Sunteți pe pagina 1din 9
JUDETUL VILCEA SI UNIREA SERGIU PURECE Anul 1859, care a adus pentru poporul roman realizarea unirii cclor doua principate surori Tara Romaneascé si Moldova, a fost momentul incheierii unei etape deosebit de importante in drumul catre cristali- zarea statului roman modern. : Se realiza acum dezideratul generatiei de Ja 1848, se infaptuia acum ceea ce Nicolae Baleescu intrevazuse cu ani in unna tind spu- nea: ,@ vremea ca moldoveni si munteni si ne aducem aminte cd sintem romani s@ ne stringem impreuna inima ling’ inima, sé ne orga- nizam, sd ne conceniram toate puterile...1. Actul de la 1859 a fost dupa cum se exprima Mihail Kogdlniceanu : »Actul energic al intregii natiuni', Caci in adewar daca in a doua juma- tate a deceniului VI al secolului trecut condififle politice generale au fost favorabile unei asemeni manifesléri a poporului roman, numai efortul séu propriu a facut posibilé realizarea unirii celor dou’ princi- pate sub conducerea aceluiasi domn, Congresul de pace de la Paris din 1856 care intrunea puterile eu- ropene ce s-au Infruntat in Rdzboiul Crimeiei, cautind sa rezolve pro- problema orientala, si inoculeze singe nou ,,omului bolnav al Europei" {Imperiul Otoman), a4 luat in discufie si situatia principatelor roma- nesti, Neinfelegerile dintre puterile europene in privinfa acceptarii unirii Moldovei cu Jara Romaneascdé au facut ca, Congresul s& hota- tascd, maj intii consultarea poporului roman in privinta Unirii, prin organizarea unor Adundri ad-hoc ale céror lucrari sa fie supraveghiate deo comisie formaté din reprezentanfi ai celor 7 puteri care isi fixa sediul ta Bucuresti®. In urma acestei hotariri in cele doua principate se declanseazd atit o campanie unionista (de caétre membrii Partidei nationale) cit si una antiunionista (sustinuta de boierimea conservatoare). Daca aceste acfiuni sint declansate incd de Ja sfirsitu! anului 18563, actiunea de desemnare a deputatilor pentru Divanul ad-hoc este lansata ja sfirsitui lunii februarie, cind era difuzat administratiilor de judete ofisul domnesc numédrul 270, insofit de traducerea firmanului [naltei Porti ce cuprindeau masurile ce trebuie luate si feiul cum se vor exe- cuta alegerile de deputati pentru Divanul ad-hoc‘. Acestor acte li se 109 adauga la 1 martie 1857, instructiunile Ministerului Treburilor din La- untru, cuprinzind masurile elaborate de Consiliul Administrativ Extra- ordinar al Jarii Romanesti pentru aducerea la indeplinire a firmanului Inaltei Porti referitor la alegerea deputatilor pentru divan’, jar la 2 mai © publicatie tipérita continind Regulamentul inscrierii alegatorilor pe listele pentru descmnarea deputatitor in Divanui ad-hoc’. Conform acestar acte normative corpul alegatorilor era impartit In mai multe categorii: marii preprietari, care aveau peste 100 falci de p&mint si care desemnau cite doi deputafi pentru fiecare jude prin vot direct; micii proprietari, cu mosii de 10 pina la 99 falci, care desemnau cite un deputat ales prin delegatii plagilor. Tot prin delegati alesi pentru tiecare plasé isi desemnau deputatul si cldcasii. Cea de-a patra cate- gorie o reprezentau ordsenii care alegeau un singur deputat din fiecare urbe, drept de vot avind cei care posedau un venit sau o avere de cel putin 8 000 lei anual’, Toate aceste ordine si instructiuni sint aduse la cunostinta tuturor locuitorilor f4rii, In judejul Vilcea la 3 aprilie 1857, 38 de proprietari din plaiul Horegu aduceau la cunostinta Administratiei ca Ji s-au facut cunoscute toate instructiunile pentru aplicarea firmanului Inaltei Porti si cd vor actiona conform acestora’. De Ja sfirsitul lunii martie $i pind in junie In judetul Vilcea se desfasoara actiunea de inscriere in listele de alegdtori conform categoriilor cuprinse in instructiunile primite. Sint trimise mai intii liste provizorii cuprinzind : boierii cu ranguri si proprictarit mici, care defin intre 10 si 99 falci de pamint’. La acestea se fac adaugari ultericare fn urma Jvarii in consideratie a cererilor adresate de locuitori ai judefului apartinind diferiteloxy cate- gorii de alegatori. Astfel Elena Strachinescu trimitea la 26 aprilie 1858 cererea fiului su Tache Strachinescu (ce se afla la Paris} de a fi inscris intre alegatorii primari, deoarece detine 200 pogoane mosie in hotarul satului Romanesti, avind virsta de 30 ani™, Asemenea cereri inainteazi intre aljii: Tache Méaldareseu din Genunei"!, Ion Vilsinescu din Craciunei de Jos, jud. Olt!?, precum si Nicolae Stanescu, Ion Danicel, Alexandru Rascdiatu, [on Rd&scaiatu, Radu Craioveanu, Stoica Trusca, C. Apostolescu, care intr-o petifie co- lectiva depus& la 17 iunie 1857, consemnau ca detin fiecare in satul Fiscaélia proprietati de cel putin 22 pogoane si jumatate!*. La sfirsitul lunii iunie lucrarile pretiminare erau in general inche- late, Administrafia judetului Vilcea inainta Ministerului Treburilor din Launtru o listé cuprinzind 67 oraseni din Rm. Vilcea, cu o avere de cel putin 8 000 lei care au dreptul de a alege si a fi alesi, o alta cuprin- zind zece mari proprietari care vor desemna doi deputati pentru Divan si un label cuprinzind 3022 neordseni, care vor desemna delegat{i pentru alegerea unui deputat™, Cu ocazia intocmirii listelor de alegdtori, in judet circulé un me- moriu unionist al c&rui initiator, Vasile Bonciu, (fratele Iwi Manole, fost maior de panduri in tabaéra gen. Magheru) indeamna pe locuitorii satelor si-] semneze, Asa cum s-a intimplat la Ciordsti aderd la acest act nu numai sdtenii dar si reprezentan{ii adeninistratiei locale, care au fost asptu pedepsiti pentru acest fapt, acuzafi fiind cd au nesocotit in- dicatia ca organele administrative s4-si pastreze neutralitatea, 110 Dupa incheierea lucrarilor preliminarii de constatare a corpului electoral, in cursul lunilor iulie-septembrie comisii speciale s-au ocu- pat in cadrul fiecdrui judef cu cercetarea contestafiilor privind dreptu- tile alegatorilor inscrisi pe liste, Daca initial aceste Iucraéri trebuiau incheiate la 22 august 1857, termenul de prezentare si cercetare a con- testatiilor se prelungeste la {7 august cu incd 10 zile!, Din comisia insarcinaté cu aceasta lucrare pentru jud, Vilcea faceau parte printre al{ii: serdarul Nae Poenaru, presedintele Tribunalului si maiorul Ico- nomu membru al acestui organ, care erau rechemati la 26 iulie la Rm. Vilcea, ei aflindu-se in interes de serviciu la Craiova si respectiv Tirgu-Jin'®, Cautind s& termine foarte repede lucraijle pentru care se intrunise, Comisia judetului Vilcea face o seama de greseli reclamate de cei nedreptatiti. Nu putem spume ca @ fost vorba de reavoinfé si cA acest organism se aila de partea boierinil conservatoare, deoarece nedrep- tatiti au fost atit adepfii partidei unionisle cit si opozantii ei, Reclama- fiile trimise Ministerului Treburilor din Launtru fac ca acesla sd reac- fioneze gi s& trimitdé la 3 august 1857 un ordin observator prin care face cunoscut c& este ilegal ca aceasta comisie sj Administratia judetului sé nu ia in consideratie cererile de inscriere intre alegadtori primite cu intiraiere si este necesar sa urmareascd mai atent contestatiile, sé nu elimine de pe lista direct pe cei contestati'?. In sprijinut celor afirmate mai sus in leg&tura cu faptul ca actiu- nile Comisiei pentru cercetarea