Sunteți pe pagina 1din 20

Forajul sondelor de gaze naturale

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

2. Instrumente de dislocare
2.1 Dislocarea rocilor prin foraj
2.1.1 Notiuni generale
Distrugerea rocii din talpa pentru realizarea sondei poarta denumirea generala
de dislocare prin foraj. Ea poate fi realizata ca urmare a solicitarilor mecanice
exercitate asupra rocii prin intermediul sapelor de foraj (dislocare mecanica), ca
urmare a dilatarii neuniforme a rocii supusa incalzirii (dislocare termica) sau ca
urmare a unor reactii chimice (dislocare chimica).
In practica actuala a forajului se foloseste numai dislocarea mecanica, aceasta
este influentata de urmatorii factori:
a)caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor in conditiile de temperatura si
presiune existente la talpa sondei;
b)tipul sapei de foraj;
c)parametrii tehnologici de lucru, numiti si parametrii regimului de foraj
sunt :
- apasarea axiala exercitata asupra sapei;
- turatia acesteia;
- debitul si calitatea fluidului de circulate.
Spre deosebire de factorii din ultimele doua categorii, care pot fi pro-gramati
dupa dorinta operatorului, factorii din prima categorie, caracteristicile fizicomecanice ale rocilor, nu se pot modifica ; aceste caracteristici trebuie insa cunoscute,
deoarece, in functie de valoarea lor se alege tipul sapei si se stabileste corelatia cea
mai convenabila intre parametrii regimului de foraj.

2.1.2 Principalele procese elementare de dislocare mecanica a rocilor


Urmarindu-se modul de functionare a sapelor s-a constatat ca elementele de
lucru ale acestora, (lame, dinti, insertii de material dur etc.) efectueaza sub influenta
solicitarilor exterioare impuse, anumite deplasari fata de roca cu care vin in contact,
realizind procese simple sau, cel mai adesea, procese complexe de dislocare.
Se disting urmatoarele procese simple de dislocare :
a)Sfarimarea - Este procesul de dislocare realizat de un corp de forma
oarecare, la simpla lui patrundere in roca sub actiunea fortei F. Sfarimarea se intilneste la unele sape cu role si este procesul de dislocare cel mai
raspandit la forarea rocilor elastico-fragile si elasto-plastice de mare tarie si
abrazivitate.
(TEMA 9, pag.3fig 9.1+9.2)
b)Aschierea - La anumite categorii de roci cum ar fi argilele moi-plastice,
simpla patrundere a unui corp in masa acestora nu produce dislocarea, ci numai o

Forajul sondelor de gaze naturale

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

deformare a rocii de o parte si de alta a suprafetelor in contact. Pentru a realiza


dislocarea corpul trebuie sa execute si o deplasare paralele cu suprafata rocii.
Procesul de dislocare astfel realizat se numeste aschiere
(TEMA 9, pag.3fig 9.3)
c)Erodarea - Procedel este specific forajului cu sape cu lame si sapele cu
diamnate, pentru rocile tari si extratari, dislocarea prin erodarea este in general putin
eficienta, ducand la uzura rapida a instrumentului mde foraj.
(TEMA 9, pag.3fig 9.4)

2.2 Clasificarea instrumentelor de dislocare


In practica forajului se folosesc urmatoarele 3 categorii de instrumente de
dislocare, clasificate dupa destinatia acestora:
a) Sape de foraj, care realizeaza dislocarea integrala a rocii din talpa sondei;
Sape cu lame:
-cu o lama;
-cu doua lame;
-cu trei lame;
-cu mai multe lame.
Sape cu role:
-cu o rola;
-cu doua role;
-cu trei role;
-cu patru role.
Sape cu diamante
b) Capete de carotiera (freze), care disloca roca din talpa dupa o suprafata
inelara, samburele central de roca nedislocata, numit carota, fiind extras la suprafata
pentru analize;
Se realizeaza in 3 variante constructive
-cu lame
-cu role
-cu diamante
c) Sapele largitoare, disloca roca tot dupa o suprafata inelara, cilindrul central
fiind forat anterior de o alta sapa (de diametru mai mic); se realizeaza in felul acesta
doar largirea gaurii de sonda.
-cu lame (drepte sau excentrice)
-cu role.

