Sunteți pe pagina 1din 26

11/01/15

Craciun - sarbatoarea Nasterii


Domnului.
Se canta colinde de Craciun, se
trimit urari de Craciun, se rostesc
proverbe, ghicitori, zicale, balade.

Etimologia cuvantului Craciun este una dintre cele mai discutate etimologii
din lingvistica romanica "si nici pana astazi nu exista un acord general".
Cercetarile din ultimul timp au dus la concluzia ca doi termeni latini: calatio
si creatio sunt indreptatiti sa explice originea cuvantului Craciun, atat dupa
forma, cat si dupa inteles.
11/01/15

Colindatul, o forma fara fond


De-a lungul timpului colindele crestine s-au afirmat ca un adanc de taina
al neamului romanesc. In satele de odinioara existau numeroase colinde
crestine precum si forme variate, particulare, pe care le lua obiceiul
colindatului de la o regiune la alta uneori chiar de la o localitate la alta
insa, nu exista decat un singur motiv pe care se intemeia acest demers:
bunavestire a Nasterii Domnului. Raspandirea acestui mesaj oferea
totodata un bun prilej in care comunitatea sateasca isi putea manifesta
continuitatea cu trecutul prin pastrarea cu sfintenie a datinilor mostenite
de la inaintasi.
11/01/15

Bradul de Craciun
ca pom ce trebuie imbodobit
inainte de Nasterea Domnului,
a fost ales datorita faptului ca
el ramane tot timpul verde. Il
simbolizeaza pe Hristos,
vesnic viu.
Obiceiul folosirii bradului de
Craciun este de origine
romana. Amintim ca in timpul
sarbatorilor, romanii antici isi
impodobeau locuintele cu un
brad. Interesant este ca bradul
era prins de tavan cu varful in
jos.

11/01/15

Prin venirea in lume a lui Dumnezeu si


ca Fiu al Omului, noi toti pamantenii
am dobandit multe si mari daruri
ceresti. Mai intai impacarea cu
Dumnezeu si indemn la impacarea cu
toata lumea, fiecare ajungand sa fim o
faptura noua. Ce-a facut omul si
omenirea fara de Dumnezeu, in trecut
si chiar in prezent, o stim si o vedem
cu totii. Ce poate face omul cu
Dumnezu, iarasi avem marturii de-a
lungul veacurilor de dupa venirea lui
Hristos.

11/01/15

Craciunul branduit
Craciunul branduit ne pune inainte o sarbatoare din care lipseste
esentialul, insasi Nasterea Domnului. Sa tinem seama de faptul ca
bucuria Craciunului nu trebuie cautata in magazine, ci in Biserica.
Or aici, aceasta bucurie, paradoxal, incepe prin post. Craciunul
magazinelor este unul extrem de generos, ofertant, in timp ce in
Biserica, Nasterea Domnului se cere intampinata prin taierea voii si
asceza. Acest lucru nu prea ii cade bine omului contemporan. De
aceea, ii este mai la-ndemana "Craciunul generos.
11/01/15

Pregatirea pentru colindat


Pregatirea pentru colindat avea loc intre Samedru (Sfantul Dumitru) si Craciun,
dar mai ales in ziua lui Sanicoara (Sfantul Nicolae), Obiceiul colindatului are loc la
intervale sacre, la sarbatori, cand au loc marile scenarii ritualice de reinnoire a
timpului. In perioada din preajma solstitiului de iarna, in care renaste anul si,
odata cu el, lumea toata, ceata feciorilor colindatori se mentinea ca asociatie de
sine statatoare, dar latenta in intervalul urmator.

Colindatorii erau mesagerii privilegiati ai sacrului, profetii noului an,


prin care comunitatea era initiata in starea spirituala, magica a
sarbatorii. Aceasta functie a feciorilor profeti era atat de puternica in
credintele taranilor romani, incat ocolirea unei gospodarii sau
descolindatul se credea ca atrag cele mai negre nenorociri asupra
11/01/15
gazdelor.

