MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea Tehnologie i Management n Industria Alimentar
Catedra Tehnologie Vinului i a Produselor obinute prin fermentare

LUCRARE de VERIFICARE

La disciplina: Viticultur
Tema:

Ciclul ontogenetic al viei de vie

Conductorul (din cadrul catedrei):

Arhip Vasile

Executant:

Booroga Irena

Chiinu, 2015

Vita de vie, ca toate plantele perene, prezinta un ciclu ontogenetic si un ciclu

anual. Ciclul ontogenetic (de via) al viei-de-vie cuprinde totalitatea ciclurilor
biologice anuale. In cadrul ciclului ontogenetic (de viata), vita de vie parcurge
multiple schimbari care evidentiaza evolutia ei de la tinerete catre maturitate si apoi
catre batranete.
Acesta se compune din totalitatea ciclurilor anuale; de aceea se numeste si
ciclu biologic multianual. El cuprinde totalitatea manifestarilor si perioadelor de
varsta pe care le parcurge vita de vie intr-o anumita succesiune de la aparitie,
obtinere, pana la pieire naturala sau defrisare.
La vitele obtinute din samanta se disting patru perioade de viata (varsta):
embrionara, juvenila, matura si de batranete.
Perioada embrionara incepe cu primele diviziuni ale zigotului, se continua cu
formarea embrionului, a semintei, maturarea fiziologica a acesteia, incheindu-se cu
aparitia primelor frunze adevarate.
Perioada juvenila (de tinerete) continua perioada embrionara si dureaza pana
in primii ani de rodire. Cresterea vitelor se manifesta intens. Biologic, ele se
considera pregatite pentru rodire inca din primul an, dar in conditii agrofitotehnice
normale, rodirea este mai tardiva (3 - 5 ani, uneori 5 - 7) si foarte neuniforma. La
inceputul acestei perioade, vitele obtinute din seminte au caracterele si insusirile
insuficient consolidate, cu mare plasticitate si posibilitati de a se adapta la conditii
noi (mai ales hibrizii), caracteristici pe care se sprijina imbunatatirea insusirilor
plantelor obtinute si crearea de soiuri noi.
Perioada de maturitate (de rodire) dureaza pana la intrarea vitelor in declin
biologic si coincide cu scaderea sistematica a productiei pentru acelasi nivel de
conditii. Durata acestei perioade este variabila in functie de specie, soi, favorabilitate
ecologica si tehnologica.
Perioada de batranete (de declin) se caracterizeaza prin reducerea treptata a
proceselor de crestere si rodire, incheindu-se cu pieirea plantei.
La vitele obtinute pe cale vegetativa se disting urmatoarele perioade de viata
(varsta): de tinerete (conventionala), de maturitate si de batranete (de declin).

Perioada de tinerete (conventionala). Vitele obtinute pe cale vegetativa in

perioada de tinerete sunt conventional tinere, varsta lor fiind calculata de la data
obtinerii lor, deoarece, butucului din care s-au prelevat butasii nu i se poate cunoaste
varsta reala, ci numai varsta coardei din care provine butasul. Perioada de tinerete
incepe din momentul aparitiei lastarului cu primele frunze si se incheie la intrarea pe
rod. Ea dureaza 3 - 5 ani. In aceasta perioada de pregatire a rodirii, prin procesele
metabolice se favorizeaza cresterea. Prin dirijarea cresterilor si pregatirea rodirii se
urmareste realizarea de plantatii viticole fara goluri, cu butuci uniformi si vigurosi.
Perioada de maturitate (de rodire) poate dura 35 - 40 ani, cand se realizeaza
cresterea treptata a productiei pana la nivelurile maxime, cu o plafonare relativa si,
apoi, cu o usoara diminuare a rodirii. De aceea, perioada se divide in subperioadele
de: ascensiune, rodire maxima si diminuarea rodirii .
Perioada de batranete (de declin) se caracterizeaza prin reducerea treptata a
proceselor de crestere si scadere sistematica a productiei (in aceleasi conditii de
mediu si nivel tehnologic). In plantatii apar goluri, de aceea, exploatarea plantatiei
devine neeconomica. Viticultorul, prin interventiile sale urmareste, fie regenerarea
butucilor, fie obtinerea de productii ridicate, intrucat plantatia urmeaza a fi defrisata.
Durata ciclului ontogenetic exprimata in ani, ca rezultat al insumarii ciclurilor
biologice anuale, poarta numele de longevitate (potenta a vitei de vie de a avea o
durata lunga de viata). In conditii de cultivare, durata vietii, datorita nivelurilor de
favorabilitate ecologica si tehnologica se modifica si este definita ca durata de
exploatare biologico-economica.
Durata de timp de la aparitie sau obtinere, pana la un anumit moment, poarta
numele de varsta si ea reprezinta o parte din longevitate. Pe masura ce vita de vie
exista pana aproape de pieire, varsta devine egala cu longevitatea.
La vitele inmultite prin seminte, varsta se determina cu precizie si poarta
numele de varsta individuala, reala. Ea reprezinta varsta ontogenetica. Aceasta se
calculeaza de la aparitia plantei (in cazul vitelor salbatice) sau de la obtinere (in cazul
vitelor cultivate), pana la momentul considerat.

La vitele obtinute vegetativ se determina conventional varsta individuala, care

nu este egala cu varsta ontogenetica. Ea se calculeaza de la data obtinerii prin
butasire sau altoire pana la momentul considerat.
Factorii modificatori ai longevitatii. Longevitatea vitei de vie este datorata
particularitatilor genetice si influentata de modul de inmultire, favorabilitatea
ecologica si tehnologica.
Particularitatile genetice ale speciei si soiului determina durata potentiala de
existenta a vitei de vie; vitele salbatice au o durata de viata de 100 - 150 ani, iar
vitele cultivate de 30 - 50 ani.
Modalitati de inmultire. Vitele obtinute din seminte au o longevitate mai mare
(de circa doua ori) decat cele inmultite pe cale vegetativa. In cazul vitelor inmultite
pe cale vegetativa, cele provenite din butasi nealtoiti au longevitate mai mare decat
cele obtinute prin butasi altoiti. Longevitatea mai mica a vitelor altoite este
determinata de o incompleta concrestere a altoiului cu portaltoiul.
Favorabilitatea ecologica prin resursele heliotermice, hidrice si nutritionale
asigura o longevitate ridicata. Umiditatea relativa a aerului redusa (sub 60 %),
regimul hidric scazut al solului, cu secete excesive si indelungate (peste 40 - 50 zile),
fertilitatea scazuta (humus sub 1 %) s.a., determina o longevitate redusa.
Nivelul tehnologic are influenta pozitiva asupra longevitatii plantatiei. Alocarea
la taierea de incarcare a unor incarcaturi de rod in concordanta cu favorabilitatea
ecologica si oferta tehnologica determina o longevitate mai mare. In arealele cu
temperaturi scazute (sub nivelul de rezistenta biologica) vitele neprotejate peste iarna
(conduse semiinalt si inalt) au o durata de viata mai scurta decat a celor protejate
(conduse in forme joase).
Bibliografie:
1. Gherasim Constantinescu , Olga Alexei , Gh.Anghel , Camelia Boureanu ,
2.

AMPELOGRAFIA R.S.R. , Editura Academiei R.S.R., Bucuresti , 1970

Viticultura, Editura Bucuresti 2011, ef lucr. dr. BUCUR GEORGETA
MIHAELA