Forajul sondelor de gaze naturale

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

In cadrul fiecarei categorii se disting o varietate de instrumente de dislocare,


deosebite intre ele prin particularitatile de constructie (cu lame, cu role, etc) si prin
modul in care de realizeaza dislocarea (aschiere, eroziune, abraziune, etc).

2.2.1 Sape de foraj


Sapele reprezinta categoria cea mai importanta a instrumentelor de dislocare.
De capacitatea acestora de a transmite rocii o parte cit mai mare din energia
consumata la suprafata depinde, in mare masura, eficienta procesului de dislocare.
De la aparitia sistemului rotativ si pana in prezent au fost create o mare
diversitate de instrumente de dislocare, care pot avea partile taietoare fixe sau mobile,
orificii de spalare simple sau cu duze, destinate forajului normal, carotajului mecanic
sau largirii gaurii de sonda.
Dupa constructie si modul de dislocare a rocii, sapele se grupeaza in trei
categorii : cu lame, cu role, cu diamante.

Forajul sondelor de gaze naturale

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

2.2.1.1 Sape cu lame


Au fost primele tipuri de sape cu care s-au sapat sonde, in prezent fiind foarte
putin folosite. Au aplicabilitate in terenuri slabe si neconsolidate sau elastice.
Ca tipuri constructive sapele cu lame pot fi:
a)Sape cu doua lame, tip CP (coada de peste), se construiesc cu lame subtiri
sau groase (fig. 1). Cepul de legatura 1, partea de calibrare 2, umerii sapei 3, conrul
sapei 4 si lamele 5 se forjeaza din otel aliat. Lamele se armeaza cu aliaje dure, iar la
interior sunt prevazute cu orificiile de circulatie 6. Dupa forjare, la cep se taie filet.

a) TIP CP cu lame subtiri

b)TIP CP cu lame groase

b)Sapele cu trei lame, tip 3L, se compun din corpul 2, cepul de legatura cu
filet 1, iar la partea inferioara se incastreaza si sudeaza la corp lamele 3, spre care se
indreapta orificiile de circulatie 4 simple sau cu duze. Lamele se incarca cu materiale
dure.

Forajul sondelor de gaze naturale

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

Profilul sapelor cu lame este caracterizat prin:


-unghiul de taiere (alfa) format din orizontala, cu tangenta la fata anterioara a
lamei, unghiul de ascutire, format intre cele 2 tangente la fetele lamei(beta) si unghiul
de degajare (gama) format din tangenta la fata anterioara a sapei cu verticala.
Profilul sapelor este astfel realizat incat unghiul de ascutire este mai mic la
centru si mai mare la periferia sapei, unde uzura este mai intensa.
Cu cat roca in care va lucra sapa este mai dura cu atat unghiul de taiere si de
ascutire a sapei trebuie sa fie mai mare.
Sapele cu lame sunt simple, rezistente, se pot repara prin incarcare cu sudura la
diametrul initial. Acestea disloca roca prin aschiere, ceea ce face ca la apasari mari sa
creeze in garnitura eforturi mari, pana la rupere. Avand o suprafata redusa de contanct
cu talpa , prezinta pericol de deviere. Prin constructie lamelor in trepte, cu profilul
intarit si armarea cu diamante, performantele sapelor cu lame cresc, iar domeniile de
utilizare se por largi.
Principalul inconvenient in timpul utilizarii lor il reprezinta momentele mari de
torsiune din timpul forajului, precum si limitarea din punctul de vedere al duritatii
rocilor.
c) sape cu mai multe lame sunt formate dintr-un corp central din otel turnat
sau forjat si 4 sau mai multe lame, fixate prin sudura, fiecare avand un canal de
circulatie.

