor, ca bune, fapte ce ulterior si a soarta si 84 schimb mai degrabi dorin- 5 tele mele in genere, de a ma obinui sé cred c& nu exist’ nimic care stfie in intregime in puterea noastra, in afara gindurilor noastre, astfel ci dup ce am actionat cit mai bine asupra_lucrurilor © exterioare, ceca ce a rimas neindeplinit ne este ca adevarat imposibil *. i est fapt mi se-pirea st i itor un Tucra pe care nu lag putea ol fericit. Vointa. noastré, avind tendinta de a care inteligenta le 8 intr-un fel. ca_posi socotind toate bunurile din afara noastri ca tot atit de departate de puterea noastri, in cazul ci ne lipsesc acele bunuri careni se pare c& ni se cuvin de Ja nastere nu vom regreta dack vom fi privaji de ele fara vina noastri mai mult decit am regreta ci nu posedim impiritia Chinei sau a Mexicului. Facind cum se spune din necesitate virtute, bolnavi doar Iucruri pe Disours despre metoda a7 : Sy find nu vor dori s& fim sinitosi sau in inchisoare fiind nu vom dori © si fim liberi, tot asa cum nu dorim acum s& avem corpul dintr-o materie | ia fel de reristenté ca diamantul sau aripi pentru a zbura ca pasérile. | Dar mirturisese cf este nevoie de un exercifiu indelungat si de o meditatie deseo! repetaté pentru a te obisnui sa privesti toate bucuriile in acest fel. Si cred ci tocmai in aceasta const’ secretul acelor joard sa se sustraga puter rintelor gi sirke in permanent de limitele prescrise de nat c& nimic nu le st in putere tafara propri a a ent eed Zpinite-in-mad absolut, ccea ce ii Tadreptatea si se considere mai bogafi $i mai puternici, mai liberi six ferieifi decit oricare din oamenii care, neavind aceasti filosofie, oricit de risfitati de natura gi soart, nu dispun niciodaté de tot _ce_ In fine, drept concluzie a acestei mor: aleg pe cea mai bun’ $i altora, am gindit ci nu a ceca pe care o aveam, adic si-mi folosesc intreaga. vie cultiva ratinnea si a indinta atit cit imi stitea in puting adevarului, dup metoda pe care mi-o alesesem. De oi _ folosese aceasth metod’, incercasem satisfactii deosebite si nu credeam % sar putea obfine in viata altele mai placute si cent; descope- i i it parean destul i oameni, satisfactia pe lea sufletul in asa fel incit restul nu ma mai im- precedente nu eran wna si ma instruiesc; de importante si indeobste ignorate de ceil ‘care 0 aveam imi ump! i presiona deloc. In afari de aceasta, eele trei maxi arate decit pe telul pe care il aveam de a cont deoarece Dumnezeu nea dat fieckruia putin’ distinge adevarut de fals;n-anverezut nici ‘mesc cu parerile altora, cimi-am propus sé: apul_potriv’ fi sperat o& na jane, daci exist; in sfirs nici si fiu mulfumit dack n-ag fi urmat Gramal prin care dobindeam toate cunostingele de care a5 fi capabil impreuna cu toate bunurile care mi-ar sta in putere. noastr{ mu tinde si urmeze sau si se indepirteze de vreun Iucru decit ac rafiunea noastra il prezinti-ca-bun sau-rau,-c suficient st judeci 128 Dupa ce m-am inarmat astfel cu aceste maxime si dupa ce le-am Pus deoparte impreun’ cu adevairurile crodinfei, care au fost totdeauna Primele in care am crezut, am considerat cA Ia restul opiniilor mele putcam si renunf-fari nici 9 restrictie. Deoarece speram ci voi ajunge Ja bun sfirsit mai degraba discutind cu oamenii decit traind ind inciperea in care gindisem toate acestea, inainte de sfirsitul iernii am inceput si cilatoresc. Si in tofi cei now ani caro au urmat n-am facut altceva decit si cutreier lumea in Tung si-n lat, incercind si fiu maimult Spectator decit actor in toate piesele care se joack im aceastl lame, reflectind in toate la chestiunile indoielnice si care ne dau prilejul si ne inselim, mi-am smuls din spirit toate erorile care se strecurasera mai inainte- Nu ck i-as fi aceasti privin{% pe sceptici, e_indoiese“pentra’ a se indol, si se arai®’totdeauna neko impotri lea decit

    S-ar putea să vă placă și