Sunteți pe pagina 1din 222

^

VIRTh

1 ORGANZA-P/1

BISERICEASCA $1 SCOLARA
IN

TRMNSILVANIA

UNGARIA

DE

Dr. ONISIFOR GHIBU


INSPECTOR AL INVATAMANTULUI PRIMAR IN ARH1DIECEZA
ORTODOXA ROMANA A TRANSILVANIEI

BUCURE$T1
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE

NICOL AE STROIL A"

No. 113, Calea VictoDei, No. 113


1915

PRETUL 3 LEI.

www.dacoromanica.ro

J1

VIATA

1 ORGFINIZFITIA

BISERICEASCA

COLARA

IN

TRFINSILVANIFI

1 CINGARIA

DE

Dr. ONISIFOR GHIBU


INSPECTOR AL INVATAMANTULUI PRIMAR IN ARHIDIECEZA
ORTODOXA ROMANA A TRANSILVANIEI

BUCURE$T1
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE NICOL AE STR OIL A"
No. 113, Calea Victoriei, No. 113
1915

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.
Prefata.

Pag. VIIIXVI

PARTEA I.
I.

1.

ORGANIZAREA BISERICEASCA.

Biserica ortodox5 roman.

Introducere

pag.

A. Organizatia bisericii ortodoxe


Parohia
1.- Sinodul parohial .
2. Comitetul parohial
3. , Epitropia parohialh
II. Protopresbiteratul
1. Scaunul protopopesc
2. Sinodul protopopesc

I.

3.
4.

/1
)1

4
6
6
7

,,

ff

,,

Comitetul pro topopesc

Epitropia protopopeascd
III. Mdnastirile
IV. Eparhia
1. Sinodul eparhial
2. Consistorul eparhial
A. Senatul bisericesc
B. Senatur colar
C. Senatul epitropesc
V. Mitropolia
1. ' Congresul national-bisericesc
2. Consistorul mitropolitan
3. Sinodul episcopesc
B. Situatia actual a bisericii

9
9
9
10
11

,,

12

' 12
12,

"

)1
1)

1,

,,

-,

7)

,,
,,
,,

ortodoxe

www.dacoromanica.ro

7/

13
16
17
18

19

20
20
22
23
25

IV
1.

2.
3.

Mijloace de sustinere a bisericii, a slujbasilor


si a institutiilor ei : contributii, repartitii. sidoxie, dare cultural. subventii dela stat. . pag.
Parohiile

)1

Bisericile ; Stilul

i pictura lor. Muzica biseri-

ceasca

11

1,

ft
11

,,
11

If
11

Introducere

Parohiq
I. Adunarea parohial
2. Curatoratul bisericesc
IL Districtul protopopesc
1. Forul protopopesc
2. Adunarea protopopeasc
I.

1..

"
.

42
44
46
46
46
47
48
55

Biserica greco-catolic5 (unita)

A. Organizatia bisericii greco-catolice

Vicariatul

IV. Dieceza

41

11

14. Scoli sustinute de bisericA


15. Tipografii, ziare sA reviste eparhiale . .
16. Averi bisericesti ; fonduri, fundatii, realitti
17..Salarele functionarilor bisericesti

III.

If

,,

13. ,Mngstiri

2.

,,

29
32
35
35
36
37

,,

Preotimea ; pregatirea ei
Alegerea preotilor
Portul preotflor
Numrul preotilor si indatoririle lor .
Salarele i veniturile preotesti. Pensii.
Protopopi i protopopiate
10. Eparhil i episcopi
11. Episcopii nou
12. Mitropolia

4.
5.
6.
7.
8.
9.

II.

26
28

pag.
.

,,
11

11

,,
ff
1,

ft

,,
.

Capitlul

,,
31

Consistorul episcopesc
3. Sinodul diecezan
V. Mitropolia
2.

www.dacoromanica.ro

If
11

,,

57
62
62
63
63
64
64
64

64
65
65
66
67
68

V
VI. Scaunul apostolic
B.

pag.

1. Parohii si biserici
2. PregAtirea preotilor
3. Numirea preotilor
4. Portul clerului
5. Salare i venite preotesti
6. Protopopi i districte protopopesti
7. ,Episcopii i mitropolitul
8. Scoffle sustinute de biserica gr. cat.

71

74
74
75
76
76
77
78

f1

ff
.

Diecezele

9.

69
70
70

Situatia actual a bisericii greco-catolice

III. Celelalte biserici din tingaria.


Introducere . .
Biserica romano-catolicei

1.
A.

.
.

din Transilvania

mghiar6

B.

3.
4.
5.
A.

.
.

Biserica greco-orientald (ortodoxd) .


gr. or. sArbeasc . . . . .
ff
Biserica evangelica reformata sau calvind
luterand sau protestant/1i
Biserica s'aseasc 'din Transilvania . . .
Ungurii luterani din Ardeal .
Biserica unitard .
"
israelitd
baptistd

PARTEA II.
I.

82
85
86
87
92
93
93
93
93
93
95
97
97
99
99
100
100

ORGANIZAREA INVATAMANTULUI

Organizarea ilnefiramantului public.


Introducere

1.

pag.

... ...

9,

armeano-catolied . .
C.
2. Biserica greco-catolica.
A. Biserica greco-catolica ruteanA.

6.
7.
8.

Biserica rom. cat. din gall de Transilvania

B.

B.

pag. 102

Grddinile de copii

www.dacoromanica.ro

104

-VI
IL

I.
a.
b.
c.
d.
e.
f.

g.
h.
i.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Invdtthnidntul prilnar. . . . , . . . .
Scolile confesionale romane
Materiile de InvAt,Amant s. a. . . . .
PregAtirea invtAtorilor
dupA definitivat . . .
,,
ModalitAtile de ocupare a postului invAta1oresc
AutoritAtile scolare confesionale
Inspectia scolilor confesionale romne , . .
Salarele InvalAtorilor dela scoalele confesionale
si comunale
.
.
.
.
Pensionarea invttorilor
Serviciul militar al invttorului . . .
,
Scoalele comunale
77

.....

N.....
...
Scolile ptimare de -stat
Scoli sustinute de particulari sau de societAti .
AutoritAti de stat
Swale- de repetilie economid. .
Scoalele pentru uceenici industriali .
de ucenici comerciali
.
,,
.
Scoli poporale superioare si civile
/
10. Preparandiile ( Scolile normale)
III. Invdtamiintul secundar
i.f.1
1. Gimnaziile" (liceele).
,
2. Scolile reale .
,
3. Scoale superioare de fete
4. Scoalele de comert .
.
5. Preg5tirea profesorilor
.
IV. InvOtangintul superior .
1. Seminariile ortodoxe
gr. cat..
2.

...

....

3.
4.
a.
b.
c.

Scolile de notari

..

A cademii ,

pag. 106, .
108
,,
,,
7/

,,

,,

www.dacoromanica.ro

114
115
115

,,

118
120
122

,,

122

,,
11

,,

123
124

/I

125-

71

,,
71

127
128

7/

129
130
132
134
136
145
149
149

7/

151

)1

,,

,,
71

,
11

77

11

77

,,

152
152
154
155

,,

155
155
155

,,

155

Academii de drept
comerciale. -...
,,
de agronomie .
,,

11o.
111
112

,,

VII
d.
5.

pag. 155

Academii militare
Universittile

II.
I.
II.
III.

,,

155
158
160
160
164

),

179

180

V. Inveltdmntul profesional si special .

11

Statistica Invfitmntului public.


Numrul scoalelor
coalele, in special
Averea scoalelor secundare romanesti

11

IV. Bugetul scolar pe anul 1912, in tam intrea0

. ..... .

III.

Date despre colile secundare 0 superioare romnesti .

1.

Seminarul greco-oriental din Sibiiu

2.
3.
4.
5.
6.
7.

,,

)1

LI

71

If

PI

Arad . .
Caransebes

Liceul greco-oriental din Brasov


gr. cat. din Blaj .
gr. cat. din Beius
..

fundational din. INIAsAud


.
.

de fete din Lugoj. .


13. Scoala civild de fete a Asociatiunii din Sibiiu.

gr. or. din Arad .


gr. cat. din Blaj .
0
II
coala civild de fete gr. cat. din Beius.
7)

I!

Yf

Incheiere.
Literatur

PI

ff

))

191

7,

,,

Gimnaziul greco-oriental din Brad . . .


Scoala real greco-orientald din Brasov. .
10. coala comerciald greco-or. din Brasov .
11. Preparandia greco-catolica din Blaj . . .

14.
15.
16.

),

),
,,

8.
9.

12.

),

182
182
183
184
184
186
188
190

1)

,,
0
f1

Tabla de gre:seli

www.dacoromanica.ro

,,

192
192
192
193
193
193
194
194
196

202
228

PREFFTA
,
Din Cate Sari inconjoara Romania, nici una cred

ca nu merita atat de mult sa fie cunoscuta, mai ales


in vremurile acestea, ca Ungaria. Chiar i pentru
cineva care n'ar avea, ca no), un interes direct sa o cu
noasca, Ungaria ar prezinta totus un interes particular.
Un popor turanic, fara nici un trecut si fail istorie, venit din stepele Orientului acuin o mie pi

mai bine de ani, in Europa centrala, dupa o multime de alte popoase cari toate s'au prapadit repede,
gaseste aici posibitatea de a se asimila, de a domina
popoare de alte rase, superioare, si de a se ridica
chiar la o oarecare imporSanSa politica internationala

iata un fenomen care nu e de toate zilele, i pe


care cineva nu-1 putea ignora asa de usor.
Daca Ungaria n'ar fi decal un simp!u stat vecin ca
oricare altul, i totus Romania ar trebui sa ,caute
a-I cunoaste mai deaproape. Dar acest stat vecin
mai are doua note caracteristice cari reclama in mod
imperios ca, cel putin acum, sa fie cunoscut :Unga-

ria cuprinde intre graniSele sale a treia parte a intregului popor roman, si anume partea cea mai viguroasa si mai sanatoasa, care a fost un adevarat

www.dacoromanica.ro

rezervoriu de intarire pentru neamul romnesc intreg


si a doua, Ungaria are institutiile culturale i politice
cele mai avansate dintre toate statele ve-cine cu Ro-mania, asa ca cunoasterea lor ar putea fi impreunata,
din multe puncte de vedere, 5 i cu anumite foloase.
E desigur dureros ca, cu toata aceasta importanta
pe care o cornporta Ungaria pentru Romnia, nici-

odata n'a aparut [Ana acum in romaneste, o carte


care sa cuprinda o oglinda amanuntita a intregei vieti
de acolo, asa ca chiar si in vremuri ca cele de acurn,
asupra trecutului si prezentului Ungariei domneste o
necunostinta deadreptul penibila. Cine urmareste in
timpurile acestea literatura politica din Apus, stie insa
ca, d. e. in Franta sunt zeci i sute de scriitol, cari
cunosc pana in cele mai mici amanunte Germania,
despre care au publicat in cursul timpului nenumarate
lucrari sistematice, cari an intrat adnc in constiinta

publica. Tot astfel, si Inca' in masura mai mare,


cunosc Germanii situatia din Franta, Anglia si Rusia, sub toate raporturile. Cunoasterea aceasta a raporturilor .de vieata ale statelor vecine e absolut necesara, pentru a putea lua cele mai indicate masuri,
prin cari statul propriu sa se intareasca in masura
eventualelor primejdii ce-i pot veni din afara si in
masura scopurilor nationale pe cari le urmareste, acum sau in viitor.

Cartea de fata vrea sa umple o parte a acestui


gol. Ea prezinta publicului romnesc pentru IntAia-

oara o icoana a celor doua institutii puternice dine

www.dacoromanica.ro

XF

Ungaria, cari sunt : Biserica si *coala. Cunoasterea lore, desigur, folositoare pentru oamenii bisericei i ai

scoalei de aid, dar ar fi o gresala daca s'ar credeca ea e necesara numai acestora. Diarpotriva, nu este-

om cu pretentii culturale cat de modeste, care s'ar


putea dispensa de cunoasterea unor atat de importante institutii. Cineva poate trai o viata intreaga
fara a avea a face cu justitia, cu armata sau chiar
pi cu administratia, dar nu poate trai fara scoala
pi fara biserica, daca-si ea in serios calitatea de
crestin (pi, Doanme ce necesar ar fi ca fiecare Roman sa fie, in fiecare moment al vietii lui, un adevarat crestin !). Aceste doua institutii Ii fauresc suflettil si-1 fac capabil de munca devotata sr con'stienta ; ele stint puterea adevarata a Popoarelor si-a
statelor.
Cunoasterea acestor doua institutii din Ungaria mi
se pare cu atat mai necesara, cu cat in viata nici

unei alte tari din lume Bisetica nu joaca un rot


atat de insemnat ca In Ungaria, unde ea a format
in trecut i formeaza i astazi o parte integranta a
vietii pubiice si a celei de stat. In cadrele diferiteritelor organizatii bisericesti din aceasta tara nu
se pastreaza numai formele- deosebite religioase aIecredinciollor, ci i viata culturala i nationala a lor.
Aici Biserica sustine ti astazi aproape trei sferturi
din numarul total al scolilor 1, pe langa aceasta,,
mai- detine i o foarte insemnata parte a teritorikt-lui tarii.

www.dacoromanica.ro

XII

Cine va observa mai deaproape diferitele biserici


din Ungaria, va trebui sa constate ca acestea in adevar se prezinta In condipi cu totul deosebite decat
In alte state. Asa, de exemplu, biserica ortodoxa,
care pe noi ne intereseaza mai de aproape se prezinta cu o organizatie diferita i, in multe privinte,
superioara celei din Romania, Rusia, Bulgaria, Serbia si Grecia. Biserica rornano-catolica insas, care are
In lumea intreaga o organizatie uniforma, in Transilvania e asezata pe baze democratice i constitutionale. Catolicismul, slabit mai mult sau mai putin in
toate vechile tari catolice, in Ungaria reprezinta Inca o
forta neclintita, ceeace in partea cea mai mare este
rezultatul brganizatiei particulare a bisericii catolice
din TransEvania. Biserica evangelica-luterana, care

in alte tari e condusa de superintendenti cu rost


exclusiv bisericesc, in Ungaria e carmuita de episcopi, cari au de fapt atributii ce tree peste sfera
bisericeasca. In general toate bisericile dirt Ungaria sunt con cluse- de principii democratice: fiecare
"Isi are autonomia sa, care pe langa partea sa practica, involva In sine si un inalt principiu educativ,
exercitand prin el nu numai asupra desvoltarii generale, ci i asupra fiecarui individ o puternica influenta morala.
Importanta bisericilor o dovedeste si influenta cea

mare pe care ele o au 'Ana in ziva de azi asupra


in vatamantului, ca in nici o alta tara din lume. Ce
-e drept, in toate tarile biserica a dat primul impuls
pentru infiintarea i sustinerea de scoli, dar nici Inteo

www.dacoromanica.ro

XIII

alta tara ea nu si-a continuat aceasta opera pana


in ziva de astazi, ca in Ungaria. In toate t,S rile din
lurne astazi Statul are in mana co1ile. Ce e drept
si statul unguresc pi-a inteles datoria fata de educatia cetatenilor Iui incepand 'Inca dela 1777, de pe
timpul Imparatesei Maria Terezia, cnd statul a conceput scoala ca un politicum, In opozitie cu rostul ei
eclesiastic de parka aci. Dar mai ales dela 1868 si-a
aratat statul toata solicitudinea sa fata de scoafa, insa

si de astadata in sens cu totul deosebit. El n'a monopoliz t invatamntul, ca in alte tari, ci a cautat
numai sa-si puie in vatarnantul existent In serviciul sau.
Astfel statul a lasat sa functioneze mai departe coIile
ridicate de diferitele corkfesiuni, le-a indemnat pe acestea
sa-si cOntinue opera de raspAndire a culturii, dar li-a
impus tuturora punctul sau de vedere. Siesi si-a r,-2zervat numai dreptul de a implini, pe terenul in vatamantului, ceeace confesiunile nu sunt in stare sa faca singure.
Prin aceasta atitudine a sa Statul a facut deodata doua

lucruri : mai intdiu n'a taiat, cum s'a intamplat in alte


tari, firul natural al unei evolutii, producand zguduiri
primejdioase, si a doua, si-a pus in serviciul sA u si
bisericile, prin ceeace le-a consolidat mai bine, si

s'a Intarit si el prin ele.


Politica aceasta scolara s'a dovedit cea mai buna
pentru statul unguresc. Ea a fost urmarita cu o consecventa de fier, dela 1868 parka astazi. Fiecare de
ceniu a adus noui elemente de fortificare a aCestei poitici. Statul a sprijinit In mod efectiv tot.ce i-a servit

punctul lui de vedereadeca ideea de stat maghiar,

www.dacoromanica.ro

si a impiedecat sistematic tot ce se impotrivea acestei


idei. Masuri radicale, cari ar fi putut provoca o reac-tiune, niciodath n'a luat,
totdeauna insa a urmarit
cu rabdare i cu intetire de forte, principiul sau, care

a si dat roadele asteptate. Graft acestei politici s'a


putut maghiariza in timp de 70 de ani Ungaria, care
'Ana catra jumatatea secolului trecut, se imbibase aproape numai de limba i cultura latineasca i, apoi,
germana.

Caracteristic pentru eficacitatea acestei politici, e


exemplul pe care nil ofera Insasi capitala Ungariei,
Budapesta. rana la 1830 ea era aproape curat germana. Se puteau gasi acolo in primele decenii ale
secolului trecut zeci de scoli germane, precum si slova-

cesti, srbesti, ba chiar si o scoala romneasca buna,


pe lnga un numar cu totul neinsemnat Je scull ungu-

resti. Astazi nu mai exista in capitala Ungariei,


aliata Gmnaniei, nici o ,singura scoala de alta limba,
decAt cea ungureasca. La 1908, cnd cei vre-o 30.000
de cetateni germani aflatori in Budapesta, au vrut

sallfaca o scoala primara particulara a lor,

gu-

vernul le-a respins cererea in modul cel mai categoric, in aprobarile unartime ale opiniei publice,
care-i socotea pe Germani drept obraznici.. i n'a
fost putere pe lurne care sa-i poata face pe Unguri
sa cedeze staruintelor.
oricAt de potrivIstoria politicei scolare ungare
nick ni-a lost i ne este
e o dovada de ce poate

face un stat, chiar si inteun interval de cteva


, cenii,

de-

daca conducatorii lui sunt devotati intereselor

www.dacoromanica.ro

XV

statului, data se jertfesc pentru realizarea acestora


daca lucreaza sistematic i continuu. Astazi, dupa
o politica scolara constienta urmarita timp de o jumatate de secol, in Ungaria toate ramurile invatamntului stau bin sor din punctul de vedere al statului.
Invatamantul primar, cu 16.635 scoli si 34.000 de
invatatori, Imbratiseaza 88 la suta din intreaga populatie, cele 108 scoli normale garanteaza o sacrescenta
dascaleasca suficienta ; cele 155 licee si 28 gimnasii
clasice, tele 32 scoli reale si t ele 486 scoli civile,
ingrijesc de pregatirea elernentelor culturale ale tarn
pi

inteun mod mai mult deCat suficient, far multele


scoli superioare, intre cari patru uniVersitati, opt

academii de drepturi, si 49 de seminarii teologice


(facultati), pregatesc elementele conducatoare ale tarii

in toate ramurile ei.


Administratia scoIara, bazata pe principiul sanatos
al descentralizarii, e si ea in general buna din punttul de veVere al statului si ea merge metodic spre
o mai mare descentralizare si simplificare.
0 simpla compAratie a situatiei scola e din Ungaria cu cea din Romania va fi suficienta pentru a
convinge pe orice Roman care se crede bun patriot,
ca cunoasterea starilor din Ungar-a e, pentru Romania, o necesitate nationala...
Bine inteles, politica scolara a ,Ungariei, atat de
efectiva din punct de vedere unguresc, pentru noi Romnii a fost o nenorocire. Toate silintele noastre
mai ales dela 1879 incoace, de cand statul a cerut ca
prin scale sustinute de bisericile romnesti, sa ser-

www.dacoromanica.ro

XVI

vim si punctul de vedere al statului, jar dela 1907


incoace, aproape numai acest punct de vedere,

toate

jertfele aduse de noi pe altaul culturei au fost in


mare parte zadarnice. Molohul ideei de stat maghiar
le-a consumat fara vr'un folos cultural apreciabil pen-

tru noi. Un folos am avut totus pe urma acestei


polit ci scolare : indarjirea noastra a crescut an de
an, luAnd proportiile unei adanci nemultumiri gene-

rale cu situatia tarii.


** *

In paginile ce urmeaza am cuprins tot ce am crezut Ca poate interesa pe cineva, care vrea sa cu.
rioasca, din punctul nostru de vedere- Transilvanin
sub raport bisericesc i colar,, si am %sat la opart
tot ceeace nu putea sa intereseze direct. Astfel ar
vorbit mai pe larg despre viata i organizatia bisericilor i colilor romanesti, si mai pe scurt
cuprinzand insa tot ce e esential
despre bisericile

si scale straine.
N'am insistat mai pe larg i asupra partii istorice a vietii bisericii

coalei, pentruca prin aceasta

as fi depasit programul lucrarii insasi. Cat priveste


scoala, am facut-o aceasta inteo. alta lucrare a mea,
aparuta in timpul din urma sub titlul $coala romaneascei din Transilvania qi Ungaria.Desvoltarea
ei istoric4 qi situatia el actuhld., Bucuresti, Tip..
Gbl. 1915, 102 pag.
ma magulesc cu credinta, Ca prin aceste lucrari
voiu fi adus i eu un mic serviciu cauzei mari a
neamului nostru, care are astazi, mai mult decal ori
cand, nevoie de munca sistematica a tuturor fiilor lui."
Bucure0i, 20 Septembrie 1915.
0. G.

www.dacoromanica.ro

Partea
I.

I.

Biserka ortodox5 romn.


INTRODUCERE

Biserica ortodoxa romang din Transilvania e tot atat de


veche ca i poporul roman insus. Organizatia ei trebue s fi
lost multg vreme, potrivit imprejurgrilor externe vitrege, destul de primitivd, ceeace e sigur tusk e cd ea n'a fost izolatg de Biserica Romani lor din Principate, cu care in multe
privinte a fost chiar una. Cel putin din sec. XVI incoace ea
si-a avut un mitropolit al ei la Balgrad (Alba-lulia), peste alti
episcopi mai vechi. In sec. XVII mitropolitul, care se hirotonia
la Bucuresti, Ii zicea : arhiepiscop i mitropolit al Sfintei mimitropolii a Bglgradului, al Vadului, al Silvasului, al Faggrasului si al Maramorgsului si al episcopilor din Ora ungureascd.
Sec. XVI si al XVII, pentruca sg nu mai amintim i secolii anterior!, sunt plini de incercari din partea ungurilor, calvini

mai intai, apoi romano-catolici, de a-i converti pe Romani la


religia lor. Calvin!! i isbutiserg Mtn) mgsurg oarecare, dar
norocosi au fost numai romano-catolicii, cari la 1700 au izbutit
sh-1 facg pe mitropolitul Atanasie Anghel sa tread, cu mai
multi protopopi i cu o mare parte a clerului si a poporului, la
eredinta romano-catolicd, recunoscand pe Papa dela Roma de
capetenie. Partea cea mai mare a poporului n'a voit 1ns s audd
de unire, ci a ramas si mai departe in vechea credintd ortodoxd.

www.dacoromanica.ro

-2limp de

decenii au stat gr. or. lara nici o capetenie bise-

riceasca, pana ce la 1762 guvernul din Viena s'a milostivit


a-i supune episcopului sarbesc din Buda. Dupa 22 de ani de
as:fel de ocarmuire, la 1784 ei capatara un episcop propriu, insa
tot sarb. Acesta, dimpreuna cu urmasul su, si-au avut resedinta--

la Rasinari (langa Sibiiu): Dupa 13 ani, la 1797, Romanii ortodoxi raman din nou fara episcop, fiind condusi pana la
1810 de niste vicari romani, cu sediul intr'un sat din comitatul Huniedoarei. La 1910 guvernul din Viena le da, in sfarsit

dupa ce s'a convins ca-i nu-i poate nimici, un episcop roman in persoana lui Vasile Moga, care s'a asezat cu resedinta in Sibiiu. Moga era insa numai pentru Transilvania ; Romanii din Banat si din 'Agile ungurene ramasesera si mai
departe sub jurisdictia sarbeasca la care cautaserd adApost
dupa 1700. Abia la 1829 se poate reinfinta episcopia roma-

neasca la Arad, dar inca tot inteo simlit atarnare de Sarbi


pangla 1864. Sub conducere romaneasca episcopia Ikea progrese
simptoare, organizand nu numai viata strict bisericeasca, ci i pe

cea scolar i culturala in genere. Venind, dupa V. Moga, ca


episcop Andrei Saguna, acesta a lucrat din toate puterile,pentru
reactivarea vechei mitropolii ortodoxe, ceeace i- a si succes
la 1864, dupa ce c 11 ani inainte Imparatul ridicase la rangul de mitropolie episcopia gr. cat. dela Blaj.
Reactivandu-se la 1864, mitropolia, episcopia dela Sibiu s'a preMut in arhiepiscopie, iar alaturi de ea s'au creat Inca doua episcopii gr. or. rom. cu totul independente de Sarbi i anurne la Arad si

la Caransebes. Toate trei laolalta aveau s constitue mitropolia.


Cea dintai grije a mitropoliei a fost acurn sa se organizeze

pe baze cat mai solide. Congresul national-bisericesc" dela


1868 a Mut un Statut organic", care prevedea dofi prin-

www.dacoromanica.ro

-3-cipii fundamentale liberale, ca baze ale organizatiei biserice0i


i anume : autonomia bisericii i sistemul constitutional reprezentativ_ Acest statut organic a fost inaintat corpurilor legiuitoare, cad 1-au inarticulat intre legile tArii, la 1868 (art.
1X). La 1869 Impratul Francisc losif 1-a sanctionat, i astfel

el a devenit baza pe care s'a constituit biserica ortodox roinanA din Transilvania.

www.dacoromanica.ro

A. Organizafia bisericii ortodoxe.


Bazele organizatiei bisericii ortodoxe, sau cum li zic legile
prii, bisericii greco-orientale", sunt depuse, dupg cum am

amintit, in Statutul organic".


Conform statutului organic biserica ortodoxg isi reguleaza
administreaza si conduce independent, afacerile sale bisericqti,
qcolare i fundationale in toate prile i factorii ei constitu-

tivi, dupg forma reprezentative. Elementul" care constituie


biserica ortodox e clerul" si poporul provinciei metropolitane, iar partile constitutive ale ei sunt :
1) parohiile ;
2) protopresbiteratele ;
3) mangstirile si
4) eparhiile".

Mat clerul cat si poporul are dreptul de a participa in


persoang sau prin reprezintanti, la toate actiunile bisericesti,
scolare i fundationale" dar. i se Impune totodatg i datoria
de a suporta toate greuttile de cari atarna bungstarea bisericii".

Fiecare parte constitutivg a mitropoliei are dreptul de a-si


regula, administra si conduce independent de altg parte con-

www.dacoromanica.ro

-5egal, afacerile sale biserice0i, colare 0 funi fiecare parte inai mica ki continua afacerile
sale in afacerile partii mai mari, pana la mitropolie, prin reprezentantii sai. Afacerile acestea ale partilor constitutive se
Indeplinesc prin sinoadele parohiale, protopresbiterale, eparhide i prin sinodul mitropolitan numit congres-national-

stitutiva
dentionale,

bisericesc".

Aciministratia ii conducerca afacerilor bisericecti, Folare Si


fundationale se face in parohii prin comitetul parohial i prin
epitropia parohiald, in 'protopopiate prin comitetul protopopesc i prin epitropia protopopeascd, iar in eparhii 0 in mitropolie prin cate un consistor.
jurisdictiunea bisericeascd in afacerile juditiale 0 administrative se exercit prin scaunele protopopepti, ca for de prima
instant, prin consistoriile eparhiale ca for de a doua instanta
prin consistorul metropolitan ca for de a treia instant.
Toate prtile constitutive ale mitropoliei se Ingrijesc singure
de veniturile necesare pentru sustinerea lor, dar ele pot face
colecte In 0 Mara de mitropolie, i, intrucat nici pe aceast

cale nu 0-ar putea asigura toate mijloacele trebuitoare, pot


cere i ajutor dela stat.
Pentru sustinerea unitatii dogmatice i canonice dintre mitropolia ortodoxa romana i dintre acea ortodoxa sarbeasca,
cu care inainte de Statutul organic fusese mult timp in stranse
legaturi, Statutul organic prevedea in p. IX i un sinod
comun, constatator din ambii mitropoliti 0 din episcopii sufragani ai ambelor mitropolii", care sinod Ins nu s'a alcatuit

nici pana In ziva de astazi, aa Ca biserica ort. rom. a ramas


cu totul numai biserica romaneasca, fr nici un amestec cu
alte biserici din Ungaria.

www.dacoromanica.ro

6 -In special Statutul organic fixeazA astfel amAnuntele organizatiei bisericesti.

I. PAROH1A.
Comuna bisericeascA in stare a-si sustinea singurA cel putin
o bisericA cu Un preot i cel putin o scoalA cu un invAttor,
precum i celAlalt personal trebuincios, se chiam parohie-

_matra. Comuna bisericeascA care nu e in stare a-si sustinea


singurA asezAmintele i personalul de mai sus, ci se asociazA.
la o parohie-matrA vecinA, se numeste filk. Membrii acesteia
au toate drepturile i toate datoriile in rand cu membrii din
parohia-matrA, atat la bisericA, cat si la scoall
Dacl o filie ajunge sl se poata sustinea'singurA, poate cere
dela scaunul protopopesc sA fie declaratA matrA.
Fiecare comunA bisericeascA, inclusiv filiile in cari se aflA
peste 30 de copii intre 6-12 ani, e datoare sA infiinteze

s sustina ate o small poporall confesional

i sA plAteascI

pe invAtAtorul sau invAtAtorii acesteia. Filiile mai mici se asociazA cu scoala la matre.
Afacerile parohiei se indeplinesc prin :
1. Sinodul parohial,
2. Comitetul parohial d
3. Epitropia parohial.

1. Sinodul parohial.
Membrii ai sinodului parohial sunt toll parohienii majors
independenti i nephtati, can ii indeplinesc datoriil e de
parofdeni.

Sinodul parohial are urmAtoarele agende" :

www.dacoromanica.ro

1. Alege comitetul parohial, pe paroh, pe capelan, pe diac6n,

i pe epitropi.
2. AprobA proiectele comitetului parohial pentru zidirea,
repararea sau inzestrarea bisericei, scoalei, casei parohiale
sau a altor realitAti bisericesti, scolare sau fundationa:e.
3. Examineaz i aprobA mijloacele proiectate de comitet
,privitoare la infiintarea de fonduri- bisericesti, scolare i filantropice, precum i cele referitoare la salarizarea preotului si a
pe invStAtori

invglAtorului, etc.
_

4. Alege deputaci pentru sinodul eparhial i pentru congresul national bisericesc.


5. Privegheaz ca comitetul parohial i epitropia parohiald
sa-si faca datoria in mod exact si
6. Inainteaz1 prin oficiul protopopesc afacerile mai insemnate la Consistor.
Sinodul parohial se tine oda% pe an, in luna lanuarie i e
condus de paroh. Sinoadele ordinare pentru alegerea preotului, etc., sunt conduse de protopop, sau de delegatul acestuia.
Sinodului ii premerge totdeauna liturghia i chemarea Duhului Sfnt. Ziva tinerii sinodului trebue anuntatA in bisericA
din partea parohului cu opt zile inainte.
Hotririle sinodului parohial se pot apela, iii tirnp de 14
zile, la scaunul protopopesc.

2. Comitetul parohial.
Comitetul parohial e corporatiunea aleasA din sanul sinodului
parohial. Ea reprezint in afarA comuna biseficeasc, administreazA si conduce afacerile acesteia in ce priveste biserica
.scoala i fundatiunile.

In parohiile Oa la 1000 de suflete, comitetul const din

www.dacoromanica.ro

10 membri, pad la 1500 din 15, pad la 2000 din 20, ()And
la 2200 din 25 si dela 2500 in sus din 30 de membrii. Parohul e membru natural al sinodului. Unde sunt mai multi,
cel mai batra 'e membru natural. Tata si fiul, mosul si nepotul, socrul si ginerele
nu pot fi deodat membrii ai comitetului.

Membrii cOmitetului se aleg pe 3 ani si se pot realege.


Comitetul tine sedinte de ate on cere trebuinta, dar cel

pupa de doud od pe an (In lulie i Decemvrie).


Sfera de activitate a comitetului parohial e sd ingrijeascd
de averea bisericii si a scoalei; sd ingrijeasca ca biserica
scoala sd aibd toate cele necesare, (fonduri de zidire si de inzestrare, etc., apoi salarul invdtAtorului i eventuala dot* a
preotului, diaconului, etc.); s Ingrijeascd ca s se Med
pregAtirile necesare pentru alegerea de preot si de invtAtor,
s aleagd cantareti, clopotari si alp servitori ai bisericei i ai
scoalei ; s poarte grija ca copiii sd cerceteze regulat scoala,
s aib cdrple i rechizitele necesare i_ In caz de necesitate,
pe copiii sdraci sd-i provadd cu
; sd se ingrijeascd de o
bibliotecd parohiald pentru popor. Tot In sfera lui cade i
supravegherea moralitatii credinciqlor. El are datoria de a
priveghia asupra reiigiozittii i moralittii membrilor parohiali, precum i pentru desrdacinarea datinelor stagace si a

desfradrii, prin mijloace morale si pedepse mai mici bisericesti si a cere ajutorul protopresbiterului, iar In caz de necesitate a episcopului, spre restaurarea religiozittii si a moralitlii ( 23 P. 13).
In ce priveste scoala confesionald, comitetul parohial e for
de prima instanta i are atribupile scaunului scolar", cerut
de legile civile.

www.dacoromanica.ro

3. Epitropia parolital.
Epitropia parohiald ingrijeste de averea bisericii. In parohiile
panAla 1000 de suflete epitrpia constA din 2 membri, pAnA la
2500 din 3 membri, iar peste 2500 din 4 membri. Acestia nu
pot fi inruditi intre sine pdnA la al seaselea grad de snge si al
patrulea de cuscrie.

Si epitropii se aleg pe ,trei ani, si se pot realege.


Epitropii ingrilesc de averea miscAtoare i nemiscAtoare a
bisericii, plAtesc cheltuielile pe carl le are aceasta, (scolare,
etc.), incaseazA competintele bisericii (repartitia" pentru bii raporteazA an de an comitetului, respective
sinodului parohial. FArA stirea i aprobarea comitetului ea nu
poate face nici o cheltuiall Tabloul despre cheltueli i veni-turi, precum i despre active si pasive, se chiamA ratiocisericA

i scoalA),

niu". Toate ratiociniile anuale ale tuturor comunelor se InainteazA, prin of iciile protopopesti, Consistorului spre r6vizuire
luare la cunostintA.
II

PROTOPRESBITER ATUL.

Protopresbiteratul isi indeplineste afacerile prin :


1. scaunul protopresbiteral,
2. sinodul
3. comitetul
4. epitropia

1. Scaunul protopopesc.
Constd din protopresbiterul, care e pre sedinte;din 6 parohi

cu vot decisiv, din un defensor matrimonial si din un notar


cu vot consultativ. Afard de acestia mai sunt si membri supleanti.
Pe- membrii 1i numeste sinodul protopresbiteral.

www.dacoromanica.ro

- 10 --Sfera de activitate :

1.

SA aplaneze controversele dintre

preoti i dintre parohi (in ce priveste stola"). 2. SA decidi

.in chestii de logodne (impedimente etc.) si in chestii de divort.


3. SA examineze alegerile de patoh, diacon etc., avAnd sA facg

consistorului propuneri cu privire la aprobarea sau anularea


alegerii. 4, SA privegheze asupra felului cum se tin registrele
parohiale i matricolele si 5. sA privegheze asupra purthrii
fetelor bisericesti din protopopiat.
Nici membrii scaunului protoprespriat nu pot fi inruditi Ong

la al 6-lea grad de sange si al 4-lea de cuscrie si nu pot


lua parte la pertracthrile in cari sunt Inruditi cupgrtile liligante.
Scaunul protopopesc tine sedinte in fiecare lung. Hotargrile
scaunului protopopesc se pot apela numai la Consistoriu.

2. Sinodul protopopesc.
Constg, in protopopiatele cu peste 20.000 de suflete, din
30 de membri (10 din cler si 20 mireni), in cele cu sub.

20.000 de suflete din 24 de membri (8 din cler, 16 mireni).


Sinoadele electorate, cari aleg pe protopop, constau din un
numar dublu de membri.
Pe membrii din cler ii alege preotimea tractualg", iar
pentru alegerea membrilor mireni tractu! *) se imparte in 10,
sau in 9 cercuri electorate, cari aleg unu sau doi membrii.
Sinodul protopopesc se convoacg cu 14 zile inainte. El se
tine de reguig odatA pe an, la inceputul lui Februarie, si e condus de propopresbiter.
Sfera de activitate :
1. Obiectele economico-bisericesti, scolare i fundationale,

privitoare la protopopiat:
*) Tract = protopopiat, cerc protopopesc.

www.dacoromanica.ro

11

2. Alegerea protopopului si a membrilor scaunului pro-topopesc.

3. Inaintarea trebii colare din protopopiat.


4. Ingrijirea pentru sustinerea vazei si autonomiei bisericesti.
Sinodul protopopesc electoral e condus de un comisar al consistorului. Alegerea protopopului se face prin vot secret ; aclama-

tiunea nu se admite. De f apt alegerea-keasta e mai mult ocnndidare, cad cel care a intrunit majoritatea voturilor nu se
considera ales, ci consistorul are dreptul de a numi de protopresbiter pe unul din cei trei candidati cari au avut mai
multe voturi la alegere".
Se intampl destul de des ca Consistoriul nu-1 numeste pe
cel cu majoritatea voturilor (cum s'a intamplat in anii din urm

la Brasov, la Cetatea de peatra, la Dobra s. a.).


Punctul acesta din Statutul organic e in disarmonie atat cu
spiritul general, cat V cu singuraticile Olt ale lui.
Protopoptil e i inspectorul tractual al scolilor confesionale.

El e dator s viziteze in fiecare an cel pup de douA ori


fiecare scoala, avand s raporteze la finea anului scolar Consistorului. .(De [apt inspectiile scolare se fac In legatura cu
vizitatiile canonice, 1 la examenul dela finea anului). Tot
astfel e dator sA cerceteze cum se face invalamantul religios
al elevilor de confesiunea gr. or. rom. din scolile strAine (de
stat, comunale etc.). Examenele de fine de an tot el le conduce, tot astfel i pe cele de religie din scolile straine. Prin
participarea protopopului la examene, acestea iau .infatisarea
unor adevarate serbari culturale, la care azist i poporul.