2.2.1.2 SAPE CU ROLE


Este tipul de sape cel mai utilizat in momentul actual, existand urmatoarele
categorii constructive: cu o rola, cu doua role, sau cu trei role, acestea din urma
reprezentand circa 95% din total.
O sapa cu trei role este compusa din:
1. structura de taiere (dantura)
2. lagarele conurilor
3. duze
Dantura se obtine prin prelucrarea cu echipamente mecanice (strung, freza, etc.)
a conurilor din otel. Pentru cresterea rezistentei dintii sunt acoperiti ulterior cu
carbura de tungsten. Exista 3 tipuri de acoperire: pe toata suprafata dintelui, pe
fata de atac a dintelui si pe partea frontala si numai pe fata de atac a dintelui. In
ceea ce priveste sapele cu insertii , dantura este formata din insertii (stifturi) din
carbura de tungsten incastrate in conuri, dupa ce, in prealabil, acestea au fost
prelucrate si tratate.
Dintii inserati pot avea diferite forme: tip dalta, tip dalta cu muchiile
rotunjite, insertii conice si insertii semirotunde. Pentru formatiuni tari si abazive,
insertiile din carbura de tungsten se pot acoperi cu pelicula de diamante,
rezultand o structura de taiere de mare eficacitate si durabilitate.
Majoritatea sapelor-exceptand cele cu role monoconice, fara deplasare, pentru
roci tari, poseda un efect de autocuratire, dintii coroanelor de pe o rola patrund
in intervalele dintre coroanele de pe rolele vecine, impiedicand incarcarea lor cu
5

Forajul sondelor de gaze naturale

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

detritus.
Figure 1 Autocuratirea sapelor cu role

Acesta intrepatrundere a profilelor permite sa se mareasca volumul fiecarei role,


co posibilitatea cresterii numarului de dinti si capacitatii lagarelor.
Intrepatrunderea rolelor face posibile si deplasarile laterale mai mari, prin
urmare un efect de lunecare pe talpa sporit.
Lagarele pot fi de rostogolire (cu rulmenti, se utilizeaza la sapele cu diametrul
mai mare de 8.1/2) sau de alunecare(se utilizeaza la sapele cu diametrul mai
mic de 9.7/8).
Lagerele pot fi deschise (neetansate) sau inchise (etansate). Cele neetansate
sunt gresate initial cu vaselina consistenta, continand grafit sau disulfura de
molibden. Dupa un timp vaselina se spala, si in continuare lagarele sunt
lubrifiate si racite de fluidul de foraj. Odata cu patrunderea noroiului patrund si
particule abrazive, care reduc durata de functionare a lagarului. Se pot utiliza la
sapele cu dinti frezati (durata de lucru a danturii e mai scurta decat a lagarelor),
la sapele intervalelor de suprafata, cu forabilitate ridicata si la sapele pentru
foraj cu aer (unde lagarele sunt suflate si racite cu aer). Lagarele inchise sunt
mult mai scumpe, sunt etansate la baza rolei cu inele din cauciuc sau metal
cauciucat. Ele trebuie sa asigure etansarea intre 2 suprafete in miscare relativa,
conditiile de lucru fiind extrem de dificile: socuri axiale si radiale, temperaturi
si presiuni ridicate, etc.; de aceea unele firme construiesc sape cu 2 inele de
etansare si 2 inele metalice antifrictiune.

Fig 2 Sisteme de etansare a lagarelor


6

Forajul sondelor de gaze naturale

a) cu inele metalice de frictiune


metalice cauciucate

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

b) cu inele

Cep filetat

Umeri
i sapei

Bosaj
ul
duzei
Duzade
Inel
etansa
re
Inel de
siguran
ta

Rezerv
or
cu
vaselin
Cana
l
de
unge
Stift
Dop de
inchidere
Cozoro
cul
falcii
Inel de
etansar
e
Contrac

Fig. 1 Sapa cu trei role cu dinti din carburi metalice si cu lagare de


lunecare etanse.

Forajul sondelor de gaze naturale

Capitolul II

Dr. Ing. Malos Mihai

Duzele sapelor cu role pot fri in numar de 3, pentru sapele cu dimanetru


mare se mai adauga o duza centrala (pentru imbunatatirea curatarii taplii de
detritus, cresterea debitului de circulatie, scaderea presiunii de lucru, etc).