Lumea ar fi ramas la slabele si paganele ei


puteri de credinta, de cultura, de arta si de
civilizatie; inchinarea la idoli ar fi continuat;
vechile legende si superstitii ar fi si acuma in
floare; un rafinat paganism filosofic al
oamenilor de cultura ar fi progresat; placerile
simturilor, hedonismul popoarelor ar fi fost si
astazi singura lor leganare de visuri; lupta
intunecata si surda ar fi fost permanenta intre
vechile si noile culturi babilonene, indiene,
chineze, egiptene, grecesti, romane si
cartagineze care si-ar fi arogat paternitatea de
nezdruncinat asupra culturilor moderne si
contemporane.

11/01/15

Singura marturie scripturistica ce face referire directa la magii de la Rasarit este


Evanghelia dupa Matei. Primele treisprezece versete ale celui de-al doilea
capitol, in care ne este relatata istoria magilor, nu ne ofera insa detalii cu privire
la tara de provenienta, la data sosirii, la numele, la infatisarea si numarul lor.

11/01/15

Craciunul desemneaza in popor Nasterea Mantuitorului din Fecioara Maria.


Icoana Craciunului este dominata de lumina. Pata de intuneric prezenta in
icoana Nasterii, simbolizeaza intunericul in care zacea omenirea.
Privita de sus in jos, in icoana Craciunului pot fi distinse trei paliere: ceresc,
intermediar si pamantesc.
11/01/15

Mos Craciun este cunoscut de copii ca


fiind un batranel durduliu, cu haine
rosii, care traieste in Finlanda. Mos
Craciun calatoreste cu o sanie trasa de
reni si aduce daruri copiilor, coborand
prin hornurile caselor.
Imaginea acestui personaj a fost creata
de Thomas Nast, in anul 1862. Acesta a
fost pus sa deseneze tablouri de lupta
pentru Harperas Weekly, cel mai mare
magazin ilustrat din acea vreme.
Printre aceste desene se numara si cel
care poarta numele de "Ajun de
Craciun", creat din doua imagini - in
prima este prezentata o mama care se
roaga, in timp ce copiii ei dorm, iar in a
doua este reprezentat sotul ei,
imbracat in uniforma armatei nordiste,
cu barba, privindu-si in fotografie
familia.
11/01/15

Craciun oscileaza intre aceea a unei semidivinitati arhaice si semidivinitati


crestinizate. Ca semidivinitate arhaica este infatisata printr-un stramos de o
varsta nedeterminata, pe chipul caruia timpul a incremenit - o fizionomie de
masca milenara. Imaginea lui simbolica face parte initial din galeria arheilor
divini ce au instaurat a doua gerontocratie fratriarhala dupa modelul primei, a
Fartatilor. Ca semidivinitate arhaica, decazuta din rangul si functiunea initiala
de zeu gerontocratic, in perioada dacoromana a fost receptat si transfigurat
in galeria de pseudosfinti tolerati de crestinismul primitiv, pentru ca prin
structura si functiunea lui nu tulbura, ci mai degraba facilita intelegerea noii
religii in plina ascensiune social-istor

11/01/15

Apostolul care l-a vandut pe Mantuitorul pe treizeci de arginti, a ramas


in mitologia romaneasca drept un arhaic demon malefic, al carui unic
rost pare sa fie distrugerea lumii. In miturile romanesti el provoaca
bolile, cutremurele, furtunile puternice. In contextul sarbatorilor de iarna
intalnim un ciclu aparte de colinde traditionale romanesti, care face
referire la tema pradarii raiului de catre Iuda.
11/01/15

In vechime, oamenii nu puneau mare pret pe numaratoarea zilelor din


calendar, ci pe sarbatori. Craciunul si Sfintele Pasti erau repere pentru
trecerea timpului. In scrierile din secolul al XVIII lea intalnim multe
insemnari de genul: "s-au facut zaduf mare in ziua Sfantului Andrei
pana la Sfantul Neculae. Si apoi a inceput a ninge un omat ca de o
palma de mare si a fost un viscol dupa Craciun si altul inaintea Marelui
Vasile" sau "si iarna au fost usoara si toamna au fost tot ploi pana la
Craciun".
11/01/15