contestatijlor din jud. Vilcea nu se datoresc apartenentei membrilor sai la vreuna din gruparile angajate in lupla pentru mandate in Divanul ad-hoc, putem aduce faptul ca insusi marele logofat Iordache Otetelisanu a fost exclus de pe listele electorale. Numai in urna interventiei Ministerului Treburilor din Launtru din 14 august 1857!7 si a prezentérii actelor ce demonstrau tidicarea ipotecii pentru mogia Otetelisu™, comisia a hotarit prin pro- cesul verbal incheiat la 22 august 1857 inscrierea marelui logofat pe listele electorale ale boierilor de rangul intti®®, Pe lingé acest reprezentant at marii boierimi, probleme deose- bite in incercarea de a fi integrat in rindul alegadtorijor a avut de suferit si profesorul de la Scoala Nationalé din Rimnic, Grigore Mi- hdescu contestat cd nu are o vechime in oras de cel putin trei ani*!. Numai in urma ordinului Ministerului Treburilor din Launtru de Ja 2 septembrie 1857 acest reprezentant al intelectualitafii si in acelagi timp al partidei unioniste este inscris pe listele de alegatori din Rm. Vilcea*, De asemeni prin Buletinul extraordinar al Ministerului Treburilor din Launtru dupa constatérile Comisiei jud. Vilcea sint reinscrisi in listele electorale la inceputul lui septembrie si o serie de proprietari mijlocii intre care: pitarul Nae Piriianu, pitarul Ion Ple- gojianu, Stefan Giulescu si Ioan Striéchinescu®*, De la inceputul lunii septembrie este declansata activitatea pro- priu-zisi de alegere a deputafilor pentru Divan. La 10 septembrie 1857 se primeau in capitala judeftului rapoarte de la subadministratiile de plasi si plaiuri in legaituré cu desfasurarea operaftiunilor de desemnare a delegatilor ce vor proceda la alegerea deputatului clacasilor. Din plaiul Cozia erau desemnati Zamfirache Despoiu, din C&limanesti, si 11E Dumitru Mangu, din Bunesti,™* din plaiul Horezu Stamate Budurescu din Folestii de Jos impreuné cu Patru Diaconu din Milostea care isi vor depune sufragiul**. Reprezentanji ai clacasilor din plasa Ocolu erau Ghif4 Ion, Jacdtus din satul Titireciu si Dumiiru Zachia din Teius”, iar cei din plasa Oltetul de Sus desemnasera pe Barbu Popa si Ioan Pui*’, Acestia intrunifi la Rm, Vilcea il vor alege ca deputat al clacasilor pe Stamate Budurescu, cel care fusese acuzat la 1 martie de equmenu! maniastirii Hurezu ca este ,,incitator la revolutie intre consateni’ $i pentru care se cerea atunci strémutarea de pe mosia manastirii™. La 14 septembrie cei 22 de alegdtori, proprietari de rangul intti, futrunifi in capitala judetului desemnau ca depulafi pe clucerul Nicu Lahovary si pe marele logofat Ioan {Iordache} Otetelisanu®. Acestia objinuseré majoritatea sufragiilor, Nicu Lahovary 17 voturi, Ioan Ote- telisanu 10, iar celorlalti candidati revenindu-te : 9 voturi printuiui Barbu Stirbei, 7 pitarutui Luca Plesoianu si un vot aga Costache Cerchez™, Adunindu-se la 17 septembrie cei 65 de ordseni inscrisi pe listele electorale aleg ca deputat pe pitarul Nicolae (lancu) Iancovescu*. Tot in aceiasi vreme cei 35 de delegati desemnati de proprietarii apartinind clasei a Il-a, procedind la alegerea deputatului pentru Divanut ad-hoc isi intrunese sufragiile pentru Nicolae lancovescu din Horezu®. Acesti reprezentanti ai locuitorilor judetului Vilcea erau chemati la Bucuresti la 25 septembrie, asigurindu-li-se pentru deplasare cai de posta, iar deputatalui clacasilor, fiiindu-i eliberaté si o sumaé de bani pentru chel- tuiala®, Odataé insé cu deschiderea lucrarilor Divanului ad-hoc de la Bucu- Testi, pe adresa acestuia din judejul Vilcea sosea un energic protest semnat de Tache Strachinescu si aiti opt alegatori care contestau lega- litatea