3 Comitetul protopopesc.
Executa hotararile sinodului -protopesc V conduce Mai de

aproape afacerile protopresbiteratula Consta, in protopopia-

www.dacoromanica.ro

- 12
tele de Ong la 20.000 de suflete din 6 membri, in cele cu
mai multe suflete, din 12 membri (1,,3 preoti, 2 '3 mireni)
Presedinte e piotopresbiterul. Tine sedinte de 4 ori pe an, din
trei in trel luni. Indeplineste in protopopiat, ceeace in parohie
1ndep1ineste comitetul parohial.

4. Epitropia protopresbiteralit.
Are in protopopiat rolul pe care-1 are In parohie epitropia
parohialg : s ingrijeste de acoperirea trebuintelor bisericesti
pi scolare cari privesc protopopiatul, de fondurile protopopiatului, de casa tractualg si de eventualele realitAti. ConstA din
4 epitropi si din 2 supleanti, alesi de sinodul protopopesc.

III. MANAST1RILE.
P In Intreaga mitropolie avern o singurg mngstire, la HodosBodrog, lAnga Arad, cu vre-o cinci cAluggri.
Conform statutului organic mangstirea pe de-oparte intruneste in sine calitgtile unei comune bisericesti, pe de altg parte
ea e coordonatA unui protopopiat i, ca atare, e supusg direct
autoritAtilor eparhiale. MAngstirea e condusg de sinodul mgngstiresc, care constA din ieromonachii si ierodiaconii, mng-stirei. Dintre acestia cei dinthi au vot decisiv, cei din urma vot
consultativ. Presedintele sinodului e staretul (numit in Statutul

org. prepozit", de fapt ing se numeste egumen"). Pe egumen ii alege sinodul, sub conducerea episcopului, i 11
intAteste si hiroteseste episcopul.

IV. EPARHIA.
In fruntea eparhiei stA episcopul, respective arhiepiscopul

care conform canoanelor, necurmat este dator a lucra, mij-

www.dacoromanica.ro

13

i nemijlocit, pentru religiozitatea i moralitatea clerului


si a poporului".
Afacerile eparhiale se Indeplinesc
1) prin sinodul eparhial
2) prin consistoriul eparhial.

locit

1. Sinodul eparhial.
Sinodul este reprezentanta eparhiei si se compune, ca i sinodul protopopesc, din membrii din cler i mireni. El consta
din 60 de deputati", 20 din der si 40 mireni, plus episcopul,.
respectiv arhiepiscopul, care e membru natural al sinodului i
preedintele lui.

Si deputatii sinodali se aleg tot la trei ani.


Sinodul eparhial se tine odatg pe an, la Duminica Tomii
dar se pot convoca pentru cauze tnai urgente si sinoade extraordinare. Convocarea sinodului o face episcopul, resp. arhiepiscopul.

Pentru alegerea deputat,ilor sinodali fiecare eparhie se imparte in 20 de cercuri, care fiecare alege ate 3 deputati, unul
din cler si doi mireni. Pe deputatul din cler 11 aleg preotii
iar pe mireni mirenii. Alegerile deputatilor din cler se fac toate
inteo singurg zi, cele ale deputatilar mireni fritealt zi. Preotii
se adung, inteo zi de lucru, in centrul protopopiatului si sub
conducerea unui comisar consistorial, care poate fi i protopopul insus, Ii aleg prin votare direct sau, dacg vor, i prin
votarea secretg, un deputat, care poate fi din tractul lor sau
si dintr'alt tract.
Alegerea deputatilor mireni se face prin sinoadele parohiale..

Fiecare parohian cu drept de vot in afacerile parohiei, voteazg de odat pentru doi candidati. Votarea e publicg. Lis--

www.dacoromanica.ro

- 14 tele de votare, dimpreund cu procesul verbal al sinodulul, se


pun apoi intr'un plic, se sigileazd in fata sinodului cu sigilul
parohiei si al pres.edintelui (parohul) si se preda unui sau
doui bdrbati de incredere ai sinodului, spre a-I preda comisarului consistorial. Acesta Mtn:, anumitd zi, fixatd de Consistor,

se prezinta in localitatea designata de Consistor, spre a conduce i prezida colegial de scrutinb. Din fiecare parohie se
prezintd aci bArbatii de Incredere, cari aduc plicurile cu rezultatul votdrii din comunele lor. Plicurile se desfac in fata
colegiului i rezultatul lor se trece intr'o listd anume. Acei
doui candidati, cari au intrunit majoritatea de voturi se deelard
afesi deputati. Mandatele, numite credeationale", se fac indata in colegiu, se subscriu de presedinte si de bArbatii de
incredere si se trimit deputatilor a1ei. Actele despre alegeri
se examineazd de comisii sinodale, pe baza rapoartelor cdrora
sinodul verified sau anuleafa alegerile fcute, respective ordoneazd sa se facd anchete mai amanuntite.
Afacerile sinodului sunt :

1. Ingrijirea pentru sustinerea libertatii religioase si a autonomiei bisericii.

2. Alegerea de episcopi,
3. Ingrijirea i controlarea averii eparhiei.
4. Alegerea membrilor consistoriului eparhial.
5. Infiintarea i ingrijirea de tot felul de scoli pentru cultura si inaintarea poporului din eparhie.
6. Aflarea mijkiacelor pentru cresterea tinerimei si pentru
pregatirea mai inalta (prin stipendii) a bArbatilor meniti sa
serveascd biserica.
7. Ajutorarea bisericilor i coalelor sdrace, initiarea de co,lecte pentru scopuri bisericesti si scolare, fixarea salarillor

www.dacoromanica.ro

- 15 functionarilor consistoriali. a profesorilor, a protopopilor si a


altor functionari ai bisericii, precum si stabilirea bugetului
anual al Consistorului si examinarea socofelilor (ratiociniilor)
senatului epitropesc.

8. Premiarea cu bani a scrierilor stiintifice privitoare la


orice rarnur de stiinte bisericesti si colare.
Cu un cuvant, sinoadele .au in mata lor toate chestiunile
privitoare la viata bisericeasca, scolara i fundational a eparhiei, afarA de cele juditiale.
Tot sinoadele ii aleg si pe episcopi, respective 'pe arhiepiscop.

Alegerea pentru scaunul episcopesc vacant trebue s4 se


faca' in timp de trei luni de zile dela moartea episcopului. In
acest timp, afacerile eparhiei le conduce consistorul, care se
ingrijeste de pregatirea si de convocarea la timp a sinodului
electoral.

Sinodul electoral II conduce mitropolitul sau delegatul acestuia. Votarea e secretA. Ales se priveste candidatul care a
intrunit majoritatea de voturi. Actul alegerii se transpune sinodului episcopesc spre pertractare canonica. i spre -substernere Regelui pentru aprobare. Sinodul episcopese, examinnd

actele despre alegere din punct de vedere canonic, se pronunt isupra alegerii, aprobnd-o in caz ca" o &este legal
(nu s'a Intmplat niciodat contrarul). Alegerea noului episcop
e supus'a aprobrii prea Inane a Regelui. Dac Regele aprobl
pe episcopul ales (in toate trei eparhiile s'au in(amplat cazuri
contrare), acesta se sfinteste prin mitropolitul, se provede cu
gramata mitropolitand i se introduce printr'un mandator mitropolitan, in eparhia sa. Dui:A aceasta depune jurAmntul de
fidelitate fnaintea Regelui.

www.dacoromanica.ro

- 16
Episcopul are drept sa facd testament numai despre jutnatate din averea sa. Murind fdra testament, toatd averea ii rdrnne bisericii. Biblioteca episcopului rAposat rdmne intreaga
a eparhiei.
Sinoadele eparhiale tin cdte 6-7 zile. Procesele-verbale ale
sedintelor dimpreund cu rapoartele mai insemnate ale Consistoriilor se tipAresc In volunr, an de an. Deputatii primescdiurne de 10 cor. pe zi, plus- cheltuelile de cAlAtorle. Sedintele sinodului sunt publice (la gr. cat. secrete).

2. Consistorul eparhial.
Consistorul e organul administrativ i judecAtoresc permanent, in trebile bisericesti, scolare i fundationale din intreaga
eparhie. Presedintele lui e episcopul, resp. arhiepiscopul.
Membrii consistorului se numesc asesori consistoriali", i sunt
parte membrii ordinari, parte onorari, cari InsA toti au vot
decisiv. Asesorii nu pot fi inruditi intre sine ..pAnd la al sease-

lea grad de singe si al patrulea de cuscrie.


Consistoriul vonstA din trei senate :
1. Senatul bisericesc,
2.
3.

scolar,
epitropesc.

Senatul bisericesc constd numai din asesorii din cler pi


dintr'un defensor matrimonial, care poate fi si mirean. Celelalte cloud senate constau din asesori din der (1/3), si din
asesori mireni (2/3).
Afard de asesori consistoriile mai au cite un secretar, care
poate fi si el asesor 9i care Indeplineste sarcina de notar

www.dacoromanica.ro

- 17 apoi un fiscal (advocat) consistorlal, diferiti referenti, precuni si alp funcponari, (arhivar, registrator, expeditor, copisti, etc.).

Pe asesori ii alege sinodul. Asesorii din senatul bisericesc

sunt alesi pe viata, ceialp pe ate 3 ani.


Dela asesorii din senatul epitropesc se cere sd fie si oameni cu o situatie materiald mai insemnatd, avAnd s depuie
si cautiune.
Pe asesorii din senatul bisericesc, alqi de sinod, episcopul
ii poate exceppona. In tot cazul ei au nevoie, dupd ce au lost
ales!, sd fie intdriti si de cdtre episcop. Asesorii din celelalte sinoade se considerd intdriti prin insdsi alegerea lor de cdtre
sinod.

Fiecare senat tine sedinte aparte, in fiecare sAptdmand


odatd, sub prezidentia episcopului ; toate impreund pn sedinte
plenare In fiecare iun, pentru transarea chestiunilor de interes

mai general. Episcopul are si un vicariu pe care-I poate insdrcina cu conducerea sedintelor, cu semnarea holarkilor etc.
Defensorul matrimonial si personalul de administratie e numit de episcop, de care si atArnd, fiscalul i secretarul sunt
alesi de cAtre consistor si stint inamovibili.
HotdrArile consistorului se aduc cu majoritate de voturi (la
gr. cat hothrdrea consistorului e vointa episcopului).
A. Senatul hisericesc.

Sfera de activitate :
1. A dejudeca" chestiile privitoare la sacramente si la tipic.
2. A priveghia asupra moralitdpi preopmii, cdlugdrilor si
a poporului.

3. A purta de grijd ca credinciosii sd aibd un numdr su2

www.dacoromanica.ro

- 18 ficient de' biserici, cari s fie inzestrate cu toate cele necesare.


4. Ca oficiile parohiale 0 protopresbiterale sa poarte protocoalele (registrele) bbtezatilor, insuratilor i mortilor, in mod
exact.

5. Ca oficiile protopopesti sa inainteze in fiecare an conscrierea preotimii i a poporului.


6. A se idgriji de educatia viitorilor preoti 0 de calificarea
lor prin o .comisiune examinatoare.

7. A judeca despre excesele preotimei si ale poporului, in


ce priveste datorintele lor bisericesti.
8. A decide ca for de a doua instanta cauzele apelate dela
scaunul protopopesc si
ii
9. A conduce afacerile eparchiei in timpul vacluviei scau.

nului episcopesc.

B. Senatul qcolar.
Conduce toate afacerile scoalelor confesionale primare si
secundare, precum si chestiunea invramntului religios al elevilor greco-ortod. din toate coalele straine. Si adeca :
1. Se ingrijeste ca in fiecare comun bisericeasca sa se infiinteze si sustie coli confesionale ; ca acelea- sa fie inzestrate
dupa cuviinta, sa aiba invt,atori calificati. i acestia sa-i aibl
leafa lor legala.
2. Se ingrijeste de carp de scoal, pe cari le cenzureazI
si le aproba.
3. Se ingrijeste de- pregatirea i de calificarea invattorilor
0 profesorilor, precum si de instituirea catehetilor. Pentru calificarea invatatorilor si a profesorilor numeste comisiuni anume.
4. IntarOe in posturi pe invttorii alei, acorda concedii

pe timp mai lung de o s:Iptarnan.a.


5. Se ingrijeste prin organe speciale (revizori scolari") i

www.dacoromanica.ro

19 prin comisari consistoriali, de inspectia scolilor primare si secundare, precum si de a Invatdmantului religios din scolile
strdine.

6. Se ingrijeste de perfectionarea ulterioard a invttorilor,


prin tinerea de conferinte conduse de comisari consistoriali,
pin inliintarea de biblioteci pedagogice, etc.
7. Pertracteazd si decide cauzele disciplinare ale invMdtorilor i profesorilor, I, in fine,
8. Raporteazd despre mersul scoalelor sinodului, dupd instructiunile si mdsurile cdruia tsi indeplineste chemarea.
C. Senatul epitropesc.

Sfera de activitate :
r. Conduce si manipuleazd averea miscdtoare si nemiscdtoare a eparchiei, pe baza inventarului fdcut.
2. Compune bugetul anual al consistqrului si-1 Inainteazd
sinodului spre aprobare.
3. Rdspunde cu averea proprie pentru eventualele pagube
ce ar urma pentru eparhie din negrije sau culpositate.
4. Cautd toate mijloacele- de a spori averea bisericii.
5. Inventariazd, -imediat dupd moartea episcopului, averea
di hdrtiile episcopului si se ingrijeste de imprtirea acesteia
conform dispozitiilor Statutului organic.

6. La venirea noului episcop predd acestuia pe lngd inventar, odoarele bisericii, biblioteca si cellalt fond instruct de
economie, spre intrebuintare.
* * *

Hotdririle singuraticelor senate consistoriale se executd


imediat.

www.dacoromanica.ro

- 20 Toate senatele Impreuna tin lunar : sedinte plenare. la


acestea se aleg oficialii consistoriali (afara de cei pe cari ii
numeste episcopul), piofesorii seminariali ; se intresc profesorii alesi de corporatiunile scolare dela scale secundare din
Brasov si Brad ; se numesc protopopii, st iau masuri pentru
alegerile de depufati sinodali 1 congresuali ; se decid chestiunik
personale ale singuraticilor membrii si functionari ai consis-

torului, precum si orice alta chestiune mai insemnata de interes general.

V. MITROPOLIA.
Toate eparhiile la olalta alcatuesc mitropolia. Scopul ei e
ca, prin legatura canonica, sa sustie unitatea institutiunilor si
intereselor generale bisericesti.
In fruntea ei sta rnitropolitul, care e si archiepiscop.
Afacerile mitropoliei se Indeplinesc prin :
1. Congresul national-bisericesc (sinodul metropolitan).
2. Consistorul metropolitan si
3. Sinodul episcopesc.

1. Congresul national-bisericesc.
Congresul este reprezentanta intregei provincii miti opolitane a Romanilor din Transilvania si Ungaria si consta din 90
de membrii (o treime din cler, doua treimi mireni), plus mitropolitul si episcopii, cari sunt membrii naturali.
Presedinte e mitropolitul ; in caz de impiedecare sau de vacant e episcopul cel mai In varsta.
Deputatii congresuali se aleg dupa norma celor sinodali, cu
deosebirea CA singuraticele cercuri nu aleg Cate 2 deputati
_

www.dacoromanica.ro

21

--

mireni, ci nurnai Cate unul, iar deputati din cler n'alege fiecare
cerc ate unul, ci douA cercuri ImpreunA aleg ate un deputat.

Deputatii se aleg pe trei ani.


Congresul national-bisericesc se tine tot la trei ani, incepand cu ziva de 1 Octomvrie (tine de obiceiu 6-10 zile).
lnainte de a-I convoca, mitropolitul e dator a-I InViinta despre
tinerea congresului i pe Regele.
Sfera lui de activitate e :
1. Sd se ingrijascA de sustinerea libertAtii religioase :'i
autonomiei bisericei ortodoxe romAne.
2. SA controleze i sA conduc'e+ toate trebile bisericeti, colare i fundationale din mitropolie.
3. SA aleagA pe mitropolitul i pe asesorii consistoriului
mitropolitan.

Alegerea mitropolitului.

Aceasta se face de cAtre congresul extraordinar, constAtAtor

din 120 de membri, dintre cari 60 din arhidiecezA l ate 36


din cele clod diaceze. (Arhidieceza dA un numAr dublu de
deputati din motivul cA mitropolitul e tot odata i archiepiscop
al arhidiecezei).
Ales se considerA candidatul care are majoritate absolutA

de iroturi, In caz c nici unul nu obtine majoritatea absolut,


dupA terminarea votArei (care e secretA) se face o votare nouA

Intre cei doi candidati cari au obtinut mai multe voturi (akgere ingustei"). In caz de paritate de voturi se face a doua zi
o noul votare. Dad i cu acest prilej va fi paritate de votbri se face o a treia votare peste o zi i dacA i cu acest
prilej se mentine paritatea voturilor, se trag sorti.
DnpA alegere comisarul congresual (trimis de consistorul

www.dacoromanica.ro

22
mitropolitan) proclamd ales pe noul mitropolit, iar actul de

alegere, subscris de comisar i de notarii congresului, se trimite de cAtre congres Regelui, pentru a intAri pe nou alesul
mitropolit. PAM la sosirea intdrirei prea inalte congresul nu
se diso1v6, ci asteapt, pentru a introduce imediat pe noul
ales isn scaunul de mitropolit. (Dacd alesul e episcop se introduce imediat ; daca e dintre presbiteri, se supune examingrii canonice prin sinodul episcopesc Si, aflndu-se vrednic, se
hirotoneste si se introduce in scaunul mitropolitan prin consistoriul mitropolitan).
DupA intArire i dupg ocuparea scaunului alesl depune.

jurdmantul de fidelitate inaintea Regelui.

2. Consistorul mitropolitan.
Este organul suprem administrativ i judecdtoresc pentru
mitropolia intreagd. El const din mitropolitul (ca presedinte),
episcopii sufragrani 0 din 36 asesori onorari, dintre cari 18ordinari i 18 supleanti, alesi de congresul national-bisericesc
(1, 3 preoti, 2/3 mireni). Constg, ca i consistoriile eparhiale,
din trei senate.

Asesorii din senatul bisericesc sunt aIei pe viatk ceilali


pe cte trei ani. Cei din senatul bisericesc trebue sA fie inthriti St 'de mitropolit, ceilalp nu. Asesorii nu pot fi nici aid
inruditi intre sine.
Consistorul mitropolitan mai are si un secretar, un fiscal,
un defensor matrimonial 1 personal de manipulatiune. Cei
dintii sunt alesi de consistor in sedintg plenara, cei din urmg
sunt numiti de mitropolit.

Sfera de activitate a singuraticelor senate e pentru mitro-

www.dacoromanica.ro

polie aceea pe care o au pentru eparhii singuraticele senate


eparhiale.

Consistorul .mitropolitan plenar se tine cel putin de cloud

ori pe an

secl lute ale senatelor se

tin de ate ori cere

trebuinta.

3. Sinodul episeopese.
ConstA din mitropolit si din episcopii sufragani ca membrii
ordinari, si din demnitarii metropolitani (arhimandriti si protosinceli, ca consilieri), si se ocupA de chestiuni bisericesti,
spirituale, dogmatice si simbolice.
In special agendele sinodului episcopesc sunt :

1. a supune examenului canonic pe cel ales episcop sau


mitropolit (and acesta flu e ales dintre episcopi),
2. a decide, in intelesul canoanelor, orice chestiune dogmatia, sacramentald i ritualA,
3. a lua mgsuri cu privire la religiozitatea i moralitatea
clerului si a poporului,

4. a lua mAshri pentru Inaintarea seminariilor teologice,


precum i pentru InvAtAmAntul religios din scoalele de diferite
grade. .
5. a pune in curent congresul national- bisericesc cu cele

indeplinite, si
6. a priveghia ca autonomia bisericii sA fie pAzitA de orice
primejdii i atacuri, cari ar ameninta-o.

www.dacoromanica.ro

24
Acestea sunt cadrele vietii bisericesti trase de Statutul organic.
AmAnuntele singuraticelor corporatiuni, organe i institurii bisericesti au fost fixate mai tdrziu prin sinoadele eparhiale,
prin congresul national-bisericesc i prin consistorii, in regalatnente speciale. Unele probleme atinse in Statutul organic au

fost adAncite si fixate de congres pentru intreaga mitropolie,


altele au fost luate in mn de singuraticile eparhii si rezolvate conform imprejurArilor si trebuintelor locale, asa
astazi avem o multime de regulamente speciale.

www.dacoromanica.ro

B. Sifualia actuala a bisericii orfodoxe


Cele trei eparhii ortodOxe se extind, cu putine exceptii,
-peste intreg teritoriul locuit de Rom Anil din Transilvania qi
Ungaria. Numai in pArple cele mai dinspre nord : in MardmurA, in SAlagiu, in SAtmar i in Ugocea (cu mici exceptii)
nu sunt credincioi de ai notri, incolo intreg teritoriul romnesc e ocupat mai mult de ortodoxi.
Nunuirul credincio#lor, dupA statistica cea mai nottA dela
.31 Dec. 1913, e urmAtorul :
Suflete

In ArhidiecezA

Dieceza Aradului . .
OrAzii mari .
7)
Caransebe:slui
)7

839.097
405.254
224.225
406.724
1.875.300

Din acestia stiu ceti si scrie

359.942. (44.9 0/0)

159.395. (49.76 )
35.413. (16.95 )
?

printre credincio0 bisericii ortodoxe s'a rAspAndit in


ultimele douA decenii secta pocairilor (nazareni, advent41i),
dar ea n'a fAcut ravagii marl. 0 statisticA exactA ne lipsete,
dar se poate spune aproximativ cA nu s'au pierdut mai mult de
10.000 de Romani, cu toate cA prin ordinul ministrului de
culte ungar No. 77.092 din 1905, confesiunea baptistd" a
fost recunoscuth de lege. Partea cea mai mare sunt grin Banat, dqi se intAlnesc pe ici pe colo si In Transilvania.

www.dacoromanica.ro

26 --In ce priveste trecerile dela biserica ortodoxa la alte confesiuni in anul 1911 au fost in intreaga mitropolie 1136 de
cazuri. In schimb, au trecut dela alte confesiuni la cea orta7
doxa 1062 cazuri. Casatorii mixte au fost 1208 (pe langa
18.393 de casatorii intre ortodoxi).
Convietuiri nelegitime an fost intre 30.970 perechl. Intre
acestea se socotesc i perechile cari au incheiat nurnai castoile civil, nu si bisericeasca.

1. Mijloace de sustinere a bisericei, a sIujbasHor si a


institutillor ei.
Contributii, repartitil, dare culturald, subvenhii dela stat

Inca din vechime era obiceiul ca credinciosii s

contribue

ei inii atat la sustinerea bisericii cat si a preotului. Biserica se facea si se sustinea exclusiv din-puterile credinciosilor,
preotul de asemenea. Pe preot 11 plateau mai Inuit an noturd",.

adica ii lucrau en palm" sau cu vitele" (arat, carat, etc.),


dadeau pe an o ferdela" sau doua de cucuruz, sau de
alte producte., .t ai tarziu cand i s'a dat bisericii o intindere
,oarecare de pamant ca portie canonicd", sau ca eclejie"
aceasta i s'a lasat preotului spre folosire.
Statutul organic obliga pe credinciNii bisericii s suporte
toate -cheltuelile reclamate de trebuintele bisericii si ale scoalei.
In consecinta organele bisericesti irnpun credinciopor con-

tributii pentru cladirea bisericei si a scoalei, pentru salarul invaptorului, precum i pentru alte trebuint6, Repartitia" se urck
mai ales de, gand scale au ajuns sa ceara atatea cheltueli,
la sume foarte considerabile. Data find modalitatea anevoioas
de incasare a ei (anume prin epitropi, care adesea umbla'din,

www.dacoromanica.ro

27
casA in casA), repartitia aceasta a ajuns in anii din urmA o
adevAratA pacoste. S'a intAmpIat in multe cazuri cA au trebuit
sA intervie organele administrative unguresti, cari au pus se-chestru pe averea eredinciosilor cari n'au plAtit la timp darea
bisericeascA. In unele pArti (de exemplu in cercul SAlistei)

repartitia se plAteste deodatA cu darea" (impositele

cAtie

stat), la organele administrative, cari transpun sumele incasate


epitropiilor parohiale, pe cari le scuteste astlel de neajunsuri.
Pe lngA repartitia pentru biserica i scoala din localitate
fiecare credincios mai dA pe an 30 fileri sidoxie, din care seplAteste arhiereul. Taxa aceasta in arhidiecezA s'a casat la
1913 prin sinodul arhidiecesan, in schimb insA s'a pus o nouA

ndare culturale asupra tuturor membrilor cu drept de vot


in sinoadele parohiale, din care imposit, pe deoparte sA se
alimenteze Fondul cultural" (care servqte la ajutorarea
scolilor primare), pe de alta sA se poat face salare mai cuviincioase functionarilor bisericii. Impositul acesta e Mut pe
6 clase i e de_ 20, 10, 5, 2, 1 cor. si de 30 fileri pe an.
Sumele acestea le strung epitropiile parohiale si le trimit
direct la Consistor.
In dieceza Aradului si a Caransebesului se plteste si mai

depute sidoxia (la Arad 6 fileri de cap). Dar s'a pus (la
Arad la 1912, la Caransebes la 1914) si un imposit general"
asupra tuturor intelectualilor, si anume dupA 4 clase : 30,
20, 10 si 5 coroane pe an.
Pentru sustinerea personalului dela consistorii i seminarii
contribue i statul cu anumite sume pe cari in parte le trans-pune direct consistoriilor, iar in mare parte le elA direct persoanelor, prin oficiile de dare. Astlel are ajutor dela stat :

www.dacoromanica.ro

28 --Arhidicceza Sibiului
Dieceza
Aradului
Orzii mari

Caransebeplui

68.400 coroane
40.000
37.000
34.000
179.400

"
"
"

SubvenVa aceasta, in co-nparatie cu numarul credinciopor


bisericii noastre i cu suma acordata altor biserici, e mult
prea mica. Biserica a 0 cerut de nenumarate ori urcarea sub;
ventiei, dar cu prea putin rezultat.

2. Paroliiile.
Numarul parohiilor in intreaga mitropolie e :
In arhidieceza Transilvaniei
Aradului
I)

Orzii mari
Caransebeplui

953 matre

347 filii

312
276
326

128 "
71

43
Laolalt 1867 mate i 589 Mit
"

Afara de filii mai sunt i ap numitele erdnguri i predii,


adeca quad de cateva familii la anumite departari de parohie. Acestea apartin la parohia cea mai apropiata, avand
membrii ei toate drepturile i toate datoriile de parohieni.
Parohiile se Inipart in 3 clase, dupa numarul sufletelor.
Parohia de clasa intai numar peste 1000 suflete, cea de
dasa II 800, iar restul clasa III.
Mara de parohiile din Ungaria s'au mai infiintat i In America de Nord mai multe parohil pentru credincio0 de-ai bisericii noastre emigrati acolo. Sunt cu totul vr'o 20 de parohii, dar
preoi sunt numai vre-o 10, dintre Cali 8 din arhideceza. In

anul 1913 Consistorul din Sibiiu a trimis un comisar, care s

www.dacoromanica.ro

29

cerceteze toate arohiile i sa incerce pe de o parte o orga


nizare:mai temeinicA a lor, pe de altA parte o Impnciuire Intre
preopi de acolo i intre acestia i parohienii lor. (CAci, din
nenorocire, s'au trimes in America aproape numai preoti dintre
cei mai slabi Si rni).
Unul dintre preotii din America e administrator protopopesc.
In timpul din urrn Consistorul din Sibiiu s'a ocupat cu ideea de

a numi pentru parohiile din America un vicariu, cu sediul la


New-York sau la Chicago. In acest scop s'au initiat i petractAri Mire Consistor i guvern pentru salarizarea vicariului, dar
aceste pertractari nu s'au terminat Ind, din cauza evenimentelor.

In America sunt peste 100.000 de- Romani, dintre cari vr'o


70.000 ortodoxi.

3. Bisericile ; Stunt i pictura bor. Muzica bisericeasc.


Cele mai multe biserici sunt simple si sArace ca arhitecturn.
Foarte multe, mai ales in arhidiecezA, unde populapunea e mai

sAracn, sunt de lemn. (0 statisticA nu exista). Cu totul sunt


2101 biserici ortodoxe. Ca stil ele prezintA o mare varietate :
cele de zid, fAcute pe la sfarsitul sec. 18 i hiceputul sec. 19sunt influentate de stilul sAsesc simplu greoiu

lipsit de fru-

musetA, cele mai noun au si note bizantine. Cele de lemn


tradeazd si vechi influente moldovenesti, dar unele i influente unguresti. Ca picturA cele mai multe biserici nu sunt pictate, afarA de cele vechi si de cele mai noun. Aproape nici o
bisericA din cele cari s'au fAcut intre 1830 i 1900. nu e pictatA. Opere de art a. avem absolut pup ne.

Nici in ce priveste stilul, nici in ce priveste pictura bisericilor panA bine de curand nu s'a procedat dupA principii

www.dacoromanica.ro

30
conducatoare, ci s'a lucrat la intamplare Insi biserica catedrala din Sibiu (1906), care e un fel de copie gresit dupd
Sf. Sofia dela Constantinopol, e o dovadd de Iipsa de sistern si de principii. In anii din unnd situatia s'a imbunatAtit
Inteu catva, prin aplicarea motivelor de arhitecturd rornaneasca
la unele biserici.
In ce priveste pictura s'au introdus motive romdnesti in ornamentatie, earl au prins inteo mdsurd oarecare.

Ca vechime bisericile noastre nu sunt de o data veche.


Foarte putine sunt mai vechi de 150-200 de ani.
Motivul pentru care bisericile sunt de obicei mid si sarace
sub raportul artistic e i acela ca ele sunt facute numai din
contributiile credinciosilor, cafi in majoritatea lor- sunt sdraci
di ei.

Ajutoare la zidiri nu se dau de nicairi, afara doar de niste


neinsemnate sume din partea consistoriilor, ale caror fon-duri pentru acest scop sunt destul de modeste ').
Pentru sustinerea bisericilor i pentru sporirea fondurilor
lor, in fiecare biserica se strng in Duminici i sdrbtori, bani
cu discul. De obiceiu circuld doud discuri, unul pentru fondul
bisericesc, altul pentru cel scolar. Odat pe an, la Rusalii,
circul i un al treilea disc, pentru consistorul mitropolitan.
In ce priveste cantrlle bisedeesti intrebuintate in biserica
ortodoxa din Ardeal, acestea, desi au aceeasi baza cu cntarile bisericii ortodoxe ecumenice, ele totusi difera in parte.
Chiar i intre cantarile intrebuintate in diferitelc eparhii e
1) Fundatiunea Saguna" dela Sibiu are un capital de 423.730 cor.
In 1913 a dat ajutoare la 15 biserici, in surn de 8400 cor. ,,Fondul
pentru ajutorarea bisericilor sarace" dela Arad e de 160,803 cor.

www.dacoromanica.ro

31

adeseori o deosebire destul de simlit. In seminarul din Sibiiu cntrile bisericesti se Inv* dupd note lineare (pe baza
cArtii de D. Cuntan), in celelalte, dupd auz.
Cantdretti de strand, numiti cantjri", cu putine exceptii
n'au nici o pregdtire speciald. In multe sate =tort sunt insisi- invdtdtorii, cdrora venitele cantorale" li se socotesc in
salarul invdtdtoresc. In cele mai multe sate cantoril sunt tdrani simpli cari au invdtat in bisericd antdrile i tipicul dupd
auz, si cari cnt fdi a nici o renumeratie. Singurul lor venit
sunt taxele dela inMormntari, parastase, i alte slujbe. Adesea

cnt in strand si cate 3-4 sau chiar si mai multi cantori


de acestia, cari insa, afard de unul, designat de comitetul parohial, n'au alt venit decdt doar ate o prescurd oferitd de
preot.

coli de cantareti bisericeqti nu exista. In tirnpul mai nou


s'au organizat cursuri de cdteva luni (d. e. la Saliste si la 0rstie) unde s'a dat o pregatire oarecare viitorilor cantdreti.
Langind tile de ars in bisericd le procurd epitropiile parohiale, care le si vnd crestinilor, realizAnd adesea venituri frumoase pe seama bisericilor. La unele biserici cdstigul dupa
lumndri cid mii de cor. pe an, din cari se sustine scoala confesionald. Lumina electrica s'a introdus inteo singurd bisericd,
in cea catedrald din Sibiu.
.
Toate bisericile, coli1e i casele paiohiale (cam jumatate
din numrul parohiildr au case parohiale pentru preot) sunt
-obligate sa se asigare contra foculai, la un fond eparhial
anume.

Fondul de asigurare al arhidiecezei e de


f

PI

150,167 cor.
al Diecesei Aradului de 222.826 ,

www.dacoromanica.ro

- 32
4. Preotimea ; pregdtirea ei.
Pentru preOtirea preotilor Biserica ort, are trei s.eminarii :
in Sibiu (Seminarul Andreian", Infiintat la 1811, numitsdup
organizatorul lui, Andreiu aguna) ; Arad (1812) si Caransebes
(1865). Fiecare seminar are Cate 2 sectii, una teologick pentru
preggtirea viitorilor preoti, cealaltA pedagagick pentru pregAtirea

viitorilorinvttori. De fapt stint dou scoli cu totul deosebite


una de alta, avand ambele un singur director si un singur corp
profesoral, o singurd administratie, un singur internat.
Durata cursurilor in sectia teologic e de trei ani, in cea
pedagogic de patru. In seep teo1ogi6 la Seminarul din Sibiu

se primesc numai absolventi de liceu, la Arad si la Caransebes se primesc i absolventi de 6 clase de liceu sau de
scoala normalk
Materiile cari se predau in sectia teologich sunt, cu mici
deosebiri, aceleasi in toatc trei seminarele. Si anume :
Cursul I.
1) Enciclopedia si metodologia stiintelor teologice (1 oil
pe sl-iptmn'a).

2) Isagogia (4 ore).
3) Exegeza (3).
4) Istoria bisericeasd universall. (5).
5) Teologia fundamental6 sau Apologetica (4).
6) Arheologia biblic (2).
7) Limba si literatura romn (2).
8) Psihologia (2).
9) CAntri bisericesti (2).
10) Tipic (1).
11) Muzica vocala (2).
12) Muzin instrurnental (facultativl (1).

www.dacoromanica.ro

-- 33 Cursul II.

1) Teologia dogmaticd (6).


2) Teologia mora1d (6).
3) Istoria bisericii ortodoxe romdne (4).
4) Exegeza (3).
5) Omiletica (2).
6) Limba i literatura romnd (2).
. 7) Didactica
i metodica (2).
8) Cntarile bisericesti (2).
9) Tipic (1).
10) Muzica vocald (2).
11) Muzica instrumentald (facultativ) (1).
Cursul
1. Dreptul canonic (5 ore).

2. Pastorala (3).
3. Liturgica (1).
4. Omiletica practicd (1).
5. Catehetica (2).
6. Pedagogia (2).
7. Istoria pedagogiei (2).
8. Organizatia sco1ard (2).
9. Economia (3).
10. Contabilitatea (1).

11. Notiuni de drept (1).


12. Limba Si literatura rom5nd (2).
13. Cdntdriri bisericesti (2).
14. Tipic (1).
15. Muzica vocald (1).
16. Muzica instrumentald (facultativ) (1).
17. Igiena (2).

www.dacoromanica.ro

- 34 Corpul profesoral consta din 1 director, 9 profesori ordinari

i 3 extraordinari. El e comun, pentru ambele sectii ale seminarului. Directorul e de asemenea comun ; director de studii
special pentru sectia normala nu exist.
Elevii dau la finea fiecarui an examen din toate mate riile,
in prezenta unui comisar consistorial.
In cursul studiilor teologice elevii trebuie sa dea i examen

de coala normala. Masura aceasta, care s'a luat numai in


anii din urma, a fost necesara din dott motive : intaiu din
lipsa de Invatatori i, a doua, pentruca teologii, cari mai tarziu, ca preoti vor fi i directori scolari, sa aiba cunotintele
de scoala necesare pentru a putea folosi i pentru a-0 sustinea i autoritatea de directori.
Dupa trei ani de studii, toti absolventii ar trebui sa petreaca
un an in viala publica bisericeasca, fie ca invatatori, fie ca
scriitori In cancelariile protopopeti sau consistoriale, avand
sa se prezinte dup acest an la examenut de calificatie preetcasc Acest examen se face inaintea unei comisiuni de 5
insi numiti de consistor, 0 din care fac parte de obiceiu numai membrii din consistor. Despre examen se da un Atestat
de calificatiune, cu o nota generala (foarte bine", bine' i
suficient"). De fapt examenul acesta se da, in arhidieceza
Sibiiului, indata dupa tertninarea cursului al treilea, sau cel
mult cu doua luni mai tarziu, ceeace e in contra spiritului
i al rostului examenului insusi, care nu e chemat s dovedeasca cunotintele teoretice ale candidatilor de preoti, ci mai
mult orientarea lor practica in viata bisericeasca.
Pentru parohiile mici, cari nici dupa publicarea de trei ori a
concursulal, nu izbutesc sa-i gaseasca preot cu calificatie normal, consistorul In baza unei hotarari sinodale, adtnite i preoli

www.dacoromanica.ro

- 35 -frd o pregStire sistematia i anume, in astfel de 'parohii se


pot face preoti si "invttorii, cari dau un fel de examen de
calificatiune preoteascA.

5. Alegerea preotilor.
Candidatii de preoli (,,clericii) trebuie s ia hi cdsAtorie
-fete ortodoxe. In caz c. iau fete greco-catolice trebuie sd
plAteasc la fondul general eparhial o sum de 100 cor.,
iar dacd iau strine de neamul nostru ceeace se intampla foarte rar o sum intreit de mare.
Parohii sunt alesi de parohie (sinodul parohial) ; administratorii parohiali sunt numiti de Consistor pe timp mai scurt,
in locul preotilor rdposati, suspendati sau concediati ; capelanii

(preoti-auxiliari pe lang preotii btrani ci neputincio0 sunt


aleici de sinodul parohial, in unele cazuri ;cu drept de suc,cesiune.

6. Portul preotilor.
Preotii ortodoxi sunt cdsgtorifi, dar se admite i celibatul
(sunt in mitropolie 5 preoti celibi, dintre cari unul are parohie la tars, in Rdinari), Ei poartd barbs, pe care ins si-o
tund ; pdrul capului e la preotii mai bdtrni, lung, la cei mai
tineri pdrul e tuns, mai lung sau mai scurt. Ca imbrac6minte
au revereanda, captusita cu albastru, i brAu albastru. Pe cap
poart PN1Arie preoteasea. Potcapul e cu totul necunoscut la
preoti. ImbrkAmintea preoteascd nu se poart in permanentd, ci

numai la anumite ocazii : cnd merg la adungri, la conferinte


preohti, la oficiul protopopesc sau la consistor ; de obiceiu
se poartd civili, dar aca cd se cunosc de cele mai multe ori
d sunt preoti. Sunt puini, cari poart in permanentA reve-

www.dacoromanica.ro

36
i protopopii se poartg cei mai multi civil, i chiar pi
profesorii dela seminar, cad sunt preoti (in Sibiiu i duhovreanda.

nicul seminarial).