Fig. 1. Sapa cu trei role cu dintii frezati si cu lagare deschise (sapa standard).
Forma si pozitia rolelor
Forma primitiva a rolelor, cea din inainte de taierea coroanelor circulare in care sunt
frezati dintii sau pe care sunt inseraste stifturile din carburi metalice, este de obicei
conica. Suprafata activa, care va fi prevazuta cu dinti, are una, doua sau mai multe
conicitati, ca in figura de mai jos (fig 6)

Fig. 6. Forme de role:


a - rola monoconica; b rola biconica; c rola triconica.
Conul de la varful rolei se numeste con principal, iar celelalte- conuri suplimentare
sau secundare (sunt de fapt trunchiuri de con). Portiunea din rola care calibreaza
peretii gaurii de sonda este aproximativ tronconica si poarta numele de contracon.
Rolele monoconice (se face abstractie de contracon) sunt amplasate, de obicei, cu
varful pe axa sapei (fig. 7, a). La rotirea ei, rolele se rostogolesc pe talpa sondei fara
sa lunece. De aceea, sapele cu role monoconice centrate sunt destinate rocilor tari si
abrazive, favorabile dislocarii prin sfaramare (lunecarea pe talpa ar duce la o uzura
excesiva). Pentru celelalte roci este preferabila dislocarea prin aschiere, insotita
eventual si de sfaramare. In acest scop, dintii trebuie sa aiba si o miscare de translatie
in raport cu talpa. Efectul se obtine daca, simultan cu rostogolirea, rolele sunt
obligate si la o miscare de lunecare, de tarare fata de roca. Lunecarea intervine:
-cand rolele au mai multe conicitati;
-cand axele celor trei role sunt deplasate lateral astfel incat ele nu mai sunt
concurente in central sapei (fig. 7, b);

Fig .7 Pozitia rolelor


a) role centrate

b)role cu axele deplasate

2.2.1.1
SAPE CU DIAMANTE
Se caracterizeaza printr-o constructie monolit, prevazuta cu fetele active cu
damante care disloca roca prin aschiere, sfaramare sau abraziune, functie de
forma, marimea, expunerea si asezarea diamantelor.

Sapele cu diamante sunt alcatuite din:


-un corp din otel aliat, prevazut cu un cep filetat, de legatura la garniture de
prajini;
-un miez din otel moale,cu continut redus de carbon,insurubat si sudat in
corpul din otel;
-matricea in care sunt fixate diamantele,sintrizata din carburi de wolfram.
Sapele cu diamante se impart in :
a) Sape cu diamante naturale;
b) Sape cu diamante artificeale(sape tip PDC si Bi-center)
Diamantele folosite la sape sunt naturale avand marimi de 1-200 bucati/karat
(1karat=0,205g), sunt dispuse concentric, in spirala sau in creste inelare.
Profilul sapelor poate fi rotund, cu con central, sau dublu conic, iar sectiunea
poate fi circulara, triunghiulara sau cu degajari.
Matricea se realizeaza din pulberi metalice prin sinterizare.
Sapele cu diamante au o buna stabilitate in lucru. Necesita un regim de
exploatare adecvat pentru obtinerea de performante ridicate.
b) Sape cu diamante naturale
Sapele cu diamante naturale se codifica printr-un simbol alfa-numeric, cuprinzand
litera M (pentru matricea din aliaj special sinterizat a corpului sapei, de care sunt fixate
granulele de diamant), precum si un cod numeric format din trei cifre :
- prima cifra (simbol "6" la "8") reprezinta "DIMENSIUNEA" granulei de
diamante (numar de granule/carat, un carat avand masa de 0.2 g), depinde de forabilitatea
rocilor de sapat, valoarea cifrei crescand odata cu taria si abrazivitatea lor.
- a doua cifra (simbol "1" la "3") reprezinta "TIPUL" diamantului, natural, TSP
sau combinat, corespunzator dimensiunii "8" a granulei de diamante utilizandu-se si cifra
"4", pentru codificarea sapelor cu matrice "impregnata" (cu pulberi sau sfaramaturi de
diamante, de dimensiuni foarte mici, de 80-1000 granule/carat si amestecate in volumul
matricei).
- a treia cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "TIPUL" (forma) corpului sapei.
Exemple de codificare :
pentru sape cu diamante naturale: M713: sapa cu diamante naturale, cu corp
matrice, avand dimensiunile diamantelor de 3-7 granule/cara si corp mediu;
pentru sape cu diamante impregnate: M842: sapa cu diamante impregnate, cu
corp matrice, si scurt.
Sapele cu diamante naturale se utilizeaza la dislocarea rocilor tari si extra tari,
fiind deosebit de eficiente in roci abrazuve situate la adancimi foarte mari.
Din punct de cedere constructive sapele cu diamante naturale pot fi:
-sape cu diamante inserate;
-sape cu diamante impregnate.
Sapele cu diamante inserate sunt alcatuite din granule de diamante incastrate pe ce
mai mare parte din inaltimea lor intr-o matrice constituita din diamante sintetizate(pulberi