alegerilor si calitatea deputafilor alesi de a reprezenta vointa si dorinfele Jocuitorilor®*, Acest protest pornind de la recomanddrile facute de guvern inc&é din mai. 1857. care specificau ca in lucrarile de alegere autoritétile sa dovedeasca impartialitate si absoiuta legalitate,** aduceau la cunostinfa Adunarii abuzurile sAvirsite de reprezentantii adyinistratiei judejuiui si in special comportarea administratorului judetului Constantin Lahovary, Protestul arata ca daca in celelalte ju- dete s-a respectat legalitatea : ,Numai judetui nostru Rimnicu. Vilcea (sic!) rémase centrul intrigilor ce s-au exersat [ar rusine subt pro- lectia cirmuilorului Lahovary in contra legilor electorale'**. Se con- semneazd in protest faptul c& autoritatile au folosit toate mijloacele pentru a inscrie pe listele electorale pe aceia care erau oameni de in- credere sau puteau fi influentati, folosind diverse mijloace ilegale, : Multi dintre proprielari sau negustori au mers ca sé se inscrie nu numai la subocirmuire dar si la adminislratie atit in vremea facerii listelor cit 5i in cele 40 de zile de, contestafie. Cu toate acestea, cirmui- torvl a-ntrebuinjat totul ca sa descurajeze pe proprictari: pe unii fi trimitcau din nou la subocirmuiri pe aitii ii purla cu azi cu miine fara s4 le ia in bagare de seam petitiile"”. In continuare petifionarti se pling de faptul cé aceste masinafiuni au facut ca jumatate dintre proprietari sa nu participe la ategeri, si astfe! deputatii trimisi in Adunare sa nu fie reprezeniantii locuitorilor jud. Vilcea. 112 Cenzurarea voturilor marilor proprietari-a facut si fie desemnati ca deputafi Iancu Otetelisanu si Nicu Lahovary. Se remarcé de asemeni cé Nicolae Iancovescu deputatul proprie- tarilor de rangul doi, nu merit4é aceasta demmitate deoarece a fost amestecat in afacerile veroase ale fostului egumen a] mandstirii Hurezu, Hrisanl*, Referindu-se la desfisurarea alegerilor depulatului clacasilor ce a avut loc la 15 septembrie, se consemneazd ca; .,...d. Lahovary a dat insusi exemplu de cele mai flagrante abateri...", impunind alegatorilor sa nu se pronunte pentru Tache Stréchinescu, in timp ce subocirmui- torii intimidind corpul electoral, in special pe clicasi si mosneni, au impus alegerea lui Stamate Budurescu ,,..care a fost osindit pentru criene,,.'", Tinindu-se cont de faptul ca ,,...in mici un stat unde natia este chemata ja elecfii pe cale parlamentaré nu se pomeneste niste abuzuri flagrante din partea administratiei’, se cere anularea alegerilor si destituirea administratorului. Desi foarte vehement acest protest, la citeva zile, 2 octombrie, acelasi Tache Strachinescu {initiatorul'sau) revenea acceptind deputatii ce reprezentau judeful Vilcea in-Divanul ad-hoc, cu mentiunea ca ,,s-au angajat in faja onorabililor dumnealor colegi c4 vor sustine cele patru puncte din programul national si cé vor vota pe fata..." Protestul acesta ca si documentuil prin care sint recunoscute cali- tatile deputafilor din judeful Vilcea, odatd contestate, tin s& remarce factura unionista a delegatiei vilcene, chiar dacé nu realizaté dintr-un inceput, dacé tinem cont de protestul de la 29 septembrie 1857, concre- tizaté mai apoi in fata majoritatii Divanului ad-hoc al Térii Romanesti. Urméarind activitatea deputatilor jud. Vilcéa in cadrul Divanului putem remarca faptul c& desi nu au fost alesi in nici una din comisiile adunarii ei ‘si-au depus candidatura. Astfel marele logofat I. Oteteli- ganu obtinea la 30 septembrie 1857, 9 voturi, iar Nicolae Lahovary 13 voturi, la alegerile pentru Comisia de validare a Divanului*'. Doua zile mai, tirziv I, Oteteligeanu' intrunea 9 