Preotii distinsi pentru merite de arhiereu poartg in loc de


de briiu albastru, brau:rosu.

7. Nutnrul preotilor i indatoririle lor.


In intreaga mitropolie sunt 1595 de preoti-parohi, 214 administratori parohiali, 116 capelani si 7 diaconi.
Dupg eparhii :
parohi admlnistratori capelani

in arhidiecezg

dieceza Aradului

Orgzii mad
Caransebesului

847
334
207
209

diaconi

31

40

37

21

146

6
40

Fiecare paroh i administrator parohial mai are afarA de

indatoririle lui pastorale si datoria de a conduce oficiul parohial din comuna sa bisericeascg. Unde sunt mai multi preoti
inteo localitate oficiul parohial II conduce parohul primar, designat de comitetul parohial.
Din atributiile oficiului parohial face parte 0 matricula nasterilor, botezurilor, cununiilor si mortilor. (Sunt si matricule ck
vile, conduse de notarul satului).
Mai departe, in fiecare comund bisericeascg, in care este,
scoalg confesionalg, preotul e director al coalei, in care calitate are intreaga rgspundere pentru coalg. El conduce i

conferintele didactice locale i are datoria moralg de a participa la conferintele invgt,gtoresti tractuale i cercuale.

In dieceza Aradului si a Caransebeului preolii predau ai


tnycitcima"ntul religios In co1i1e primare din comunele lor, pi

www.dacoromanica.ro

37
anume frA nici o renutneratie speciald. Sunt numai cazuri
sporadice, unde parohia II plAtete pe preot pentru aceasta.
In colile poporale din arhidiecezd invldmantul religios 11
predau invdtAtorii (ceeace e mai corect); preotii ii predau numai in scolile comunale i de stat. Pentru aceasta in cele mai

multe cazuri primesc dela stat sau dela comund o oarecare


renumeratiune (de 80-150 cor. pe an).
Ca preoti ei iau parte la conferintele preotegi, cad se tin
an de an in fiecare protropopiat timp de cate o zi, sub conducerea protopopilor. Pentru conferinte la cad sunt obligati
s participe, nu li se dau diurne.
In multe sate s'au infiintat, la stdruinta preotilor, reuniuni
de femei pentru Infrumusetarea bisericei", sau alte reuniuni
cu caracter general, iar in timpul mai nou s'a inceput in arhidiecezd, organizarea de societati pentru tinerime. Tot biserica a infiintat cursurile pentra analfabeti, conduse de preoti
i de invt,Atori (mai u seamd insd de cei din urm), cad au
dat in unele locuri rezultate multumitoare.
8.

,Salare i venite preotesti. Pensii.

Pand la 1898 preotii n'aveau salar, ci venit din parohie.


La 1898 prin art. de lege XIV, li s'a votat intregire de salar
din partea statului. Preolii au fost impdrtiti anume in cloud
categorii i adecd : cei cad inainte de teologie au terminat
liceul, i cei cad au mai putine clase de liceu. Celor dintai
li s'a stabilit ca salar suma de 1600 cor, celor din urm 800.
Legea d voie ca preorti cu clasificatie inferioard" s-i
poat completa ulterior liceul, in scopul dobAndirei intregirii
de 1600 cor. Salarul acesta nu se captd intreg, ci din el se
scad .veniturile din parohie (dupd portia canonicd", zilele

www.dacoromanica.ro

38 -de lucru, contribut,ia in naturd a credincioilor, i venitele


dela inmormAntdri, sfintiri de casd, boboteazd . a.), primind
preotul astfel numai diferinla pnd la 1600 sau pand la
800 cor.

Fiind cei mai multi preoti ortodoxi cu clasificatie inferioard", ei s'au bucurat destul de putin de imbunAtAtirile puse
in vedere de aceastd lege.
La 1909 un nou articol de lege (XIII)j a venit sa-I complecteze pe cel dela 1898 i anume in sensul cd, dacd o parohio ocupat pad aci de preoli cu clasificatie inferioard, e
ocupatd mai tdrziu de un preot cu clasificatie superioard

acesta nu capdtd intregirea (congrua) pand la 1600 cor., e i


tot numai pnd la 800, cat a avut antecesorul lui. Exceptie
se face numai in cazul cd parohia asigurd din al ei juindtate
din diferinta de 800 con (adecd 400 con).
Prin art. de lege XXXVIII din 1913 li s'au pus in vedere
preotilor i cvincvenalii" (gradatii). In sensul acestui articol
un preot poate ajunge dupd 25 de ani la salar de 3000 cor.,
(cdte vreme invdttorii ajung la 3200 cor.). Gradatiile (din
cinci in cinci ani) sunt : primele cloud de ate 400 cor., iar
ultimele trei de cate 200. Legea aceasta insd nu e nici pc
departe eat de favorabild, cum ar pdrea in primul moment,
aci in 5. se prevede cd cvincvenaliile plus intregirea de pand
acum, nu pot fi mai marl de cat triplul veniturilor din parohie.
Astfel d. e. dacd inteo comund veniturile fasionate sunt de
400 cor. pe an, preotul nu mai capdtd nici un cvincvenal viala
intreagd, cdci el are intregire de la stat de 1200 cor., care
singurd, fr cvincvenal, e egald cu triplul veniturilor din parohie.
Astf el legea din chestiune imbunatdtete foarte putin situalia

preotilor. In arhidiecezd d. e. dintre cei peste 1000 de preoti

www.dacoromanica.ro

39

abia 37 de insi au Cate doti cvincvenale, 124 de insi un


cvinevenal, 571 cate 1/2 cvinevenal, si 40 de insi Cate 1,4 de
coincvenal,

restul nimic.

Congrua se tidied in dotia rate pe an, din 6 in 6 luni, i


anume nu direct dela Stat, ci dela Consistorii. Ea se poate
sista pentru tendinta contrara Statului" ; In unele cazuri ministrul o poate Sista pentru eparhia intreaga.

Daca din punct de vedere material congrua e o usurare


pentru preoti, din punct de vedere moral, in schirnb, e o mare
povara, caci le impune sa-si calce adesea pe inima i sa-i
neglijeze datoriile de ordin national i politic. Ea e o vecinica
sabie a lui Damocle".. De sigur ca ar fi mult mai bine, daca
preotimea n'ar fi avizata la congrua, ci ar fi salarizata din
fondurile bisericesti, dar aceasta deocamdata nu e cu putinta.
Ce e drept, unele eparhii au facut cate ceva pentru a asigura
eel putin pe viitor din fondurile proprii o dotare a preotilor,

dar liana cand se va putea ajunge ca aceast dotare sa fie


o realitate, va mai trece mult timp. Aa d. e. a infiintat mitropolitul Saguna la Sibiiu un fond, Fondul Pantazi", cu menirea ca din el sa se doteze preotii i protopopii, dar dobanzi1e
acestui fond se vor putea intrebuinta in acest scop numai de
la anul 1955 inainte, and fondul va ajunge la suma aproximativa de 4 milioane cor. Dar Oa atunci congrua ungureasca
poate sa-si faca efectul pe care I-a dorit legislatia ungureasca.
*1 in alte eparhii mai stint astfel de fonduri, cari insa sunt
prea mid pentru ca s poata insemna mult (la Arad : Fondul pentru ajutorarea preolimei diecezane", care la 31 Dec
1913 era de 1.669.262 cor.)
Congrua in arhiedeceza e de 1.060.000 cor. pe ,an ; in intreaga mitropolie aproximativ de 3.000.000.

www.dacoromanica.ro

40 -Un neajuns care va da de aid Incolo naVere la conflicte


adanci de ordin moral, rezulta din imprejurarea ca preolii sunt
mai slab salarizati deck invAtAtorii.
In ce priveVe stola (venitele de epitrahil) nu exista o
normd obligatorie 'In mitropolia 1ntreagd sau mdcar in vre-o
eparhie. Ea diferd aproape dela sat la sat, dupa obiceiul apu-

cat din Mani. In dieceza Aradului i a Caransebeplui s'a


mentinut pana in ziva de azi birul preotesc", pe care poporenii 11 plAtesc in bani. (Existd acolo i un bir
pesc", pe care-1 plAtesc protopopului parohiile).

protopo-

In arhidieceza s'a pAstrat in multe comune obiceiul ca fiecare


familie sa-i facd preotului zile de lucru cu palma (clacd) sau cu

carul, sau sa-i dea cate o ferdelci de cucutuz" (o hanita de


porumb) sau fasole, apoi cate-o manua de fuior (de unde
vorba : pe deasupra, ca fuiorul popii"), sau ate o bucatA de came
de porc la CrAciun. Se IntamplA uneori cd preotii cari nu-i

capata competinta" lor In naturalii, ajung cu parohienii la


neintelegeri, cari duc si la procese.

Pentru pensionarea preotilor fiecare eparhie are cate un


fond de pensii, care insa nu sunt pe baze destul de solide.
Preolii contribuesc cu putin la aceste fonduri, cari i din acest
motiv nu pot satisface nici pe departe necesitatilor. Numai
putini preoti ajung sA se pensioneze, dupa 45 de ani de serviciu, i numai dac sunt cu totul incapabili. Cei mai multi
preoti mor inainte de a fi pensionati. Pensia vaduvelor e
mica ; cate 100-200 cor. A orfanilor cate 50-100. A preotilor dela 200-800 cor.

www.dacoromanica.ro

- 41 9. Protopopi i protopopiate.
In mitropolia ortodoxA sunt 62 de protopopiate sau tracte,
si anume : In arhidiecezA
34
dieceza Aradului . .
.
11
OrAzii Mari . . . 6
II
Caransebeplui . . 11
11

"

)1

Un protopopiat cuprinde un numAr foarte variat de comune.


Sunt protopopiate constatAtoare din 13 comune (d. e. al SAlitii) i sunt altele cari constau din peste 80 comune (al Caransebeului). In arhidiecezA vin in medie, pe un protopopiat

30 comune matre 0 10 filii ; in dieceza Aradului 30+12, in


a OrAzii mari 46 + 12, Caransebe 30+4. Pentru multimea
afacerilor, mai ales colare, tractele de astAzi sunt mult prea
extinse, incat protopopul sA poatA satisface tuturor indatoririlor.

Protopopii se aleg dintre preotii mai vrednici, sau dintre


alti oameni ai bisericii (profesori, functionari consistoriali etc.)

0 stmt inamovibili. Ei sunt 0 revizori colari (inspectori


tractuali"). Pentru a putea fi ales cineva protopop, trebue sa
fi servit Biserica, in orice calitate, cel pupil 5 ani (ca diacon, preot, profesor, functionar etc). Leafa protopopilor e in ar-

hidiecezA pe lAnga salariul de preot (1600 cor.) incA 1500


cor. pe an, cu gradMii de 10 0/0, din cinci in cinci ani ; la
Arad 0 Oradea 600 cor. plus birul protopopesc, iar la Ca-,
ransebe 400-500 cor. Alte venituri : dela fiecare instalare de
preot 50 cor., 0 10 cor. pe zi plus cheltuelile de transport
cu prilejul vizitelor canonice, a inspect,iilor scolare, examenelor
1 a altor exmisiuni.
De obiceiu (sunt insA 1 exceptii) protopopii ii au resedinta

www.dacoromanica.ro

42
lor protopopeascd, o cas care e:proprietatea tractului, i pe care
au facut-o pe cheltuiala lor, preotii, invt,atorii i intelectualii
din tract.

Protopopii se bucurd de o insemnat consideratie atat in


fata poporului, cat i in fata strainilor. Ei sunt de cele mai
multe on i preedinti ai despartafilintelor Asociatiunei pentru literatura romana i cultura poporului roman", i iau parte
i la viata politica (ceeace e un bine ; unii protopopi au fost

sau sunt chiar deputati In Camera), precum V la viata economicafinanciara (ceeace pe jumatate, cel putin, e ru ; unii
sunt directori de banca, a1ii agenti etc.)
In ce priveste portul, ei poarta aceeai revereanda ca i
preotii,ins captuita cu rap, in loc de albastru, i brau rou.
10. Eparhii i episcopi.
Eparhii sunt trei. Arhidieceza cuprinde intreg teritoriul Transilvaniei propriu zise, precum i cele cateva parohii din 6-

mitatul Salagiului i al Maramurasului. Tot de ea se tin V


parohiile din America de Nord. Const din 34 protopopiate,
cu 953 parohii matre i 347 filii, pentru cari are 34 protopopi, 847 parohi, 31 administratori parohiali, 49 capelani i
4 diaconi.
Sustine 657 Foli primare cu 852 Invatatori, apoi un gimnaziu
o coala reala inferioara, un liceu, o scoala superioara de comert i un seminar cu doud secii,

teologica i pedagogica.

Arhiepiscop din mita lui Dumnezeu" loan Metianu, (nascut la 1828) ; consilier intim al Regelui, V Mitropolit al
Romanilor din Transilvania i Ungaria. Resedinta in Sibiiu,
unde e t consistoriul arhidiecesan.
Vicar arhiepiscopesc :

arhimandritul Dr. Ilarion Pucariu

www.dacoromanica.ro

- 43 asesori consistoriali ordinari in senatul bisericesc, 5 (inclusiv


vicarul).

Dieceza Aradului se extinde peste comitatele : Arad, Cenad, Timi, Bihor, Bichis, Hajdu i orauI Budapesta. Const
din eparhia Aradului propriu zisa 1 din vicariatul OrAzii mari,
care fiecare isi are consistoriul sAu.
In dieceza Aradului sunt 11 protoPopiate cu 312 parohii
main i 128 filii ; in a Ordzii mari 6 protopopiate cu 276
matre 71 filii. In djeceza Aradului sunt 311 parohi, 37 administratori, 21 capelani i 1 diacon, in a Orazii mari 207 parohi, si 6 capelani. Sustin 416 234 coli primare cu 416+249
invAtatori, o coala civilA de fete cu 70 eleve, un seminar
(teologic-pedagogie) i un internat de bAeli (la Beiu).
Vicar la Oradea mare : Vasile Mangra, membru al Academiei romAne".

In consistor 1 asesor bisericesc ordinar. Episcop, din mi la


lui Dumnezeu", loan I. Papp, episcopul Aradului,Przii mari,
lenopolei, HAlmagiului i al partilor anexate din Banatul Timian".

Dieceza Caransebeplui se extinde peste comitatele CaraSeverin, Timi, (o parte) i To rontal:Consta din 11 protopopiate

cu,ii 326 parohii matre i 4311111, pentru can sunt 11 protopopi


209 parohi, 146 administratori parohiali, 40 capelani i 2 diaconi.

Sustine 229 coli primare cu 263 invAt,Atori i un seminar


teologic-pedagogic.

Episcop : din mila lui Dumnezeu i vointa poporului" Dr.


Miron E. Cristea, doctor in filosofie, (cu o teza despre M.
Eminescu).
Vicar : Filaret Musta, arhimandrit.

In

bisericeti ordinari, (inclusiv vicarul).

www.dacoromanica.ro

consistor 2 asesori

44
11. EpiscopH nouti.

Inca mitropolitul Saguna s'a ocupat cu ideea de a mai in-fiinta trei eparhii pe langa cele existente. El a lasat i o fundatiune

care sa serveasca drept baza a acestor episcopii. amgresele


nationale-bisericesti s'au ocupat i ele adeseori cu aceasta chestiune, dar pn acum n'au putut-o duce la indeplinire.

Fundatiunea facuta de Saguna a crescut in mod simtitor ;


astazi ea e de peste un milion cor. Ea are in vedere numai eparhia OrAzii man i pe a Timisoarei. Episcopia din
Cluj, and o fi sa se infiinteze, ki va capata partea ei din

verea arhidiecezei.
Infiintarea celor trei episcopii e o veche necesitate, mai
ales pentru Transilvania propriu zisa, care e mult prea .intins decat sa poata fi pastorita bine din Sibiiul atat de departe de periferiile nordice ale arhidiecezei.
In ce priveste dieceza OrAzii mari, asa cum e astazi, ea
e in unele privinte independenta de Arad, in altele e en totul
atarnAtoare de ea. Ea are in fruntea ei un vicariu episcopesc,
plata cu 10000 coroane pe an, i un consistor ca i cel din
Arad sau Caransebe, insd n'are sinod propriu, ci participa
prin representantii ei la sinodul din Arad. Ea 110 face singura
rapoartele sale catre sinod i anume direct, iar nu prin consistoriul din Arad.
Dela guvern Ii primeste subventia direct, iar cu consistorul mitropolitan, ca I cu guvernul, corespondeazA direct. Asa

cd ea e aproape o eparhie independenta, numai cat n'are episcop i sinod.

De un timp incoace guvernul unguresc, sesizat I ae opinia publica, se gandeste sa infiinteze 1 o episcopie gr. or.

www.dacoromanica.ro

45 -ungureascd, cum a infiintat una pentru grec. cat. la Hajdudorog..


Prim-ministrul, contele St. Tisza s'a declarat anul trecut, dupS
esuarea tratativelor de impScare cu Romanii, in urmtorul

chip, in discursul sau tinut la 20 Febr. In Camera : A fost


vorba, s'a atins in discutia cu reprezentantii partidului national roman, si chestia infiintrei episcopiei gr. or. maghiare,
iar noi am declarat c guvernul nu se ocupa in prezent cu
chestia aceasta, nu are in prezent intentiunea s o infiinteze,
ins cu privire la viitor nu-si leaga nici decum manile in
chestia aceasta".
Episcopii au salar de 12000 coroane pe an si locuintS. Portul lor obisnuit .e identic ca forms, cu al preotilor, cu deosebirea cA revereanda e cSptusit cu stofd de culoare rosiepurpurie, tot astfel i braul i iretudle de pe hainS. Pe cap

poart in permanenta o calota de aceeasi culoare V cand


umbl pe afar, palthie preoteasca cu Vret de aur impletit
cu purpurd. La biserica poarta. potcap. Intre imbrAcamintea episcopilor si a mitropolitului deosebirea e numai
in culoare, care la episcopi bate mai in violet. Imbrcamintea
de gala, e o revereanda la fel croitkins intreagd de culoare
violet. In mani poartA manusi roii. Revereanda aceasta se
poartA numai arareori, la ocazii cu totul mad.
Mitropolitul e consilier intim al Regelui i poartA titlul deExcelentA. Mitropolitul i episcopii sunt membrii ai Casei magnatilor" (S e n a t). La desbaterile senatului ian

parte foarte rar, V anume numai cand sunt la ordinea zilei


legi privitoare la Biserica noastra. Atunci prelatii se duc la
Budapesta pentru 2-3 zile, isi spun cuvantul deobiceiu
zadarnic
si se intorc acasa, la turma. LocuintA in Buda
pesta n'are nici un prelat.

www.dacoromanica.ro

46

12. Mitropolia.
Mitropolit : Arhiepiscopul loan Metianu ; Secretar mitropolitan N. Zigre. Asesori ordinari In consistorul mitropolitan :

Sediul in Sibiu.
Nu sustine nici o scoal i nici o alta institutie.

13. Mnstiri.
Inainte de Unire, am avut mai multe manastiri, cad Irma cu
timpul s'au prapdit. Unele din ele ni-au fost luate de Sarbi,
in timpul cand n'aveam pastor! ai bisericii, altele s'au inchis
dela sine. Astazi avem co- singura manastire de calugri, la
Hodos-Bodrog, langa Arad, cu vre-o 5 calugari.
14.

co1i1e sustinute de Biseric.

Biserica sustine mai multe scoli ale sale, cu caracter conlesional i anume :
scoli
primare

tnvatItori

657
.
. 416
Orazii mad . 234
Caransebesului 229

Arhidieceza . .
Dieceza Aradului

1536 ;

852
416
249
263
1780

colile primare sunt sustinute de insesi parohiile, nu de


Consistorii. Consistoriile dau numai ici i colo mici ajutoare
pentru cladirea de localuri sau, mai rar, pentru intregirea salarului invttoresc. Incolo le sustin parohiile, avand cele mai
multe i subventie dela stat, pentru acoperirea salarului. Subventia aceasta se urca pentru toate trei eparhiile la suma
.aproximativa de 1 'h milion coroane.
Biserica ortodoxa sustine mai daparte : 1 ce u complect,

www.dacoromanica.ro

47
scoalA reall inferioarA si 1 scoala comercialA stiperioara In
Brasov, i un gimnazii In Brad. Scolile din Brasov sunt sustinute
de Biserica Sftului Nicolae de acolo, care are unele proprietAti
rentabile in Romania. Profesorii dela liceu si dela reale au
dela stat intregire la salare, In sumA de 21.000 cor.

Liceul din Brasov se bucurA de un foarte bun renume in


tara intreagl. Multa vreme, pana ce limba maghiara nu se
impusese in mAsura asa de mare, era cercetat si de elevi din
Romania.

.La liceu sunt 19 profesori si 312 elevi.


La reale sunt 6 prolesori si 80 elevi.
La comerciale sunt 7 profesori si 117 elevi.
Gimnaziul din Brad e sustinut de Consistorul din Sibiiu,
care a luat asupra sa fondul comunelor din care s'a infiintat
si sustinut timp indelungat gimnaziul.

La gimnaziul acesta sunt 6 profesori si 131 elevi.


Dieceza Aradului sustine o scoala Superioard de fete (scoall
civila), pentru care a zidit la 1913, cu ajutorul d-lui Vasile
Stroiescu din Basarabia, un splendid local nou in stil romanesc. Eleve 70. Prof. 6.
Dieceza OrAzii mari sustine la Beius un internat pentru
aproape o sub' de elevi, cari cerceteazA liceul greco-catolic
de acolo.

In fine, fiecare dieceza sustine cate un seminar cu doul


sectii, una teoIogic

i una pedagogica (scoalA normalA). Profesorii seminariali n'au subventii dela stat. Seminariile sunt
he : Sibiiu, Arad si Caransebes.

15. Tipografii, ziare i reviste eparhiale.


Pe langA fiecare eparhie este, ca proprietate a acestora, ale
o tipografie i ate 0 librarie diecezana sau arhidiecezana. Ele

www.dacoromanica.ro

48

--

tipAresc i pun in vAnzare cArti bisericeti i scolare precum


1 de altA naturg, apoi acte oficiale etc. Din veniturile lor,
cari sunt destul de frumoase, se alimenteazA anumite fonduri
de binefacere ale eparhiilor.

Mai departe, fiecare eparhie are ate o foaie sau revist a


sa. Arhidieceza are Telegraful roman" infiintat de Saguna
la 1853 ; foaie politicA i bisericeascA care apare de trei ori pe
sAptAmAnA i e impusA preotimei (o plAtesc personal). Pe
vremuri T. R. a fost o foaie foarte bun, apreciatA in termeni
elogioi chiar i de Eminescu, de o vreme incoace atitudinea
lui politica' a pierdut din demnitate. La Arad apare dela 1868,

Biserica si coala", revista fr caracter politic, ca i Foaia Diecezand dela Caransebe (1886). In aceste foi se publicA pe langl tirile oficiale ale eparhiei, concurse de preot,i,
invAtatori etc. articole de cuprins biserisesc, colar i cultural.
AfarA de revistele acestea oficiale bisericeti, mai apare la
Sibiu i) Revistd Teologicd", redactatA de profesorul dela
seminar Dr. Nicolae BAlan, o publicatie serioasA i demn
precum i o Revista a preofilor" in Timisoara, redactatA cle
cAti-va preoti, cu un temperament cam aprins.
16.

Averi bisericeti.

Biserica ortodox6 Bind autonomA i fiind avizatA a se sustinea sinpurA, s'a ingrijit pe toate cAile sa-i cAtige mijloacele
materiale necesare. Astfel fiecare parohie ii are fondurile
sale, uneori destul de modeste, ii are realitAple sale, moii,
tase parohiale, etc, fundatiunile sale lAsate de credineioi de
ai sAi, etc. pe cari singurA i le administreaa 1, i intrebuinteaza.

Tot astfel IV au si propopiatele averile lor, in bani i in

www.dacoromanica.ro

- 49 realitati (repaid protopopeti etc.), i tot astfel i consistoriile.


Toate aceste realitati aduc servicii i venituri frumoase bisericH ; ele fac cu putinta ca Biserica sa se afirme ca o patere
imemnata in viata publica.

Dam in cele urmatoare doua tabele, pe cari le luam din


Protocolul congresului national-bisericesc din 1912. Din ele
se poate vedea starea materiala a bisericii in toate diecezele,
eu sfaritul anului 1911. Bine inteles ca dela aceasta data
Incoace averile bisericeti au sporit in mod destul de consi-

derabil, aa ca astazi am putea lua ca total al acestor averi


sum de optzeci de milioane coroane.
lat tabelele, dintre cari cea dintAi ne arat realitatile mesite spre scopuri bisericeti, iar a doua realittile menite spre
scopuri colare :

www.dacoromanica.ro

Realitati menite spre


scopuri bisericesti

Arhidieceza
NumArul

Ep. Aradului

Valoarea - Numarul
in coroane

Valoarea

Ep. OrAzil mari


Numrul

Valoarea

Ep. Caransebes
NumArul

Valoarea

Edificii bisericesti.

1114

8.256.912

341

5.307.05,

297

1.490.045

349

6.629.293

391

844.304

90

286.057

149

321.350

96

329.410

pentru alte scopuri

226

527.083

48

418.382

27

731.770

58

560.360

Case parohiale.
P

Pgm'ant :

ca dotatiune preoteascl 7553 iug


ca fundatiune biseric. 26082
Alte realitti.
Mobiliar

418

4.044.768 1266
360.793
2.159.592

Capitaluri, fonduri si
fundatiuni .

'

Ift61.572.O34 con

'

1.254.545 14458 jug

5.272.660
22.720.657

7.409.511 4456 jug

1.498.137 13460jug

408.09,
45

43.400

4.406.948

2234

1.314.036

53

128.650

1.454.972

251.051

1.275.742

1.972.282
17.256.351 i

609.264
4.g45.057

16.64E196g

www.dacoromanica.ro

2.005.530

..

Arhidiecesa

Rea litAti

spre scopuri colare

N-rul

Valoarea

Ep. Aradului

N-rul

Ep. Caransebep1uf

Ep. OrAzii mart

N-rul

Valoarea

Valoarea

N-rul

Valoarea

Edificii colare cu locuintA pentru invAtAtor.

593

2.824.829

300

1.373.67

211

Edificii fArA focuirriA de


invatAtor. . . .

152

1.142.462

43

204.58

21

214

1.265.864

24

84.200

10

17.200

6.080

592.957
i

Locuinfe InvAtAtoret1.

Localuri pentru alte trebuil*. . . . . .

28

35.777

32

55.494

26

253.266

14

38.078

12

3.080i

PAmnt :

a dotaiie InvAt. .
a fundatie colarA.

624 iug
.

1853

140.023 2179 jug


196.62

74

1.055.425 1251 i ug

425.17.

172.525

Fond. ci fondatiuni

963.182
5.951.377

194.57.
3.110.998

La olalt 12,222276 cor.

43.398

16.635

Mobilier i chide

(Cu totul, averi bisericecti

419.910

404 itig

222.693

343 '

212.870

64.481
1

1.127.839

co1are : 73.794.310 cor.)

www.dacoromanica.ro

118.549

99.906
2.032.062

- 52 17. Fondurile 1 fundatiunile biserice0i.


Consistoriile pentru acoperirea multelor i diferitelor lor trebuinte au urmatoarele fonduri i fundatiuni :

I. In arhidieceza.
1. 1Fondul general administrativ, din care se plUtesc salarele functionarilor consistoriali si ale protopopilor ; In acesta
infra i subventia dela Stat.
2. Fondul general administrativ, din care se dau diferite
ajutoare.

3. Fondul seminarial, pentru susrmerea seminarului.


4. Fondul catedralei, pentru intretinerea catedralei din
Sibliu.

5. Fondul tipografiei arhidiecezane, din care se dau ajutoare


preoteselor Oduve, fondului de pensii etc.
6. Fondul bisericilor, pentru ajutorarea bisericilor grace.
7. Fondul colar eparhial, pentru ajutorarea coalelor (in acesta intrA i subventia de 31.000 cor. dela Universitatea
gseascA").
8. Fondul de pensii.
9. Fundatiunea Vasile Moga", din care se dau burse pentru universitari i se pltete fiscalul consistorial.
10. Fond. Francisc fosif", din care se dau burse (de cute
100 cor. pe an, teologilor i pedagogilor).

11. F. agunal, pentru ajutorarea bisericilor i


12. F. Pantazi", din care se va dota preorimea, fncepAnd
cu anul 1955.
13. Fond. Andronic", din care se dau burse ucenicilor industriali, calfelor 1 meterilor incepUtori.

14. Fondul cultural", pentru ajutorarea


16torilor.

www.dacoromanica.ro

co1ibor

i a 1nvA-

- 63

15. Fondul de asigurare, din care se dau 1 ajutoare la zf-diri de biserici noui 1 despgubiri celor arse.
16-20. F. .\* iron Romanul", fond. Cologea, fond. Peio-

Mall, fond. Vlad si fond. A Mihaiu, pentru stipendii teologi..


-for, 1iceitiIor i universitarilor.

Toate aceste fonduri laolalt dau, la 31 Dec. 1913, suma


de 6.699.416 (cu o crestere de 124.923 cor. fat,A de anul trecut).

AfarA de acestea la consistoriul din Sibiu mai sunt depozite de ale diferitelor comune bisericesti, etc., in suma de
1.157.805 cor.
Dieceza Araclului.
Cor.

80.261,48
1. Fondul general diecezan
10.469,89
2. Fondul instruct al episcopiei
306.272,10
8. F. Seminarial
4. F. diecezan p. protuovarea culturii religioase 94.665,49
1.382,18
5. F. pentru biblioteca preparandial . . . .
34.842,02
6. E. sinodal-congresual
7. F. de asigurare contra focului
222.826,27
8. F. diecezan pentru infiintarea unui gimnaziu
roman in Arad . . .
31.057,26
. .
. .
. .
9. F. de pensiune al functionar. i profesorilor 161.182,58
930.473,93
10. F. bisericesc-clerical
105.318,66
11. F. scolar
12. F. pt. -ajutorarea preotimei diecezane . . . 1.669.262,
1 274.453,18
13. Depozite de cassd

14. F. pentru despktirea ierarhid a comunelor


mixte (cu sarbii) . . . . . . . . .
15. F. p. scoala din Timisoara-Fabric . . . .
16. F. I Metianu" p. ajutorarea biser. sArace .
11. F. cultural
18. F. librAriei diecezane
19. P. coalei civile

2.941,33
8.080,23
160.803,04
47.711,52
208.112,27
264.678,41

20-34. Dif. fonduri de stipendil in sumA de

693.988,
6.308.587,84

www.dacoromanica.ro

- -54 Dieceza Otzii marl.


4 Diferite fonduri 'in sumd de

22.447,25,

Dieceza Caransebqului.
Cor.

1. Fondul preolesc pentru ajutorarea vAduvelor i orfanilor


594.256,82
105.060,01
2. Fondul general administrativ
3. F-dul instruct episcopesc
77.491,10
4. F. scolar eparhial
15.312,535. F. p. acoperirea sidoxiei episcopesti .
973,75
conventiei

202.665,30
8 725,86
7. F. p. cheltuel. deputat,ilor 0nod. si congres.
8. F. de pensiuni
238.025,77
9. Fondul internatului . . . .
38.016,33
10. F. bisericesc-cultural
47.135,53
11. Tipogralia si librAria diecezan . .
68.425,07
12. Fond ephrhial special
231.890,46
13. Diferite fundaliuni mai mici
1.579.103,28
6.

)7

11

Laolalt .

. 2.870.403,17

Toate fondurile i depozitele eparhiilor la olalt4 14.793.980.

Mitropolia administreazd si ea unele fonduri i fundatiuni,_

si anume (la sfrsitul -anului . 1913) :


Cor.

Fundallunea Gozsdu (pentru stipendii) . . 7.338.598.40


Trandafil
. .
F-dul celor.2 eparhii (Timisoara si Oradea)
988.258,31
Fondul general mitropolitan. .
161.057,24
F-dul congresual
17.418,90

www.dacoromanica.ro

55 Eparhiile mai au afarl de fonduri i unele realitAti. Asa cea


din Sibiiu are mai multe case date cu chirie, apoi un Hotel, (01 acesta dat cu chirie) i, in stdrsit, niste mosii, date si ele
In arend. Toate aceste realitati, cari aduc venituri frumoase
pentra diferitele trebuinte culturale ale bisericii, s'au castigat
prin bunele economii ce s'au Mut la Consistoril. i eparhia
Aradului, si a Caransebesului, au unele realitti.

17. Salarele functionarilor bisericesti.


In arhiedeceza Transilvaniei :
Cor.

24 000

Arhiepiscopul

Vicarul arhiepiscopesc

Assesorli consistoriali (5) ate

6 000
.

4.000

Inspect. scolar i secret., consistor. cAte

3.600

Directorul seminaril

4 600

Profesorii definitivi

3 600

provizori

2 400-

Protopopii : 1.500 cor. pe an, plus veniturile dela parohie


de cl. I.
Catehetii, In posturile sistemizate : 2.400 cor. In care surna
se cuprind remuneratiile ce le capAt dela stat.
Gradatille: 10 0/0 dup salar, din 5 In 5 ani.
Indemnizarea de locainfa (,,relutul de cuartir") e de 30 0/0
dup salarul fundamental.

www.dacoromanica.ro

56
Dieceza Aradutui:
Episcopul
Asesorul ordinar.
Secretarul consistorial
Directorul seminarial salar 1600, 'bani

de loc. 400 ; remuneratie de director


400, cvincvenale 600, cu totul . . .
Profesorii : salar 2.400, bani de loc. 400
Vicarul dela Oradea mare

12 000

3.000 car.
3.000

3.000
2.800
10.000

Dieceza Caransebeplui :
Episcopul

Acesor ordinar, salar 2.400, plus allele

Directorul seminarial
Profesorii, salar fundam. 1 locuint

12.000
4.000
4.200

2.600

www.dacoromanica.ro

11. Biserica greco-catollici romAni


(unitii)
INTRODUCERE
Biserica gr. cat. romnd dateazd din anul 1700, cand o
parte a Romnilor din Transilvania, in frunte cu mitropolitul
Atanasie Anghel, fortati de imprejurdri poliiice, au primit invdttura romano-catolicd, rtnnnd insd i mai departe cu ritul
oriental. Indat dupd Unirea cu Roma mitropolitul Atanasie a
fost red us la rangul de. episcop i supus jurisdictiei primatului
romano-catolic de Strigoniu. Totodat a fosemutat din Albalulia (Blgrad), unde Ii avea reedinta i un episcop romano-catolic,
la Fdgras, de unde urmaii lui au fost
apoi mutati la Blaj. La 1776 se mai Infiinteazd o episcopie
gr. cat., la Oradea mare, iar la 1853, alte cloud, la Gherla 1
la Lugoj. In acest an episcopia de Blaj e ridicatd la rangul
de mitropolie i intreaga bisericd gr. cat. e scoas de sub
jurisdictia primatului de Strigoniu, cdptnd un fel de autonomie a sa, destul de relativ, de altrel 9.
1) Cu privire la autonomia bisericii gr. cat. iatd cum s'a exprimat ministrul-presedinte ungar, contele St. Tisza, in sedinta dela
24 Februarie 1914, cand a raportat despre esuarea tratativelor de
pace cu Romanii : Chestia autonomiei provinciei bisericesti gr. cat. de
Alba-Iulia si Fagdras, va fi rezolvit deodatd cu autonornia romanocatolicilor, dar guvernul nu are exceptie, ca la rezolvire raporturiie
speciale ale numitei provincii bisericesti sa. fie luate in considerare in mod

corespunzAtor. Despre aceea, deci ea autonomia for sd fie separat organizatd, dupd modesta mea parerea nu poate fi vorba."

www.dacoromanica.ro

58
In ce priveste doctrina biserica gr. cat. s'a unit la 1700 ct
biserica rom. cat. in patru puncte, i anume :
1) Recunoasterea Papei dela Roma de cap vdzut al BisericeL

2) Purcederea Duhului Sfnt si dela Fiul,


3) Purgatorul,
4)Impartdsania cu paine nedosp itd.
la Blaj, al treilea conciliu pro. La 1900, cnd s'a tinut
vincial In amintirea celor 200 de ani dela St Unire", reprezentancii bisericii gr. cat. s'au pronuntat astfel In ce priveste
doctrina : Declardm c credem i meirtwisim toate qi una
cafe una, caste le crede, le mOrturiseVe qi le thvatil Una, Stinta,_

Catolicd gi Apostolicd Bisericd a Roulet". Asa dard nu numai In patru puncte e identicd astdzi biserica gr. cat. cu cea
rom. cat., ci In thate. I cu toate acestea, In cdrtile rituale gr.
cat. ,,Crezul" e frd Filioque, In forma orientald. Iar cuminecdtura se face si ea cu paine dospitd, ca la gr. or., iar nu cu
azimd, ca la rom. cat. Deci in cloud puncte esentiale de fapt
doctrina gr. cat. nu e identicd cu cea rom. cat., ci cu cea gr. or.
-Tot asa de echivocd e chestia Bibliei in biserica greco-catolied. S. Congregatie a Bisericii catolice a fixat anume la anul
1835 cd versiunile Bibliei in limbile materne nu trebue permise, afard de acelea ce vor fi fost aprobate de Scaunul Apostolic, sau se vor fi eclat _cu adnotatiuni luate din Sfintli P1.7
rinti ai Bisericii sau dela brbati eruditi i catolici". Conciliul

provincial al III, tinut la 1900 in Blaj a enuntat pe baza decretului papal, c nici pentru gr.-cat. nu se va putea tipdri o
Biblie romaneascd, cleat cu adnotatiuni luate din ss. pdrinti
ai bisericii sau dela bdrbati eruditi V catolici". La o astfel de
Biblie lucreazd de mai -multi ani propozitul capitular din Blaj,
Dr. Victor Szmigelski, pe urma cdruia va i apdrea, In cud
o Biblie catolicA pentru Romani.

www.dacoromanica.ro

- 59 In ce privete ritul bisericei greco-catolice-romane,. care


avea sa fie cel oriental
s'au introdus o multime de
lucruri romano-catolice, straine i de caracterul rsaritean
al bisericii 0 de spiritul poporului romanesc. fika s'a Intro
dus d. e. Devotiunea Rozariului". La 1883 Papa a ordonat ca
Intreaga biserica catolica s dedice in viitor luna Octomvrie de-

votiunei Rozarului, in anlintirea ajutorului dat de Prea curata


Vergura Maria cre0inilor intr'o luptd contra dumanilor lor, in
sec. XII. Ordinariatul dela Blaj considerand cd rugaciunea Rozarului nu e cunoscuta In biserica rdsriteand, a dat ordin ca in locul

ei sa se citeasca in luna Octomvrie intreagd Paraclisul Maicei


Domnului, in forma de rugciune. Ordinariatul de Lugoj insa
mu numai cd indeamna pe toti cretinii, ca fietecare ori in public,

eri in privat in casa sa si in familia sa s zica rugAciunea Rozarslui, ci intreaga lund lui Octamvrie a anului 1883 voiete sa fie
dedicata i sfintftd ImpAratesei Mamei, cu rugAciunea Rozariului" (Vezi : I Gent : Administratia bisericeascA", pag. 610). Circulara Ordinariatului incheie : De oarece ins in tinutul .parohiilor Diecezei Lugojului poporul credincios nu s'a indatinat a
face rugaciuni dupa forma Rozariului, Ordinariatul prescrie sa
se reciteze : Paraclisul, cu aceea ca acei credincio0 cari vor

zice rugkiunea aceasta cu evlavie odata in biserica, ori la


eaz de impiedicare i in casa lor, i se vor ruga dupa cugetul Sfintiei Sale a Pontificelui, dobandesc indulgenta de 7
ani si de atatea cvadragene. lar celor ce vor zice rugaciunea
aceasta de 10 ori, ii vor marturisi pacatele in parerea de
f4t1 0 se vor cumineca, li se concede indulgenta plenara"
(Nr. 1427/1883).
In dieceza Orzii mari devotiunea Rozarului mai cu seama
in pArtile Satmarului, a inceput a se raspandi din ce in ce

www.dacoromanica.ro

- 60 mai mull, vi In lipsa textului autentic romanesc, Incepau in


unele locuri a-1 recita Rozarul In limba maghlard. Ca nu cumva
chiar i aceastd deosebire privatd, altcum de tot Idudabill i folositoare
zice par. I. Gent, protopopul gr. cat. dela Oradea
maie sd fie un mijloc spre aceea, ca credincio0i cu incetul
uite limba lor liturgicd, limba materna, limba romana, Ordi-

nariatul a procurat textul autentic roman al acestei devoliuni


V a incuviintat aceastA devormne, ca devotiune privatd".
Un alt caz care ne dovedeVe abaterea dela ritul rdsdritean, e urmatorul : Catolicismul apusean stramtorat simte nevoia de a se

ruga lui Dumnezeu ca sa-si coboare pacea asupra bisericii


catolice.