Cultul ursului - atestat din cele mai vechi timpuri


Puternic, violent, imprevizibil si uneori chiar crud, ursul este un animal
venerat din cele mai vechi timpuri, cercetatorii confirmand existenta
unui cult al acestuia, inca din paleolitic. Mai mult, cercetarile
antropologilor efectuate la Polul Nord, in Siberia, in Scandinavia si in
nordul al Americii, au dus la concluzia ca in sanul tuturor culturilor
existente aici, ursul reprezinta un animal sacru. Popoarele uralo-altaice
ale Eurasiei septentrionale pana in Alaska, il considerau drept spirit al
padurii,
11/01/15suprem stapan al energiilor cosmice, simbol al fecunditatii.

In Bucovina, Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult


decat in alte parti, fara mari abateri de la traditie. In preajma Craciunului, se
recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se
considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata
sarbatorilor de iarna.
In ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors
sau sa introduca o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel,
serpii din preajma gospodariei. In dimineata aceleiasi zile se obisnuia,
pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa
mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand: "cum sunt mainile mele
pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul".
11/01/15

Cand cocosul vesteste miezul noptii, spre Ajun, gospodinele se scoala ca sa


moaie turtele. Clitul de turte se scoboara de la locul de unde fusese pus ca sa
se usuce si sa fie ferit de ochii si manile copiilor, se iau cate 3 - 4 turte, se rup
in doua ori in patru bucati si se moaie intr-o apa calduta in care s-a topit zahar
si apoi se aseaza pe fundul unei farfurii. Peste acest strat de turte se presara
zahar pisat, amestecat cu miez de nuca, asemenea pisat, sau numai jolfa, julfa,
jofa sau jufla de samanta de canepa.
11/01/15

11/01/15

Denumiri populare: Ignatul, Ignatul porcilor,


Craciunul tiganilor
- In ajunul Ignatului se fierbe grau, capul
familiei il tamaiaza si il binecuvanteaza. Din
grau mananca toti ai casei, iar ce ramane se
da dimineata la pasari. Musafirul intrat in
Ajun in casa e poftit sa sada, pentru ca sa
cloceasca bine clostile.
Magie
- Se spune ca in aceasta noapte porcul isi
viseaza cutitul sau se viseaza la gat cu
margele rosii;
- Sf. Ignat se arata porcilor si le spune ca au
sa moara; el ia sufletele porcilor;
- Se ia un dovleac, i se taie coada si se
pastreaza, pentru leac de bube dulci la copii.
- In aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia
belsugul casei, de aceea se presara mei si
sare imprejurul casei, al hambarelor si al
curtii.
- Untura de la porcul negru e buna la vrajit,
mai ales pentru sanatatea oilor.

Intruparea Cuvantului are un caracter esentialmente bipolar: luand trup


de om, Fiul isi ascunde natura divina acceptand limitele impuse de firea
umana, dar in acelasi timp descopera oamenilor ceva din slava
dumnezeiasca. Totusi, Dumnezeu nu a voit ca nasterea lui Hristos sa
ramana cu totul necunoscuta oamenilor. Angelofaniile din
noaptea sfanta vor deschide ochii pastorilor si tuturor acelora care vor
veni dupa ei; ele vor fi un semn al coborarii Cuvantului in lume si al
implinirii profetiilor mesianice
11/01/15

Colindatul si Masca, substitut al Anului care moare si renaste


Colindatul nu este specific numai sarbatorilor de iarna. El este un ceremonial complex,
organizat de o ceata anume constituita, care transmite prin texte cantate sau strigate,
numite colinde, si, uneori, prin masti, recuzita, dansuri, acte si gesturi rituale, formule
magice vestea mortii si renasterii divinitatii adorate, urari de sanatate, rod bogat,
implinirea dorintelor in noul an, in special casatoria fetelor. Colindele vechi romanesti,
care descriu moartea violenta a divinitatii cu chip de cerb, taur, leu, porc au elemente
comune cu cantecele funerare de la moartea oamenilor. Ceata de feciori reprezinta
anturajul in cadrul caruia divinitatea, adesea substituita de o masca (capra, turca, cerb,
11/01/15
brezaie
etc), se naste, se desfata si moare pentru a marca sfarsitul si inceputul anului
sau sezonului.

