Sunteți pe pagina 1din 12

STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

IN PEISAGISTICA- indica modul de armonizare(a vegetalului cu mineralul) a elementelor naturale (sol,apa,


egetatie) cu cele artificiale (alei, fantani, bazine, arhitectura, obiecte de arta plastica) in vederea realizarii unei
tinute artistice distincte si unitare.
Acesta insumare de elemente trebuie sa raspunda unor deziderate ecologice
-functionale
-estetice
-practica indelungata
-cautari continui din partea popoarelor si civilizatiilor
-formarea criteriilor a permis la inceputul sec XVIII sa se faca o departajare a modelelor si trierea
acestora pe categorii si stiluri
Watelet si Hirschfeld sf sec XVIII nu vorbeau de stiluri ci de gradini (franceza, engleza, chineza)
G.Thoim -1823- clasificare iu lucrarea Planuri rationale ale tuturor tipurilor de gradini
-gradini simetrice-nu admit in compozitie decat forme regulate si suprafete predominant
plane pe portiuni sau chiar in intregime
-gradinile chinezesti, engleze sau neregulate- ofera intr-un spatiu limitat toate felurile de
forme cat si diverse lucrari de arta si constructii decorative diversel, ingramadite fara a
fi necesare si fara sa se gaseasca intr-un raport unele cu altele
-gradini de peisaj-peisagere sau din natura care imita cele mai frumoase scene din natura
facand sa dispara arta care a servit sa le stabileasca
sec XX- J.Vacherot si H.Hubbard stilurile clasice, geometria se impune in planuri si forme
-stiluri romantice, unde dicteaza traseele si formele libere
1957 Romania Carmazinu Cacovschi in lucrarea Arhitectura peisajelor:
-stilul geometric cu variantele - maur
-italiano-francez din renastere si baroc
-stilul liber peisager-chino-japonez
-anglo-american
-stilul mixt contemporan, combinatie a celor doua anterioare
1980 Filofteia Negrutiu Spatii verzi stiluri geometric, peisager, mixt
1992-Viorica Constantinescu Arta gradinii evita o clasificare facand o descriere a evolutiei
STILUL GEOMETRIC
CRITERII amenajarea gradinilor intre Tigru si Eufrat(6000 ani) , conceptia gradinilor egiptene (5000ani),
relatia gradina- arhitectura (~ 2000 ani)
-gradinile romane (au asimilat o serie de experiente orientale si elenistice), elemente ce fac legatura
intre arhitectura si gradina -peristil
-portic
-patio
-vegetatia fasonata in forme geometrice
-monumentalul, prezent in majoritatea gradinilor
-canalul de apa ,practicat anterior de egipteni
-gradinile maure moment culminant, dominatia arhitecturii asupra gradinii, acesta devenind o incapere
fara tavan a palatului
-renasterea italiana relatia stransa gradina arhitectura
-promovarea traseelor
-elemente de legatura cu arhitectura (ziduri, scari, balustrade)
-favorizarea apei in miscare (cascade, fantani)

-asocierea decorului sculptural cu apa


-clasicismul revenirea la ordine stricta Versailles
- sec XVIII - maturitatea stilului geometric

Gradina Versailles Paris

Gradina Versailles Paris

Gradina Versailles Paris

Gradina Versailles - Paris

Structura generala-compozitia
suport- axe riguros trasate
-axe ierarhizate
-subordonarea spatiilor exterioare fata de obiectul de arhitectura
-domina aliniamentele si unghiul drept
-curbe in minoritate
-dominanta in compozitie-cladirea/cladirile
-descresterea interesului de la dominanta (arhitectura) spre periferie
-spre periferie circulatia este cu ochiuri mai mari si vegetatia mai bogata , necontrolata formal
-punerea in valoare a axului major prin:
-deschideri generoase, succesiuni de terase, partere cu decoratii savante, policromie de flori,
suprafete de apa, ritmuri exprimate categoric prin:
arbori, fantani, arhitectura minora, sculpturi
-control riguros al rapoartelor
-dispunerea planurilor de delimitare al verticalelor si al formelor
-statuile functie estetice intrinseca