Papa Leon al XIII-lea prin enciclica sa dela 15 August 1881


impune deci tuturor ca pentru a dobandi dela D-zeu pace BisericH sale i sfar0t la atatea rele i persecutiuni de cari este
ea atacatd, sa esciteze pietatea creVinilor i sd invoace in deeursul lunei Octomvrie patroniciul puternic al Preacuratei vergine Maria i a Sfantului losif, patronul Bisericii catolice. Celor
cari vor recita cu pietate aceastd rugdciune catre Sf. losif, Papa
li-a conces pentru fiecare data indulgentd de 7 ani si tot
atatea cvadragene". In legaturd cu aceastd enciclica papala, epp.

dela Oradea, Mihail Pavel, a dispus ca de aci incolo in fie-.


care an, In decut'sul lunei Octomvrie, dupd liturgie, fiecare
preot dimpreund cu poporul, s reciteze rugaciunile impose
de papa, 0 comunicate fiedrui preot din dieceza Ordzii.
Din acestea e evident cd biserica gr. cat. n'a phstrat nici
.
cloctrina i nici ritul vreunuia din cele cloud biserici din care
e compusd, ci ea balanseazd atat in ce priveste doctrina,
eat Si ritul.

In ce priveste organizatia internd a bisericii, aceasta de


asemenea nu prezinta un caracter unitar l nici mac/kr un

www.dacoromanica.ro

61

amestec logic de lucruri. Unele principii fundamentale ale


acestei organizatii sunt constitutionale, ca in biserica rAsAriteanA, altele absolutistice, ca in biserica apuseanA. Autonomia" insls, e mai mult o ficpune, cAci nuntii papali si Papa
inns, la care se pot apela diferitele chestiuni, exercitA asupra
bisericii gr. cat.

influenta destul de simlitA in unele privinte.

Atfirnarea bisericii unite de cea rom. cat. e evidentA si din urmAtoarele: Clerul gr. cat. se pregAteste in parte, in seminarii rom. Catolice, la Roma, Viena, Budapesta, Oradea-mare, Ungvar etc.; epis-

copii gr. cat. tau parte la conterintele si la sinoadele romanocatolice, iar credinciosii gr. cat. din afarA de Transilvania i Ungaria, sunt supusi direct jurisdictiei romano-catolice. Astfel Rom Anil

gr. cat. emigrati in America sunt supusi episcopilor rom. cat.


de acolo, iar biserica gr. cat din Bucuresti e supus4 Monseigneurului Raymund Netzhammer, care e pomenit la toate slujbele,

cAti vreme d. e. protopopiatul calvin unguresc din Bucuresti


c supus episcopului calvin din Cluj
De altfel gr. cat. se gAndesc ca, dupa rAzboiu, sA infiinteze
cel pup un vicariat unit la Bucuresti", dupA cum scrie
-,,Cultura cregin0 din Blaj _(10 Marti e 1913).

www.dacoromanica.ro

A. Organizatia bisericii greco-cafolice


Bazele pe cari e organizara biserica gr. cat. romAnA nu surd
nici constitutionate, nici absolutistice, ci i constitutionale
absolutistic?, 1 aceasta din motivul CA ea a pastrat, dupA 1700,
-Orli din vechea organizatie constitutionala a bisericii ortodoxe,
peste cari s'au suprapus apoi influente romano-catolice absolutistice.
Aceste influente in unele dieceze sunt mai multe_i mai
puternice, in altele mai putine i mai slabe, dupA cum se va
aredea din cele urmatoare.

I. PAROHIA.
in biserica greco-cat. avem parohii propriu zise (cari
Insa nu se numesc matre) i filii".
Comunele bisericeti, ca persoane juridice, in cauze de drept

privat cari se pertracteazA inaintea judecatoriilor, nu se pot


prezinta prin reprezentantii lor (paroh, curator etc.). Dreptul
de a reprezinta o comunA bisericeascA II are numai episcopul,
care trimite ca reprezintant al sAu pe advocatul diecezan.
In punctul acesta e o deosebire eseMialA intre biserica gr.

cat. i intre cea gr. or. In aceasta din urmA fiecare comuna
bisericeasca, fiind independenta, trebue sA-i apere singurl
cirepturile el. Cat de mare e desavantajul pe partea bisericli

www.dacoromanica.ro

- 63 gr. cat. in acest punct, s'a putut vedea 1 mai ales slmti cu
prilejul organizarii episcoplei unguresti de Hajdudorog.
In fiecare parohie este o

1. Adunare parohialti.
Adunarea parohiala e aproape identica cu sinodul parohial gr.
or., cu deosebirea esentiala insa ca nu ea alege pe preot pi

pe invatator. Adunarea se tine in fiecare an, in Ianuarie. Reprezentanta ei e :

2. Curatoratul bisericesc.
Acesta iara e aproape identic cu comitetul parohial gr. or.
cu deosebirea, iaras esentiald si mai ales foarte caracte-

ristica, ca ea il alege pe invatator, dar nu si pe paroh, care


e numit .de Consistor. Curatoratul ingrijeste si de afacerile
financiare ale parohiei, avand astfel i atributille epitropiei
parohiale gr. or., pe cari, le exercit prin curator".
Presedintele curatoratului e totdeauna preotul (la gr. or. nu!).
Membrii : 7 i un notar ; in comunele cu peste 1000 suflete
9 si un notar. Membrii nu pot fi inrudip intre sine. Curatoratul
e, In arhiedieces, si scaunul scolastic", in care calitate numeste

pe un membru inspector al frecventkii scoalei", iar pe altul". inspector ar supraedificatelor scolastice". Un membru e
curator primar" i e cassier al bisericii. In dieceze scaunul
scolastic e deosebit de curatorat. In ce priveste alegerea membrilor curatoratului nu exista o norma uniform ; in unele dieceze se aleg pe trei ani, in altele se numesc pe viata. Curatoratul, unde este identic cu scaunul scolastic, II alege i pe
invaptor, sub conducerea protopopului.

www.dacoromanica.ro

- 64 II. DISTRICTUL PROTOPOPESC.


Organizarea protopopiatelor nu e uniform in toate diecesele. La Lugoj si la Oradea mare influenta rom. cat. a creat
dou feluri de protopopiate, numite decanate i arhidiaconate.
Decanul e protopop-inspector peste alte 2 3 protopopiate
vecine.

Fiecare protopopiat are un

1. For protopopesc.
Acesta e autoritatea judecAtoreasc, disciplinar i matrimo-

niald de prima instanig. Mai e apoi in fiecare protopopiat si


cAte un Senat colastic, pentru afacerile colare din protopoapoi aa numita :
piat,

2. Adunare protopopeasci
sau Congregatiune districtual.
Aceasla consfa din top preolii din protopopiat. Nu e o corporatiune cu caracter bine determinat, ci e mai mult o con-

ferintA preleascr. Ea se sfiituete despre executiunea decretelor i a statutelor sinodali, despre infiintarea de fonduri
districtuali, de bibliotece tractuali i despre pzopirea clerului

in tiinta i in virtute". Tot aici se aleg i asesorii la forul


protopopesc i deputaiii la sinodul diecezana.

III. VICARIATUL
Afar de protopopiate mai sunt in fiecare diecezI (afarl de
Oradea mare) i aa numitele vicariate. Vicarul foraneu e un
tel de reprezentant al episcopului in pIrtile mai indepgrtate ale
diecezei, dar de fapt, n'are jurisdictie mai mare ca lin protopop,
ci e numai cel dintAi dintre protopopii unui tinut. in dieceza

www.dacoromanica.ro

65

--

Gherlei vicarii au in jurul lor consLtoril Walterne, cari insd


n'au atributii mai inalte dectit forurile 'protopopesti din celelalte dieceze.

IV. DIECEZA.
Organele diecezelor bisericii greco-catolice romAne sunt :

1. Capitlul.
Capitlul e senatul care ajutil pe episcop la conducerea diecezei, clandu-si in unele chestiuni prerea, iar in allele consensuL

CAnd un scaun episcopesc e vacant, capitlul administreazd


dieceza cu putere de jurisdictiune episcopeascd, dar cu
restricliunea de a nu introduce nici o modificare esentiald,

Pentru acel timp ii alege un vicar general capitular, in cele


spirituale, si un econotn, in cele temporale. Canonicii au drept
de vot la alegerile de episcop.
Agendele principale ale Capitlului sunt : s administreze fundatiunile i fondurile diecezei. Canonicii trebue sd fie in thate
la dispozitia episcopului s,i s lucreze din toate Puterile.la
cultivarea stiintelor, inflorirea bisericii i la sporirea Sfintei
Uniri".

Veneeltul Capitlu" e o institutie rom. cat introdusA in biserica gr. cat. prin pia liberalitate" a episcopului 1. Bob dela
Blaj, la 1807. Pand la acel an episcopul se ajuta la conducerea afacerilor diecezei cu cdlugdrii ordului bazilitan din Blaj.

Bob a infiintat capitlul cu 7 staluri" de canonici, top celibi,


pentru sustinerea cdrora a lsat o fundatiune anume. La 1854
Imparatul Francisc losif a infiintat Inca trei staluri de canonici,
cari pot fi i casdtoriti. Capitlul din Blaj const din 10 cano5

www.dacoromanica.ro

- 66 nici, care fiecare are atributii deosebite i numire deosebiM El se


numesc, unul : canonic arhipresbiter sau prepozit, ceilalti : ca-

nonic lector, canonic penitenpar, canonic cantor, canonic custode, canonic referendar, canonic scolastic, canonic cancelar,
canonic prebendat si canonic teolog.--:-Capitlurile din cele trei
dieceze constau din cate 6 canonici.
Canonicii platiti din fondurile bisericii sunt alqi de capitlu
si de episcop, cei platiti de Regele sunt numiti de acesta pe
baza unei candidari .de trei persoane facuta de mitropelitul.
Cand moare un canonic dintr'un stal superior, canonicii cari
urmeaza dupa el inainteazd in mod automat.
Primul canonic, arhipresbiterul, numit de obiceiu prepozit
capitular", la Blaj e si vicar general al mitropolitului, pe care
II inlocueste in orice chestiune de administratie a bisericii.

Dela sentinta vicarului, care e egal ca putere cu a episcopului, se poate face apel numai la mitropolitul (dela sentinla
vicarului foraneu se poate apela la episcop).
2. Consistorul episcopesc.
In fiecare diecei este, afara de Capitlu, si cate un Consistor episcopesc, caruia i se mai zice 1 Ordirpriat. In arhidieceza el se numesle Consistor metropolitan i consta din :
mitropolitul, cei 10 canonici, vicarul de Fagaris, top protopopii actuali i onorari ai arhidiecezei si cativa reprezentanti
cu totul, earl de
ai institutelor de invtmant din Blaj
canonici, 31 de asesori consistoriali.
Consistorul dela Gherla (Sfantul scaun consistorial"),
are pe lang cei 6 canonici, Inca 87 de asesori, cel din Lugo]
26 asesori.
Asesorii sunt numiti de catre episcop.

www.dacoromanica.ro

67 La sedintele consistorului de obiceiu nu iau parte decAt


asesorii cu locuinta In orasul de resedinta ; ceilalli participg
-foarte rar.
Agende : Afacerile bisericesti, scolare i financiare i ches-tiunile judecAtoresti i civile, criminaIe i Matrimoniale. JudecAtor ordinar In toate aceste afaceri-de fapt e episcopul (dupt

norma rom. cat.), care insA ii deprinde aceastA putere judecAtoreasca prin consistorul episcopesc, ca for ordinar Iii
aceste cauze. In realitate Consistorul e mai mult o corporaliune care-1 ajutA pe episcop ; de hotArAt el nu poate hotAri
nimic contra vointei episcopului, a cArui vointfi e singura
hotAritoare.

Ca organe speciale ale Consistoriilor functioneazA, a) Tribunalul matrimonial de a II instan(d, pentru afacerile matrimoniale, b) Exactoratul diecezan, pentru afacerile financiare
ale diecezei i c) Senatul scolastic diecezan, pentru afacerile
scolare. Aceste foruri sunt prezidate de presedinp anume, nu
de episcopul Insusi.

3. Sinodul diecezan.
Membrii sinodului diecezan sunt : toti capitularii, protopopii
si administratorii protopopesti, superioril mnAstirilor i deputaiii _bisericesti ai institutelor de InvAlAmnt i ai clerului.
Agendele : I) in caz de vacantA a scaunului episcopesc
candideazA pentru acesta trei persoane, dintre cad Regele

numeste una. AceastA persoan sinodul o recomandA spre


consacrare Conciliului provincial, 2) publicA decretele conciliului provincial 0 le executA, 3) ia mAsuri relative la ridicarea
moralithjii si a culturei (prin institutele de invAtAmAnt, etc.).

Sinoadele ar trebui sl se lie In fiecare an, in n alitate ele

www.dacoromanica.ro

- 68 se tin insa foarte rar. In arhidieceza s'au tinut OM la 1910,


numai vr'o 10 ; in dieceza Gherlei o singura data, la 1882, In
a Orazii mari de asemenea (1882) ; in a Lugojului 2, la 1882
si 1883.
Pertractarile in aceste sinoade sunt secrete. Deciziunile le
comunica mai tarziu episcopul prin circulari.

V. MITROPOLIA.
o situatie neprecizata din punct de vedere administrativ e
aceea dintre episcopi i mitropolit. Episcopii de fapt nu sunt autonomi in eparhiile lor ; ei nu pot face nirnic momentuos fr stirea si conlucrarea mitropolitului". Un consistor mitropolitan propriu zis, ca la gr. ort nu este ; mitropolitul decide singur in cauzele
venite ditLepiscopii. Exist numai conferinte" ocazionale, la Blaj,
ale mitropolitului cu episcopii. Mai exist pentru cauzele matrimoniale un Tribuntil matrimonial de a II-a instanN penfru dieceze", compus din membrii dela . Blaj.

Toate diecezele la olalt tin, pentru afacerile comune de


mai mare importantA, coizclii provinciale. Astfel de concilii
s'au linut pand acum nurnai trei i anume la 1872, 1882 si
1900. Ultimul s'a tinut cu prilejul aniversrii de 200 de ani
dela St Unire", cad Biserica greco-catolic intreaga a inoit
legatprile cu Roma. Declararn -- a enuntat Cbnciliul ca
credem i marturisim toate i una cafe una, ate le crede, le
marturiseste iIe invata Una, Santa, Cato1ic
i Apostolica
Biserica a Romei".
De sinodul provincial se I ne luarea msurilor necesarepentru inflorirea si binele bisericii, introducerea uniformittil
in administratiunea ierarhick pdzirea nevla"mat si apararea
autonomiei si integritatii Provinciei

bisericeiti. Tot astfel

www.dacoromanica.ro

- 69 consacrarea episcopilor provinciali alesi de clerul respectivei


dieceze prin Irina candidatiune.
Membrii cu vot decisiv ai sinoadelor provinciale sunt Episcopii. De obiceiu se cheama la aceste concilii i all barbati
al bisericii, atat clerici cat si laici.

VI. SCAUNLYL APOSTOLIC.


Cel din urm for judecatoresc, disciplinar si matrimonial
al bisericii gr. cat. e Scaunul apostolic. El judeca in chestiunile cele mai vitale ale visericii gr.-cat., ca si in ale bisericii romano-catolice universale. (El a judecat d. e. ,mai pe
urma In chestia crearii episcopiei gr.-cat. maghiare de Hajdudorog).

Papa ca sef al Bisericii, trebue pomenit la serviciile divine


In toate locurile unde se pomeneste episcopul sau mitropolitul

www.dacoromanica.ro

B. Sirualia ac1ua1 5 a bisericii greco-catolice


1. Parohii.
Parohii gr. cat. romne sunt :
In arhiidiecezd
Dieceza Gherlei ,
Ordzii mari

704
487

Lugojului

120
164

Pentru viata bisericii gr. cat. e foarte caracteristic numdrul


cel mare al filiilor.
cu sub 50
credincio0

Sunt anume filii :


In Arhidiecezd
Dieceza Gherlei
Ordzii mari
ft
Lugojului .
X,

cu peste 50
I

credincloqi

675
.

102
75

213
380

263
225
47
535

Laolalt filii : 1590 (gr. or. 589).


Numrul cel mare al filiilor se explicd prig faptul cd gr. cat.
cautd cu toate mijloacele sali'sporeascd credincioii In paro-

bile cu credincioi de altd confesiune qi mai ales in parohli


gr. or. In dieceza Lugojului din cele 159 comune, cite nu -

mra la 1891, nu mai putine de 84 erau Intoarse la Sf.


Unite dupd anul 1830. In cele 359 comune erau cu totul

www.dacoromanica.ro

71

92.175 gr. cat. i 336.396 gr. or., o dovadA i din laturea


aceasta, despre felul de acaparare a credincioilor gr. cat.
DacA gr. or. ar avea aceleai mijloace de luptA, ar trebui
sl aibA, In comparatie cu gr. cat. cel putiu 2.000 de filii, dar
de fapt n'au decAt 589, -i i acestea le are in partea cea
mai mare nu printre gr. cat., ci in teritoriul gr. or. ate vreme
gr. cat. cel putin jamAtate din filii le au printre gr. or.
In ce privete bicericile gr.-cat. ca cldiri, ele nu prezintA
deosebiri esentiale fall de cele gr-.or. Serviciul divitz se tine
intocmai ca i la noi, deosebirea e numai ea' la gr.-cat, se zice

in loc de liturghie -misA, in loc de DuhSpirit, in loc de


FecioarAVergurA, i in loc de Doamne miluete-neDoamne
indurA-te spre noi. Can
sunt tot cam ap, dar mai prelungi i mai trAganate. Cartile rituale sunt tipArite toate
la Blaj.

2. Preglitirea preatilor.
Preotii se pregAtesc in seminarii, cArora li se zice i Facu1tmi leologice", in cari se IntrA cu bacalaureatul. Seminarele in
eari invatA viitorii preop gr.-eat. pot fi greco-catolice sau
romano-catolice. Cei mai multi invatA in seminarii greco-cat.,
dar - aceia cari se pregAtesc pentru cariere preoteti mai inalte
de obiceiu invata in seminarii romano-catolice, la Pesta, Viena
tau Roma. Unii inva i la Timipara, Oradea-Mare sau Ungvar. Adevarat ca cultura cAtigatA in seminariile romano-catolice e mai vast din punctul de veaere al teologiei catolice,

decAt in seminariile rom.AnOi, dar din punctul de vedere


al poporului_ pe care- clericii sunt chemati a-1 conduce, e
destul de pAgubitoare. Aceasta culturA strAinA a indepArtat inteo masurA oare care, biserica gr.-cat. nu numai de traditiile

www.dacoromanica.ro

72
ei vechi, de spirilul romanesc, ci si de intereseie cele mai vitale ale neamului romanesc intreg. Inca acurn o su'd de ani se
plangea contra oamenilor imbibati cu teologie dela Roma, Petru
Maior, el insusi teolog de Roma, care insa adusese din Cetatea
eternd altceva, decat unit contimporani de-ai lui si mai ales decat cei mai multi urmasi ai lui. El zicea in I rocanonal ski : Ba
pi acum se afla, cari invland la Roma teologia socotesc ca nu-

mai acelea sunf adevdrate, care le-au auzit la *Roma si doar


ei sIngeie si I-ar varsa pentru monarhia Papei. 0, de ar ii
apdrat Dumnezeu neamul romanesc de astfel de oameni inv:tati si tcologi, cari numai cu autenlie, cu tiful i cu valfa ce
au in haine, si in locul lacast,lui su, vreau sa invinga pe
t oti ; de spun -ceva de Roma, sA tad, sa InIemneti, sa casti
gura. De ardli din Sf. Pdrinti, din soboare, si din istoria cea
veche a bisericei asupra prerilor lor, indata esti schismatic si
mai rau decat ereticii. Trebue inaintea dstora toti sd piece
eapetele, sd-i chemi rabi, dotnnule, Maria Ta i alte titluri
cari mi se potrivesc cinului cAlugAresc. Si In acestea lucrAnd
li-se pare cA atunci tin mai tare canoanele bisericesti i aduc
slujbA lui Dumnezeu!"

Raul acesta in anii din urma a Inceput sA mai scadA Intru


atAta, intrucat pentru pregAtirea preotilor din dieceza Lugojului si a OrAzii mari, cari aproape toti se pregAtiau In seminarii rom. cat., s'au deschis in ultimii doi ani seminarii romanesti, in Lugoj i in Oradea. Cellalt ran, ca cei ce se pregAtesc
pentru cariere mai inaIte, ii fac educatia In scoli strAine, a
a rAmas si mai departe.
Seminariile romAnesti sunt wale impreunate cu internate,
din care nu se poate iei decAt anevoie. Elevii sunt toti bursieri si se poart cu barba i mustAtile rase, iar ca Imbraca-

www.dacoromanica.ro

- 73 minte poarta in permanenta revereanda. Limba de propunere


e cea romaneasd, afara de seminarul cel din Gherla, unde cele
mai multe materii se predau in limba fauna.
Materiile cari se predau sunt aproape exclusiv de natura
teologicA, prin ceeace seminariile gr. cat. se deosebesc de cele
ortodoxe, cari dau i o anumita culturd profanA. Spiritul in-

tregei instructii e destul de strait, de scolastic. Se invata


multA tiin teoiogica, dar se ignoreaza foarte multe lucruri
importante pentru viala practicA, pe care au s'o traiascA i
s'o condudi preolii mai tarziu. Din acest motiv preotii gr. cat.
sunt cu orizonturi mai inguste si nu pat influenta in deajuns viala
poporului, cu multele ei necesitAti.

Dupa terminarea studillor clericii" dau examenul de or-

dinanzi, pe baza druia au dreptul de a concura Ia parohie.


Cei mai multi se casatoresc inainte de hirotohire, dar sunt
destui ci de aceia, cad se fac preoti celibi. Cei cari se casatoresc trebuie sA ia fete de preoti gr.-cat. din dieceza proprie. In caz contrar trebuie sA plAteascA anumite taxe destul
de considerabile. i anume :

Clericii din arhidiecez5, cari se casatoresc cu fete ai caror

parinti nu sunt preoli sau nu sunt preoti din arhiedeced,


plAtesc o taxA de 300 car. in favorul fondului viduo-orfanal,
far cei cari iau fete de alt confesiune
600 cor.
In dieceza Gherlei : Clericii cari iau de sop fete de mireni
sau de preoti din alte dieceze platesc 800 car. pentru fondul
viduo-orfanal.
In dieceza Lugojului : Clericii cari iau fete de mireni gr.

cat. SOO cor. ; cari iau fete de preoli gr. cat. din alte dieceze
600 cor., cei cari iau fete de altA confesiune 1000 cor. pentru fondul preotilor deficienti i viduo-orfanal.

www.dacoromanica.ro

=-- 74 In diec. Oradea-mare : cei cari iau fete de mireni gr. cat._
sau fete de preoti gr. cat. din alte dieceze 1500 cor. ; cei cad
iau fete de alte confesiuni 2000.

3. Numirea preotilor.
CAnd a parohie devine vacantA, ea se curenteazd, adecA
se publicA concurs pentru ocuparea ei. Doritorii de a o ocupa
10 trimit cererile la Consistor, care numeqte dintre concurenti pe acela, pe care-1 crede mai potrivit.
In parohie, preolii gr. cat. au ace1e4 indatoriri fai de
bisericA si fatA de scoalA, ca si preotii gr. orientali. Ceea ce
trebue remarcat ins la ei e cA ei predicA incomparabil mai mult
ca cei gr. or. si sunt mal zelosi pentru biserica lor, adesea chiar
pe contul intereselor nacionale.

Preorii din Aihiediecezd au o Reuniune de misiuni". Membrii ei lin in fiecare an exercitii spirituale" in diferite sate,
predicA poporului, adunat, fac servicii divine si spovedesc
credinciosii. E pusA sub scutuf Prea curatei Vergure Maria
refugiul pdcdtosilor".

4. Portul clerului.
Preopi poartA : reverendA, bran si grecA de culoare neagrA.

Pardesiu sau- palton peste ele. Administratorii protopopqti


poartA brAu rosu.

. Protopopii : brAu rosu si grecA cu cAptuseala rosie,

sinor (siret) pe grecA si pe pAlarie colar negru._


Vicarii foranei se poartA la fel cu canonicii.
Canonicii din dieceza Lugojului poartA anumite insignii capitulare", aprobate de insusi Regele. AfarA de aceea,

www.dacoromanica.ro

- 75 tn toate diecezele ei poarta o decoratiune atarnatA de o paned, a chrei culoare variazd dupd dieceze.
Canonicii si chiar i unii protopopi i preoti, poart
uniform curat catolicd, cu pelerind scurtd peste umeri la haina
obicinuita.

De altfel nici preotii greco-catolici nu poarta de obiceiu


haind preoteasca ; ei poart haine civile, de obicei redingota cu
vesta Incheiata liana sus peste gule'rul Intors ca la soldati. Portul

acesta se chiama civil-canonic".


Mitropolitul poart la biserica potcap. E singurul ierarh greco-

catolic, din trecut i de azi, care poarta potcap, dupd obiceiul


rdsdritean.

In cc priveVe titulatura, preotilor li se cuvine titulatura de :


protopopilor, administratorilor protopopesti, i asesorilor consistoriali : Mut Onorat, Vicarilor foranei i canonicilor : Prea onorat ; Profesorilor de Teologie : Clarissime.
De fapt, protopopilor i canonicilor li se zice : Reverendissime, iar acestora din urina mai ales : Maria Sa. Episcopilor
li se zice Ilustritate, mitropolitului Excelenta.
Onorat,

5. Salare 1i venite preoteqti.


ce privete salarele V preolii greco-catolici au, Insa
numai dela 1909 Incoace, congrua dela stat. Celelalte venituri
sunt tot cam ca la greco-orientali. (Venitele lor in naturd se numese lecticaiii").
In ce priveVe trecerea la pensii : Preotii din arhidiecezd
tree la pensie dupa 45 de ani de serviciu, cu 77.5`),10 din salariul pe care-I au atuncl.
Preotesele vaduve : 50A, dupg salariul preotului, un
orfan 25A, din cat are mania lui.
In

www.dacoromanica.ro

- 76 -La Mei- la preotesele vkluve : 200 cor ; un orfan 40 cor.


Oradea mare: vAduvele 300, 350, 400 cor. pe an, dupl
anii de serviciu ai preotului (10, 25 peste 25). Un orfan 40 cor.
Pensia preocilor 600, 700, 800, 1000 cor., dupa 10, 20, 30,

40, de ani.

6. Protopopi i districte protopope*ti.


In locul unui protopop eiposat sau pensionat episcopul de

regult name* un administrator protopopesc, pe care, &pi


un an de zile, Ordinariatul II alege prdiopop actual. Protopopii
se numesc in unele dieceze i arhidiaconi, iar administratori
viceprotopopi sau vice-arhidiaconi.
Datoriile i drepturile protopopilor sunt identice CU ale celor
greco-orientali, cu mici deosebiri neesentiale. Pentru vizitaliile
canonice ei mi cap`at diurne.
In ce privete districtele protopopeti :
In Arhidiecez :,
Dieceza Gherlei :
Lugojului :

Orkii mari :

1 protopop se vine pe 22 parohii i 21 filii.


PP

IP

to

PP

1,

0.

11

8
8

1,

8
14

11

a 19

OP

7. Episcopii qi mitropolitul.
In ce privete alegerea episcopilor nu existl uniformitate
tn toate diecezele. In unele sinoadele diecezane obipuesc a
recomanda Regelui trei persoane, din care acesta nume0e pe
cel careli convine mai mult, intealtele sinoadele n'au acerit
drept, ci dreptul acesta ii compete mitropolitului, care el recomand Regelui pe cele trei persoane.

www.dacoromanica.ro

- 77 Pentru alegerea de mitropolit candideaz4 sinodul arhiedie cezan trei persoane.


Mitropolitul e pomenit la slujbe in toate diecezele, alAtur1,

de episcop si de Papa. El are dreptul proedriei in sinoadele


ecumenice (provinciale), inaintea tuturor episcopilor precum si

a purta paliul cApAtat de pe corpul Sf. Petru; ca semnul jurisdicpunii arhiepiscopale".

Episcopli 41 zic : Din indurarea lui Dumnezeu si graji a


SfAntului Scaun apostolic al Rome!".
S.

coliIe sustinute de biserica gr. cat.

Biserica greco catolic sustine 1146 scoli cu 1120-invaptori

vi anume:
Arhidieceza . . . 469 scoli cu 472 invAlgtori,
Dieceza Gherlei . . 430
430
Orzii mari 175
145
Lugojului . 72
73
$f
Mai departe sustine : Liceul din Blaj i cel din Beius. In

acesta din urm limba de predare este, pentru cursul superior,


cea ungureascA. Apoi 2 scoli civile de fete : Blaj i Beins ; 3 preparandii (scoli normale) : Blaj, Gherla si Oradea mare (in cele
dou din urm cinci materii se predau in limba maghiar), doti
vcoale normale de fete, in Lugoj (din 1914) si in Gherla (1915)
si patru seminare, in Blaj, Gherla, Lugoj (1913) si Oradea

mare (1914). In cel din Gherla cele mai multe materii se predau in latineste.
Top profesorii dela toate colile greco-catolice sunt preop.
Exceptie formeazA abia cati-va insi.

www.dacoromanica.ro

- 78 9. Diecezele.
1. Arhidieceza de Atba-lulia

Fagetr4 (cu sediul fa

Bk.). Cuprinde comitatele : Alba inferioar (131 comune),


Brasov (5) Cluj (134), FAg6ral (46), Muras-Turda (75), Odorheiu (4), Salagiu (16), Sibiiu (33), Solnoc-DobAca (13), TArnava
mare (44), Thrnava mica (82), Treiscane (9), Turda Aries (99).

Mitropolit: Dr. Victor Mihlyi de Ama ; Vicar general : Dr.


Victor Szmigelski.

Parohii 704, filii 675, cu 398 parohi i 244 administratori


parohiali. iiserici de _piatra (la 1911) 383, de lemn 402 ; case
pirohiale de piatr 217, de lemn 339. coli de piatra 289, de
lemn 179, cantori-invaratori 201, invtatori 256.
Manastiri : 1, a ordului Sfntului Vasile cel Mare, in Blaj :
1 monah.
Exist o : Reuniune arhidiecezand de misiuni sfinte". Apoi ;

2 preop arhidiecezani aplicati in cura animarum, afar do


teritorul arhidiecezei i anume : Dr. I. Balan protopop la Bucuresti, i un preot misionar" in Statele-Unite ale Americei de Nord.
Mai are arhiedeceza : 3 teologi in Colegiul Urbanian de Propaganda Fide din Roma, 4 in Seminarul central din Budapesta,

1 in Satmar.
Arhidieceza are mai multe fonduri : I. Fonlul bazilitan, cu domeniile dela Bucerdea grdnoasa i Cenade si cu proprietati mai
mici prin alte comune,serveste la sustinerea scoalelor din Blaj ;
2. Fonda! seminarial, cu domeniile din Cut si SAncel, pentru suslinerea seminarului ; 3. Fondul bobian, pentru sustinere capitluhd
ajutorarea preopmei sarace; 4. Fonda! u!u(nu,ca domeniile din
Cenade ti Vidraseu, pentru stipendii si alte scopuri
culturale si de binefacere; fi. Fonda! Vancean, cu dorneniul dela

www.dacoromanica.ro

79
Beth len Szt. Mikls, pentru ajutorarea profesorilor si a cleruJul arhidiecezan ; 6. Fondul viduo-orfanal, I celelalte fonduri
pentru stipendii.
Are apoi 34 de fonduri pentru stipendii, in suma de 740.000
car. din care capt stipendii 164 elevi In suma de 38.000 car
Fondul Vancean pentru preotii deficienci era la 31 Decembrie 1908 de
105.729 cor.
Fondul pentru vaduvele i orfanii preotilor
din ahidieceza
415 606
Este si o librrie i o tipografie a seminarului arhidiecezan.

Tot ce se tipareste in ea trece prin cenzura i poarta aprobarea, ca la romano-catolici : Nihil obstat".
2. Dieceza Ordzii Mari, infiintat la 1776. Episcop Dr. Demetriu Radu, fost rector al seminarului romano-catolic din
Bucuresti.

Dieceza consta din 168 parohii (dintre cari 44 au fost incorporate acum trei ani la episcopia ungureasca de Hajdudorogh), cu- 132.000 suflete (la 1900.) Pentru sustinerea episcopului dieceza are marele Vomeniu dela Beins.
Se extinde peste comitatele : Bihar, Arad, Bichis, Cianad
Ciongrad, Hajdu, Heves, Sabolciu, Satmar i Slagiu.
Fondul viduo-orfanal al diecezii era, la 31 Decembrie 1905,
400.813 coroane.

Fondul pentru ajutorarra preotilor deficien

35.168

f 81.253

Episcopul, Radu a pornit la 1909-1910 o propaganda


pentru infiintarea unei asociatiuni culturale-religioase, sub numele de Reuniunea S. Uniri", in scopul promovarii inflorirei.
literaturei religioase gr. cat. romane".
3. Dieceza Gherlei. Infiintata la 1853. Patron Sf. losif

www.dacoromanica.ro

- 80 Episcop dr. Vasile Hossu. $egzatasmul dela 1882 latinesc.


Manastiri : 1) Manastirea Sf. Petru si Pavel dela Bicsad
(comitatul Satmarului), infiintata la 1700 ; 2) Manastirea dela
Nicola (1659); 3) Minastirea Strambul (1765); 4) Mdnastirea
Moiseni (Maratnur4) si 5) Mandstirea dela Vad (comit Solnoc-Dobaca). Toate aceste mdnastiri sunt insa prUite, afard
de cea dintai (4 calugari).
In dieceza Gherlei sunt 3 consistorii : 1) Gherla, cu 87 ase-

sori, 2) Nasaud cu 7 asesori, 3) Sighet cu 9 asesori.


Districte vice-arhi-diaconale (protopopiate) 45.
Parohii 486, filii 195 ; parohi 220, administratori 232,
cooperatori 11. Suflete 406.962.
dieceza Gherlei are o iipografie diecezand.

4. Dkeeza de Lugo/, infiintata la 1853. Patronul diecezei :


.Descenziunea Spiritului Slant". Episcop dr. Valeriu Traian
Frentiu.Pe teritoriul diecezei este o manstire, la Prislopul Silvasului (coniitatul Huniedoarci). Ii zice Arhimandria Sfantului
loan Teologul". Inflintata de Doamna Safira, fiica lui Moise,
Domnul Munteniei, intre 1560 1580. Mci au resiezut episcopii sufragani ai mitropolitului Albei-luliei." Au mai fost manAstiri, subordonate acesteia, la Negoiul Rechitovei, Plosca-

baia si la Vaca,. In Zarand.


Diecesa Lugojului cuprinde comitatele Alba inferioara, Arad,
Caras-Severin, Huniedoara, Timi i Torontal.
Toate parohiile gr.-catolice din districtul Lugojului (8), Buziasului (6) si Verrneplui (8), sunt Intoarse la Sf. Unire

Intre anii 1830-1872". Din cele 7 parohil al district ilui Timisoarei 3 sunt Intoarse Intre 1831-1864. Cele din districtul
Ciacovei (6), toate Intre 1845-1864. Idem cele din districtul To-

rontalului (1845-55). Idem cele 9 din disti ictul Oravitei

www.dacoromanica.ro

- 81 (1840-1991); idem cele din districtul Bogei (1837-1886):


Idem in districtul Varadiei 7 parohii (1847-1864). Districtul
Huniedoarei 7 din 11 intre 1800-1875. BAbAlna 2 din 9.
Districtul Cujir 7 din 14, HAlmagiu 5 din 6.
Numai in vicariatul Hategului sa'u infiintat toate parohiile
(26) la 1700, in anul cnd s'a peeetluit Unirea eh Roma.
In districtul Jiului 2 din 16 sunt dela 1700, iar in districtul
Ulpiei Traiane 2 din 14.

www.dacoromanica.ro

III. Coe !Cane biserki din Ungaria.


INTRODUCERE
Ungaria nu e numai din punct de vedere national, ci si din
punct' de vedere confesional, cel mai pistrit petec de pdmnt
din Europa. Acolo gdsim urmtoarele confesiuni recepte" :
1. Biserica romano-catolicd, care cuprinde in sine si biserica
armeano-catolica.
2. Biserica greco-catolicd ; i anume greco-catolicd romnd,
greco-catolicd ruteand i greco-catolica maghiard.
3. Biserica greco-orienta1 ; i anume : greco-orientald TO-

mad i greco-orietald sarbeascd.


4. Biserica evangelica-luterand.
5.
evangelicd-reformatd, sau calvind.
11

6.
7.

11

unitard.
izraelitd.