din carbura de wolfram ).


Diamantele inserate sunt dispuse pe suprafata fontrala ( cu rol de dislocare a rocii)
pe suprafata cilindrica exterioara (cu rol de calibrare a peretilor sondei )sip e suprafata
conica interiora (cu rol de gidare a sape).
Elementele active ale acestei sape sunt diamantele industriale .sapele se aleg in
functie de natuar rocilor ;diamantele sunt de diferite marimi:diamante mari ,se folosesc pt
formatiuni slabe(argile, marna slaba, sare,gips)iar diamante mici pt formatiuni tari (sisturi
cristaline ,granit).
Sape cu diamante impregnate sunt alcatuite din aceleasi parti componente ca si
cele cu diamante insearte cu deosebirea ca diamantele impregnate sunt de dimensiuni mult
mai mici ,si au capacitate de dislocare mult mai slaba.
b) Sape cu diamante artificiale (sape tip PDC si Bi-center)
Sapele cu diamante artificiale utilizaza diamantele artificeale (PDC-diamante
policristaline compacte) in procesele de dislocare mecanica a rocilor ducand la obtinerea
unei viteze mecanice si avansari cu valori record.
Diamantele artificeale s-au obtinut pe cale sintetica prin supunerea la presiuni si
temperature foarte mari a unor substante cu continut mare de carbon si anume :grafit,
zahar ,benzina, carbine,lemn,etc.
In conditiile unor temperature de 2000c si presiuni de 55000 atm a fost posibila
transformarea grafitului in diamante.Diamantele artificeale ca si cele naturale sunt foarte
dure si chiar mai dure, dar sunt la fel de putin rezistente la temperaturi mari.
Asfel ,pe corporile cu profile cunoscute ale sapelor cu diamante naturale sunt fixate
cu desime relative mare butonii PDC.asfel sapele le vom numi sape cu butonii PDC
obisnuite(conventional PDC-bits)
Un alt tip de sape PDC il constituie sapele cu lamele cu butoni PDC . Aceste sape
sunt alcatuite din trei sau mai multe lame ale caror muchii intrerupte sunt reprezentate de
muchiile butonilor PDC fixate pe corpul lamelor.
Al treilea tip de sape il constituie sapele cu butoni PDC mari ,cu diametre de 1,1
au 2 inch ce folosesc un corp special cugeometrie relativ simpla pe care sunt fixatiin
perechi butoni PDC si duze proprii de spalare si curatare a taplii. Sistemele de fixare ale
butonilor PDC sunt diverse si se dezvolta in concordanta cu cerintele perfectionarii,
proectarii,sapelor, cea mai simpla metoda fiind aceea de presare a butonilor intr-un orificiu
corespunzator.
Sapele PDC si Bi-center se codifica printr-un simbol-cod cuprinzand literele S sau
M, in functie de materialul corpului sapei (suportul in care sunt fixate insertiile), S pentru

otel, respective M pentru matrice (aliaj special, sinterizat), precum si printr-un cod
numeric format din trei cifre :
prima cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "DENSITATEA" conventionala a
insertiilor de diamante, adica numarul total al insertiilo PDC (considerate de dimensiunea
medie de 12.7 mm) si depinde de forabilitatea rocilor, valoarea cifrei crescand odata cu
taria si abrazivitatea lor.
-

a doua cifra (simbol "1" la "3") reprezinta "DIMENSIUNEA" insertiei.

a treia cifra (simbol "1" la "4") reprezinta "TIPUL (forma)" corpului sapei.