-innobileaza spatiul
-creeaza un ritm
-atentioneaza asupra punctelor de interes
-se prefera perspective de capat
-nu se poate vorbi de o utilizare categorica a compozitiilor simetrice
-apa, aport de visare, miscare, stralucire, prospetime, inedit
-componenta preferata a stilului sau uneori dominanta ex:Vila DEste
-forme ale apei-bazine forme geometrice
-borduri decorative
-fantani clocot
- jeturi
-compozitii acvatice impreuna cu sculpturi
-cascade si grote cu apa
-curs de apa, helesteu
-relieful adaptat compozitiei
-vegetatia mai mult o forma de arhitectura in zona centrului compozitiei, animata insa de viata
anuala -culoare, miros
-mai libera la periferie
ex.: Gradina Tuilleries-Paris, Parcul Sceaux-Paris, Sanssouci-Potsdam, Petrodvoret St.Petersburg; in sec XX
stilul geometric agreat la scuaruri, esplanade etc.

Parcul Sceaux-Paris

Parcul Sceaux-Paris

Parcul Sanssouci-Potsdam

Parcul Sanssouci-Potsdam

Parcul Sanssouci-Potsdam

Parcul Sanssouci-Potsdam

STILUL PEISAGER
-structurat in sec XVIII
-origini experienta chineza
-experienta japoneza contemplarea naturii, descifrarea legilor naturii, guvernau si fiinta umana
-motivatie religioasa, gradina o reverie, natura trebuie traita, ea induce unui privitor ganduri, sentimente,
contemplare, reverie
-contrastele si armoniile jucau un rol major gradinarul chinez artist complet si filozof
-gradinaritul, arta regala, cea mai importanta dintre toate artele
-imobilism
-gradina peisagera, japoneza acuza simbolistica
-diminueaza grafismul chinez in favoarea expresiei
-dinamica conceptelor, dinamism
-evolutia si urmarirea in timp a gradinii
-sec XVIII influenta orientala
-noua atitudine fata de natura J.J.Rousseau Reaintoarcerea la natura
-reactia la artificialitate, intepenire si rigoare (modelul geometric Versailles) conduce la cautarea unui nou
model de gradina peisagera
-principii a nu incorseta natura dar nici de a o copia intocmai ci de a descoperi maiestria acesteia in utilizarea
elementelor compozitiei, in cautarea firescului, in continuarea gradinii dincolo de limitele sale in peisajul
neprelucrat evitandu-se prezenta zidului de delimitare
-gradina peisagera nu a avut un autor de talia stilului geometric (Le Notre) , teoreticienii ei fiind diletanti:
poeti, filozofi, gradinari;
-gradina peisagera va atrage atentia si in disputa: frumos artistic, frumos natural
-Kant (1724-1804)-arta gradinii nu este nimic altceva decat impodobirea pamantului cu acceasi
diversitate (iarba, flori, arbusti, copaci, ape, dealuri si vai) cu care natura il prezinta privirii... doar
combinarea elementelor este alta, care corespunde anumitor idei
-Schiller in gradina natura nu trebuie sa-si piarda firescul si autonomia in favoarea unei simetrii
inanimate
-W.Kent considerat parintele artei moderne a gradinilor gradina Chiswick-compozitie eterogena
-Joseph Addeson (jurnalist) -1712 -peisajul, 2 categorii estetice pitorescul
-sublimul
-egalitatea gradina-poezie
-gradina-paradis

Caracteristicele stilului peisager:


-terenuri cu topologie animata (chiar prin interventie artificiala)

-rupturi
-pante
-concavitati-convexitati
-profil frant in relatii armonice cu
restul terenului