voturi iar Nic. Lahovary 3, candidind pentru un loc in Comisia de redactare a regulamentului Divanului ad-hoc, I. Otetelisanu participa si la alegerile pentru postul de vicepre- sedinte al Adunarii, dar nu obtine la 5 octombrie decit 12 voturi, aceasta functie fiind ocupaté de Nicolae Golescu cu 85 de sufragii*. La 11 noiembrie 1857, Nicolae Lahovaty obtinea numai 6 voturi candidind Ja un loc in Comisia insdrcinata cu publicarea documentelor Divanului ad-hoc’. In afaraé de Nicolae lancovescu deputatul ordsenilor din Rm. Vilcea, care la 14 noiembrie paérasea Adunarea chemat pentru 15—20 de zile de grabnice treburi familiale*, ceilalti deputati participa la totalitatea lucririlor adundrii aducindu-si pe -deplin contribufia la concretizarea concluziilor sale care cereau unirea principatelor romane. Victoria unionist§ in Divanurile ad-hoc a fost definitivé. Dizolva- rea acestora in urma firmanului din decembrie 18574*, nu a facut decit si consemneze c& in mare parte si-au atins scopul. Au rimas insd ne- ldmurite o seama de probleme de viata ale viitorului stat a cdror rezol- vare nu va fi posibilA decit peste cifiva ani in urma reformelor lui Alexandru Ioan Cuza. § — Anuarul Buridava, vol, IMT — ed, 223 113 Tinind cont de hot&rirea de a se realiza unirea Conferinta de la Paris, deschisd la 22 mai 1858, a acceptat cererile unanime ale ,,moldo- valahilor”, dar puterile antiunioniste reusesc sa introducé in Conven- tia incheiaté prevederi care stirbeau unirea. Se cere ca cele doud Principate Romane desi unite s4 aib&é doi domni, dowd capitale si doud guverne. Pentru alegerea domnilor s-a prevdzut a fi luate masuri pentru desemnarea deputatilor unei Adundri elective. Alegatorii au fost imparfifi in trei colegii#’. Primul format din cei care aveau un venit funciar minim de 100 de galbeni, desemnaw prin delegati un deputat pentra fiecare judet. Colegiul al doilea era format din mari proprietari cu un venit funciar de cel putin 1 000 de galbeni, care alegeau prin vot direct doi deputati din fiecare judef. In sfirsit, cel de al treilea colegiu era format din ordseni cu un capital de 6000 galbeni. Aceasté impartire a aleg&torilor avea un vadit caracter de clasi dind cistig de cauza claselor avute. In virtutea acestor prevederi, in vara anului 1858 se desfasoara lucrérile de inseriere a aleg&torilor pe liste ; paralel cu aceasta diverse grupari politice lanseaza vii campanii electorale, de aceasté daté nu in cadrul mai larg al grupelor unioniste si antiunioniste ci in fayoarea unuia sau altuia dintre candidatii la domnie, La inceputul lunii decembrie 1858 era deschisd perioada de contes- tatii si revizuire a listelor de alegatori, Ministerul de Interne la 30 de- cembrie se pronunta asupra recunoasterii drepturilor de alegdtori pro- prietarilor din plasa Oltetul de Jos’. In acelasi timp prin incheieriie tribunaletor jud. Arges si Vilcea erau tecunoscute calitdtile de alega- tori jui: Haralambie Zugr&vescu, Ghiti Pietraru, Grigore Oromolu (grefierul Tribunalutui jud. Vilcea), Panait Rusu din Ocnele Mari, Luta Bujoreanu si Ghia Maldarescu, pitarul loan Panait $i altii!