Afard de aceste seapte confesiuni recepte, mai avem i o


confesiune recunoscuta de lege", i anume coqesiunea baptistd.
In ce priveste raportul numeric al credinciosilor diferitelor
confesiuni, el se prezintd astfel, dupa statistica ungureascd :
Ungaria dupd nationtilitati.

Unguri (+ Ovrei)
Germani (Sasi i Svabi
Slovaci

8.651.520
1.999.960

2002.165

www.dacoromanica.ro

- 83 Romani

Ruteni
Sarbi

Alii

2.798.559
424.774
437.737
333.007

Ungaria dupa confesiuni.


Romano-catolici (inclusiv armeano-catolici) 8.198.497
Greco-catolici (romani, ruteni i unguri). . 1.841.272
Evangelici-reformati
2.427.232
Evangelici-luterani
1.258.860
2.190.195
Greco-orientali (romani i sarbi) . . .
Unitari
Izraeliti

68.551

831.162
13.486

Alti i

Pe noi ne intereseazA aici in special viata, organizatia si


rAspandirea diferitelor confesiuni in teritorul locuit de Romani.
.

In acest teritoriu nici una din confesiuni n'are majoritatea


absolutA, de credinciosi. Cea mai numeroasA abia se ridid
peste 30 la sutA. Dad Romanii ar fi de o singurA confesiune,
ei ar forma o majoritate de peste 60 la sutA, ceeace, bine inteles si din punct de vedere national ar avea pentru noi o
insemnAtate deosebith.

In ce priveste raportul numeric al credinciosilor diferitelor


confesiuni din teritoriul romnesc, acesta se prezintA in urmAtorul chip :

www.dacoromanica.ro

- 84 Confesiunile in terloriul romnesc.

-,-.-..

rom. cat gr. cat. gr. or. evang. ev. ref. unitari izrael.
Transilvania .

Comitatele : Bihor,
Mararnurgs, Satmar i Salagiu .

Corn. Arad. CarasSeverin, 1 imis si

Torontal

LaolaltA

331.199

691.89

748.92 222.34

156.0

551.64.

215.677

64.70 69.49

4.45 403.83 :.

53.065

278 120.4

335 30.955
49.479 1.042.322 56.51 53.54'
688.661
1.175.80 1.293.021 2.006.927 283.313 82..19 65.107
,479

Confesiunile tz teritoral rointinesc (in pro,:ent).


ii

r. cat gr.cat. gr. or. evang. ev. ref. unitari izrael.

COMITATUL

Alba, inferioarA .

Bistrita NksAud
Brasov

Ciuc .
FagAras

.
.

5.3

4.1

11 2
81.2

27
33 3

Treiscaune .
Huniedoara .
TArRava mica, . . .
Cojocna . .
MurAs-Turda . . .

TArnava mare
Sibiiu . .. ,

.
.
.

.
.

.
.

Solnoc-DobAca .

Turda-Aries

Odorhe1u . .
Bihor
MararnurAg.
SAtmar .

Salagiu
Arad

Caras-Severin .
Tirni

Torontal
LaolaltA . . .

3.4

10.0

19.2
44.0
0.2
2.9
0,3

2.8
5.7

16,6
25.7
1.8

64.9
18.0

18.1

67.3

35.7

17.3

51.8

17.4

11 5

24.2

35
5.3
3.9
34
35 4
78
76

11.2

15 7
34.7

1.1
17-5

1.1

0.8

0.1

2.4

0.5

1.9
12.8
14.7

61.9
73.5
39.5
3.0 52.4
47 0
0.6 45.7
16 'I% 28.5 u , 32.6
19.1

1.2
9.4
71..s

44.4
58.2

4.2

0.2
2.4
0.3

4.1

0.1

6.2
22.5

----

34.0

0.3

-.0.8
2.9
31.6

1..3

27.0

2.5

57

0.5

1.8
1.6
1.9

0.1

3.7
0.2
4.5
0.7
4.2
2.0
0.2

18.3

26,1

0.8

.42.2
3.8

57.4
5.6
32.7
3.5
38.3
0.0
0.6
3.8

8.4

: .7
3.5
7.2 I , 14.3 I

202.
i

www.dacoromanica.ro

;
1

20.3
39.3
5.3

62.1
41.3

O.

0.1

3.0
3.2
42.6

64
24 3

11

41.1

12.9
35.5
0.1

82
5.2
4.3

16.9
.

37.8
55.5

1.8

5.4
1.4

L2

0.9
0.7
1.3
1.5

2.5
1.9

03

(1.7

5.0,
1.5
1.0

3.2
1&1

64
43
1.2

1.0

0.7
1.0

2.7 la

1. BISERICA ROMANO-CATOL1CA
Religia romano-catolicA in Ungaria e religia de Stat, chreia
Ii aparcme i Dinastia.
Biserica romano-catolicA constA din 18 dieceze, cari apartin
la 4 arhiepiscopii, in frunte cu .primatul dela Strigoniu.
Romano-catolicit din teritoriul romnesc in partea cea
'mai mare Unguri, apoi irn numAr oarecare de Nemti l vabi
apartin la patru dieceze : Scitmal, Oradea mare, Timiqoara ft

Alba-Inlia Prima se line de arhiepiscopia de Eger, ultimele


de cda din Kalocsa. Organizarea bisericeascA a diecezelor e
identicA cu organizarea diecezelor din biserica catolicA universalA, stabilitA de conciliul tridentin (1545-1563). Bazele acesfel organizatii sunt monarhice : Papa, capul vAzut al Bisericii,
detine in persoana sa 1ntreaga putere -a Bisericii(potestas ordinis
41 potestas jurisdictionis). Puterea aceasta o au, pentru diecezele
lor, episcopii, cari dispun de intreaga diecezh dupA cum aflA

de bine, nefiind datori cu rAspundere, deck Papei i lui


Dumnezeu. Preotimea i credincioii mireni n'au nici un fel
de drept in bisericA : ins4i averea materialA a acesteia se
considerA de a episcopului. Dad totui protopopii i preotii
-par a avea o anumitA putere, aceasta n'o exercia in nunrele
for, ci in al episcopului.
In intreaga bisericA catolicA universalA domnqte aceasel
conceptie. Exceptie formeazA singurA dieceza din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

- 86 Anumite note de deosebire, insA de altd ordine, fat de bi


serica universal, prezintA biserica din Ungaria prin faptul ca
ea are ca patron al ei pe Regele Ungariei. Pe baza dreptului
ski de Ina lt patronaj (jus supremi patronatus"), Regele poate
infiinta episcopii nou i poate desfiinta sau impsarti episcopii
existente. i pe episcopi ii numeste Regele.
MAsurile luate de Vatican cu privire la chestiunile dogmatice,

cultuale si administrative ale bisericii universale, pentru Ungaria n'au valoare deck dac le aprob i Regele, respectiv
guvernul acestuia. Dreptul acesta, numit jus placeti reji",
dateaza din sec. 15 ; el a fost innoit la 1870 din prilejul publicArii dogmei despre conceptia immaculata a Fecioarei Maria.

Ministrul de culte de pe atunci, contele Iosif Etvos, a mijlocit cu acel prilej s se publice edictul regal din 9 August
1870, prin care s'a stabilit c hotrdrile i constitutiile Papei
sau ale sinodului roman, inclusiv cele de ordin dogmdtic (bale,
breve, enciclice, scrisori etc.), nu pot fi promulgate nici raspAndite in Ungaria, inainte de a fi aprobate de Regele.

A. Biserica rom. cat. din afarA de Transilvania.


Dieceza Stitmarului are un capitlu cu 6 canonici ordinari
si 6 onorari, o rnsanstire titular, 2 prepoziti titulari, 5 arhidiaconate, 12 vice-arhidiaconate, 95 parohi cu 1080 de filii, dintre care 594 cu mai ptitin de 50_suflete.

Dieceza Ordziei mart are un capitlu cu 16 canonici ordinari si 6 onorari, cu 3 prepoziti ordinari si 13 onorari.
Const din 4 arhidiaconate si 12 vice-arhidiaconate, 76 parohii

cu 1012 EH, dintre care 8.14 cu sub 50 suilete. Mnstiri titulare 16.
Dieceza Timifoarei are un capitlu cu 8 canonici ordinari

www.dacoromanica.ro

87
si 6 onorari, si cu 3 prepoziti onorari. Const din 6 arhidiaconate cu 28 de vice-arhidiaconate, si 246 parohii cu 975 de filii,
dintre care 518 cu sub 50 de suflete. Are si 8 mAnAstiri titulare.

Diecezele acestea sustin mai multe scoli primare confesionale, al cAror numAr In teritorul romAnesc e insA greu de
precizat din lipsa de date. Mai sustin apoi : Scoli civile de
fete : in Simleu (Franciscanii), Lipova, Lugoj, Oravita i Tirnisoara (3) (Notre Dame), Sighet, Sattuar (surorile de caritate),
Oradea mare 3 : Ursulinele, Ord. Sf-tului Vicentiu si Ord,
Irnmaculatei, cu totul 12.
coli superioare de. fete : Timisoara (Notre Dame).
Licee regesti-catolice : Arad, &Amu ; licee rom. cat. sub
conducerea Statului : Sighet (fratii mizericordiosi), Timisoara
id. Oradea mare, premontrensi. Gimnazii rom. cat. sub conducerca statului : Simleu (episcopesc).
-Preparandii (scoli normale de MeV) : Oradea mare si Srmar.
Preparandii pentru scoale civile de fete : Timioara, Salami%
Preparadii de fete : Oradea mare, SAtmar i Timisoara.
.

B. Biserica roin. cat. din Transilvania.


Dela norma generalA a organizArii bisericii catolice se abate
in intreaga lume numai biserica romano-catolicl din Transitvania, care e organizsta pe baze cu toiul deosebite, apronplate de ale ale lThericii ortodoxe.
Ejaiscopul diecezei rot. cat. din Transilvania nu intruneste
in persoana sa decAt numai o parte a puterii bisericii. El are
numai potestas ordin is, si-i apartin numai chestiunile dogmatice, morale, liturgice i ierarhice. Cele de ordin adminlstrativ
le conduce cu ajutorul clerului si al poporului. In acest scop
Biserica e constituitA, tried din vrernari foar:e vehi, ca ;,stat

www.dacoromanica.ro

- 88 catolie araeleana, al drul organism cone& din : 1) diecezit,

2) protopopiate si 3) parohii.
I. Statul catolic" are ca organe ale sale : a) Congresul
statului,

Senatul directorial.

a) Congresul statului, organizat din nou pe baza Statutulul


organic" din 1873 No. 1008, constl din membrii clerici (1/3)
,st mireni (2 3), parte alesi, parte naturali, in urma slujbei lor.
Presedinti stint doi : episcopul 1 un laic. In caz de impiedecare a episcopului presedintele laic conduce si singur lucilrile congresului. HotArarile se aduc prin votare. Majoritatea
decide i hotkArile ei sunt obligatoare si pentru episcop. Tine
edinte auuale. edintele sunt pubilce. HotAttrile n'au nevoie
EA fie aprobate de altcineva ; in baza autonomiel bisericii ele
intrA in valoare de drept Indat dui:4 votare. Congresul se
compune din : episcopc, ca presedinte, din cei 10 canonici, cei
16 protoppi, un delegat al seminarulul din Alba-lulia, din
staretul ordinului cAlugresc, din cdte an delegat al fiecruI
gimnaziu i al fiecarei coli .normale dirt ate 2 delegati al
fieckui liceu, din 4 delegati al invtMorilor primari, directorii
orfelinatelor, presedintii 1 juzii catolici ai tablei regesti, pref ectli, subprefectii i primarii catolici ai oraselor libere regeti

i ai celor cu magistrat, din 42 de delegati mireni, 3 delegati ai erariului, pyecum i din diferiti mecenati mari, cari ajud

in mod statornic biserica. Congresul statului are i dreptul,


neobisnuit in intreaga bisericd catolick de a alege pe episcop. Acest drept nu s'a mai practicat, ce e drept, dela 1837 incoace, dar .dreptul,' ca atare, statul ii are si acum.

b) Smitul directorial consta din 8 membri preoti si 16


mireni. Membrii sunt alesi de congresul statului. Presedinte e
episcopul dimpreuna cii presedintele mirean. edintele se tin

www.dacoromanica.ro

- 80

tn fiecare lung. Ele nu sunt publice. Are trei Comisiuni permanente : juridicg, eeonomicg si financing. Jurisdictiunea lui
nu const nnmai in executarea hotgrartlor congresului, ci el
poate sa lucreze si din initiativa proprie.
II. Protopopiatul formeaza legatura dintre parohiile autouome i dintre episcop. Adungrile lui constau din membril
clerici ci laici. Ele aleg pe delegacii pentru congres.
III. Parohtile sunt autonome. Organele lor sunt : adunrIle
generale parohiale", in care fiecare cap de familie are drept
de vot in chestille bisericesti i colare. Senatul bisericesc
-scolar consta din 6-12, mentor], alesi de adunare pe ate 3
ani, si din urmgtorii membrii naturali : preotul (presedinte), Invatatorul, procuratorul i .vicecuratorul. Comunele care aunt

in stare sa plateasca singure pe preot, au dreptul de a-1


alege ele.
Daca observgm bine, vedem ca organizatia bisericii romano-catolice din Transilvania e, in fond, identica cu organizatia
bisericii romanesti. Eu cred ca aceasta se explica prin faptul ca
Ungurii din Transilvania au imprumutat credinta cresting

dela Romani, cu care au venit mai intai in contact statornics


si au imprumutat-o in formele pe care le-aveau aceAasin ace!
mp. Incetul cu incetul biserica rom.-cat. s'a desvoltat conform imprejurarilor de viald speciale ale Ungurilor din -Transilvania, dar pe bazele vechi, primitive. -Mai tarziu, cand poporul unguresc a ajuns in contact cu Apusul, trebuind, din
motive politice, s intre in legatura cu Papa dela Roma, el
si-a schimbat credinta, dar si-a pgstrat formele vechi, imprumutate dela biserica romaneascg.
Organizarea aceasta a bisericii ardelene, Jezuitii au incercat
in mai multe randuri sg o schimbe. Au reusit chiar sa obtie

www.dacoromanica.ro

90 prin nuntii papali, instituirea unei commiss:o catholica", care


incetul cu incetul a redus toate drepturile autonome ale bisericii, dar la 1867 imparatul Francisc losif a cassat comisiunea
catolica, restituind drepturile bisericii si dnd acesteia 'un Statut organic".

Biserica din Ardeal ii are rest dinta in Alba lulia. Episcop


e contele Majlath. Are un capitlu cu 10 canonici" ordinari
4 onorari. In cuprinsul diecezei stint seapte ordine calugaresti,
dintre care unele sustin diferite scoli.
Dieceza consta din 16 protopiate, cu 246 parohii si 2113
dintre care numai 222 au peste 50 de credinciosi, celelalte 1891 au sub 50. Protopopiatele sunt organizate la lel,
nu ca in celelalte dieceze rom. cat., unde ele sunt de cloud
feluri : decanate si vice-arhidiaconate.
In dieceza ardelean sunt 186 scoli primare rom. cat.
..5coll civile de fete sustinute de singuraticele orduri calugaresti, (nu de statul catolic) : (1) Ordul franciscanilor : Brasov
Petroseni. (2) Ordul Notre-Dame : Dej, Cluj, Muras-Osorhei,
Sinmiclausul-mare. (3) Ordul surorilor de caritate : Gyergydszentmiklds, Alba Iulia (2) 4) Ordul Ursulinelor : Sibiiu, (I). Cu
totul 9.
Licee sustinute de statul catolic : 7 : Brasov, Csikszeredai
Alba-Iulia, Chezdiosorheiu, Cluj, Muras-0orheiu, Odorheiu (cu
114 profesori si 2.105 elevi). Cheltuieli 775.250 cor. (Fond
sco1ar 3 mil. 892.613 cor.).
Alte scoli : un gimnaziu de fete in Cluj, sustinut de comuna bisericeasca, dar sub conducerea statului, i o prepa-

randie de fete in Sibiu.


Biserica rom. cat. a servit ca mijloc de maghiarizare a um&

www.dacoromanica.ro

- 91 considerabil numar de Nemti. In bisericile dela orase mai ales


pn acum 20 30 de ani, se predica in majoritate nemteste ;

azi se predica aproape numai ungureste. Jnainte de aceasta


Cu doi ani Nemtii romano-catolici din Sibiu (vre-o 500 de insi),

simpd cum li se sapd de sapa de sub picioare terenul national, au iesit din biserica catolica si au trecut la luterani

C. Biserica armeano-catolia.
Armenii au fost, pand la 1691, ortodoxi. La acest an au
trecut la Unirea cu Roma_ adoptnd, insa nu numai intreaga
doctrina, ci i ritul romano-catolic, cu deosebirea limbei liturgice, care a ramas cea armeneascA. Dupa incheierea Unirii Ar-

menii au continuat a-si avea catava vreme

tot episcopi,

proprii, dup un timp oarecare insa- ei au fost supusi direct


episcopatului romano-catolic. Armenii reclamd de atunci incoace

neintrerupt restaurarea episcopatului lor, dar fAra rezultat. Caracteristic e cd pe preotii armenii cu toate acestea nu-i Sfinlesc episcopii rom.-cat. din Ungaria, ci episcopul arm ean din Viena

sau din Lemberg. Cei mai multi armeni s'au maghiarizat. Ei se


gasesc organizati bisericeste in cinci localitAti din Ungaria.: Gherla,
lbasfalau (Elisabetopole), Giurgeu- Sfinmiclaus, Ciuc-Sepviz ei

Neoplanta. Ca numar nu pot fi nici 5.000.


Biserica armeano-catolica i are si ea autonomia" (!) ei, dela
1868 ( 16, art de lege XLIII).
Sustine : 3 scoli primare, cu 11 invatatori, cercetate -de 542
elevi, 1 scoalA de repetitie generala cu 40 de elevi. In statistica ministerului de culte (1912) elevii armeni sunt trecuti ca
copii cu limba materna magiara. Subventie dela stat au pentru scoli 3245 cor.

www.dacoromanica.ro

- 92 2. BISERICA GRECO-CATOLICA.
Biserica greco-catolia dateazA din sec. 17, cand, in urtta
recontenitelor ademeniri, staruinte, sicane, presiuni si terorizAri
As parte a Romani lor i RuOlor mici din Ardeal I Maramur4
s'a v5zut nevoit a adopta invtAtura apuseang. Am vorbit fa

all loc despre biserica gr. cat. romnl ; aid rmne sl mai
vorbim despre biserica gr. cat. rutean i despre biserica
gr. cat. maghiarl,
o creatiune cu totul noul a aceluias
guvern unguresc, care are atatea merite pentru propovAduirea
ideei de stat maghiar 1 prin ajutorul Bisericii lui Christos.

A. Biserica greco-catolica ruteand.


Const din doul dieceze : a Muncaciului st a Eperjesulul.
Cea dinti constA din 5 arhidiaconate si 36 vice-arhidiaconate,
cu 320 de parohii, plus 1.093 de filii. Parohi : 214, plus 150 eapelani, i 28 de auggri.Dieceza de Eperjes const din 5 arhidiaconate, 22 vice-arhidiaconate, 182 parohii cu 379 filii. Pa-.
-rohi : 63, capelani 132 ; cAlughri 2.
Preotii se pregAtesc in dott seminarii, la Eperjes (46 elevi)
si la Ungvar (74 elevi). Sustine l un anumit numr de scoli
primare i secundare.

B. Biserica greco-catolicii-maghlari.
Biserica greco-cat. maghiara s'a infiintat la 1912, pin detasarea fortatk a 8 parohii dela dieceza ruteand de Eperjes, 70
dela dieceza de Muncaci, 44 dela dieceza greco-catolica-roman de Oradea mare, 4 dela dieceza de Gherla, 35 dela
arhidieceza Blajului si a unei parohii (Budapesta) dela arhidieceza de Strigoniu. Resedinta in Hajduclorog.

www.dacoromanica.ro

- 93 Dieceza are un capitlu cu 6 canonieri. Const din 4 arhidiaconate cu 21 de vice-arhidiaconate, 163 parohii cu 849 fihii

dintre carl 516 cu mai putIn de 50 credinciosi. Preoti 111,


a* 41 capelani. Credinciosi aproximativ 200.000. Limba litur-

gica, conform _Niel papale, e cea veche greceasca, de fapt


Insa aproape toate slujbele se fac in limba maghiara.

3. BISERICA GR.-OR. (ORTODOXA).


Despre biserica greco-orientala romana am vorbit in partea
prima a acestei carti. Aid vom vorbi despre

Biserica gr. or. sarbeascA.


Sarbii, earl sunt locuitori relativ noui ai Ungariei, s'au bueurat de o soarta mult mai bun sub raport bisericesc, decat
Romanii. Ei au avut dela stapanire pana inainte de aceasta
cu 50 de ani, multe favoruri, de cari noi niciodata nu ne-am
bucurat. In vremuri de rastrite pentru biserica romana orto-

doxa noi am avut dela ei, ce e drept, oarecari foloase, cad

epitcopi de ai lor ne-au pastorit catava vreme, dar am


avut

mari

neajunsuri. Pana la restaurarea mitropoliei

romne ortodoxe prin Andreiu $aguna o Insemnata parte

a credincigilor noVri a fost inteo adevarata robie

sAr-

beasca. Sarbii s'au facut stapani l pe multe averi bisericett.


ale Romanilor cari n'au vrut s treaca la Unire 1 pe multi
credinciosi de-ai notri. Multe manastiri romanqti au incaput
pe mna lor, Incat nici pang In ziva de astazi nu le-am putut
redobandi. Despartirea ierarhica de Sarbi, inceputa sub mitropolitul $aguna, nu s'a terminat cu totul nici pan in ziva
de astazi. $i astazi mai avem diferite procese cu ei.
Biserica sarbeasca e organizata autonom pe baza art. XX

www.dacoromanica.ro

-134 din 1847/48, si ulterior pe baza art IX din 1868, care e Statutul
organic al lor. Organizarea bisericii sArbesti e aproape idettticA cu cda a bisericii- ortodoxe romAne, deosebirea e numai
ea ei au in loc de mitropolit un patriarh, la Carlovit. Ctt
toate acestea astAzi ei stau bisericeste mai rail decAt noi. Metivul e cd S*Arbii n'au cAutat ca, dup4 1868, sA-si reglementeze pAnA In amAnunte afacerile bisericesti, scolare i fundationale, ci, ImpArtiti si in congresul lor naVonal bisericesc

numit Narodni sabor dupA partide politice, au tot amAnat


votarea regulamentelor speciale, pAnA ce guvernul unguresc,

folosindu-se de situatia aceasta neclarl, Inteun anumit moment, la 1912, a suspendat temporal autcinomia bisericii sArbesti in sensul CA a cassat dreptul electoral al mirenilor pentru
congresul national- bisericesc si a pus stapAn pe toate afacerile bisericii, exclusiv elementul clerical, pe care guvernul unguresc II poate influenta cum vrea.
Astazi sArbill In fruntea bisericii cArora au ajuns episcopi
cari sunt unelte ale guvernului unguresc
trAesc cu o autonomie bisericeasca suspendatA...
Organizatia bisericeaSca a SArbilor e, precum am spus mai
sus, aproape analoga ,cu cea gr. ort. romana.
In Ungaria, inclusiv Croatia si Slavonia, SArbii au 6 dieceze
si o arhidiecezA, cu patriarhul dela Carlovit In friinte. i anume
in Ungaria : diecesele de Buda, Neoplanta, Timisoara si VArset,
iar In Croatia si Slavonia : patriarhia de Carlovit, i episcopiile de Karlstadt i Pacrat.
Pe teritorul romnesc cad diecezele de Timisoara i VArset.
-Cea dintAiu cuprinde 4 protopopiate, 80 parohii matre i 77
cu 82 preoti si 23 capelani. Are si 2 manAstiri, cu 15 cllugari. Dieceza VArsetului cuprinde 3 protopopiate, cu 75 pa-

www.dacoromanica.ro

- 95 -rohii, cu 51 preoti si 40 de capelani. Are si 4 manistiri, cu


10 calugAri. Toti preopi sftrbi ii fac studiile in seminarul
teologic din Carlovit, singurul seminar sarbesc (cu 6-9 elevi).

Biserica sarbeasca din teritorul romnesc sustine un liceu


la Neoplanta (481 elevi) si 271 scoli primare. Invgtatorii i invdtatoarele se pregAtesc la preparandiile confesionale din Zombor.

3. B1SERICA EVANGELICA REFORMATA


SAU CALVINA
In Ungaria intreagd sunt 5 dieceze calvine, dintre care 2
in teritoriul romanesc, si anume una in Transilvania, cu sedifil in Cluj, cealalta intre Tisa i Transilvania, cu sediul in
Debretin. Biserica reformat din Ardeal pnd pe la 1880 n'a
avUt nici o legAtura cu cea din Ungaria. Nici astAzi ea nu e,
din punctul de vedere al organizarii, intru toate identica cu
diecezele ,din Ungaria.
Organizatia bisericii reformate s'a facut prin sinodul dela

Budapesta, tinut la 1890-1891. Ea e sinodala-presbiterial.


Anume : fiecare comund bisericeascd ii alege un co mitet,

numit pmsbiteria, care consta din 4-60 de membri, dupa


numarul sufletelor. Membrii sunt alesi pe 12 ani. Datoria
presbiteriilor e s supravegbeze viata religioasa-moral a credinciosilor, i anume : cerceteaza regulat biserica, se imprtasesc regulat cu sf. taine, nu trgesc in vre-o far-de-lege,

nu cheltuesc mai mult dedt le permite starea material, nu


fac lux ? etc. Cei cari se abat dela datoria crestineasca sunt
citati in fata presbiteriului i indrumati s se indrepte, sub
pedeapsa denegarii cuminecaturii s. a. Tot presbiteriul conduce si afacerile adminis-trative bisericesti i colare ale parohiei. Presbiteriul std sub conducerea preotului si a unui
curator mirean.
-

www.dacoromanica.ro

- 96 Mai multe comune (17-70) formeaza dIstricte (protopopeti), In frunte cu un protopop, ales de presbiterii, i cu un
curator mirean. Protopopiatele formeaza o dieceza. In fruntea
diecezei sth super infendentul, ales de presbiteri, i un procurator.
Toate diecezele laolalta formeaza conventul, care se intrunete in

fiecare an odata sau de doul ori, la Budapesta, i consta din


preedintii celor 5 dieceze i din deputati ai districtelor protopopeti, alei In proportie cu nunthrul sufletelor.

In ce privete alegerea episcopilor, pe episcopul din Ar,deal trebue s-1 Inthreascl Regele ; cei din celelalte dieceze
nu au nevoie de aceasta Intrire. Mai departe, in Ardeal nu e
un singur procurator, ci cinci.
Biserica reformata din Ardeal consta din. 18 protopopiate
(plus un protopopiat In RomAnia), cu 562 parohii, 18 capelanate, 134 filii i 57 comunithti In diaspora. Are 538 preoti, 1
57 capelani. Sustine 161 coli primare, 1 coal civil de fete

(Mura-0orheiu), 1 preparandie de baeti (Aiud), 1 seminar


teologic (Cluj) 1 7 licee (Cluj, Sighet, 0orheiu, Aiud, SepsiCangeorgiu. Odorheiu i Oratie, cu 2189 elevi).
De biserica din Ardeal se tine i protopopiatul calvin misionar din Romania, cu sediul in Bucureti.
Dieceza de dincoace de' Tisa : 14 districte protopopeti, 581
parohii, 17 capelanate i 74 filii i 216 comunithti In diaspora. Are 593 parohi i 162 capelani. Sustine 571 coli primare, 1 preparandie (Debretin), 2 preparandii de fete (Debretin i Oradea mare), mai multe licee, dintre care unul In
Satmar, i un seminar (Debretin).
Biserica reformata din Ungaria dispune de )::1 avere de
30.577.801 coroane pentru sustinerea colilor. Din aceasta
singura biserica din Ardeal are vre-o zece milioane.

www.dacoromanica.ro

- 97 Congrua preotilor reformati din Ora intreaga era la 1912 de

1.055.252 coroane, din care cadea pe Ardeal cam 260.000


coroane.

In ce priveste viata religioasa a acestei biserici, ea e foarte


cari sunt toti Unriguroas. Sub raportul national, reformatii,
guri
sunt foarte sovinisti. In liceele lor nici religia nu se poate
preda in limba materna a copiilor, cu toate Ca guvernul o permite aceasta in colile de stat. Sunt cu mull mai sovinisti cleat
statul

5. BISERICA EVANGELICA -LUTERANA


SAU PROTESTANTA.
Acestei biserici ii aparcm top Sasii din Transilvania i un
numar considerabil de Unguri din Ungaria.
Sasii IV au autonomia lor deplina, i n'au nici o afacere
comun cu protestantii unguri.
Dieceze protestante sunt 5, inclusiv cea saseasca. Cele unguresti sunt toate afara de teritoriul locuit de RomAni. Organizarea bisericii protestante unguresti e aproape identica cu a
Celei reformate (dela sitiodul din 1891-93 incoace). Caput
bisericii e episcopul (casatorit). Protestantii unguri din Ardeal
se tin de dieceza protestant din regiunea Tisei.

A. Biserica sAseascA din Transilvania:


Ev. Landeskirche".
Biserica saseasca e condus de consistorul general, care const
din episcop, curator general, vicar 'superintendential (care e pro-

topop la Brasov), din 2 asesori preoti V 2 asesori mireni si


din 2 supleanti preoti si 2 supleanti mireni.
7

www.dacoromanica.ro

- 98 Biserica constd din 10 ntricte bisericeqti (protopopiate),


numite Kirchenbezirk, in frunte cu cAte un decan, ajutat de un
consistor districtna!, alcatuit dupd forma consistoriului general.

In cele 10 protopopiate sunt 259 parohii Parohia e condusd


de presbiterial ales de comund V prezidat pe preot.
Preopi sai n'au congrud dela stat, ci sunt pltiti de co-

munele biserice0, cari toate sunt bogate. Preoti sunt 243


plus 99 de predicatori. Centrul vieii bisericeti a sailor e
Sibiiul. Episcop (ales) e Dr. F. Teutsch, cel mai mare istoriograf al Sailor, fiul fostului episcop Teutsch, care i el a fost
cel mai mare istoriograf sas al timPului sgu.
Pentru pregAtirea preotilor Saii n'au seminar special.-Preot,ii
se recruteazd dintre, profesorii dela diferite coli. Dela profesori

se cere s fi studiat cel putin patru semestre la Universitdtile


din Germania, unde pe lng filo-sofie s fi audiat i ,studii
teologice. Examenele de profesor se dau la universitdtile din
Ungaria, far cel de preot inaintea unei comisii speciale, condusa de episcopul insui. Preolii sasi sunt toti oameni cu
culturd inaltd, V se remarcd printr'o intins activitate bisericeasc i nationald. Adeseori ei ati ca ajutor capelani, cari se
recrute-azd dintre invatAtori. Scoala normald din Sibiiu e adecd
un seminar pedagogic-teologic", ai cdrui absolventi pot ajunge
cu timpul, i preoli auxiliari sau capelani.
Biserica sAseatcd sustine :

257 coli primare cu 782 invfdtori.


civile cu 87 invdtAtori.
secundare cu 105 prof esori,

11

9
2
3
10

normale (1 de fete, 1 de baeti).


II

de agriculturd.
de ucenici industriali i comerciali.

www.dacoromanica.ro

- 99 Licee sunt 7 : in Sibiu (2), Brasov, Medias, Bistrita si Sighisoara ; gimnazii in Reghihul sgsesc i in Sebesul sgsesc.
collle sgsesti sunt sustinute:de biserica sgseascg, de Universitatea sAseascd" si de bgncile sgsesti. Subventie dela Stat
n'au, si nici n'au cerut. Li s'au dat numai niste ajutoare la
zidirea localurilor pentru liceele din Brasov si Medias.

B. Ungurii luterani din Ardeal.


Ungurii din Ardeal de confesiunea evangelicA-luterang, nu

se tin de episcopia din Sibiiu, ci de cea ungureascA din


regiunea Tisei.

6. BISERICA UNITARA.
Biserica unitard socoteste pe Christos ca orti i recunoaste
numai pe Dumnezeu-tatgl. Doctrina ei e apropiat de cea a
lui Arie. Multd vreme s'a discutat dacg aceastd bisericd poate
fi socotit sau nu ca bisericg cresting. AstAzi ea e recunoscutg.
Cultul divin e foarte simplu : ruggciuni, predicd cntare.
Organele s'au introdus abia de vre-o sut de ani, desi biserica
inssi dateazd dela 1568.
Biserica unitard e organizatg pe baza sistemului episcopal
presbiterial. In frunte : episcopul ales de sinod. In timpul mai
nou episcopul se numeste superintendent, dar oficios, fata de
viata publicd a TArei, se numeste episcop. Biserica are si
cloud cgpetenii laice, care se numesc procuratori. Episcopul e
presedintele cleric al corporatiilor bisericesti, curatorul mai
n varst1 e presedintele mirean._Episcopul ordineazg" preotii si
supravegheazd bisericile i colile Episcopul sau procuratorul

e membru in casa magnatilrr.


AutoritAtile superioare sunt : Senatul bisericesc superior 4 Si-

www.dacoromanica.ro

100
nodul (egyhAzi vagy zsitiati .fotanitcs) ; face legi, alege pe
episcopi 1 curatori, sfintete preoti. Senatul sinodal s tine
la 4 ani odatA ; Senatul bisericesc odat pe an. Corporatiunea
reprezentativA e Consistoriul din Cluj. In Ungaria e o singurA
dieceza unitara, cu sediul in Cluj" sub numele f comunitatea
bisericeascA maghiarA unitarA. 9 cercuri protopopeti, cu cAte
un protopop i 2 curatori. Cercurile bisericeti protopopesti ii
aranjeazA lucrurile in adunri generale". Parobia 115, cu 67 filiiPreoti : 106, capelani 3, teologi 22. Pe preoti ii alege parohia
i episcopul if intArete. Bisericile au cam 10.000 jugAre pamnt proprietate. Consistorul are 6000 jug.
coli : coIi primare 29 ; 1 seminar (Cluj) cu 5 profesori
i 16 elevi. Un liceu in Cluj : cu 18 prof. i 340 elevi (335 unguri)._
In Cristurul sAcuesc : gimnaziu cu 9 prof. 205 elevi (167 unguri).

Cheltuieli anuale 123.000 cor. Avere pentru sustinerea scolilOr 1.395.406 con
Congrua la 1912 : 111.960 cor. preoi 106.

7. BISERICA ISRAELITA.
N'are o organizare unitarA. Sunt biserici congresiste, statusquo i ortodoxe. In Transilvania sustine 8 coll primare,
In teritorul romnesc afarA deTransilvania vre-o 15 coli primare, 1 coall civiI de bAeti i una de fete, in Oradea mare..

8. BISERICA BAPTISTA.
De fapt, biserica baptistA, recunoscua de lege" prin ordinul ministerului de culte No. 77.092 din 1905 e o simpla

www.dacoromanica.ro

- 101 sectl, i anume cea cunoscutA sub numele de secta adventitilor, a poditilor sau a nazarenilor. Constitue o singurA comunitate bisericeascA, en sediul in Budapesta, de care se tin
311 statiuni" din lara intreagA. In Trausilvania nu tiu sA
lie organizatA" In mod propriu zis.

www.dacoromanica.ro

Partea H.
A. Organizarea

fravatamntului public.

INTRODUCERE

Inv6tAmntul public in Ungaria s'a desvoltat, panA inainte


de aceasta cu patru decenii i jumgtate, in afar de preocuprile Statului. PAnd atunci confesiunile i particularii au
avut in maul acest important mijloc al culturii i e usor de
inteles c4 el a fost intrebuintat mai cu seamA pentru scopuri
cu colorit religios, ceeace n'a fost rau.
Astzi invAttnntul public, incepand de jos dela gr4dinile
de copii -ST Oa sus la inv*mntul superior, e sustinut
parte de confesiuni, parte de Stat, parte de comunele politice
si parte de particulari si de societAti. Ori de cine ar fi sustinute
scolile, ele au caracter de publicitate dac intrunesc principiile
fundamentale fixate de legile scolare ale tAril.
Cele mai multe scoli le sustine biserica romano-catolick si

anume pe unele din ele Statul catolic", pe altele comunele


bisericesti. Si celelalte confesiuni sustin Fon, in msura puterilor lor si a trebuintelor credinciosilor lor. Scolile romanesti
aproape toate sunt sustinute de cele dou confesiuni romnesti, afar de liceul din Ngssaud, pe care lb sustine fondul fostului regiment al II-lea de gr5niceri romni, scoala ci-

www.dacoromanica.ro

- 103 Nig de fete din Sibiiu, pe care o sustine Asociatiunea pentru

literatura roman 0 cultura poporului roman, 0 un numAr


oarecare de coli primare comunale, cari 0 ele fuseser Inainte
coli grniceresti.
Statul acorda 0 el subventii colilor sustinute de alti factori, bine inteles cu anumite conditii dup cum vom vedea

mai jos.
Inspectia supremA peste thate colile din lard
statului.

www.dacoromanica.ro

e atributia

I. GRADINILE DE COPIL
Fiecare comuna urbanA sau rurala, care plate0e dare directa mai mare de 30.000 coroane cAtre Stat e datoare sa
Infiinteze ate o gradin de cOpii, daca o astfel de gradina
nu existA, sau daca in comuna sunt peste 40 de copii Intre
3-6 ani, cari nu mai incap in grAdinile existente. (Art. de
lege XV. din 1891).
Fiecare comunA, care plAtete anual dare directa peste
20.000 cor. e datoare sA infiinteze i sa sustina pentru copiii
dela 3-6 ani un azil permanent ( 16, art. de lege X V din
1891), iar comunele cu dare de peste 10.000 cor. sunt datoare
a sustinea cate un azil de yard.
Gradinile de copii sunt conduse de invatatoare pregAtite in
coIi normale speciale.
AtAt pentru grAdinile de copii cat i pentru aziluri se poate
pune pe locuitori un impozit de 3 la sutA la darea directa.
PArintii stint datori sd-di trimeatA copiii la gradina de copii
s'au la azil. Daca pot dovedi Ca copiii lor sunt bine ingrijiti i
supravegliiati in casa parinteasca, copiii pot fi dispensati.
Gradini de copii i aziluri pot sustinea : Confesiunile, statul,
comunele i particularii. Ace0ia din urm trebue s

www.dacoromanica.ro

cearl

- 105,

autoriza tie dela inspectoril regesti ; confesiunile anunta pur si


simplu deschiderea scoalei.
Deosebirea intre aziluri i gradini de copii e ca cele dintaitt
sunt conduse de bone, cele din urma de invattoare. Si bonele
se. pregatesc inteun curs de 6 luni. Cursurile acestea le organizeaza ministerul pe lang co1i1e normale pentru gradinile

de Copii sau pe Ianga uncle gradini de copii. Bonele trebue


sa, Vie ungureste. 'Ele dau la sfarsitul cursului un examen cu
inspectorul regesc, care le libereaza o diploma special, in
baza careia pot funcliona ca bone la aziluri (permanente sau
de vara). Bone pot fi numite i femei cari n'au urmat
acest curs special, dar au functionat cel putin un an la gradinile de copii.
In gradinile de stat i comunale totul decurge in limba maghiar, in cele confesionale ocupatia copilului trebuie sa
mearga 'liana in mnA cu introducerea lui in cunoasterea limbei maghiare" ( 8).
La 1913 s'a votat relativ la gradinile de copii, o lege'
noua (art. XL). Ea qabileste i salarul invatatoarelor. Salarul
este de 1100 cor. ca salar fundamental ; gradatiile Ii ridica
NM la 2000 cor. Tot ad se prevede ca spiritul educatiei
SI fie patriotic. Fiecare scoala trebue s trezeasc i sa
dezvolte in sufletul copiilor sentimentul de alipire catri patria
ungara, constiinta apartinerii la natiunea ungar i felul de
gandire religios-moral".