Exemple de codificare :
- pentru sape tip "PDC" : M232 : sapa PDC cu corp matrice, cu 30-40 insertii
conventionale cu dimensiunea mai mica de 14 mm si corpul scurt.
- pentru sape tip "Bi-Center" : S223 : sapa cu corp din otel, cu 30-40 insertii
conventionale cu dimensiuni intre 14 si 24 mm si corpul mediu.

Se construiesc si sape cu PDC asimetrice, bicentrate, formate dintr-o sapa pilot


obisnuita si trei lame de largire fixate intr-o parte. Asemnea sape sunt recomandabile in
zone unde peretii sondei sunt instabili, se strang (de exemplu intr-un masiv de sare).

Viteza de foraj in ansamblu creste, costul se reduce si constructia sondei se poate


simplifica. Unele sape cu PDC, prin constructia si aranjamentul elementelor taietoare, prin
reducerea frecarilor pe suprafetele de calibrare ( cu insertii din carburi metalice ), previn
miscarea de vartej ( rotirea si in jurul altei axe decat cea geometrica), miscarea generatoare
de vibratii.

2.2.2 Capete de carotiera


Carotierele sunt dispozitive speciale folosite la operatia
carotare mecanica in scopul obtinerii unor probe de teren din
rocile pe care le traverseaza sonda. Freza (capul de carotiera)
care este prevazut dispozitivul la partea sa inferiora, foreaza o
gaura de forma inelara, iar carota (miezul de roca ramas in
centrul gaurii) intra in tubul carotier, impreuna cu care este
extras la suprafata in mod periodic.
Din punct de vedere construnctiv , carotierele pot fi
impartite in doua mari grupe:
a) Carotiere simple;
b) Carotiere duble.
Frezele pentru carotaj, numite si capete de carotiera,
constituie instrumente de lucru destinate dislocarii rociilor in
cadrul operatiei de carotare mecanica

a)

Carotiere simple

de
cu
apoi

O carotiera simpla este formata in principal din urmatoarele parti componente: 1tubul carotier, 2-niplul superior, 3-niplul inferior, 4-mansonul prinzatorului de carota, 5freza sau capul de carotiera, 6-tubul de sedimentare, 7-garnitura de foraj, 8-prinzatorul de
carota.

Unele din aceste parti pot lipsi la anumite tipuri de carotiere. Exemplu, carotierele
pentru forajul cu alice nu au niplul inferior si nici mansonul prinzatorului de carota, astfel
incat fraza se insurubeaza in direct la tubul carotier.
Carotierele simple se folosesc in special la forajul cu sondeze si uneori la forajul
sondelor de adancime care se sapa cu carotaj mecanic continuu. Ele prezinta urmatoarele
avantaje: obtinerea unor probe de diametru mare, posibilitatea de a lucra cu marsuri lungi
Principalul lor dezavantaj este acela ca in roci slab consolidate sau in roci friabile se obtin
procente mici de recuperare a probei. De aceea carotierele simple se folosesc numai in
terenuri tari sau consistente, in care curentull de noroii nu poate spala proba de teren.
Freze pentru carotiere simple

Marea majoritate a forajelor de prospectiune se executa cu carotaj mecanic continuu,