-inserierea cat mai fireasca a suitelor de forme si curbe


-valorificarea cat mai eficienta a scenelor existente
-ineditul devine un scop
-interesul este tentat privirile spre infinit (perspective lungi) sunt inlocuite cu ambiante locale oferite
din loc in loc
-exclude -simetria, aliniamente
-suprafetele plate prea intinse si riguros delimitate
-obiectele de arhitectura -nu mai dicteaza
-cauta o consonanta cu cadrul inconjurator
-prezenta discreta
-se evita terasele
-scarile monumentale
-colonadele
-porticele ample
-aleile conduc spre puncte de interes vegetal grupare vegetala , arbori solitari
-apa- oglinzi, cascade
-arta monumentala
- aleile nu au forme geometrice
-vegetatia componenta majora a amenajarii de la peluza pana la masiv plantat
- totusi cu reguli bine stabilite (desi pare naturala) alegerea speciilor
-asocieri
-dispunere
-paleta cromatica
-trunchi, frunze, flori, fructe care sa permita
scene pe anotimpuri
-lumina importanta in configurarea scenografiei directa
-insinuata
-filtrata etc.
-apa importanta pentru atmosfera calm
-meditatie
-visare
-nu mai acuza fastul, nu mai preamareste arhitectura
-forme de manifestare (helesteul, cursul sinuos, cascada naturala, izvorul)
Ex.: Buttes Chaumont, Montsouris, Monceau Paris, Sefton-Liverpool

Parc Buttes Chaumont Paris

Parc Monceau Paris

Sefton Park Liverpool

Parc Buttes Chaumont Paris

Parc Monceau Paris

Sefton Park Liverpool

STILUL MIXT
-aparut in sec XVIII
-de fapt la o scara redusa a aparut in antichitate- la gradina se adauga zona de vanatoare
-in Evul Mediu
-sec XVI-XVII Franta si Anglia
Orientarea catre solutia mixta e favorizata de:
-dezvoltarea stilistica in care baroc-ul, rococo-ul si clasicism-ul trebuie sa se impace cu
sentimentalismul preromantic
-parcul englezesc nu daduse nici o realizare comparabila cu Versailles-ul
-de preferintele naturistilor
-tendinta spre utilitar
-redescoperirea ruralului , a formei
-de teoreticienii si scriitorii perioadei
Harcourt- 1775- teoretician al parcului mixt
-tratatul despre decoratia exterioara a parcurilor si gradinilor
Hirschfeld -1779 Germania Teoria artei gradinilor
Watelet- 1774 Franta Eseu asupra gradinii
vor pune problema genurilor de gradina, tipurilor de peisaj ce trebuie cuprinse in gradina vesel
-melancolic
-romantic
-sublim
-sec XIX XX exemplele de gradini mixte se inmultesc
-va conta ca parcurile publice sa satisfaca :-nevoia de destindere a individului tot mai stresat
-primirea pentru recreere si sport a unor mari mase de oameni
Ex. in Romania Cismigiu
-parcul Carol/Libertatii proiectat pentru expozitia 1906
-parcurile de cultura si odihna

Parcul Cismigiu Bucuresti

Parcul Cismigiu Bucuresti

Parcul Cismigiu Bucuresti

Parcul Cismigiu - Bucuresti

Caracteristici :
-in zonele reprezentative si in cele destinate marelui public se opteaza pentru tratarea geometrica care
asigura monumentalitate
-pune in valoare constructiile
-profile transversale largi necesare acceselor pentru spectacole, sport, expozitii
-platforme generoase in fata cladirilor
-platforme in jurul obiectelor de arta
-tratarea geometrica mai substantionala la scuaruri
-mai diminuata la parcuri
-in afara centrului major al compozitiei se opteaza pentru tratarea peisagera (natura mai putin prelucrata)
-organizarea libera a circulatiei
-natura neprelucrata ,nefasonata
-se evita perspectivele largi
-constructii de mica amploare
-ambianta pentru plimbare solitara
-evadarea din urban si cotidian
-contemplatie si meditatie
-vegetalul se supune acelarasi reguli in partea de primire- paleta coloristica la cote maxime
-arbusti si arbori cu coroana colorata
-se acuza perspectiva
-se creaza fundaluri constructii, sculpturi
-se cauta ritm
-in zonele de evadare din urban, cotidian se cauta pitorescul
-naturalul
-apa se prezinta sub diverse forme: bazine, fantani, cascade, lacuri, cursuri de apa subordonate stilului
din zona respectiva
-prelucrarea elementelor din cele doua stiluri intr-o singura compozitie, rezulta o gama diversa de
elemente decorative, functia de tranzitie o are vegetalul