Pentru neglijarea limbei maghiare invtatoarea poate fi judecata disciplinar ( 22). Ministrul o poate suspenda ci impotriva vointei sustinatorului scoalei ; el poate sista si subventia
pe care o da scoalei V poate inchide chiar scoala.
Statul acorda subventii i gradinilor confesionale, dad acestea
sunt avizate la ajutor i daca ele coraspund vederilor statuhd.

www.dacoromanica.ro

- 106 II. INVATAMANTUL PRIMAR.


InvAtAmntuI poporal in Ungaria e organizat pe baza art.
de lege XXXVIII. din 1868, care a preconizat dou principii
fundamentale, i anume : a introdus a) obligativitatea invatclintintului si b) libertatea tnvalthnntului, in intelesul ca parintii isi pot trimite copiii la orice scoal vor ei. Scoli primare
pot infiinta i sustinea confesiunile, statul, comunele politice
si socieia file, respectiv particularii, datoria de a infanta scoli
o au ins comunele.
coala primar (poporala) const din doua cursuri : 1)

cursul de toate zilele (copiii dela 6-12 ani) si 2) cursul de


repetifie (12-15 ani).
Limba de predare o stabilesc sustinatorii scoalei, planul
de invtmant" (programa analitica) de asernenea, cu condii ins ca el s cuprind a. toate materiile fixate de stat, si
in aceeasi extensiune.
Paragraful 80 al legii prevede ca si in scolile de stat limba
de predare s" fie limba materna' a copiilor, ceeace intgreste
si art. XLIV din 1868 (legea despre egala indreptAtire a nationalittilor").

Art. de lege XVIII din 1879 a introdus in scale confesionale in mod obligat si predarea limbei maghiare.
Art. de lege XXVI din 1893 stabileste salarele invtatorilor
confesionali la, minimul de 300 fl pe an (600 cor.).
Art. de lege XXVII din 1907 (legea lui Apponyi), sub pretext c'd reguleazd raporturile de drept ale scoalelor pe cari
nu le sustine statul", precum i competintele invtItorilor
aplicati la aceste scoale", pune in vigoar i cdteva dispozitii
cari privesc deaproape invtAmntul i spiritul educatiei. Legea aceasta face din inv6tatorii confesionali functionari publici",

www.dacoromanica.ro

107
obligati a depune

La

intrarea in' slujba juramant unguresc.

Totodata le ridica salarele la 1000 con pe an salar fundamental, plus 6 gradatii, laolalta de 1000 cor., plus bani de
locuinta 200 cor.. Disciplinarea invatatorilor trece din maim
confesiunilor aproape cu totul in a organelor statului.
Privitor la invtamant : Limba maghiara se preda fn_scolile
nedivizate, in 13 ore pe saptamana, 'in scale cu 6 invatatori
in 39 ore. Dupa patru ani de scoal copiii trebue sd fie in
stare a-si exprima la inteles, in graiu viu si in scris, gandirile in limba maghiark In scoala de repetitie se introduce ca
limba de propunere exclusiv limba maghiara. Statul subventioneaza i colile confesionale, dna' acestea intrunesc conditiile
puse de el (local corespunzator, invatator calificat, spor in lirnba
maghiara i eciucatie patriotica), dar in acel caz pentru cinci
materii (1. maghiark istorie, geografie, constitutie i aritmetica)

programa de invatamant o stabileste statul. Daca o scoala nu


corespunde in ce priveste limba maghiark poate fi suprimata,
iar invalatorul destituit.
Inspectia scoalelor confesionale din partea organelor statului se face cu o rigoare mult mai mare decal 'Ana aci.
Art. de lege XLVI din 1908 proclama principiul gratuitatii
. .
o taxa
invltimantului in scolile prinpre. Elevii nu plMesc
scolark afara de una de cel mult 50 fileri, care se Intrebui riteaza pentru biblioteca scolara. Pentru pierderile indurate in urma

acestei legi de confesiuni i comune, statul d oarecari despagubirf. Tot pe baza acestei .legi eIvii cari termina clasa VI

trebue sa dea un examen special de absolvire, despre care_


primesc un certificat, care le serveste la obtinerea dreptului
electoral, pe baza unui cenz de 5 cor. Acest examen se tine
in prezenta unui delegat al ministerului, (dar la scolile confesionale sub preiidentia delegatului consistorial).

www.dacoromanica.ro

108
Art. de lege XVI din 1913 (legea lui Zichy) ridica din nou
salarele invttorilor : salar fundamental 1200 cor. plus gra-

datii in suma de 2000 cor. in 35 de ani, cu totul 3200 cor.,


plus bani de locuinta.

1. Scolile confesionale romAne.


Conform legilor fundamentale ale Bisericilor romane, fiecare

comuna bisericeasca in care se afla peste 30 de copii intre


6-12 ani, e datoare sa sustie o ccoala poporalA pentru crecterea religioas5.-moralk a lor. Comuna bisericeasca ingrijqte de ridicarea, inzestrarea ci sustinerea localului, precum
ci de plata invatatorului.
In comunele mixte, in cari locuesc romani de ambele confesiuni, de cele mai multe ori sustine fiecare confesiune ate o
ccoala. In unele cazuri ambele confesiuni sustin o singurA
ccoala, care poarta caracterul majoritatii.
coalele confesionale romanecti sunt aproape toate mixte.
Limba de predare e in toate cea romtineasca.- Exceptie

dieceza de Hajdudorog, carora


Ii s'a impus ca limba de propunere limba maghiara. Intre
colile urbane ci cele rurale nu-i nici o deosebire, nici in ce
privecte programa, nici calificatia sau numirea invatatorilor
nici salarul acestora, afara doar de indemnizarea de chide.
Planul de invatamant sau programa ccolilor romne nu
difera mull de a ccolilor de stat. Deosebirea esentiaM este :
ccoala de stat predahd toate materiile inteo singura limb
(cea ungureasca), fiecare din acestea dispune de un numr
fac

colile grec. cat. din

mai mare de ore, decal in ccolile noastre.


Ambele planuri publicate de consistoriile mitropolitane romane (cel gr. cat. dela 1909 ci cel gr. or. dela 1911), sunt
!Acute, la porunca ministrului, pe baza planului ccolilor de stat.

www.dacoromanica.ro

109

a) Materiile de Itivttimftnt 1. a.
Materiile de invWmnt in scoalele romanesti sunt :
Religia
3 ore pe sapthmana.
Limba romanA
Limba maghiar4
A ritmeticg si Geometrie
Geografie
Istoria patriei i Constitutia patriei
Stiinte Naturale, Fizic i Chimie .

5 V2
13

5
2
1

1/2

1/2

CantAri

Desemn

Gim nasticA

Lucru manual I
Economia

o dupA amiazA.

In scolile ortodoxe din Arhidieceza Transilvaniei reliia o


predau inv6t4torii ; in cele din dieceza Caransebesului si a Aradului, precum i in eparhiile gr. cat. o predau pre*.
Pentru fiecare materie se intrebuinteazA crti deosebite, cari
trebue sA fie aprobate de autoritAtile confesionale, iar cele
pentru Limba maghiar AritmeticA, Istorie, Geografie si Con-

stitutie, si de minister. De fapt insA i agile pentru celelalte


materii sunt aprobate toate de minister.
Ministerul are dreptul de a interzice crtile cari .nu-i convin
din punctul lui de vederi. Cnd se InainteazA spre cenzurate
aprobare o carte, la Consistorii, se plAteste o tax de 20
30 cor. Consistoriile o dau spre cercetare unui barbat de Foil,

pe baza referatului druia o aproba sau o tispinge.


Taxa de censurare ministerialA e de 90 cor. Pentru tiprirea de cArti (de obiceiu suspecte) d i statul subventii. Pe_

www.dacoromanica.ro

- 110 baza ReguIamentului de organizare a invAtdmntului', comunele bisericesti sunt datoare sd procure copiilor sdraci in mod
gratuit carp de scoald,
o dispozitie care insd nu se exe-cutd destul de regulat. ,
In scale confesionale romne sunt obligatorii urmdtoarele
protocoale (condici):
Condicd de immatriculare,

Condicg de clasificare si de absentii,


Condica scolard (in care se trece materia predatd),
CondicA de inspectie.

Toate aceste condici sunt unguteti si se scriu numai in


ungureste.

Pentru examenele de absolvire a scoalei primare e o condicd speciald : matriculd", scrisA in cloud limbi.
In fiecare an se tin examene de fine de an din toate materiile si cu fiecare clasd. In practica, -de fapt nu se examineazd din toate materiile tocmai riguros.
Elevii obtin note de clasificare, cari sunt 5 si anume 1, 2,
.3, 4, 5, adecd: eminent, foarte bine, bine, suficient i nesuficient. In arhidieceza Sibilului elevii cari cad la finele anului
din una sau doug materii pot da, in Septembrie, examen de
corigentg.

Pentru purtarea morald i pentru diligenta ge dau note deosebite. Pentru cea dintdiu 1 deplin corespunzAtor, 2 corespunzAtor, 3 putin corespunzAtor, 4 necorespunzAfor. Pentru
diligentA : 1 foarte diligent, 2 diligent, 3 putin diligent, 4 negligent.

colar se incepe la 1 Septembrie si se terming in


Iunie. In scolile de la tard el kebue sd dureze cel putin opt
Anti, in cele dela oras cel putin 9.
Anul

www.dacoromanica.ro

In toate scoalele primare trebue s se serbeze urrngtoarele


,serbdri nationale, arborndu-se steagul .national unguresc cu
emblema nationald pe fiecare edificiu scolar :
1. Ziva Sf-tului Stgan, primul rege al Ungurilor (20 At. n.)
2. Ziva aniversard a sanctiondrii legilor din 1848 (11 Martie).
3. Ziva onomasticd a Regelui.
In arhidieceza Sibiiului fiecare scoald ii are patronul su
(,hram"), cu care prilej de asemenea se organizeazd serbdri
scolare.

Majoritatea absolutd a scolilor romnesti (cam 80 la sutd)


sunt scoli cu un singur Invdt,dtor, care are deci s instrueze
in acelasi timp sease clase. Fiind aceasta o greutate care impiedicd realizarea unui progres pozitiv Consistorul din Sibliu
a hotdrat s introducd in vre-o 30 de scoale, incepand cu
anul 1914/15, tnvdtdineintul alternativ", ca incercare. Intervenind

rdzbolul mondial, care a chemat pe cmpul de luptd 50/0 din


invdtatori, aceast dispozitie s'a amanat pAnd in alte vremuri

b. Pregatirea invAttori1or.
InvdtAtorii se pregAtesc In scoala normald cu un curs de patru

ani, in care se intr cu patru clase de liceu (clasic sau real) sau
cu patru clase civile. Absolventii scoalelor normale pot intra
si In scoala normald, pentru Invdtdmntul civil, cu curs de 3
ani, dupd care pot ajunge prof esori de scoli civile, iar dupd
aceasta pot urma cursurile pentru profesori de scoald normald.
Elevii scolilor normale dau In fiecare an examene din fiecare materie.
Calificarea invt,Atorilor se face pe baza celor 4 examene
de calificatie, date In fata unei comisii speciale. La sco-

lile normale ortodoxe comisia aceasta permanent e numit

www.dacoromanica.ro

- 112

de Consistor i e condusA de un comisar consistorial. Asist

si un comisar guvernial, care are dreptul sA se amestece la


darea notei din limba maghiari. La preparandiile gr. cat. examenul Ii conduce de fapt corn isarul guvernial. Primul examen
se face la sfAr?itul anului al II, din istoria si geografia universalg, al doilea la sfar0tul anului al HI, din stiintele natu-

rale, al III-lea la finea anului al IV, din fizid, economie, cAntAri, muzicA, limba germang, matematicA, geometrie, desemn,
caligrafie, lucru manual si girnnasticA, si al patrulea dup
sfarsitul anului al IV-lea, din religie, stiintele pedagogice (teoretic i practic), din limba i literatura romn i maghiarA
din istoria, geografia i constitutia Ungariei. Despre aceste
examene absolventul capAtA o diplom4 de invAtator, iscAlit
de membrii comisiunei si de cei doi comisari. Diploma o poate
CApta absolventul nuniai dad a implinit 19 ani ; absolventa,

dad a implinit 18 ani.


Absolventul poate fi ales de-a dreptul invAtAtor definitiv
la o scoalA rural sau urbana. Sistemul inaintArei pe loc .
sau vre-un all sistem de inaintare pe bazA de concurs, in
Ungaria nn e cunoscut. Nici inaintarea la postul de director
(de studii) nu presupune vre-un titlu special sau vre-un
concurs.

c. PregAtirea invAtAtorifor dupl definitivat.


InvAtatorii romAni sunt organizati in reuniuni inveipltorefti",

afarA de cei din arhidieceza ortodoxa, ale cAror reuniuni au


fost desfiintate de sinodul arhidiecezan, la 1898.

Invatatorii greco-orientali au patru reuniuni : 2 in dieceza


Aradului, 1 in a OrAzii mari si 1 in a Caransebesului.

www.dacoromanica.ro

----

113

Reuniunea din Arad are si o revista (Reuniunea Inv(eitorllor"), tot astfel i cea din Caransebes (Educatoral").
Reuniuni greco-catolice sunt 7, i anume : a invalatorilor din

arhidieceza 2) a inva0torilor din jurul Gherlei, 3) a inv60torilor din Salagiu, 4) a invaTatorilor din comitatele Satmar si
Ugocea, 5) a invatMorilor din comitatul Bistrita-Nasaud (Reuniunea Mariana"), 6) a;invatatorilor din jurul Hategului i 7) a
invatatorilor din jurul Lugojului.
Fiecare reuniune const din mai multe despart,aminte", cari
de obicei cuprind pe invatatorii dintr'un protopopiat. Despar-

tamintele sunt conduse de ate un comitet si tin adunari, impreunate cu conferinte etc.
Reuniunile se sustin din taxele anuale ale mernbrilor si
din alte venite eventuale. Invatatorii din arhidieceza ortodoxa
n'au reuniuni ; ei tin numai conferinte". Invtatorii din cele
34 de protopopiate sunt impartiti in 14 cercuri conferenfilre"
cari se intrunesc in fiecare an odata, in luna Octombrie, sub
conducerea unor comisari consistoriali (de obiceiu : profesori,
inspectori scolari i protopopi). Conferintele tin 2 zile si se ocupd
in partea cea mai mare de chestii didactice, pe baza until

program unitar, fixat de consistor. Organul conferintei e comisiunea permanentat aleasa pe trei ani. Ea se intruncste in
preziva conferintei i cenzureaza lucrarile cari au s fie prezintate conferintei in cele doua zile urmatoare.
Conferintele astfel organizate au produs lucrari bune, dintre
cari multe s'au publicat in brol;uri.
Afara de conferintele cercuale se tin in fiecare protopopiat
si conferinte trilunare", sub conducerea protopopilor.
aceste cbnferinte au dat, in unele protopopiate, rezultate bune.
Participarea la conferinte e obligatorie. Pentru cele cercuale
8

www.dacoromanica.ro

- 114 -'
invatatorii au diurne (5 cor. pe zi)

l li se plhtesc i cheltuielile de drum ; pentru cele trilunare nu.


Invatdtorii din fiecare protopopiat au cate o bibliotecd pedagogica tractuald", Infiintat la 1912 i sustinut1 din ta.xele
de cafe 2 cor. pe an ale invhtatorilor.
Multi invatatori ronlAni, in urma presiunei din partea inspectorilor unguri, s'au fcut membri i la reuniun1 invatdtoreti maghiare, cari Ina sunt inferioare organizarilor ro-

maneti.

d. Modalitittile de ocupare a postului invEttitorese.


Pentru posturile vacante la colile ortodoxe se publica concurs prin ziarele sau revistele oficile ale eparhiilor (Telegraful roman", Biserica i coala" (Arad) i Foaia diecezanr,
(Caransebe). Cele gr. cat. se vestesc prin circulari consistoriale, trimise oficiilor protopoPesti i parohiale.

Cei ce vreau s concureze la vre-unul din aceste posturi,


trebue s facd o petilie la protopopul respectiv, aldturand documentele necesar. In preziva alegerii, protopopul tine edinth

cu comitetul parola, in care stabilete lista i ordinea candidatilor, spre a o prezenta sinodului parohial electoral.
Alegerea se face in bisericd dupd serviciul divin, prin votul
direct al tuturor parohienilor sau, in cazuri exceptionale, prin
vot secret. Dacd alegerea a decurs In ordine, cel care a Intrunit majoritatea voturilor e intarit ca invatator din partea
consistorului. Invdttorul odath Inthrit, e inamovibil.

Invatatori provizori legea nu cunoaste, numai invatatori


definitivi i invhttori suplinitori pe o jumdtate de an s'au
cel mult pe un an. La gr. cat. pe invatatori ii alege scaunul colastic".

www.dacoromanica.ro

- 115

e. Autorittile scolare confesionale.


Scoalele primare ortedoxe stau sub jurisdictiunea sinodului
parohial, care are ca organ al sAu comitetul parohial. Sinodul
parohial decide infiintarea i sustinerea coalei, el 11 alege pe
invtAtor i el se Ingrijeste 1de salarizarea acestuia. Comitetul
parohial executA lucrArile sinodului si conduce in numele acestuia toate afacerile Folare. Delegatul comitetului parohial pentru afacerile interne ale coalei e preotul, care e i directorul
scoalei. Unde sunt trei sau mai multi invAtatori la o coal, comitetu 1 parohial numeste pe unul dintre ei director de studii.

Autoritatea de a doua instangi ar trebui sA fie sinodul pro-

topopesc, cki fiecare protopopiat formeazA un cerc scolastic", dar, de oarece aceste sinoade se intrunesc numai odatA pe an, ele sunt reduse la un rol mai putin insemnat
ele iau numai,act de cele petrecute in cursul unui an 0 dau
indrumAri de ordin mai mult general pentru anul urmAtor.
Organul sinodului protopopesc e comitetul protopopesc, al
cArui exponent e oficiul protopopesc, respective protopopul
Insui, care e inspectorul Folar districtual. El decide in chestunile care privesc viata scolarA i pe invglAtori, cernd pentru afacerile mai grele aprobarea Consistorului eparhial.
A treia instantd e consistorul eparhial, ca organ al sinodului eparhial. Unele chestiuni scolare mai grele le decide
Consistorul plenar, cele mai multe le rezolvA Insd senatul
golar" al consistorului. Acesta se ingrije0e de toate aface rile Foalelor dn eparhie ; el IntAre0e pe InvAtatorii ale0 de
comitetele parohiale, el numeste pe InvAttorii suplinitori ft
pe cateheti, el ingrije0e de inspectia colilor prin comisari
speciali, el decide de cauzele disciplinare ale invArAtorilor.

www.dacoromanica.ro

116
Toate acestea se decid In sedintele senatului scot ar, pe baz&
rapoartelor i propunerilor rejerentifor scolari" i a reviz orite r qcolari".

utoritatea de a patra instant e consistoral mitropolitan,


ca organ al congresului national-bisericesc. Chemarea senatului scolar al consistorului mitropolitan e : conducerea trebilor scolare comune ale intregei provincii mitropolitane, precum
sustinelea unitatii si a uniformitsatii 'pentru institutele scolare confesionale din mitropolie i, in fine, deciderea finald a
cauzelor disciplinare ale profesorilor i invttorilor, apelate
dela senatul scolar al consistorului eparhial" ( 167 din Statutul organic".
Autoritrif ile qcolare gr. cat. difera putin de cele gr. or. Auoritatea prima e scaunul scolar", ales pc Cate 3 ani, de adunarea general bisericeasd. Director scolar e tot preotul, care
e i catehet.. De asemenea inspector e protopopul. A treia instanta e senatul scolastic al Consistorului, iar a patra consistorul metropolitan.

Pe invt,tor 11 alege scaunul scolar, sau, dad acesta nu


vrea sa_aleaga,'111 numeste consistorul.

Alturi de autoritatile bisericesti au drepturi asupra scoalelor noastre si autoritatile civile, despre care va fi vorba inWalt loc.

f. Inspectia scolilor confesionale romitne.


Inspectori districtuali" sau tractuali" sunt, din partea confesiunilor, protopopii. Ei ingrijesc ca in fiecare sat s fie scoala
confesionala, salar Invttoresc, invattor,
ca copiii sa cerceteze regulat scoala i a in toate sa dotnneasca ordine
Protopopul e dator sa viziteze cel putin de doua ori pe an

www.dacoromanica.ro

117

fiecare scoalA, cu care prilej la i proces verbal (protocol


de inspecrie"), pe care-I inainteazd Consistorului. Cei mai
multi protopopi viziteazA scoalele cu prilejul vizitatiei canonice

a doua oarA, la examenul dela finea anului, pe care ei ii


conduc, si care de obiceiu e o sarbAtoare pentru intreg satul.
Atat despre inspectii cat si despre examene protopopii raporteaza in fiecare an Consistorului. Pe 1110 cateva consiseste

torii

si ate un inspector

al InvAtAmantului primar,

numit revizor scolar" (la Sibiu, Blaj, Arad si Oradea mare


(aid revizorul e insus secretarul consistorial), care pe langA atri-

butlile inspectorului general le are si pe acelea ale directorului invAtAmantului, 'clar numai pe cele de ordin didactic.
Revizorul" scolar raporteazA Consistorului din caz in caz.
Muffle necesare de ordin didactic consistorul le ia pe baza
raportului lui.
Scale coufesionale sunt inspectate, i IncA in mod foarte riguros, si din partea organelor statului. In fiecare comitat
este Cate un inspector regesc de scoale (in Unele comi-

tete, ca d. Huniedoara si Bihor, sunt Cate 2), pe langA care


sunt, de obiceiu i unu sau mai multi subinspectori", cari
au dreptul i datoria de a inspecta i cale confesionale din
toate punctele de vedere, dar mai ales din acela al invAt,Arii
limbei maghiare si al educatiei patribtice. Drept de a dispune
direct asupra scoalelor noastre, dupA lege n'au, dar foarte
adeseori si-1 iau ei. DupA lege ei raporteazA ministrului, care
comunicA consistorului observArile inspectorului, iar Consistorul ia prin organele sale, mAsuri pentru inlaturarea relelor
constatate. Prin ordinul min. No. 100.000/1913, bazat pe art.
de lege XXVIII din 1876, ministrul a numit pe langd inspectori
vizithtori de goalda, cari sunt la ordinile inspectorilor (un fel de revizori de clasa 11-a, din Romania).
m

www.dacoromanica.ro

- 118
g. Salarele Inviititorilor dela scoalele confesionale
al comunale.

Salarul invttoresc e, la inceput, timp de doi ani, de


1200 cor., apoi el se urcd dupd 3 clase, in cadrul cdrora sunt
cate 3 gradati. Astfel :
Salar incepator

1200 cor.

Gradatia 3

1400

1600

1800

Gradatia 3

2000

2200

2400

Gradatia 3

2600

"

2900

3200

"

Clasa III
n

Clasa II

Clasa I

Mail de salar invttorii mai capdtd i indemnizare de


chide, in sumd de : 240, 300, 360, 420, 480, 540, 600 cor.,
dui:4 clasa in care se afid comuna.
Dintr'o clash' de salar in cealalta se trece prin avansare,
dintr'o gradatie in cealalt in mod automat, din 4 in 4 ani..
Avansarea urmeazd numai dacd invAtatorul o merit. Meritul
II stabitete inspectorul regesc in intelegere cu autoritAtile con,fesionale pe baza rezultatelor dovedite cu
inspectiilor

de peste an. In caz de divergen0 de pdreri decide prerea


inspectorului.

www.dacoromanica.ro

- 119=
Salarele le pltesc sustindtorii de coald. Dad acetia nu
sunt in stare a le pldti in intregime, cer subventie dela Stat.
Statul subventioneazd colile comunale, confesionale i particulare, dacd acestea dovedesc cd sunt sdrace, V ca atat localul coalei cat i invldtorul cordspund atepttilor statului.
Statul voteaza ajutorul la propunerea comisiei administrative,
care opineazd pe baza raportului inspectorului. Daca statul

d unei coale subventie mai mare de 200 cor. pe an, instituirea invttorului atarnd de aprobarea ministrului.
Partea pe care o d comuna bisericeascd in salarul invdIdtorului, se ia sau din vre-un fond special al bisericii (s. e
tondul p)lar), sau din ajutorul dela consistor, sau, in fundul
regesc", dela Universitatea sseasca sau, apoi, din repartilie.
Sinodul parohial stabilete adecd an de an contributia bisericeasca pe care trebue sa o plteascd credincioii pentru
acoperirea salarului invdtatoresc V care poate fi, i e de fapt,
mai mare de 510 dela darea directd. (In baza unei ordonatiuni

ministeriale fiecare cettean e dator sd plateasca pentru susVnerea coalei primare 5110 dupd darea directd. Dacd inteun
sat biserica nu sustine coald, cele 510 se platesc pentru
coala de stat). Repartitia aceasta e diferitd, dela o comund la
alta, i ea se face dupa criterii diferite. Intr'un sat ea e egald
pentru toti, intr'altul ea se face dupd clase, cad sunt 2, 3, 4,
5 saui mai multe la numar, dupd averea fiecaruia. Intr'alte
sate' iarh platesc numai oamenii cad au copii de coal.
Repartitia o incaseazd epitropul" bisericii, care se ingrijete apoi ca invldtorul s-i capete salarul regulat. Se intdmpld ins foarte adese. ori c, diu cauza sdraciei poporului,
repartitia nu se poate incasa regulat i aa invdttorul nu-i
captd leafa de cat cu mare greu. Se IntAmpl uneori cd oa-

www.dacoromanica.ro

- 120 menii nu vor s plteasca, din cauzd cd nu-s multumit,i cu


Invtatorul, sau si din alte cauze. and repartitia nu se poate
incasa prin organele parohiale, lista de repartitie se transpune
prin oficiul parohial, organelor administrative, primpretorului,
care o incaseazd cu forta (prin executie).
Subventia dela stat invidtorii o incaseazd lunar, prin oficiile de dare ale statului, cea dela comuna bisericeascd lunar

sau trilunar, sau de cele mai multe od cum se poate".


In foarte multe comune (30-4010) invatAtorii sunt si cantod
(cntdreti la bisericd). Venitele cantorale se socotesc In salarul
invldtoresc. D. e. un invdttor care are, dupd lege, leafa de
1200 cor. si-o capta astfel : 260 din cantorat, 340 din fondul
bisericii si din repartitie si 600 subventie de la stat.
Dacd o comund bisericeascd cid in salarul invdttoresc 600
cor., statul dd nu numai restul de pAnd la 1200, ci i toate
gradatiile ce urmeazd din interval in interval. Subventia data

de stat scolilor confesionale romne se poate evalua pentru


moment, la 2 milioane de cor. pe an.

h. Pensionarea Invtatorilor.
Chestiunea pensiei invdtatorilor se bazeazd pe art. XXXII'
din 1875, si mai ales pe art. XLIII din 1891.

Drept la pensie au toti Invatorui, cad corespund legilor

.colare. La pensie intreagd se keep dupd 40 de ani de


serviciu.

Dupd 10 ani de siujbd (in care se socoteste ci timpul de


serviciu militar, precum
i cel petrecut ca prisonier de
-rdsbolu) un invdtdtor se poate pensiona cu 401/o din salarul
sdu propriu zis. Pentru fiecare an care trece peste 10, se

www.dacoromanica.ro

- 121 adaoga 210. Se inlelege cd inainte de 40 de ani se pot pensiona nu.nai cei constatap bolnavi sau incapabili.
Invdtdtorii pot fi pensionap din oficiu, In caz cd se constat incapacitatea bor. In loc de pensie li se poate da i o
excontentare finald.
Pensiite vdduvelor. Vdduva unui invdt,dtor care a servit cel
qi a trait cu ea cel pupn un an, e de

pupn 10 ani

50 la sutd dupd salariul de 1200 si de 20 la sutd dupd suma


care trece peste 1200. Pensia incepe a o primi la o jumAtate
de an dupd moartea sotului ei, si din ea e datoare a sustinea,
si copiii din cdsdtoriiie anterioare).
Pensii:e orfunilor. DacA un invdtdtor a servit cel pupn 10 ani,
copli lui orfani primesc pensie. In caz cd ei sunt cu totul lipsip,

pot cdpdta si dupd cinci ant servip de tatd1. lor. Copiii orfani
numai de tatd primesc a 6-a parte din ajutorul pentru vdduva,

dar pensia tuturor orfanilor laolatd nu poate fi mai mare


ca a vAduvei. Copiii orfani de ambii OHO mai primese pe
Ingd asta Inca 50 cor. Dacd ambii pdrinp li-au fost invdtdtori primesc 100 cor. De obiceiu insd acesti orfani sunt crescup
in orfelin ate.
Veniturile fondului de pensie. 1. Invaptorul nou numit sau ales
plateste la Inceput 5 la sutd dupd salariul sail. 2) Dacd intr intr'o
noud clasd sau gradape de salar mai pldteste 50 la suth din diferinta

de salar. 3) Invdttorii cari se pensioneaza i au neveste sau


copii, pentru odatd pldtesc totdeauna 2 la sutd din pensia pe
care o primesc. 4) 2 la sutd pe an din pensia fiecarui Invdtator pensionat. 5) Fiecare, sustinator de coald platete an
de an pentru fiecare invt5tor 24 cor. 6) Tot acesta pldteste
and Invdtatorul iese la pensie 20 con, odat pentru totdeauna.

7) 3 la sutd din ajutorul dat de stat la zidirea localului, pe

www.dacoromanica.ro

122
timp de 15 ani. 8) In sfArit statul alimenteaz an de an fon-

dul de pensii, i anume din 1875-78 cu ate 100.000 de


cor., dela 1878-1880 cu 200.000, dela 1880 pAnA azi cu
300.000 cor. iar dela 1908 incoace, ca despAgubire pentru
taxa de Inscriere de 30 fil., Inca 700.000 cor. pe an.
Toti invatatorii sunt datori sA se inscrie la fondul de pensie
al Statului.

1. Serviciul militar al invAtAtorului.


Pe baza art. de lege XXX din 1912 invAtAtorii sunt datori
sA faca serviciu militar timp de un an, ca voluntari", pe cheltuiala Statului, i anume toti la honvezi (armatA) ungureascA
pentru apararea tarii). Intr'un an ei pot ajunge ofiteri.
Inainte de 1912 InvAtAtorii serviau numai cAte 2 luni de
zile, vara, in vacantele cele mari.

2. 5coalele comunale.
Fiecare comund care sustine coalA e datoare sA :se ingri-

jeascA de un fond special pentru aceasta. La acest fond se


i partea de pAdure sau pAune comunala, ce se rupe
anume pentru coald cu ocazia segregArii, i care parte trebue
adaogA

sA fie cel putin a o suta parte a intregei paduri sau psuni.


La acest fond se mai adaogd si o parte a veniturilor comunei,
apoi excedentul anual rAmas dupA acoperirea cheltuielilor cerute cu sustinerea coalei, precum si din donatii etc.
coalele comunale sunt administrate de un scaun colar",
compus din delegati ai reprezentantei consiliului comunal, care
ii alege i pe invAtator. Ele pot fi sabventionate de Stat, dupl
cum

i sunt aproape toate. DupA legea dela 1868 limba de

www.dacoromanica.ro

123

predaie ar fi sei fie cea a locuitorilor comunei, totus in UItimele trei decenii toate scoalele comunate nouA au fost silite
sA ia limba maghiard ca limbA de propunere. Scolilor comunale statul le dA ajutor i la clAdirea localului, scolilor confesionale nu. Locuitorii comunei sunt datori sA contribue la
zidire cu lucru l cu carAusii. CAnd localul e gata, tot comuna
e datoare sA-I asiaure contra focului.

Planul de invAtAmant pentru scale comunale e aproape


identic cu cel pentru scolile de stat. Religia o predau preotii.
AutoritAtile de a doua si de a treia instant sunt identice
cu cele ale scolilor de stat.

3. *collie primare de stat.


Scoli primare de stat exista aela 1868 incoace. Dupl legea
din acel an, limba de propunere ar trebui sA fie limba ma-

joritii

copiilor, in comunere romnesqi deci limba romneascA.

In realitate n'a existat si nu existA nici o singurA scoald de


Stat cu limba de propunere romneascA. In toate invAtAmntut

se pred exclusiv ungureste.


In August 1914 s'a publicat un ordin ministerial, care admite si intrebuintarea limbei romne, ca limba auxiliarA ia
primele douA clase i ca materie de InvAtAmnt in urmAtoarele 3 clase (in ultima nu, nici in scoala de repetitie), inteua
numAr de 4-5 ore pe saptAnAnA. Predarea limbei ro-mne
e legata de atAtea conditii anevoioase, indt ea, probabil cA.
va rAmanea numai pe hrtie. In cursul anulul 1914115 de
fapt ea nu s'a predat nici inteo singura scoalA !

Materiile predate in scoala de stat sunt aceleasi cu cele


din scolile confesionale, numai numArul de ore pentru uncle-

www.dacoromanica.ro

124
rnaterii e ceya mai mare. i anume : Religia 3, scris i cetit
.(unguresc) 12, Aritmetica si Geometria 6 jum., Exercitii intuitive 1 jum. Geografie 3, Istorie i Constitutie 1 jum., Istorie
naturald, Fizica i Economie 1 jum., Cntri 1, Gimnasticd
1, Desem i lucrul manual 1..
Pe invd"tatorii dela scoalele de stat ii numeste ministrul. In

timpul din urm se lucreazd in minister la o reforma a administratiei invdOmntului, tn sensul ca pe invdttorii de stat
sd-i numeascd comitele suprem (prefectul), respective organele
administrative comitatense.

Religia in scolile de stat o predau preotii confesiunilor respective, in limba maternd a elevilor. Ordinatiunea lui Apponyi
dela 1908 conform cdreia religia trebuia sd li se predea elevilor nemaghiari si in limba maghiard, a fost anulatd la 1914.
Pe cateheti ii numeste Consistorul. Ei primesc i o mica re-

muneratie dela stat (80-150 cor. pe an).

4. coli sustinute de particulari sau de societati.


i

particularii sau societatile pot infiinta

sustinea scoli

u drept de publicitate. Cei cari vor sd infiinteze astfel de


scoli sunt datori s comunice ministrului planul de invdt,pant cel putin cu o lund inainte, dnd prin el garantiile c
scoala va fi la acelas nivel cu celelalte scoli publice. coIi
cu un program redus, sau scoli ai cdror initiatori nu dovedesc
competinta lor in chestii scolare, nu se tolereazd. coli particulare cu caracter confesional nu se pot infiinta.
Statul subventioneaza si scale particulare. Astfel de scoli
a infiintat in Ungaria mai ales societatea culturald maghiard
MKE, care urmreste maghiarizarea locuitorilor de alte nationalitati.

www.dacoromanica.ro

125
Limba de predare o stabilesc stistinAtorii. Leafa invAtato-

Hoc e cea fixat prin legile tii pentru scolile primare.

5. AutoritAtile de kat.
Autoritatea de prima instant e, pentru scale comunale
s:.aunal qcolar, pentru cele de stat curatoriztal.
Membrii scaunului scolar trebue neapArat s stie scrie pi
ceti. Ei .sunt cel putin 9 la numAr si se aleg pe ate 3 ani.
In scaunul scolar comunal mai sunt i membri naturali : preotii
singuraticelor confesiuni, precum i directorul scoalei, apoi medicul cercual i invgtAtorul de economie. Dach" scoala are 15 MO-

tatori, acestia deleagA 2 reprezintanp ai lor in scaunul scolar.


Nu pot fi membri ai scaunului scolar, printre altii, nici cei
cari nu stiu ungureste, decat in cazul c:4 nu sunt in comunA
destui cunoscAtori ai acestei limbi pentru ca s poath forma
scaunul.
Hotkirite scaunului scolar, de caracter exclusiv administrativ,
sunt valabile numai dach' le aprob inspectorul (revizorul). Scau-

nul F;colar ii alege si pe invttori, sedinta find condus de


un delegat al comisiei administrative. Pe invatAtorul ales ii
intreste comisia administrativg.

Autoritatea de prima instanta pentru scale de stat e cumtorattl. Membrii acestuia stint numiti in baza puterii date de
ministru si la recomandarea inspectorului, de cAtre comitele
suprem (prefectul judetului), pe timp de sease ani. Numgrul
membrilor, afara." de invdtalorii alesi si de membrii naturali, e

cel pupn de 4 0 cel mult de 26, dupa cum afl ministerul


de bine. Membri naturali sunt : primarul comunei i preopi
confesiunilor ai cAror credinciosi tree peste 5 la sula. La scoli
nedivizate e membru din oficiu si invlatorul ; unde stint 6

www.dacoromanica.ro

- 126 -invatatori, acetia deleaga pe unul dintre ei, 15 pe 2, etc.


Membrii numiti depun juramant. Curatoratul alege un curator
(epitrop).

Afacerile curatoratului sunt de ordin administrativ. Totul el

are 0 dreptul de a cerceta orele de invatamant i de a rei registrele coalei relative la progres, etc.
Hothrtrile relative la coala comunalS 0 de stat se pot apela

vizui

In timp de opt zile la cmisia administrativd comitatensd.


Fiecare comitat (judel) formeazA un cerc de invStamant".
Comisia administrativg decide in afaceri dintre invatator sau
scaun colar 1 printii copiilor, i In genere, in toate chestiunile can apailin scaunului colar. In acestea .din urma decide
ca for de a doua instantS, In afaceri dintre scaun i inv-

tator ca for de prima instants. Impotriva hotartrei aduse de


ea ca for de a doua instanta, se poate apela la minister
numai in cazul, and sentinta adusa de ea difera de a primei
instante.