folosindu-se carotierele simple.
In general, orice freza are o forma cilindrica, cu grosimea peretelui de 6/22 mm si
inaltimea egala cu de ori marimea diametrului, fiind prevasuta la partea superioara cu
filet de isurubare la carotiera.
Dupa natura rocilor in care sunt destinate sa lucreze se deosebesc patru tipuri de
freze:
-freze cu dinti (tip D) armati- pentru roci de categoria I-IV;
-freze cu coroane (tip C) inserate cu placute de material dur- pentru roci de
categoriile IV-VII;
-reze pentru foraj cu alice pentru roci de categoria VIII-XII;
-freze cu diamante pentru roci de categoria VIII-XII.
Freze de tip D: elementul taietor este format din 3-8 dinti (numarul de dinti depinde
de natura rocii si de diametrul frezei), armati pe partea lor frontala si laterala cu placute de
material dur (carburi metalice de tip widia) fixate pe dinti printr-o masa de alama.
Oricare ar fi tiplu de constructie, formas dintilor poate sa difere, ea trebuie sa
asigure sprijinirea perfecta a placutelor de material dur pe intreaga suprafata opusa fetei de
lucru, precum si inserarea in masa de alama.
Freza de tip C: elementele active ale acestui tip de frza sunt placutele din material
dur de forma prismatica sau cilindrica , inserate in coloana, in locasuri speciale in coroana
frezei. Fixarea lor se face de asemenea intr-o masa de alama.
Fiecare placuta de widia taie roca dupa diametrul exterior, dupa diametrul interior
sau dupa un diametru intermediar al coroanei, in functie de varianta constructiva a
coroanei si de pozitia insertiei in coroana.
Frezele pentru forajul cu alice: aceste freeze au o forma simpla cu totul specifica.
Corpul frezei confectionat din hotel special este de forma riguros cilindrica, prevazut in
interior cu unul sau doua canale longitudinale (prntru circulatia fluidului de foraj si pentru
trecera alicelor la talpa), avand taiat la partea superioara filet pentru insurubare la
carotiera. Suprafata frontala a frezei, care lucreaza pe alice trebuie sa fie perfect plana si
perpendiculara pe axa cilindrului. La partea inferioara freza ara o fereastra care serveste in
principal, la depozitarea surplusului de alice, in timpul carotajului.
In timpuil lucrului pe talpa, suprafata frezei se deformeaza datorita uzuri, de aceea in
mod periodic se reconditioneaza prin strunjire. Suprafata frontala se armeaza cu aliaje
dure, pentru ai mari rezistenta la uzura.
Alicele sunt confectionate din otel, prin taierea cu dispozitive speciale, a unei sarme
trefiletate, de un anumit diametru, apoi se trateaza termic, pentru inbunatatiirea
caracteristicilor mecanice. Alicele din otel se folosesc in roci dure si extradure,
caracteristica lor principala fiind rezistenta ridicata la strivire, care face sas se obtina viteze

bune de inaintare, iar detritusul sa fie foarte fin.


Frezele cu diamante: frezele cu diamante sunt formate dintr-un corp principal de
hotel, de care se fixeaza o coroana de forma specifica, in care sunt inserate, intro matrita
metalica, numeroasediamante. Acestea sunt montate pe fata frontala a coroanei, precum si
partial, pe suprafetele interioare si exterioare ade lucru.
Frezele cu diamante difera intre ele din punct de vedere constructiv, cu cat duritatea
rocii este mai mare cu atat diamantele folosite sunt de dimensiuni mai mici si in numar
mai mare. Montarea diamantelor se executa pe cale mecanica.

b) Carotiere duble
Carotierele duble sunt dispozitive mai complexe, care in cele mai multe cazuri
permit marsuri de lungime mica, deoarece si lungimea tubului port-carota este mai mica
decat aceea a carotierei, insa asigura procente mai mari de recuperare a probei in orice
tipuri de roca. De aceea ele se folosesc mai putin la forajul cu carotaj mecanic continuu,
insa se folosesc intodeaunapentru luarea unor probede teren la anumite adancumi. Se
folosesc rareori la forajul cu sondeze.
Principiul o carotiera dubla este formata din : 1-corpul carotierei, 2-tubul carotier, 3dispozitivul de evacuare a noroiului din interiorul tubului port-carota, 4-retinatorul de
proba , 5-capul de carotiera.