Parcul Carol/Libertatii Bucuresti

Parcul Carol/Libertatii - Bucuresti

STILUL SIMULARII
-ca o replica la gradina arhitectonica unii arhitecti au creat arhitectura-gradina
-peisaj sugerat, succesiuni de planuri, denivelari, obiecte, jardiniere
-o inscenare unde anotimpurile nu mai conteaza
-gradina simulata materialele de sinteza iau locul vegetalului, apei
GENUL PEISAJULUI
-prin genul peisajului se intelege caracterul general al expresivitatii sale artistice si influenta acestuia
asupra starii sufletesti
-elementele pe care le inspira depind si de subiectivismul privitorului
Factori ce influenteaza expresivitatea artistica:
-necesitati biologice spatiu util
-spatiu ocrotit
-spatiu de destindere
-caracteristicile cadrului natural terenul plat faorizeaza geometrismul
-terenul animat , multiplicarea planurilor, perceptii succesive
-caracteristicile colectivitatii nomade, oaza devine paradis
-sedentare, preferinte pendulate intre urban si rural
-atitudinea religioasa-monoteista
-pluriteista
-atitudinea fata de natura adorare, gradina sacra
-subjugare
-atitudine estetica gradina sacra

-gradina spectacol
-gradina parte a peisajului
-gradina obiect de arta si sansa de afirmare
-evolutia tehnico-stiintifica gradina insumare a elementelor naturale
-gradina sintetica, simulata
Momente in aparitia genurilor:
China peisajul putea deveni :de veselie, de groaza, de basm
Renasterea de prost gust sunt considerate naivul, autenticul, spontanul
-demn nu e decat ceea ce trece prin spirit
-renaste placerea gradinilor filozofice antice
Baroc si Clasicism gradina cantatoare (Vila DEste)-jocul apei, orgile puse in miscare de ape

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Sec. XVIII-gradina devine obiect de studiu al esteticienilor


Ex.:sec.XIX-R.Mayer afirma ca forma arborilor si modul lor de asociere pot crea impresia de:
-severitate
-libertate
-amuzament
-raceala
-utilitate
-artificialitate
H.Hubard in 1938 propune genurile grandios
-entuziast
-melancolic
-trist
Romania C.Cacovschi propune doua categorii: -genuri majore inspirat
-imbucurator
-visator
-protector
-genuri minore calmant
-melancolic
Genul de peisaj rezulta si din atitudinea emotionala provocata, depinzand de factorii:
-realitatea fizica a cadrului ex.-zi insorita/ploioasa, rasarit, amurg, anotimp
-starea sufleteasca individuala ex.-varsta, atributele/caracterul individului
-genul calmant se realizeaza din spatii controlabile
-spatii protejate
-peluze linistite
-alveole in masive plantate
-suprafete statice de apa
-alei cu trasee libere
-omniprezenta vegetalului
-dominatia orizontalitatii
-perspective scurte
-monocromatica sau cromatica dominanta (verde, albastrul apei, combinatii
pastelate)

-genul visator poate asocia fantezia cu misterul


-privirea atrasa de panorame ample, obiecte de arhitectura majore
-efect obtinut mai ales prin stilul peisager
-evitarea socurilor
-prezenta apei fara manifestari violente (arteziene,clocot,ca scade etc.)
-scene de natura virgina
-arbori solitari
-siluete de dealuri si munti in departare
-cromatica simpla
-trimitere la trecut (arta figurativa)
-elemente exotice
-genul vesel combinatii contrastante de dispunere, forma , culoare
-spatii deschise
-perspective diverse
-ritm
-prezenta jocului de apa
-componente decorative
-surprize
-densitate ambientala
-coloristica diversa
-genul monumental indeamna la atitudini solemne, entuziaste
-se supune unor rigori arhitecturale de ansamblu: axe, perspective
-ierarhizarea spatiilor
-ritmul dispunerii
-volumetria
-semnificatia elementelor
-gradarea interesului
-relationarea de scara intre circulatie
-vegetal
-arhitectura
-masive clar conturate
-aliniamente
-partere decorative ample
-suprafete mari de apa
-obiecte monumentale