®, Inca de la 30 decembrie 1858 Ministerul de Interne cerea a fi pre- gatite localurile unde se vor desfasura alegerile pentru Adunarea Nationala (electiva); 54 se urmareascd indeaproape ca la desfasurarea acestora in acele tocaluri sé nu Se afle decit cei care fac parte din cole- giul care isi depune sufragiile™. Se cduta astfel si se indepdrteze pericolu] unor ciocniri intre ale- gatori $i astfel s& nu se creeze posibilitatea nevalidarii alegerilor de cdtre observatorii puterilor garante. Dupa aceste precizari si dupa incheierea lucrarilor de completare a listelor electorale se trecea in urma primirii ordinului Ministerului din Nauntru din 4 ianuarie 1859 la efectuarea alegerilor pentru Adu- narea Nationalaé. Si cu aceasté ocazie organele centrale au tinut sé specifice inc& o daté faptul cd este interzis autorititilor locale s& fie amestecate in actiunea de depunere a sufragiilor, fiecare reprezentant al administratiei locale trebuind s& réminaé neutru, dar sé se preocupe indeaproape de fndeplinirea obligatiilor sale’. Se pare ca in mod special se atragea atentia Administratiei jude- fului Vilcea a nu se mai repeta cele intimplate cu ocazia efectuarii alegerilor pentru Divanul ad-hoc. La 8 ianuarie sint primite la administratie procesele verbale in- cheiate cu ocazia desendrii delegatilor plasilor ce vor participa la alegerea deputatului colegiului intii. In plasa Oltul erau desemnati M4 Tache Zisu si Dimitrie Gh. Simulescu, iar reprezentantii proprietarilor mict si mijlocii din plasa Otasdu au fost: parucicul Hristodor Catopol, Nicolae Stavrescu si Ioan Banicel®, Acestia vor participa alaturi de ceilalfi delegafi ai plasilor la 11 ianuarie la desemnarea deputatului lor. Procesul verbal incheiat cu aceasta ocazie si semmnat de prezidiul adu- narii format din: pitaral Ghitaé Golescu (presedinte), Haralambie Zugré- vescu gi Dimitrie Simulescu, consemna alegerea clucerului Nicu Laho- vary ca deputat in Adunarea Nationalé cu o majoritate de {7 voturi®’, Cu o zi inainte sub conducerea logofatului Iancu Otetelisanu adunarea marilor proprietari din judef desemnase pentru colegiul ai I[-lea ca deputafi_ pe insdsi presedintele tntrunirii si pe clucerul Costache Ote- telisanu™. O situajie oarecum deosebité poate fi constataté din rezultatul alegerii deputatului ce va reprezenta pe orasenii din Rm. Vilcea, Cei zece alegatori directi din capitala judejului se pronunfau in sedinta de luni 12 ianuarie 1859 pentru desemnarea ca deputat a printului Barbu Dimitrie Stirbei®. Desi nu detinea proprietati in judetul Vilcea, totusi datorité faptului ca se afla inscris pe lista acelora care puteau fi alesi in oricare loc de fara, fostul domn a fntrunit sufragiile repre- zenten{ilor ordsenilor din Rm. Vilcea, mai ales datorité stimei si pre- fuirli de care se bucura aici, lui datorindu-i-se gridina publica, noua scoala, restaurarea catedralei Episcopiei Rimnicului si alte multe mo- dernizari ale orasului de la poalele Capelei, la care a contribuit cu sume importante de bani. Afisul Cdéimacaémiei din 12 ianuarie hotéra ca acesti deputati sd fie prezenfi la Bucuresti la 20 januarie datorita faptului cd adunarea se va deschide la 22 ianuarie**, fn afara de cei desemnati prin vot din jude- ful Vilcea mai participa la aceasta importanté reuniune a reprezen+ tanfilor natiunii si Episeopul Rimnicului Calinic’?, Tuturor deputatilor judetului Vilcea li se pun la dispozitie de cAtre administratie cai de posta pentru deplasarea la Bucuresti®*, Deschiderea lucrériior Adunarii Obstesti a fost sarbatorit’ in intreaga jaré ca un eveniment deosebit de important pentru viitorul {4rii. La Rimnicul Vilcea este organizataé o grandioas& slujba religioasa urmata de manifestatii deosebite. Orasul intreg sarbatorea deschiderea lucrarilor primei adunaéri de caracter parlamentar din istoria peril. Unanimitatea delegatilor Adunarii pentru alegerea lui Alexandru Joan Cuza ca domn'si in Jara Romaneascé a integrat si pe deputatii vilceni in entuziastul act de la 24 ianuarie 1859, Vestea alegerii ace- juiasi domn pentru cele doua principate sositd la Ren. Vilcea la 26 ia- nuarie 1859 a declansat si aici manifestari deosebite®. Acestea s-au amplificat cu