Freze pentru carotiere duble


Frezele pentru carotiere duble pot fi cu lame, cu role sau de constructie speciala (cu
insertii dure, cu diamante, etc.)
Deoarece principala functie a capetelor de carotiera este acea de a disloca roca in
conditii optime, cerintele constructive privind caracteristica lor de lucru in talpa sunt
asemanatoare cu cele ale sapelor de foraj. In plus , ele trebuie sa mai satisfaca cele doua
cerinte de baza ale carotajului:
-sa taie o proba de teren de diametru cat mai mare;
-sa asigure retinerea in tubul port-carota si aducerea la suprafata a unui procent
maxim din proba carotata;
Freze pentru carotiere cu lame: sunt formate din 3-4 lame solidarizate la un corp
inelar care se insurubeaza la partea inferioara a carotierei. Fetele de lucru ale lamelor sunt
armate cu materiale dure, profilul lor fiind corespunzator rocii. Iar pentru obtinerea unei
spalarti eficiente fiecare l;ama este prevazuta cu orificii de circulatie. Aceste tipuri de freze
se folosesc in roci moi si afanate.
Freze pentru carotiere cu role: sunt destinate carotajului in roci dure si medii.

Elementele de lucru sunt constituite din din 6-8 role cu dinti frezati (armati cu aliaje dure),
dispuse la periferia corpului central, astfel incat jumatatea din numarul acestora lucraza in
interior, calibrand proba de teren, iar cealata jumatate lucreaza in exterior, calibrand peretii
gaurii de sonda.
Rolele de carotiera pentru formatii tari au o latime redusa si sunt prevazute cu dinti
purin inalti, avand lungimea egala cu latimea rolei. Rolele lucreaza numai prin rostogolire
pe talpa, dislocand roca numai prin simpla sfaramare ( o actiune combinata cu alunecarea
pe talpa, ar mari ritmul de de uzura a frezei). Spalarea este de asemenea asigurata prin
orificii plasate la fiecare rola.
Frezele pentru carotiere cu diamante: sunt formate dintr-un corp principal de otel,
de care se fixeaza o coroana de forma specifica, in care sunt inserate, intro matrita
metalica, numeroasediamante. Acestea sunt montate pe fata frontala a coroanei, precum si
partial, pe suprafetele interioare si exterioare ade lucru.
La proiectarea frezei si la stabiulirea matritei trebuie sa i se asigure o anumita forma
si o anumit rezistenta la uzura, incat grauntii de diamante sa fie descoperiti treptat, pe
masura uzurii lor.
Frezele cu diamante difera intre ele din punct de vedere constructiv, cu cat duritatea
rocii este mai mare cu atat diamantele folosite sunt de dimensiuni mai mici si in numar
mai mare. Montarea diamantelor se executa pe cale mecanica. La frezele moderne
diamantele sunt asezate in strate. Din acest punct de vedere, frezele pot fi prevazute cu
coroane monostratsau multistrat.
Frezele cu diamante dau rezultate bune in roci tari, foarte tari si extratari, insa
omogene si compacte. Nu dau rezultate in roci fisurate sau cu diaclaze, in care aparitia
vibratiilor in partea inferiora a garniturii de carotaj poate provoca smulgerea diamantelor
din matrita coloanei. Pentru a se evita smulgerea diamanteleor in aintea carotajului se
verifica talpa sondei, sa fie curatata si lipsita de materiale metalice.

cu lame

cu role

cu diamante

2.2.3Largitoare
Sapele largitoare sunt destinate largirgii unei gauri sapate. Largitoarele se

construiesc cu lame(a) sau cu role(b) . Largitoarele cu lame se pot folosi in roci slabe si
medii. Lamelele pot fi drepte sau excentrice , pentru largirea unei gauri su sabotul
coloanelor tubate . Pentru cresterea rezistentei la uzura , lamelele se armeaza cu aliaje
dure.
Sapele largitoare se construiesc cu sapa pilot sau fara sapa pilot. Rolele , la
largitoarele cu role pot fi schimbate atunci cand se uzeaza . Spalarea rolelor poate fi
interioara , exterioara sau combinata , prin orifice simple sau cu duze.
Sapele largitoare se folosesc la saparea gaurilor de diametru mare , pentru
mentinerea verticalitatii. Pentru saparea unor gauri mari se mai folosesc sape etajate, cu
mai multe rinduri de role.