Datina plugusorului prezinta un fapt istoric mitizat : opera imparatului Traian


(Badita Traian), care extinde la maximum agricultura in Dacia cucerita, ce
trebuia sa devina granar al Imperiului roman. S-a spus ca Plugusorul
reprezinta sinteza unui tratat, de agronomie folclorizata. Consideram ca mai
degraba el este o legenda mitica transpusa in versuri, care exalta meritele
agriculturii "intensive" romane a graului, in locul meiului ce domina in cultura
cerealiera la daci la inceputul erei noastre. Plugusorul releva deci un rit de
restructurare si indatinare a culturii graului la daco-romani.
11/01/15

Revelionul nu este altceva decat un


ceremonial funerar al antichitatii
geto-dace ocazionat de moartea si
renasterea
simbolica
a
primului zeu al omenirii, Anul, si a
timpului calendaristic cu care se
confunda, in noaptea de 31
decembrie spre 1 ianuarie. Timpul
obiectiv, care curge spre infinit,
liniar si fara intoarcere, este oprit,
dupa 365 de zile, si intors, precum
ceasornicul,
de
la
inceput.
Intoarcerea simbolica a timpului in
noaptea de Revelion a fost asimilata
cu moartea divinitatii adorate, iar
reluarea
numarului
zilelor
cu
nasterea acesteia.

11/01/15

11/01/15

In nici o alta parte a tarii


repertoriul
Anului
Nou
nu
cunoaste o atat de mare varietate
si bogatie de manifestari folclorice
ca in Bucovina. Transmise pe cale
orala din generatie in generatie,
intr-o permanenta schimbare si
innoire, atat ca functie cat si ca
mod
de
realizare
artistica,
obiceiurile traditionale bucovinene
legate de Anul Nou au ajuns
pana in zilele noastre
ca niste
spectacole
grandioase
care
concentreaza, ca si in trecut,
atentia intregii colectivitati.
La cumpana dintre ani, in satele
Bucovinei
te
intampina
o
atmosfera unica, de intensa traire
emotionala care, de cele mai multe
ori, reflecta o realitate cotidiana,
legand punti nevazute intre om si
cosmos, intre om si mediul
inconjurator, intre om si semenii
sai.

Anul este o personificare a Soarelui numit la solstitiul de iarna An Vechi,


inainte de a muri la miezul noptii de Revelion, si, imediat dupa renastere, An
Nou.
Sinonim cu marii zei ai omenirii, el se naste, creste, imbatraneste si moare
impreuna cu timpul calendaristic pentru a renaste dupa 365 de zile, 366 in
anii bisecti. Sfintii Calendarului popular sunt mai tineri sau mai batrani, dupa
sansa avuta de acestia la impartirea sarbatorilor: Sanvasai, celebrat in prima
zi a anului, este un tanar chefliu care sta calare pe butoi, iubeste si petrece;
Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezinta zeul dragostei pe plaiurile
carpatice; Sangiorzul (23 aprilie), Santoaderul sunt tineri calari pe cai;
Santilie (20 iulie) si Samedru (26 octombrie) sunt maturi, dupa care urmeaza
generatia sfintilor-mosi, Mos Andrei (30 noiembrie), Mos Nicolae (6
11/01/15
decembrie),
Mos Ajun (24 decembrie) si Mos Craciun (25 decembrie).

La ceas de sarbatoare cand anul are tamplele ninse, iar colindele ne incalzesc
sufletul cu bucuria Craciunului, va doresc sanatate, pace si prosperitate
Sa primim odata cu colindatorii si lumina, caldura, linistea, dragostea si impacarea
celui nou, veselia si viata. Ca iarba sub zapada, ca fulgul in zbor sa primim speranta
unui an nou.
11/01/15