Din comisia administrativ face parte ca membru, afara de


membrii alei de catra congregatie, i inspectorul (revizorul).
Atributiile ei sunt : a) administrative, b) disciplinare i
c) judiciare. Ea decide in chestiile relative la salarul invatatorului. Inainte, anume, de ce ar part un invatator la
comisia administrativ pe sustinatorul de coale pentru
restanta de salar, e dator s faca arStare primpreto-

rului, care dna gsete aratarea motivata, da ordin de executie impotriva sustinStorului. Sustinatorul poate apela la comisia administrativa, care ordona cercetare la fata locului.
Atributiile comisiei administrative mai sunt, pe langS cele amin-

-tite : sA se ingrijeasca de aruncul de dare pentru coal, de


inspectarea colilor confesionale prin inspectorif regeti, de

www.dacoromanica.ro

127
ridicarea de coll noud in locul celor necorespunzdtoare, de
controlarea socotelilor coalelor comunale 11 de stat i de inain-

tarea acestora. ministrului. De cloud ori pe an ea trebue sa


raporteze despre toate acestea congregatiei (consiliului judetean).
In contra sentintei comislei administrative in chestii colare
poate apela in termen de 15 zile la judecdtoria administrativel din Budapesta, in contra celorlalte la ministru. Aceast

udecdtorie administrativ e mai mare uneori i cleat ministt rul, cdci unele chestii tranate de minister (relativ la salare)

se pot apela la ea.

6. Scoala de repetitie economica.


Mail de cursul de repetitie al coalei poporale mai exista
i coli speciale economice. Pe acestea sunt datoare s le ridice comunile, in cazul ca locuitorii lor se ocupa cu agricultura, ca o coald economicd de alt caracter nu existd, cA
numrul copiitor intre 12-15 ani e cel putin de 20, cd dispune de teren pentru experientele agricole i cd darea comunald nu e mai mare de 50 la sutd. Terenul de experientA trebue s fie de cel putin 20 jugdre catastrale.
coal d& repetitie economica, in legAturd cu coala primara,
trebue s fie in fiecare comund in care este_ coald de stat,

In care numrul eopiilor intre 12-15 ani ani e mai mare ca


20 i care dispune de un teren de cel putin 600
stnjini pa_
trati loc ardtor.

In =bele aceste coli pot preda invatdmntul invtdtori


cad i-au c4tigat, la cursuri anume, o calificatie speciald.
Cursul acestei coli e de 3 ani. larna tine (dela 1 Neembrie
31 Martie) o zi intreagd (7 ore), vara (1 August 31
Oct.) o jumatate de zi (5 ore). Dupd lege (XXVII11907) limba

www.dacoromanica.ro

--. 128

--

de propunere e exclusiv cea maghiara. Se pdate pfeda i religia,


Inteo ora pe sAptamilna. InvatamAntul religios se poate preda,
In urma unei ordinatiuni din aaul 1915, si In limba rornng.
Invatatorii sunt retribuiti deosebit pentru instructia din swine de repetitie econornid.

7. Scoalele pentru ucerlici


coli de meserii propriu zise, in general nu exista in
Ungaria. Meseriile se Inv* la mesteri. Ucenicii urmeazd numai cursuri serale l
coli intocinite pe seama lor, in localithli unde ei sunt in numar mai mare.
Art. de lege XVII din 1884 stablieste anume ca comunele cari
au peste 50 ucenici industriali, sunt datoare sa infiinteze pentru

acestia o scoalg special, dna confesiunea sau altcineva nu


se -ingrijeste de o astfel de scoala. Pentru aceste scoli emunele pot impune un imposit de 2 la suta dela darea directg.
Top ucenicii sunt datori, pe raspunderea patronului, s cerceteze scoala pan cdnd ies calfe.
In comunele unde stint mai putini ucenici de rneserii, acestia sunt obligati s urrnezz! cursurile In scoala de repetitie.
Autoritgli : 1) Autoritatea industrialg i inspectorul regesc de

scoale, 2). Ministrul de culte, in intelegere cu cel de comert.


Invlatori la aceste scoli pot fi invlatorii dela scoliie primare locale, pentru materiile Industriale ins trebue s dovedeasca c an facut cursuri speciale.
Timpul de scoala : In doug zile din saptamng cate 4 (de
fapt 3) ore pentru diferite materii i Dumineca (3 ore) pentru
desemn. Confesiunile, daca vor, pot sa-si puie i ele cafe o org
pentru religie, si- anume Dumineca, ceeace si fac.
Scoala const din 3 cursuri (clase) i dintr'un curs pregatitor. In cursul pregatitor se Invald scrisul cetitul i aritmetica
(adesea sunt si elevi analfabeti). Anul scolar e de 10 luni.

www.dacoromanica.ro

--- 129
Limba de propunere poate fi nurnai cea maghiarg, zice legea. In realitate se intrebuinteazd si alte limbi.
In cele trei clase planul de InvdtdmAnt e urmdtorul :
Cl. I. 1 Lecturd din geografie, istorie, igiend si din sfera
vietii industriale. 2. Exercitii de serfs si de concipiat.. 3. Arit-

mend si Geometrie.
Cl. II. Lecturd din Geografie, Constitutie, Istorie naturalg,
FizicA, Chimie i Merceologie 1 din literaturd. 2. Corespond enta industrtald. 3. Aritmeticd (dobgnzi, calculul asociatiei etc).
Cl. III. 1. Lecturd din FizicA (Acusticd, Optica, Electricitate)
Chimie, Merceologie, Economie nationald si din literaturg. 2.
Acte oficiale. 3. Contabilitate.
Afard de acaste scoli mai sunt i cAteva scoli speciale de
meserii, unde se adAncesc produsele unui singur ram industrial.

8. Seoli pentru ueeniel comerciali.


Comunele in cari sunt cel Min 50 de ucenici de prdvAlii
sunt datoare, in caz cd nu se ingrijeste altcineva, s sustie o
scoald anume pentru acesti ucenici. Cursul, e de 3 ani.

Timpul de scoald e de cel putin 7 ore pe saptdmAna


(in 3 zile). Limba de propunere e cea ungureascd.
In aceste scoli pot intra elevl cari au terminat cele sease
clase ale scoalei prithare sau cloud clase secundare sau civile.
Prelegerile se tin in localul scoalei civile sau al celei cornerciali, ale cdror aparate le intrebuinteazd, cu consimtAmdrau 1
sustingtorului de scoald. Totus, scoala de ucenici trebue sd-si
aibg colectille proprii tehnologice, precum i o bibliotecd a sa.
InvAratori la aceastd scoald sunt in prima linie profesorii
de la scoale comerciale si civile, 1 numai in lipsa acestor a
pot fi si invdtAtorii dela scoalele poporale,
9

www.dacoromanica.ro

130 -Si aid sunt trei clase, precedate de o clasA pregAtitoare.


Programul lor e :
Cl. I. LecturA de subiecte din viata tArii si din trecutul tArii,
din igiend si din literaturA. 2. Exercitii stilistice. 3. Geografia
generald a Ungariei. 4. AritmeticA. 5. LucrAri de birou i contabilitate. 5. Caligrafie.

Cl. II. Lectura de piese din viata comerciala a statelor mai


Inaintate; din Constitutia patriei, din Merceologie si din LiteraturA. 2. Exercitii stilistice. 3. Geografia tArilor cu cari are
Ungaria legAturi cornerciale si Geografia universalA. 4. Aritmetied comercialA i lucrAri de birou. 5. Contabilitatea. 6. Caligrafia.
Cl. III. Lectur de piese din viata comercialA universalA,

din Economia politid, din Merceologie, din FizicA si din literaturA. 2. AritmeticA comercialA. 3. Contabilitate. 4. Cambii. 5
Corespondenta comercialA si 6. Caligrafie.

9. Scoli poporale superioare si seoli civile.


Pe baza legii XXXVIII din 1868 fiecare comunA cu peste
5000 locuitori e datoare a infiinta i ate o scoald poporalA
superioarA, in care absolventii de 6 clase ai scoalei poporale
sA, mai Invete Inca 3 ani (fetele cafe 2). Paralel cu aceste
scoli sau. infiintat i coli1e civile, foarte deaproape fnrudite
cu cele poporale superioare. Deosebirea e numai cA scale
civile au 4 clase si in ele se intrA cu patru clase primare, iar
cele poporale superioare au 3, respective 2 clase, si in ele se
intrA cu 6 clase primare. Scopul lor e comun : o culturA generala mai largd cleat o pot da colile primare. Cu timpul
scale poporale superioare au luat un caracter intru cAtva de
scoli de agriculturA. Ele sunt putine la numar si nu se bucur
de nici o reputatie. Scoli poporale superioare romAnesti nu sunt.

www.dacoromanica.ro

131

Scolile civile au un program de studii apropiat de cel al


gimnaziilor, numai cat nu se pred i limba latin. Trecerea

din scale civile in gimnaziu nu e grea

face adeseori (examen de diferent,A din limba latilla). In unele scoli


de Neti se predk in mod facultativ; i latina. Absolventii de
4 clase civile ppt intra in scoala normarg, scoala militark
scoala comercialA s. a. Sunt scoli civile de bAeti si de fete.
ea programul unei scoli civile de fete (Beius, roma-

si se

neascg, greco-catoM) :

CL ASA

OBIECT ELE

11

Religiunea
Limba romn
maghiar

2
4
4
2
3

germanN.

Aritmeiica si Geometria

Istoria
Geografia.

Istoria natural.
Chimia si Mineralogia
Fizica
Igiena
Economia.
Desemnul
Caligrafia

2
2
.

..

4
4

2
2

2
2

2
4
4
2
2

16

6
4
3
2

Suma

11111v

8
16

10

10

8
2
11

Lucrul manual.
Chihli

Gimnastica

4
4

26 28

29

29

112

Laolalta .

. .

www.dacoromanica.ro

--

132

10. Preparandiile (Scolile normale).


Cursul preparandiei (scoalei normale) e de 4 ani. In scoala
norinalA se infra cu 4 clase de gimnaziu, scoald realA sau
scoalA civilA. In legAturA organicA cu fiecare scoalA normalI
e o coal primarA de aplicatie cu 6 clase.

Programa de studiu in preparandiile romneti e, cu, inici


deosebiri, urmAtoarea (preparandia din Blaj): ,
Studiu extraordinar : 1. francezA, in ate 2 ore pe sVt. p._

clasele IIIV. De fapt e numai pe hrtie..

CURSUL

MATERIILE
DE INVATAMANT

_
I

Religiunea
Pedagogia . . . .
Practica educatiunii .
Limba si lit. romAnA .
maghiarA
germanA .

.
.

.
.

..... .

Mitematica
Geografia
Istoria . .
Constitutia patriei . . .
Istoria naturalA i chimia
Fizica
Igiena . .
Economia

IV

III

II

ore

2
2

2
3

2
4
2
4
2
3

2
4
2

3
2
3

2
3
2
2
4
2
2
2
2

2
2
6
2

8
8

16

2
3

12

2
4
2

10
5

2
2

2
2

8
10

6
8
2

.
.

Suma
orelor

Caligrafia . . . . . .
CAntrile biseric. si Tipicul

Muzica vocalA si instrumentalA

Gimnastica

2
4
2

2
4
2

2
4
2

8
10
2
8
16
8

38

38

39

39

154

2
3

Desenul liber

LaolaltA

-3

www.dacoromanica.ro

133

In scolile normale se cid mare atentie i cAntdrilor bisericesti i Tipicului. Aceasta din motivul cd invAtdtorii au sd fie s
canton (cAntAreti bisericesti), sau au sd ante cel putin din
and in cAnd in strand. Preparanzii (normalistii) ortodoxi merg
in cursul studiilor, de doud ori pe zi la bisericd, dimpreund
-cu teologii.

In scolile normale greco-catolice din Gherla si in cea


din Oradea mare, care e regeascd-catolicd", ateva studii se
predau in limba maghiard (anume : Limba maghiard, Istoria,
Geografia, Constitutia, Economia). Profesorii acestor scoli sunt
top preoti, cari, bine inteles, au si calificatia pentru Foil
normale.
Scale normale romAnesti sunt inspectate de comisari consistoriali. Dreptul de a le inspecta il au si inspectorii (revi-

zorii) scolari ai judetelor respective. Este si un comisar ministerial permanent pentru scoli normale romAnesti (Dr. I.
Siegescu, profesor de limba romAnd la Universitatea din Budapesta, deputat in Camera ungard si consilier de curte al
Regelui).

La finea fiecArui an se dau examene din fiecare materie,


sub presidencta unui comisar consistorial. Despre examenele
de calif icatie, s'a vorbit In capitolul PregAtirea invdtAtorului".
Profesorii dela colile normale romanesti, afard de cei din Sibiiu,

n'au salare corespunzAtoare. Ministrul s'a oferit a le da intregirea la suma pe care o au profesorii dela scolile de stat, dar
numai cu conditia ca in scolile romAnesti, patru materii sd se
predea in limba maghiard. AutoritMile bisericesti au ref uzat
propunerea aceasta. Consistorul mitropoliei ortodoxe a hotgrAt,
in sedintele lui din Septembrie a. c., s cear d. din nou ajutor de
stat, fgrA Ind sd cedeze din punctul de vedere al Biserisii.

www.dacoromanica.ro

- 134 In scoalele romnesti pot fi Invdtdtori i absolventi ai preparandiilor strdine. Pentru a putea fi alesi definitivi se cere
ins sd-si nostrifice" inainte, diploma, la o preparandie romneascd. Nostrificarea (echivalarea) constd inteun examen dia
Religie, Limba romnd, CntArile bisericesti i Tipic.
Din toarnrta trecut avem o preparandie greco-catolicd de

fete la Lugoj, iar dela 1 Sept. 1915, una la Gherla. Ambele


sunt cercetate de fete de ambele confesluai. Mad acum pupude invdtdtoare romAne ortodoxe cu totul 100, grecoIi fdceau studiile in scoli norcatolice pe jumdtate atdstea
male straine.

Organizarea scoillor normale de stat e, cu mici deosebiri,


identicd- cu a ceor roinginesti. In cele din teritorul romanesc
e vorba, dupd promisiunea contelui Tisza, sd se introducd 51
lhnba romand, ca materie de invdtdmant, dar dupd experientele de pdnd acum, nu putem crede ca aceastd msurd, daca
se va executa vre-odatd, sd se execute cu -vre-un folos pentru
cultura poporului nostru. Dovadd pentru aceasta e preparandia
de stat din Deva, infiintatd la 1868 de ministrul Eotvs, in
care limba romnd era la inCeput limba de propunere, pentru
ca dupd ctiva ani ea sd fie redusd la materie de invatdmant
si dupd un alt sir de ani sd fie scoasd, cu totul din scoald....

III. INVATAMANTUL SECUNDAR.


Invdtamntul secundar (de fapt se zice :* scolile medii") are in
Ungaria o vechime de peste 300 de ani. i accs `. ram de invnimnt a fost cultivat, la inceput, timp indelungat de diferitele bise-

rid, cari au lucrat mai ales prin ordinile lor de cdlugdri benedictini, piariti, cistercienzi, premontrenzi etc. PAnd In sec.
XIX Iimba de propunere tn scolile secundare era limba lati-

www.dacoromanica.ro

-- 135 -neascg. Pe la jumtatea veacului al XIX i-a luat locul limba


germang, in baza proiectului de lege austriac dela 1850, numit
Entwurf der Organisation der Gymasien and Realschulen in
Oesterreich". Legea aceast austriacd, obligatoare i pentru Ungaria, a introdus pe Mngd ghnnaziile de pang aci (sub cari se intelegeau si se inteleg i astdzi licee:e clasice), i scolile reale,
cari existd i astzi. Dupd transactiunea" dela 1867 gimnaziile i scolile reale, png aci germane, se maghiarizeazd. Mi-

nistrul T. Pauler modified, la 1871, planui de invgtdmant


pentru scale secundare, dar organizatia acestora o lasd aproape neschimbatd.
Organizatia de azi a gimnaziilor (liceelor) si a scolilor reale

se datoreste ministrului de culte A. Trfort, care li-a pus bae


la 1879 si care a fgcut, la 1883, art. de lege XXX care e, (1(
fap't, legea pe care se bazeazd intreg invdtdmntul secundar de
azi. Legea aceasta a dat o bud unitarei tuturor liceelor cari
ptad ad erau diferie, si le-a pus in serviclui statului ungar. Aceastd lege stabileste un plan de invdtamant unitar ; impune predarea limbei maghiare in toate liceele confesionale i predarea
istoriei literaturei maghiare in clasa VII--VIII in limba maghiara ;
introduce in acestea inspectia prin organele statului i calificarea

tuturor profesorilor din partea statului i pune in vedere suslinutorilor de scoale ajutorul Statului, cit anumite conditii.
Conform acestei legi colile secundare se aduc in _trei feluri de raporturi fata de Stat, a-ja c avem trei feluri de
9coli :

1. &oli secundare Ia dispozifia Statulai. Acestea stint : a)


seolile infiintate si sustinute de Stat si b) scoli infiintate de
confesiunea romano-eatolicd i sustinute de fondul de studii
ungar". Fondul de studii" a fost infiintat la 1773, prin con-

www.dacoromanica.ro

136

tiscarea averii desuitilor. La 1895 acest fond la care s'au adogat si alte donatii, era de 40 de milioane coroane.
Scolile acestea atarna In toate privintele, de Stat.
2) $coli sub conclucerea Statului. Acestea sunt : scolile comunale, particulare, fundationale, romano-catolice (afara de cele

sustinute de fondul de studii ungar"si de Statul catolic ardelean) si greco-catolice.


Aceste scoli se deosebesc de cele de sub No. 1 prin faptul
ca sustinatorii de scoal dispun Insisi de dreptul de a numi
pe profesori, de a ridica localuri de scoala etc., cu rezerva
aprobarii ministeriale. Disciplinarea profesorilor dela liceele
confesionale o au consistoriile, in celelalte ministrul.
In ce priveste partea de invatAmant, asupra acesteia dispune Statul (limba de propunere, manuale, orar etc.)
3) S:olile autononze, ale Romanilor gr.-or., ale Sasilor, ale
Statului catolic ardelean si ale reformatilor. Cu toata autonomia lor, Statul are si in aceste scoli dreptul de control
asupra intregei activitIti pe care ele o desfasura.

1. Ginmaziile" (liceele).
Pana la 1850 toate scolile medii" erau licee clasice, in care
limba latina era si limbh de propunere. In acel an s'au creat
si scoli reale (WA limbA latin), dar ele n'au luat nici 'Ana
in ziva de astazi un avant pagubitor liceelor. Numarul liceelor
clasice e si azi cu mult mai mare decal al scolilor reale (155

licee si 28 gimnazii fata de 27 scoli reale cu curs complet


de opt ani si 5 numai cu curs inferior), ceeace e o urmare
fireasca a desvoltrii istorice a invMamantului si a spiritului
public al tarii. Caracteristic pentru ambele acestea e faptul,
ca aproape in jumatate scolile reale se preda, in mod facultativ,

i limba latina.

www.dacoromanica.ro

- 137 Art. XXX din 1890 a introdus pentru elevii din clasele
VVIII ale liceelor fdcultatea de a alege intre limba greacd
Intre anumite studii suplinitoare de limba greacd i anume :
invMarea mai pe larg a literaturii maghiare, invMarea, in limba
maghiard, a anticithtii clasice i. desemnul, in cursul superior.
i

Cei cari urmeazd cursul suplinitor de limba greacd se pot


aplica la urmdtoarele cariere : drepturi, medicind, teologie

(afard de facultatea teologicd dela universitate), filosofie (afard


de ramii : lingvistic, filozofic i istoric), tehnicd, montanisticd,
silviculturd, agronomie, cariera niilitar, perceptorat, finante,
calea feratd, post i telegrar.
Cu toatd aceastd inlesnire fcutd in detrimentul culturii cla-

sice, sunt putini acei elevi, cari nu urmeazd limba greacd,


dupd constatri repetite, acesti elevi sunt, in majoritatea lor,
cei mai slabi.
In anul trecut ministerul de instructie a Inceput sd fad pre&id pentru o noud reform a invdtmntului secundar, In sensul ca rolul limbilor clasice s se reducd, 'beef:land limba lafind numai in cl. III si (land in schimb atentie mai mare
limbli maghiare, limbilor moderne, geografiei i tiintelor
naturale.

2. In ce priveste limba dc Fred are, in liceele romnesti,


Beins, Blaj, conf. gr. cat.; Brasov gr. or, Ndsud, fundational

Brad (gimnaziu gr. or.)limba de predare e cea romneascd.


Exceptie formeazd liceul din Beins, uncle, in cursul superior,
limbo de predare e cea ungureascd pentru toate materiile,
afard de religie si I. romnd. i in cursul inferior se propune ungurete istoria i geografia. i la 1Idsud se propun in limba
maghiard studiile suplinitoare, de limba greacd.

In liceele de stat limba de propunere e cea ungureascd.

www.dacoromanica.ro

- 138 In multe din liceele din teritorul locuit de Romni se predd,


in mod facultativ, i limba romnd, dar felul cum se predd e
revoltAtor. E mai mult o maltratare a limbei romne, deck o
cultivare a ei.
3. Religia se predd romneste, prin cateheti numiti de consis-

torii. In liceele de stat el' capt remuneratie de 140 con pe


ora, dacd sunt in posturi sistemizate, altfel 100. cor. Un moment vrednic de remarcat e cd liceele reformate (Ordstie, Aiud
etc.) nu permit nici astdzi ca instructia .elevilor romni sa se
facd in romneste, ci pretind ca ea sd se facd in ungureste.
4. Profesoni de liceu se pregAtesc precum se aratd in capitolu PregAtirea profesorilor". In ce priveste in'stituirea lor : la

gimnaziile din Brasov si Brad ii alege reprezentanta (eforia)


scoalelor si-i intareste consistorul ; la liceele gr.-cat. ii aleg
consistoriile, iar la NsAtid ii numeste ministrul, la recomandarea comitetului fondului grniteresc, care sustine liceul. In
celelalte scoli confesionale- pe profesori

ii

aleg consistoriile

iar pe cei dela liceele de stat ii numeste ministrul.


Profesorii au cel putin 18 ore de lectii pe sdpfamnd. In ce
priveste salarul, salarul fundamental e de 2400 cor. pe an,
plus indemnizare de locuint de 800 cor., Gradatiile sunt de
10 la sutd dupd salar, si se succed din 5 in 5 ani.
La toate liceele romnesti da, incepnd cu anii din urmd,
statul intregire" la salare. Asa d. e. pentru profesorii din
Brasov statul dd 20.000 cor., pentru cei din Blaj 16.090 con
Profesorii dela liceele ronulnegti sunt Inscr4i la fondul de
pensii al statului. Anii de serviciti 30.
Salarele profesorilor plAtiti de Stat sunt, pe baza art. de
lege IV din 1893, egale cu ale funct,ionarilor de stat de clasa
a IX i a VIII. In cadrul fiecdrei clase sunt doud, respective

www.dacoromanica.ro

-L.-- 139 trei gradatii : Clasa IX 2400 si 2600 con ; cl. VIII 2800, 3200.
si 3600 con Afard de salar profesorii mai au indemnizare de

chirie de 400-1000 cor. pe an si grad* de Cdte 200 con


din 5 in 5 ani. Dintr'o clasa In ceealaltd inaintarea se face
pe baza meritultd, dinteo gradatie in cealalt In mod autonomat. Dupd 30 de ani de serviciu profesorii trec la pensie cu
salarul intreg.
5. Profesorii dela liceele unguresti din lard au o reuniune a
bar, care tine congrese anuale. Au si reviste de specialitate etc.
Profesorii romani n'au o reuniune a lor. In timpul din urea.
ei s'au grupat in cadrul 32ctiei gcolare a Aso_latiunii pentru literatura roindna" i cultura poporului ro;ntin" din Sibiiu, si au inceput s agite unele chestiuni de invatdmant
secundar, pAnd aci aproape cu totul neglijate.
6. Directorit liceelor sunt definitivi si au un drept de jurisdisctie destul de larg. Cele mai multe chestiuni ale scoalei
e rezolvd ei. Pentru cele mai importante se cere aprobarea
autoritMilor superioare.
Directorii sunt egali in salare en funetionarii de stat de el. V:II
si a VI Cl. VIII cu cloud gradatii : 3200 si 3600 cor. ; cl.

VII trei gradatii 4000, 4400 si 4800. Indemnizarea de chide


e de 500-1200 cor. De cdtiva ani incoace li se clg, att directorilor, cat i profesorilor, un adaos de scumpete de 25
la sutd.
7. Pentru functionarea normald a scoalelor secundare, Ungaria

e Impdrtit in 12 circumscripri colare, in fruntea cdrora std


un prodirector, sau director supretn, numit cu decret regal, in

mod definitiv Paragraful 45 al art. de lege XXX din 1883


fixeazd astfel datoriile i jurisdictia prodirectorilor : 1. Ei
au s supravegheze Invdtdmantul si rezultatele pe cari le

www.dacoromanica.ro

- 140
acesta ; supravegheazA respectarea legilor ;zcolare qi a
Indeplinirei dispozitiilor ministeriale, 2. Conduc examenele
de maturitate (bacalaureat), i ingrijesc ca in caz de impiedecare, ministerul sA numeascA ali delegati In acest
scop, 3) RaporteazA ministrului despre starea coalelor seclA

tundare, despre resultatele invAtAmntului i despre eventuatele necesitAti nouA pe terenul invAtAtnAntului.

Ord. min. No.

18.025 din 1884, fixeazA mai amanuntit datoriile prodirectorilor, iar ord. 10.901 din 1912 adaogA upele lucruri noua (Ca
cl. e. prodirectorii sunt indatorati a tinea In fiecare an conerinte cu directorii scolilor secundare relativ la starea i trebuintele seolare ; admiterea la examene particulare, de corigentA etc, aprobarea hotAririlor conferintelor profesorale, admiterea la examenul de maturitate, acordarea de concedii profesorilor . a. In general toate facerile scolare ale singuraticelor scoli secundare de sub No. 1 si 2, se rezolvA.prin pro-directorul, care pe unele le rezolvA, singur iar pentru altele cere
avizul ministrului.
Pentru ca sfera -de competentA a prodirectorilor O. se poatA
vedea mai bine, reproducern ad, din Anuarul emnaziuTui gr.

rat. din Beirq pe anul 1913-14, urmatoarele acte i hotArari"


ale prodirectorului, privitoare la acest liceu, cu observarea c.
coIiIe confesionale autonome, cum sunt cele gr. or., evangelice, reformate etc., depind mult mai putin ale prodirector, decAt
cele de stat, i cele conduse de .stat.

,28 lun. Nr. 1442. coli din tAri strkine de a face excursiuni pe aici, sa se incunostinteze Imediat directiunea sup.
(91500-1913).
8 mIle Nr. 1671. A luat la cunostintA protocolul conferintei
profesorale de inchiare, cu observarea c acuma nu sunt asa
mulct in secunde ca intre an.

www.dacoromanica.ro

141

11 lulie. Nr. 1718. Retrimite recursurile celer cu 2 secunde.

14 lulie. Nr. 1788. Retrimite matricula maturiatii 1912


11113, aflatl in ordine.
6 August Nr. 2016. Crainic

tefan a primit concediu sA


coreagA din limba magiarA de pe cl. Vi. Inca in 15-20 August, ca sal poala fi primit in finea lui Aug. la apotecA, cad
din 1 Sept. 1913, te vor recere 8 clase de gitnnaziale (125.421

1913).
11 August Nr. 2072. Alexiu Olar poate pune examen corector

de maturitate din 1. romanA in glum. rom. cat. de NagyVarad (12489911913).

15 Sept. Nr. 2404. Pentru biletele de tren de acuma inainte se poate recurge din 1 Oct. -- 31 Dec.
5 Oct. Nr. 2818. Dolga Florian poate pune examen de
emendare din cl. VII. Adecd tinerul, care a pus examen privat
sau suppletor in August si a obtinut din unul, sau doua studii
nesulicient, numai Inaltul Ministeriu poate s concead A coregerea. (15027711913).

5 Oct. Nr. 2868, Se intreabA cA muzeul fizic e inzestrat cu


telegraf fArA sirma Marconi si daca ar fi cu care statiune de
astfel ar potea comunica. (415911913 prezidential minist.).
16 Nov. Nr. 3310. Camil Selagean profesor poate fi membru
In .directiune
gimnaziu.

la Npbank," dar sa nu fie impedecare

la

23 Dec. Nr. 3500. Vizitatorul ministerial pentru 1. magiara


la gimnaziul de Beius pe anul scol. curent 191311914 va fi
Magn. Domn Dr. Ngyesy Laszlo:5 profesor de universitate in
Budapest. A i fost si a fost foarte multumit (499011913).

24 Ian. 1914. Nr. 178. SA se deie opiniune pand la 15


Febr. anul curent referitor la mauale pentru studentii romani

www.dacoromanica.ro

- 142 In gimnaziul nostru ar


trebui ca manualele cu, 1. magiara sa fie mai simple mai scurie
mai concise si in stil mai upior.
27 Ian. Nr. 195. In. Ministeriu a luat la cunostinta, Ca
D-soara Irina Ciortea crescatoare in internatul nostru rom. de

in gimnazii de stat. S'a dat, ca

fetite a propus dansul in gimnaziu pe langa taxa moderata


de 5 coroane in 6 saptamttni elevilor din clasele superioare,
cari s'au anuntat voluntar. (19892011913)
30 Ian. Nr. 217. Elevele privatiste in gimnaziu nu pot cernumai la studii demonstrative, daca
ceta orele de prslegere,
ar primi concesiune ministeriala (18534411913).
28. Febr. Nr. 513. Se trimite vizitator ministerial pentru
gimnastiO D-I Ujhelyi Sndor inspector general de gimnastica
A si fost si a aflat toate in ordine. (2868311914. A inist.).
6 Martie. Nr. 345. A luat la cunostinta protocolul conf. II
metodice, aproband indejatarile date de directorul gimnazial.
10 Martie. Nr. 622. loan Bele cu 4-"clase gimn. i cu diploma de invatator poate pune examen privat de pe cl. VIII
diferential din cl.
11 April. Nr. 931. La examenul de maturitate pe acest an

scolastic 1918-1914. e trimis de prezident Ilustritatea Sa


Domnul Dr. losif Siegescu, conzilier aulic reg. deputat dietal
i profesor de universitate. (44404-1914. minist.).
27 April. Nr. 1022. Profesorul Nicolae Fabian poate fi in
an. Fol. 1913-1614. in directiunea Belnyesi Takarkpnzt-ar",
dar trebue sa recurga in tot anul. Se intalege ca agendele sg
u sufere jignire". (cf. Anuarul pg. 60-66).
8. Literatura didactica" pentru cursul secundar in general
e destul de slaba si anume din, douN cauze : multe carp sunt

traduse din ungureste in mod servil, iar ate sunt originale

www.dacoromanica.ro

143
trecndu-se foarte anevoe din cauza numArului mic de licee
le de geografie
romnesti, s invechiesc in dtiva ani.

si mai ales cele de istorie sunt deadreptul antiromnesti. 0


lisfa complect a cartilor din chestiune am publicat in brosura
mea : Chestiunea manualelor in scoalele noastre secundare"
Sibiu, 1913.

In scolile unguresti literatura didacticsa e mai bun5.


9. In toate scolile secundare din Ungaria se obisnueste a se
tinea la finea anului examene, iar la sfarsitul curSului liceal,
examenut de maturitate (bacalaureatul), acesta din urmA in
prezenta unui detegat al ministrului.

10. In liceele de stat programa de inveitcimiint e aproape


identicA cu cea din colile confesionale, cu deosebirea, c in cele
dinttli nu figureaz i limba roman5, decal ca obiect faculta-

tiv in unele din ele.


Materiile de tawitmnt In liceele romanesti sunt astfel imOrpte :

www.dacoromanica.ro

144
Liceul gr. cat. din Blof :

CLASA

OBIECTELE
Refigiune

Limba romn

Limba maghiara

Limba latin

ill IV

v vi

1VII VII

2 2

2 2

2 2

2 2

16

4 4 3 3

3 3

3 3

26

5, 4 3 3 3 3 3 3

27

40

4 3 3 3

13

5 6

5 5

Limba greac
Limba german

Istoria
2 2'

. .....

'Astoria naturaia"

Fizica.

Matematica

Geometria desemnativii.

3 2

17

3 3

2 3

A7

Filozofia

Caligrafia

Cantu] bisericesc

Totalul orelor

2 2 3

3 3

11

4 4

3 2

23

2 2
2

2
2

2 2

Gimnastica

2-

3 3 3

2 2

3 3

2 2
3

5 5

3 3
3

Geografia

Suma

II

2, 2

2 2

2 2
1

29 29 29 29 31 31 31 31

www.dacoromanica.ro

16

240

- 145 Liceal .gr. cat. din Beiq.


-

CL ASA
I

II

III IV

2 2 2

Limba miming

3 3

Limba maghiarg

Limba lating

5 5
5 5

NN,V,

Religiunea

CICV,ILD

O BIECTELE

Limba germand

Suma

VI VIII vt

2 2 '2 2

16

18

4 3 3 3 3 3

29

5 5

2 2 2

Limba greacg

Suplinit. de 1. greacg

2 2

5 4

39

4 4 4

16

(4) (4) (4) (4)


3 3

--

Istoria

Geografia

3 3 2

Istoria natura1g

2 2

3 3

3 2

17

3 3 3

18

8
3 3' 3

13

--

Fizica

3 3 3

Matetnatica

3 3 3

3 4

3 2

23

Desemnul liniar (geometric). 2 2 2 2

Filozofia propedeuticg

2
.1

2 2 2 2

Gimnastica

La olalt

Caligrafia

(16)

2 2 2

16

28 28 28 28 30 30 30 30 232
,

10

www.dacoromanica.ro

146

in fcolile smun fare unguregi programl e u1,;t:It3rul:

CLASA.

OBIECTELE
I

Suma

ii Hilly] v lvi lvii viii


,

Religia

Limba maghiar

latima

greceasca

germand .

2 2

2 2

6 6

Geografia

4.

Istoria naturala

16

4 3 3 3

30

6 6 6

49

5 5 5

19

3 3

'2

18

4 3 3

18

Istoria

2 2

4 2

10

Fizica

Mateinatica

4 3 3 4 3

Desemnul geometric

3 4 2

Propedeutica filozofica.

Caligrafia

Laolalta

. .

25

10

3
1

Gimnastica

3 2 3

3
2

2 2 2 2 2 2 2 2
16
28 28 28 28 30 30 30 30 232

o simpla comparatie a programelor acestora ne arata ca


in scolile romnesti cultura clasica e mai redus decAt in
cele unguresti, tot asffel invatamantul istoric i geografic si
aceasta din cauza lirnbei unsuresti.

2. Seoalele reale.
Alaturi de liceele clasice mai sunt in Ungaria i coli reale.
Ele dateaza dela 1850, dar organizarea lor actuala e dela
1883, art. de lege XXX ( 26). Deosebirea intre sco-

lile reale si intre licee e Ca in acestea, in locul limbilor cla-

www.dacoromanica.ro

- 147

sice se predd I. francezd, apoi se predau mai pe larg stiintele


naturale, fizica, matematicile, geometria si desemnul. Bacalaureatii colii reale pot urma facultatea de stiinti, tehnica, montanistica, silvicultura, agronomia i teologia ortodoxd. Cei cari
fac ulterior examen din limba latind la vre-un liceu, pot urma
facultatea de drept si de medicind, iar cei cari fac examen si din I. greacd, pot urma orice facultate, ca i bacalaureatii liceelor clasice.

La 1887 ministrul a introdus in 10 scoli reale si limba


And, in mod facultativ.
Noi avem o singurd scoald reald inferioard, la Brasov
(gr. or.), cu ureatorui program :
NfIBMO,

Clasa

OBIECTELE

II

Religiunea
Lim ba romnd
maghiard.
germand .
francezd
Geografia
Istoria
Aritmetica
Algebra
1)

4
4
4

4
3
3

12

13

4
3

14

1)

2
3

Geometria si desemnul geometric.


Istoria naturald

3
2

Fizica
Gimnastica
Caligrafia

28 27

www.dacoromanica.ro

6
8

5
10

10

Desemnul liber
Cntri (facult )
La olaltd

Suma
IV

III

4
2

2
2

29 27 111

148
Programul

colilor reale ungurefti e urmcitorui :

C L ASA

0131ECTELE
I

Religiune

II

III

Suma

IV V

VI VII IVIII

"el"

2 2

2 2

16

3 3

3 3

28

germana

5 4

3 3

24

francez

4 4 3

24

Propedeutica filozofia.

Limba maghiarl

11

Geografia

Istoria

Matematica

3 4 3

Istoria natural

Chimia

3 3

15

4 5 4 4

30

Fizica

3 3

Desemn liber

--

5 2

2 2

2 2

22

2 2

2 2

12

Gimnasticg

12

Caligrafie

Laolalt

2 2

Desemn i Geometrie descriptiv

12

2
2 2

2 2

28 28 28 28 30 30 30 30

www.dacoromanica.ro

16
'

149

3. Scoa1e superioare de fete.


Licee de fete nu sunt in Ungaria, afara de unul singur particular, in Budapesta. Fetele cad vor sa urmeze studii mai
inalte se pregatesc pe cale particular i dau examene la liceele de baeti. Sunt ins un numar oarecare de scoli Superioare de fete" cu 6 clase, cu un program cam analog cu cel
al primelor 6 clase reale. Tocmai in tinipul din urma se lucreaza in minister in directia de a le complecta la opt clase
si a le preface in licee reale. Romaneasca nu e nici una.

4. Scoalele de comert.
Scoale de comert propriu zise sunt in Ungaria numai scoalele comerciale superioare si Academia comercial, caci cele
98 de scoli (serale) de ucenici comerciali, nu se pot socoti ca
coli comerciale propriu zise. In scoalele superioare de comert
se infra cu 4 clase de liceu, reale sau civile. Cursul e de trei
ani. Este si o ;coala de fete (la Muras-Osorheiu). Programul
de studii al scoalei comerciale greco-ortodoxe romne din
Brasov e acesta :
SME1111111!

CLASA
I.

Religia

II.

Limba romana
maghiara
genitalia
franceza

3
3

2
3

Geografia .
Istoria
Matematica

2
3
3
2
2
2
2

11

4
2

www.dacoromanica.ro

Total

III.

3
2
2

3
7
9
9
9

6
6
6

- 150 CLASA
II.

I.

Fizica

Aritmetica comerciald
LucrAri de Birou comercial.
Comptabilitatea
Corespondenta comercialA
Principii comerciale
Ecoriomie politicA
Cunotinte de Drept
Chimia i MerceOlogia
_
Caligrafia
Facultative : Limba italiang. .
Stenografia
CAntAri

Total

ill.

2
4

10

6
6
2

2
2

2
2

2
-2

6
6
6

2
.

GimnasticA .