ocazia depunerii juramintului de credinja faté de noul domn de catre dorobantii judetului Vilcea, Solemnitatea, ce a avut loc ta 5 februarie 1859 in prezenta maiorului Boranescu, ca delegat din partea domnitorului si a tuturor oficialitatilor locale, a prilejuit o vie manifestatie a populatiei in favoarea Unirii si a domnului ei®!, A doua zi la 6 februarie manifestafiunile continua sarbdtorindu-se intrarea in Bucuresti a noului domn®. Cu aceasta ocazie o delegatie vilceana, din care facea parte ca reprezentant al faranilor Ghita Ion Cop&ceanu din 115 Bunesti, prezenta lui Alexandru Ioan Cuza omagiile si cele mai bune sentimente din partea locuitorilor acestui judef oltean.™ Dovedindu-si din pilin adeziunea fafé de acest act deosebit din istoria nationald, vilcenii subscriau atunci in anul Unirii la transforma- rile ce vor urma si care vor consolida statul roman modern, NOTE 1N, Balcescu, Opere IV, Corespondenté, Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1964, p. 135—136. 3 Nichita Adanifoaie, Aron Petric, Unirea Principatelor romane, ‘Bucuresti, Ed. poli- ticd, 1968, p. 2528, * Ibidem, p, 26—30, * Arh, St. Vilcea, Fond Prefectura jud. Vilcea, dos. 88/1857, [. 2. 4. Ibidem, f. 7 v, * Ibidem, £. 91 v. 7 Istaria Romaniel, Vol. 1V, Buc, Ed. Acad, R-P.R., 1964, p, 2 * Arh. St. Vilcea, fond Prefectura Jud, Vilcea, dos, 89/1857, ne 279—280, 2 [bidem, dos. 90/1857, f. 113—121 si f, 122—132, " Sbidem, dos. 89/1857, i. 46, MW ipidem, f, 368. 1 Ibidem, £. 372. ® Ibidem, f. 378—379. 44 Ibidem, das, 90/1857, {, 102108 ; 109-112; 133--210 v, fpidem, dos, 91/1857. f. 159. 6 Ibidem, dos, 90/1897, f. 248, 4 Pocumente privind Unirea Principateior, vol. 1, Bucuresti, Ed. Acad, R.P.R. p. 489—490, 18 idem, p. 479. 9 Arh. St. Vilcea, fond Prefectura jud, Vilcea, dos. 92/1857, f, 19. *0 Ipidem, £. 10. 4 Ibidem, dos, 91/1857, {. 167. 2 Ibidem, dos. 90/1857, 1. 302, 3 Jbidem, £. 307. 24 Tbidem, dos. 101/857, 1, 9. % Docuimente privind Unirea Principateloz, vol. 1., Bucuresti, Ed. Acad. RP.R, p. 519. 28 Ibideni, p. 518. 24 Arh. St. Vilcea, fond Prefectura jud. Vileea, dos. 101/1857, 1. 30. ® Jbidem, dos. 94/1857, £. 6; 45. ® [bidem. dos. 1031/1857, f, 118. @ Poeumente privind Unirea Principatelor, vol. 1., Bucuresti, Ed. Acad., RP.R. p. 532. 3t Arh. St. Vilcea, fond Prefectura jud, Vilcea, dos. 101/1857, [ 328. % Ibidem, f. 312. 3 Ibidem, £. 397, 402. * Documente privind Unireq Principatelor, vol..f., Bucuresti, Ed. Acad., R.P.R.. p. 569—SAL 33 Arh. St. Vilcea, fond Prefectura jud, Vilcea, dos. 89/1857, f. 345—336. ® Docatente privind Unirea Principatelor, vol, I., Bucuresti, Ed. Acad, R.P.R, p. 569. © Thidem. % Tbidem, ® Tbidem; vezi mai sus neinjelegerile lui Stamate Budurescu cu egumenul m4- nastirii Horez. #® Documente privind Unirea Principatelor, Bucuresti, Bd. Acad. R.P.R., p., 5865. 4t Tbidem, p. 582. @ Tbidem, p, 583. 116 8 Ibidem, p. 586. “4 Jbidem, p. 611. , Ebidem, p. G15. ‘8 Michita Adanitoaie, Aton Petric, Unirea Principatelor Romane, Bucuresti, Ed. icd, LOB6, p. $2. “T Istoria Romdniei, vol. 1V., Bucuresti, Ed. Acad, R.P.R, 1964, p. 399—400. ‘8 Arh, St, Vilcea, fond. Prefectura jud, Vilcea, dos. 2/1859, f. 15. # Ibidem, £. 8, 45. ® Ibidem, f, 14. St Tbidem, f. 43. ® Ibidem, f. 77, Bi. 33 Ibidem, dos, 4/1859, f, B—9, 1M. “4 Ibidem, f. 3, 6. Ibidem, f, 16—17, 126 88 Ioidem, des. 3/1859, £. 4. 8 Ibidem, £ 8 Ibidem, foe, 34/1859, £15. ® Ibidem, dos, 3/1859, f. 11. © Ibidem, f, 18-19, “ Jbidem, dos, 33/1859, f. 20, 24, 27. 2 Ibidem, dos. 3/1859, £ 41. "S Sergiu Purece, Vilcenii participd ca entuziasm la acest act mdref, In ,,Orizont" RM, VEILCEA nr. 1851, din 21 ianuatie 1977. a 417