2
2
3

6
2

Bacalaureatii de coald comerciald au uraidtoarele drepturi:

1. Pot intra in cursul I al academiei agronomice din Magyarovr.

2. Din alte institute de felul acesta pot fi primiti in cursul


al doilea.
3. Pot urma Academia comerciald orientalA din Budapesta
(curs de 2 ani), tot astfel Academia comercialA din Budapesta i din Cluj.
4. Pot intra in coala pentru pregAtirea profesorilor de
scoale comerciale din Budapesta (curs de 4 ani).
5. Pot urma cursurile de comunicatie regeti - ung.
6.
Academia de export din Fiume.

www.dacoromanica.ro

151

Functii:
1. Oficiile de postd, pand la postul de functionar superior.
2. Administratie : posturi de oficial la monopolul de tutun,
magaziner, conducerea cdrtii funduare.
3. Oficii de Cassd : oficial la cassieriile centrale ale statului
si la oficiile de dare.
4. Controlori, contabili, revizori, cassieri, directori de bAnci

si la multi de pietate.
5. Pot face serviciul militar cu termin redus (1 an).

5. Pregatirea profesorilor.
Profesorii de liceu se pregtesc la universitdtile din patrie,
unde cursurile sunt de patru ani. Fiecare student In litere
filosofie trebue sd-si aleagd cel putin cloud materii principale,

din care va avea s dea examene. Afard de aceste materii


principale trebue s asculte i anumite cursuri (colegii) secundare. Dupd semestrul al putrulea cid primul examen, numit

examen fundamental", iar dupd al optulea semestru dd al


doilea examen, numit cenzurd" (licentd). Studentul in filosofie
trece dintr'un semestru intealtul, WA a fi dator s dea examene
sau s facd colocvii. Colocvii sunt obligati a face numai bursierii, in fiecare semestru, ceiIaIi studenti fac numai dacd
vreau. Si Med s facd dupd semestrul al patrulea examenul
fundamental, se trece in semestrele urmdtoare. Dupd opt semestre absolventul de filosofie obtine absolutoriul" (certificat
de absolvire). Cineva poate fi profesor provizor i numai
cu examenul fundamental. Cei cari au si cenzura, dacd au
fcut un an de practicd la vre-un liceu (gimnaziu), sau au lost

profesori un an, se pot prezinta la ultimul examen, numit


examenul pedagogic" (examen de capacitate), care se face din
pedagogie, psihologie, logicd i filosofie. In urma" acestui examen

pot fi alesi sau instituiti profesori definitivi.

www.dacoromanica.ro

-152
Seminarii pedagogiCe universitare propriu zise nu exist in
Ungaria. Exista ins trei scoli practice (Budapesta, Cluj si
Pannonhalma) pentru cei ce vor s se faca profesori Studentii

nu sunt obligati s le urmeze, ci daca' vor fac practicl in


aceste scoli sub supravegherea profesorilor lor, daca nu, practica o fac singuri, pe socoteala elevilor, ca profesori provizori
sau supleanti.
Examenele de profesor (fundamental, cenzura i pedagogicul) se fac inaintea comisiilor, in fiecare an.

Doctomtul In filosofie se d pe baza unei teze tiparit


inainte de examen. Doctoratul se poate da i fara ca candidatul
sa mai fi dat inainte vre-un alt examen.
Profesoril pentru coalcie co:nerciale superioare se pregatesc inteun institut anurne la Budapesta, cei de coale nonnale
au de asemenea un institut special, tot la Budapesta.
.Ambele categorii de praleski se pot pregati ins i la universitate.

IV.

PWATAMANTUL SUPERIOR

Invatamntul suparior din Ungaria e organizat pe baze destul


de largi i temeinice. Numarul scolilor superioare e aproape
suficient.

1. Seminarele greco-orientale romAne.


Fiecare diecezd ortodoxa isi are serninarul sau, susisinut din
mijloacele proprii, cu cate un mic ajutor dela stat, insa
Lira nici un control din partea acestuia. Cele trei serninarii orfodoxe nu sunt organizate uniform in toate privintele.
Fieca e se prezinta cu cela ce i-a lasat ca nio itenire trecutul, fmprejurarile spzziale in care s'a desvoltat i situatia speciald a die-

www.dacoromanica.ro

- 153
cezei pe care o serveste. De atdva vreme incoace consistorul
mitropolitan studiaza modalitdtile in vederea unificdrii planului
de invtdrnfint si a regulamentuiui de organizare.

Seminarul din Sibiiu, infiintat la 1811, a avut la inceput ca


profesor pe insusi Gheorghe Lazdr, care ins n'a putut sta
multd vreme in serviciul lui. Ca si celelalte cloud seminarii
ortodoxe, cel din Sibiiu are cloud sectii tcologicd i pedagogictl.
De fapt, in biserica ortodoxd sub cuvntul seminar" trebuesc
intelese cloud scoli cu totul diferite unele de altele, avdnd
comun Insi localul, directorul si corpul profesoral. Inteo sectie
Inv* viitorii preoti, in cealalt viitorii invdtdtori.
hi sectia teologicd a Seminariului din Sibiiu se primesc
nuinai absoIventi de liceu. Cursul e de trei ani. Limba de propunere e pentru toate materiile, cea romneascd. Nu se predd
o alt 1inib, nici modernd, nici clasicd. La sfdrsitul fiecdrui an se dau, sub presidentia unui comisar (de-

nici

legat) consistorial, examene din fiecare materie. Dupd termi-

narea cursului teologic absolventul dd i un examen de callficatie preoteased, in fata unei comisiei numit de Consistor.
Pe baza acestui examen obtine o dipIoni, care-I indreptdtete a concura la o parohie si a fi hirotonit preot, in caz
cand e ales.

Teologii" sunt obligati de tin timp incoace, de and se


simte lipsa de invdtdtori, s urmeze i coala normald.
Pe baza legii ei au dreptul de a face examenul de calificatie invdtAtoreascd, fdrd a mai fi fdcut i examenele anuale.
Astfel ei fac in anui I, examenul de calificatie prescris pentru
normalistii de anul H; in anul al II cel pentru normalistii de
anti! al III si in anul III examenul pentru normalistii de anul
al IV, si examenul de calificatie.

www.dacoromanica.ro

154
Astfel, teologii les din seminare deodatl cu doug diplome. Ce e drept Ong acum dispozitia aceasta nu s'a observat re-

gulat, dar In anii din urmg se stgruie cu tot mai .bun rezultat
in directia aceasta.
In seminarele din Arad (1822) si Caransebes (1865) se poate
intra si cu 6 sau 7 clase de liceu sau cu scoala normald.

Programul de studii e, cu mici deosebiri, identic cu cel dela


Sibiiu. (cf. pagina 32-33).

2. Seminarele gr. cat.


Si in acestea se infra' cu opt clase, repectiv cu examenul
de maturitate. Cursul e de patru ani. Elevii sunt toti bursieri
si se aleg dintre concurenti, prin Consistorii. Fiecare seminar
e impreunat cu internat, de unde teologii" pot iesi numai cu
greu In oras.
Teologii poartg uniform de preoti (revereandA) si-si rad si
barba si mustAtile. Toti profesorii sunt preoti. Programul de
studii se deosebeste de al seminariilor ortodoxe prin faptul cA stu-

diilor de limba romAnd 1 celor pedagogice nu li se dA asa de


mare importanta, ci prevaleazg cu desAvArsire cele teologice. Se
fac multe exercitii spirituale".

Limba de predare in seminarul din Blaj (1754) si Oradea


mare (1914) e cea romneascA, in cel din Gherfa cea latineascA. RomAneste se fac In acesta din urmg numai unele
cursuri, mai secundare.

Profesorii sunt plAtiti cam egal cu cei dela liceu si anume din fondurile bisericesti. Seminarul din Gherla e sustinuty
In parte, de fondul de studii catolic".
Un numgr oarecare de teologi gr. cat. ii fac studiile iii

www.dacoromanica.ro

155
institutele romano-catolice din Roma, Budapesta, Ungvar, Ti
mipara i Stmar.

3. Sea de notari.
Cei cari vor s se faca' notari trebue s fi absolvit liceul,,
apoi sa fi fcut un an de practicd pe langd vreun notar in
funcliune. Dupa anyl de practicd urmeazA un curs admi
nistrativ de un an la una din colile pentru acest scop. Astfel
de coale existd in MurAs-Osorheiu si in Cluj.

4. Academii.
In Ungaria sunt diferite scoli superioare, in cari se intr ca
bacalaureatul. Unele din ele sunt faculthti, toate InsA se numesc
Academii.

a) Academii de drept.

Organizarea acaderniilor de drept e identicA cu a facult


tilor de drept de pe langa" universitMi.

b) Academii cotherciale.
In academiile comerciale se intr cu opt clase de liceu
sau cu coala superioard de comert. Cursul e de 2 ani.

c) Academii de agronomie.
Se- infra' cu liceul complet. Cursul e de trjei ani.

d) Academia milliard,
Se intr cu coala militarA sau cu opt clase de liceu.
5.

Universitatile.

In Ungaria sunt 4 universifati, i anume in Budapesta, Cluj

www.dacoromanica.ro

- 156 (1872), Pojon (Pressbug) si Dobritin. Ultimele dou s'au deschis in 1914 i se completeazd numai succesiv cu diferitele
facultdti.

Cea din Budapesta are toate facultdtile; celei din Cluj

ii

lipseste facultatea teologicd.

La universitatea din Budapesta este si o catedr de limba


si literatura romnd, precum si un docent de limba romnd.
0 astfel de catedr exists si la Cluj. In ambele locuri Insd
catedrele sunt ocupate de romni renegati, cari au ajuns la Uni-

versitate in urma legAturilor lor politice, si cari nu sunt oameni de stiintd. Pentru filologia i pentru istoria literard roraneascd aceste catedre nu insemneazd nimic.
La UniversitAtile din Ungaria cursurile se tin pe semestre
inscrierile studentilor se fac tot pe semestre. Semestrele se incep :1.1a 1 Septemvrie i dureazd pAnd la 1 lanuarie, al II-lea dela

15 lanuarie pad la 31 Maiu. Fiecare student trebue sd se


Inscrie In fiecare semestru din nou, pltind taxele reglemen-

tare. Se plteste o taxd colectiv (80 cor. pe semestru), nu


pe colegii", ca d. ex. in Germania,
Facultatea de filosofie are un curs de opt semestre. Examenele nu stint obligatorii. Cine s'a inscris timp de opt semestre obtine la sfSrsit Absolutorul". Ea nu e irnpArtit pe
sectii bine determinate, ci studentul e liber sd-si aleagd
sd-si combine specfalitdtile dupd cum ii convine mai bine. Mai
pe larg, vezi la capitolul : PregAtirea profesorilor".
La Universitatea din Budapesta si .5tiinte1e fac parte din facultatea filosofied ; la cea din Cluj exist o facultate de stiinte
deosebit.

Facaltatea Je drept. Cursul e de 8 semestre.

In prirnii

trei ani se dau examene anuale. Dupd absolvirea cursului coin-

www.dacoromanica.ro

157
plet urrneazA trei doctorate, numite riguroase", la intervale de cel
putin 3 luni. Dup ultimul riguros urmeazA promopa de doctor,

in fata rectorului si a decanitor facuItAtilor, si cu o anumil


solemnitate (lurAmAnt etc.). Dupd primul riguros candidatii se

pot inscrie la un barou advocatial din tail, candidati de advocati (stagiari pentru avocaturA) pe langA un advocat, fat% a
putea primi i pleda procese in numele propriu. Stagiul tine
5 ani (dupA legea dela 1912).

La un an dupd promotie se poate face cenzura advocatiald" (examen de libet practicA). Dup cenzurA urtneazA. Inck
2 ani de stagiu pe ItIngd un advocat, f Ara' drept de a deschide cancelarie proprie.
Oficiantii administrativi superiori dau, dupA terminarea cursurilor juridice, numai cloud doctorate, si anume in stiintele

de stat. Aceia cari dau i doctoratul juridic si pe cel de


stiinte de Stat, se chiamd doctores utriusque juris".
Facultatea de medicind constA dintr'un curs de 10 semestre.
Examene dupa anul II-lea si al IV-lea. Dupa anul V se da.
examenul de doctorat, dupA care noul doctor trebue sA faca
timp de un an practicA la vre-un spital, In calitate de asistent". DupA acest an ti poate incepe singur practica.
Facultatea teologicei dela Universitatea din Pesta e roinanocatolicA. Cursurile se tin in latineste si In ungureste. Intre asculttori sunt i ate 10 romAni gr. cat. Toti teologii sunt
interni. La universitatea din Cluj nu este facultate teologicA.
Politelmica din Budapesta are toate specialittile tehnice,
afar5 de electro-tehnicA. Cursul e de patru ani (8 semestre).
In fiecare semestru sunt colocvii obligAtoare. Cine cade de
douA ori la colocviile din aceeasi materie, repet anul. Examene propriu zise sunt numai cloud, la finea anului al II-lea
si dup absolutoriu" (al optulea semestru).

www.dacoromanica.ro

- 158 Cultura romneasc i elementul romnesc sunt foarte insuficient si slab reprezintate in universithtile Ungariei. Dad
cei opt milioane de Unguri au, pe lngd alte scoli superioare,
patru Universitati, ar fi cu dreptate ca si cei 3 jum. milioane
de Rornni sd alba' o universitate a bor. Dela 1848 incoace

ei au si cerut-o necontenit dela "guvern, dar au fost in continuu refuzati. Odatd li se pusese in vedere cd la Universitatea din Cluj, infiintatd la 1872, cursurile vortii paritetice,
adecd in dou limbi, ungureste si romdneste, dar promisiunea
nu s'a implinit. 0 universitate romneascd in Ungaria ar fi
'o necesitate culturald inexorabild, dar de asa ceva Ungurii nu
vor nici s audd macar.

V. INVATAMANTUL PROFESIONAL

SI SPECIAL
InVdtdmntul profesional si special in Ungaria are o yechime destul de considerablid. Originile lui se datoresc aproape
In intregime initiativei particulare, destul de bogate. Cu timpul,

n cele patru decenii din urmd, a facut i statul mult pentru


desvoltarea acestor ramuri de invdtdrant, pentru cari MO In
general, n'a creat cadre noud, ci a urmat firul de desvoltare
curent. 0 lege speciald unitard, care sd prevadd organizarea
fnvdtdmntului profesional si special, tocmai de aceea nu
existd,
existd numai diferite dispoiitii menite a inlesni des-

voltarea mai departe a ceeace a creat o evolutie fireascd indelungata'. De aceea gdsim
. in Ungaria fel de fel de scoli profesionale, avndu-si fiecare, mai mult sau mai putin, individualitatea sa aparte, servind insd fiecare in mod efectiv in-dustria i comertul, i prin ele interesele tdrii.
Cat ne priveste pe noi Rotnnii, in acest pund stdm cam

www.dacoromanica.ro

- 159

slab. Avizati numai la puterile noastre, fara nici un sprijin


din partea Statului, ba impiedecati sistematic in procesul nostru de desvoltare, nu ne-am putut incbega destul de bine in
privinta nici unui ram al invatamntului, i am limas indarat
mai ales in ce priveVe invtamantul profesional. 0 simpla
privite in Statistica, pe care o dam in capitolul urmator, va
face cu putinta intelegerea deplina a situatiei in punctul acesta.

www.dacoromanica.ro

11.

Statistica Invalamanttalui !public.

Statistica ce urmeazg e fcut pe baza raportului oficial al


ministerului de instructie ungar pe anul 1912 (MagyarorszLig

Kzoktatstigye az 1912 egen, Budapest, 1914). Desi tenceeace se va vedea mai ales in ce priveste nudentios,
ne-am folosit de el, de oarece e
mgrul scolilor romnesti
singura statistici pentru intreg invtgmntul din targ. Pentru
scoalele romgnesti am intrebuintat i .datele, demne de credintg, ale organelor bisericesti gr. or pe anul 1914 si gr. cat.,
pe anul 1912.

I. NtimArul scoalelor.
coli

1. GrAdini de copii
2. *con poporale :
a) coli primare
b)
c)

c. p. ucenicii de meserii si de comert

coli poporale superioare . . . .


d) *coli civile
3. co11 normale (preparandii) pentru grdini de copii
4. coli normale (preparandii)
5. $coli secundare
6. co1i superioare
7. Scoll de specialitate :
a) $ coli agronomice
b)
c)

,,

4348

270.135

16.635

33.875
5.712
56
5.691

2.488.321
108.335
500
93.665

549
9.711
79.516
11.233

686
9
486

74

90
250
57

1.159
5.205
1.109

59

402
44
1.878
532
362
44
133
59
1.139

industriale si de comert.

g) Alte sco1i de specialitate


8. $co1i de penitenciare . . ._
9. Institute filantropice

147

, artistice (muzicA, bele-arte)


e) , militare
f) , de mosit ..

Elevi

2850

miniere

d)

Pateri

diciactice

50

13
12
14

43
186
21.722

2.383
342
17.675

9.847
2.1 94

824
884
6.7 1 8

61.636

62.222 3.147.726

Pe noi ne intereseazg aici colile din teritoriul romnesc,


cgrora lgsgm insg sg le premearga un tablou al repartizgrii
populatiei de diferite nationalitgli din acest teritoriu.

www.dacoromanica.ro

Populalia i

camitatela romne0i.
S.

PopuCOMITATUL

4,

lalia

(JUDETUL)

total Romani

.
i:-;

0.

t.

=
....

Fagaras
.
Alba inferioara

Hunialoara

4 So1noc-Dobaca
5
6

Turda Aries .
Bistrita-Nasaud

g
10
11

12
13

Tarnava mica .
Tarnava mare.
Muras-Turda
Brasov
Treiscaune . .

14 Ciuc

-:

1036

90

6466

3236

221618 171483

80

39107

7269

3759

340135 271675

80

52720

8101

7639

251936 189443

78

52181

6902

3410

174375 125668

74

44630

576

3501

127843

87564

70

10737

25609

3933

176921

113672

65

10159

49757

3333

58 111439

8386

5383

97174

286687 161279

116091

55581

49

34902 35 20297 17

5332

148826

60381

44

18474 12 62224 45

7747

219589

71909

36 134166 61

8312 12

5202

101199

35091

34

35372 35 29542 30

1194

148080

22963

16 123518 83

617

982

18032 12.5

125888 81

1080

720

118458 90

2202

673

52964 15 39552

159489 21190

145720

15

Odorheiu

124173

2840

2.4

16

Maramuras

357705

84510

23,

Sarbi Ruteni Alfii

84436

7 Sibiiu

8 Cojocna

Unguri t Sasi

lIn procentel

DIN ACESTIA SUNT:

Svabi :
17
18

Slagiu .
Salmar .

230140 136087
.

57

87312 37,

396632 119760 42., 268385 67.,,


33 365642 55

6720
1817

6670 .

19 Bihor

616301 265098

3599

1 1962

20 Arad

414388 239755 56.5 124125 29, 38695

11837

21

Caras Severin

22 Timis.
23 Torontal

La olalt

466147 336082

72

33787

55883

14674

22813

500835 169030

34

79960

165883

69905

16057

86937 12, 128405

165799

199799

699215

387565 159489 180339

615151

6305666 2909719*

2058887

.--

18137

* Dui:4 staiistica romaneasca numarul Romanilor se apropie de 3th milioane.


11

www.dacoromanica.ro

hr toritorial PPritnesc.

ScoateiR
.71.160.17,622CM1777...

C.

...
0

:E3

0
1

Fagras . . .
Alba infeioarl

3 Huniedoara

4 Solnoc-Doba.ca
5
6

23

24

4 15

38

Turda Aries .
Bistrita-Ndsdud .

10

9
10

Ta'rnava niict .
TArnava mare .

11

Murgs-Turcla

12

Brasov .

13

Treiscaune

48

43

24

14

63
46

30

120

146

264

151
22593

2
8

253

71

136

108

151

3
2

2 2

22

44

13

7 29

27

77

28

25

49

23

2 16
2 20

20

, 7 37
6 69

25

223: 22 123 678

140

576

45
3 19

594 186 257 161 '29

8 3 2 2661

.1

59 14

1
1

143

51

2 133

417

135

53

62

158

16

153

14

4 15

4 10

539 13 '1
320 21

298

341

142

7 328

29 24

175

25

10

149

13

44

85

50

tie

1
1

-1

21

5 35 6 2 8

2
1

2 6

74

2 2 3

4 4

11

3 2

3 27

4 16 14 3
530
373 26 5
359 16 3

2
9

6
4

33

6
4

312
254

.10

te=u-ro

g.

80 119
87 67
106 94

(.1

C/}

'0

"oci

47

22

0.
CO

CC

,r4

a,

15

55

-2

9 58

Ce

tn.

_-

8
CCC

tn

*Iti

:0

7,t1

Et,

CO

2'

2;,4

r,

-42

169 14 117 294

=_-_-

19

CD

'CI

137

24

235 21 40

13

CD

CO

158

88

-^

61

4.

27

138; 1

.0

64
151
96 69
38,
75: 10 21 73

721 '9 39

19
13

124

7 34 10

12

3 93
26 5 9

27

88

25

8 19

CO.

-ar

126

29

4
2

(/).

33

256
166

6
-.4

38.

'1:73

71

13

111

226
273

0.
0.

76

36

97

411

25

8 12
7 5

22 Timi.

Laolaltd

70

a)

4L'

Ce

cZ

89

89

7 40

17

10

b-1

59

78

70 "
73 g

>

I.ri)

CD

34

n...

C4

LL1

....

O
4-

>

-.-)
cd

*---:

c's

s.

4-

60

Cams Severin .

23 Torontal

17

16 Maramuras
17 Slagiu
18 Stmar
19 Bihor
20 Arad
21

CA..

my

c).>

:71

b4

76
25

14

taA

9
8

14 Ciuc

'15 Odorheiu

.
1

13
51

12

7 Sibiiu
8 Cojocna

0 '2

Zs

0.

pt copii arierati
Azile de stat

a..)

CU

'6

$coli militare

ca

)...

Scott de notari

-0

(JUDETUL)

11

li de notari

Cz

Scoli de ucenic

COMITATUL

a.

Rornano-catace

Institute filantropice si terapeutic

*coale
speciale

*coale
superioare

normale secundare

1..

*coale

*coli

xt:

si gim. clasice

*COALE PRIMARE

10

11

16

7 9 2 2 3

2 2 2

3 2 3

^-

ImMINEr

273 280

409

675: 59 280 1369 476 1303

42 104 10

1136 474 276 501

4 19 1148 56 11
29 43 76 5651 65 32 2

4 37

16 127

17

3 8 2 2 3
15 54 10 6 15 2

www.dacoromanica.ro

4
1

2 14110 9

21.

3 4 2 3 2 5 2

164 --

colile, in special

II.

1. Gradini de copii: 2053.


(Comtmale 699, de Stat 923, private 423,
Azile permanente : 190

Azile de vara
La olalt

RomaneVi

607

a
21

2850 .........

26

popula(ia qcolard in :
GrAdini1e de copii 210.744 (Romni : 8095 ; in grdini rot:Atte :
Azilele permanente 15.316
1064; fin azile romneVi :

de vara

44.075
270.135

Lao1a1t5.

3249 ;

303)
165)
983)
1451)

Personal didactic : 4348.

2. Scoli primare: 16.635


Dintre acestea :

De stat

Comitatense
Comunale.

1.376

.
.

Armeano-cat.

_.

Gr. cat'
Gr. or

5.222
3-

1.736.
1.418.
1.813
1.300
403
32
27

249,

Reformate.
Evangelice
Izraelite .
Unitare .

Rom. cat..
.

3.051

.
.

.
.

.
.

Sustinute de socielati
Private .
.

Dupa lintha de propunere :


Maghiar
Roman

13.199-

2.257

www.dacoromanica.ro

- 165 "Germand

430

Slovacd

399

R uteand

61

Sarbeascd.

271

ItalianA
Alte limbi

11

Intre cele 1381 scoli comunale 165 sunt cu limba de propunere romaneascd, asa cA, dupd statistica ministerului, scoli
confesionale romanesti ar fi numai 2092 si anume 1147 gr. or.

(scAzand din 1418 pe cele 271 sarbesti) si 945 gr. cat. Statistica ministerului in acest punct e Insd falsd. Dupd statistica
fAcutA de consistoriile romanesti scoli gr. ort. sunt cu totul
1536, deci cu 389 mai multe, iar greco-cat. sunt 1119, deci
cu 174 mai multe.
Namdrul colflor primare romdne#i e cel arAtat In statisticile romanesti, adecd 2655.

Din tara intreaga n'au cercetat qcoala


Romani 39.2 la sutd
Unguri 33.5 (aid sunt trecuti si multi Romani).
Slovaci 9.4
Ruteni 7.2
Germani 3.8
S arbi

2..6

Croati

1.3

Altii

3.0

Copii romdni earl nu cerceteazd qcoala : 158,445


Dintre acestia dispensati sunt
. . .
62.187
Frd motiv absenteazd :
96 258
Dintre cei 296.952 copii romani cari umbld la scoal

www.dacoromanica.ro

- 166 123.511 + 78.179 cerceteazA scoli romnesti, 59.396 scoli de


Stat, 29.734 scoli comunale, iar restul de vre-o 7.000 alte scoll
(confesionale, private etc.).
qcoli de stat au cercetat la

1905
1906
1907
1908
1909
1910

/1

IP

11

11

11

77

17

17

7/

11

ft

17

ft

11

10

11

11

PI

//

11

ff

It

/7

71

11

1"1

11

/7

I/

Pf

PI

1911

11

11

11

11

1912

11

29.760 copii romni


33.922
33.355
39.254
44.929
V
51.060
55.537
59.396

9.8''
9.4 ,
9.2 ,,
9.2
9.7

10.1

10.4
10.6'io

In acelas timp copiii unguri au crescut dela 53.7 la surd.


la 56.6 la sutA, copiii nemti au scazut dela 16.2 la sut la
13.9 la sutA, cei slovaci dela 13 la sutA la 12.4 la sutA, cei
ruteni dela 3.1 la sutA la 3 la sutA, cei croati dela 1.5 la
sutA la 1.4 la sutA. Numai sarbii s'au sporit dela 1 la sut
la 1.1 la sutA.
Scoli gr.-cat. au cercetat 60.191 elevi romni.
gr.-or.

98.968

"

3. Seoli de repetitie.
Scoli conf. rom. de repetitie general (continuare a cursului
de toate zilele). 1702 ; elevi 40.411.
5coli conf. romAnesti de repetitie economicA in legturl cu scoala
primar5.: 148 ; -elevi 7.338.
5coli comunale romAnesti de repetitie general: 49 ; elevi 2.099.
5coli comunale romnesti de repetitie economicA : 34 ; elevi 2.352.

coIi poporale economice independente 164 ; toate unguresti,

cu 19.550 elevi, dintre cad 519 romni.


Scolile de repetitie generalA i economice au fost cercetate
de 532.711 elevi, dintre cari 66.097 romni.

www.dacoromanica.ro

- 167

4. Scoli de ucenici industriali: 588, cu 101.345 elevi, din


tre cari 6.143 romani. Scoli rom. 3 (2 comunale, 1 confesional)

co1i de ucenici comerciali : 98, cu 6.690 elevi, dintre.


cari 185 Romani. Scoli romanesti
5.

6. Scoli poporale superioare 9 ; thate unguresti.


coli civile 486 ; elevi 94.165, dintre cari Romani 2382
Acestia au cercetat : scoli de stat 1114, comunale 540, rom.-cat.
312, gr.-cat. 204, gr.-or. 56, partic. 106, evang. 26, reform. 4.
Invttori : 33.875. In teritorul romanesc 10554. Romani
7.

2626 (dupA statistica rcimaneasa : 3353). Acestia au functionat

la scoli conf. gr.-or. rom.

1552
1073

gr.-cat.
comunale
11

8.

11

269

de stat

121

eoli normale pentru grdini de copii

in teritoriul romanesc
1. Salmar . .
De Stat :
2. Oradea mare
3. Timisoara .
Ev.-luteranci : 4. Bra sov . .

9;

4
.

9 profesori 79 eleve

,,

40

,,

19

11

15

p. Scoli normale de baeti

71

49

in teritoriul locuit de Romani

De stat :

11

17

17 profesori, 114 elevi

14

17

11

4. Sighetul Marmatiei 14

,,

5. Cristurul skuesc 16

,,

6. Timisoara.

17

1 Arad
2. Deva
3. Cluj

18

www.dacoromanica.ro

,,

75
107

,,
PP

I11

86
122

17

168
Rom.-cat.

1. Csiksomly6 .

2. Oradea mare
3. Stmar . .
1. Aiud . .
1. Sibiiu . .
Greco-orient. 1. Sibiiu . .
2. Arad . .
3. Caransebes
1. Blaj . .
Greco-cat.:

Reform.:
Evangel. :

10

13

12
14

)1

76
57
86

ft

105

1)

"

132
112

10

/I

12

)1

10

/I

68

"

77

21

"

11

"

10

77

78
43

"

10

7/

51

"

2. Gherla . .
3. Oradea mare

colile normale din Ungaria au fost cercetate de 4774 elevi.


Romani 419 ; 'in scoli romnesti 369.

10. Scoli normale de fete

43

in teritorul romanesc
De stat :
1. Cluj . .. . .
2. Sepsisangiorgiu
1. Sibiiu . . .
.Rom.-cat.:

2. Oradea mare
3. Timisoara .
4. SAtmar

Refigm. :

Evang. :
Gn-cat :

1. Oradea mare
2. SAtmar .
1. Sighisoara

11

16 profesori, 120 eleve


15

7/

16

//

19

7/

14

/)

14

/1

12

7/

7)

117
134
142
158

n
))

n
n

174
117
132
75

n
n

n
n

1. Lugoj (dela 1914 incoace).


2. Gherla (dela 1 Sept. 1915).

11. Scoli normale de fete pentru coli civile


in teritorul romanesc

www.dacoromanica.ro

7
1

169
Timisoara (rom.-cat.) cu -8 profesoare si 13 eleve.

Scale normale .de fete au fost cercetate de 4268 eleve,


,dintre cari 41 Romance.

12. Licee clasice

155

In teritorul romanesc

46

A. Licee de stat si supuse statului.


Profe- Prroltgree Nunt- II Elevi

.1. De stat

sort gieextra rut


ordinari nrdinari elevitor ungurt
I

1. Dej
2. Ibasfal'au (Elisabetopole)

15

18

3. Fagaras
4. Lugoj
5. Baia mare

19

9
8

6. Sibiiu
7. Petroseni . .
8. Gherla
9. Timisoara . .
10. Turda
11. Biserica alba .
12. Chichinda mare
13. Panciova . .

15

16

10

27

20

9
9
8
10

16

10

14

310
230
347
304
359
464

Cheltuelile

susgere
a gcoalei

255

88.821

151

92.160
91.645
109.084
103.509
165.389
75.235

112
144

270
175

186

137

17

15

7
7

313
428
272
316
221

-15

242

206 105.001
260 142.510
191 102.138
60 103.098
119 111.702
85 95.610

10

536
672

438 164.975
645 152.656

16
.

2. Rcgegi-catolice :
!

1. Arad
2. SAtmar

22
26

B. Sub conducerea statului.


1. Comunale:
c I (mare .

15

7 1 312 1 179 1110.628

www.dacoromanica.ro

170
2. Romano-cato lice :
1.

Sighetul Marmatiei

16

260

231

76.642

15

320

71.742

16

2
2

324
557
625

331

115.641

534
413

(fratii mizericordiqi)

2. Careii mari .
3. Timisoara .
4. Oradea mare

21

519 136.992

(premontrenzi)

3. Greco-catolice (rornne)
j

1. Blaj
2. Beius

13

15

82.942
101.239

54

4. Fundational :
I 1. NsAud

14

300

18

91.0651

C. Licee sustinute de statul romano-ca ()Tic ardelean.

15

2
2
2
2

19

16

7. Odorheiul sAcuesc .

16

1. Brasov
2. Csikszereda . .
3. Alba Iulla . .
4. Chezdi-Osorheiu
5. Cluj

6. Mufas-Oprheiu

16
17

.
.

15

273
385
363
265
491
341

291

232 122.243
383 106.094
243 104.241
259 110.137
449 106.924
264 119.093
275 106.518

D. Licee autonome.
1. Reformate
1. Cluj
2. Sighetul Marmatiei

15
13

3. M. Osorheiu .
4. Aiud
5. Sepsisangeorgiu
6. Orgstie

17

13

20
.

17

18'

4
6
4

390
325
428
442

383
316

392

291

417
282

313

261

www.dacoromanica.ro

114.453

108.414
148.746
898.944
108,143
145.350

171

7. Sattnar
8. Odorheiul sgcuesc.

17

7
4

15

14
.

9. Zg lau

410
282
316

410
268
290

104.653
100.996
116.825

288.460
93.765
60.993
80.310
84.713

2. Evangelice-sOseqti

1. Bistrita
2. Brasov
3. Medias
4. Sibiiu
5. Sighisoara

17

18

303
217

58
2

15

195

15

14

287
277

25

335

3. Unitare :
.

Cluj

17

340

14

292

123.008

4. Greco-orient. rom :
.

Brasov
13.

91.634

Gitninazil (dasice)

28

In teritorul romnesc

1. De stat :
1. Caransebes . . .
2. Gyergyoszentmiklos

12

247

37

136

125

45.955
44.313

2. Regoti-catolice :
1. Simleul Silvaniei . .
12

220

155

50.619

36

34

47.228

153

13

37.471

121

28

28.619

3. Confesionale :
1.

Cluj (de fete)

4. Evangelice
1. Sebesul sgsesc . . .
2. Reghinul sgsesc . .

3
sase

8
6

i:

www.dacoromanica.ro

172 -5. Greco-orientale romanne :

1. Brad

120

205

37.894

6. Unitare :
1. Cristurul scuesc

167

14. Licee reale

56.154

27
8

In teritorul romnesc

1. De stat :
1.. Arad

17

10

2. Brasov

17

11

3. Deva
4. Oradea mare

20

5. Odorheiu
6. Timisoara

16

21

8
7
5
6
7

19

7. VArset

21

315
240
320
323

275
200
257
313

126.955

58.417

99.720
110.569
125.473
331
80.561
154 136.115
154 102,880

136
465
401

2. Evangelice-sasegi :
1. Sibiiu

12

262

15. Scoli reale cu curs inferior:

5
2

In teritoriul romnesc
1. Evanaclice sa'sesti :
1. Braov

12

225

39.595

2. Greco-orientale romilne:
1: Brasov

74

16. Scoli superioare de fete


In teritoriul romnesc

www.dacoromanica.ro

22.386
35
7

-- 173
1. De stat:
9
I. Arad
18
2. Cluj
11
3. Sighet
4. Timisoara . . . . 12
2. Comunale :
.

3. Rom. cat.:
.
1. Timipara . .
4. Reformate:

11

1. M. Osorheiu .

1. Satmar

166

151

60.49Z

217
189
210

209
189
183

106.969
85.771
73.309

10

114

108

45.369

218

128

29.62&

243

46.295

11

8.

8
9

244

Eleve: 6529 ; Romance 27.

Numartil liceelor i gimnaziilor din tara Intreagii


1

De stat

CONFESIONALE
AUTONOME

..-f2.-

Conduse de stat

C.)

cu

o.
?).'
1,,,r,

,..,

CCS

Cl.)

ll
1-71

7,ii

xrs -cri

3::. -4-.

rn
cl.)

"a'

c=

73
w

.4-.
cT3

c.)

ts,

CD

..

LaolaltA

.T. 70

49 15 64 8 4-2 2

Licee reale .
23
Gimnazii reale 2

xt;

o ..,;,-,
0 -u
=1 mi 0
1:, cA

Liceee clasice . 43 13 56 8 301 2


121
Gimnazii . . . 6 2
LaolaltA

c/)

a,
ml

c.)

:;:,"

13
a) cu
-'-' 73
xt1 =

co

25 3

.5 = b.=0
co

(:) E

34

i
7,25 18

I 2 4

3 57

7 27 22

ct
-I,.
Zr6

.,_,

5 15 8

11

42 2

I- 1- :::.
0 ca co
. :,..-.. 75

ay
,..,

8.

ti

4T 155

8 28

c'4

ci)

.........

3 2 55 183

IJ

27

3 32'

3 61

7$27 24
i

Licee i gimnaraii clasice si re'ale 1ao1a1tA.

73

-..
o
0 xt -4-,

a)
-..0

www.dacoromanica.ro

4 2 58 215

174 -Liceele

gimnaziile clasice au fost cercetate de 61.913

elevi ; Romani 4.038.


colile reale au fost cercetate de 11.074 elevi, dintre cari Romani 218. Laolalta 72.987 elevi, dintre cari 4.356 Romani.

17. *eoli superioare de comert


In teritorul romanesc
8
1. Brasov
De Stat:
7
2. Cubin
6
3. Lipova
12
4. Panciova
5. Becicherecul mare 7
22
Comunale : 1. Arad
(Subventionate 2. MurAs-Osorheiu 11
de Stat)
3. Timisoara
15
4. Satmar
11
11
Rom. cat. 1. Cluj
1
Gr. art. rm. 1. Brasov
&Va. de soc. 1. Cluj

21

j. Oradea mare

11

Sc. de _fete I. M.-Osorheiu

51

14
6

103

3
5
6
6
8
6
8
5
6

76

355

118

8
7
6

201

151

119

116
165

269
164

32

292
59

46.336
29.298
31.032
33.690
26.924
73.450
142 58.438
160 75.820
161 37.200
30
6.870
42.280
184 110.877,
282 74.600
52 35.062
62
34
88
48
64
291

Elevi 9497. Romani 277.

18. Seminarii teologice

49

In teritoriul romanesc
Gr. ort. ram. 1. Sibiiu
2. Arad

15

cu

92
38
90
62

3. Caransehq
Or. cat.

1. Blaj

2. Gherla
3. Oradea mare (dela 1914)
4. Lugoj, (din 1913)

www.dacoromanica.ro

90 elevi

77

,
11

7/

- 175 Rom. cat.

1. Timisoara

Reform.

2. Oradea mare
3. Sdtmar
4. Cluj
5. Huniedoara
6. Alba Julia
1. Cluj

cu

55 elevi
21

)1

ff

26
20
9
32
69

lf

"

1. Cluj
16
Unitar
19. Academii de comert 3, 1 in Cluj cu 271 elevi ; Rom. 7.

20. Academii de drept, 8. In teritorul romanesc 2 : Oradea mare i Sighet. Studenti 1386 ; Romani 39.
21. Universithti 4 (2 infiintate la 1914). In teriforul romanesc 1,1a Cluj, Studenti 10.40w. Romani 460.
22. Politehnice 1. Studenti 1868. Romani 26.
23.

coli de specialitate.

InV:tute de agronomie:
1
coal snperioard de silviculturd i montanistica in emnit; elevi 405 ; Romani 8.
1 Scoal superioard de veterinari (Bpesta), Elevi 190, Romani 7.
5 Academii agronomice. In teritoriul romanesc una, la Cluj.
Studenti 387. La Cluj 100 ; Romani 2.
1
coald normald pentru invaporii de economie (Komrom)

29 elevi. Romani .
1

coald normald pentru invtlatoare de economie (Kecskemet)

31 eleve. Rom. .
Institut pentru economie de casd (Kassa) 40 eleve.
1 Institutul maghiar pentru educatia femeei (Bp) 60 eleve.
24 scoli de agriculturd (19 de stat ; 4 comunale, 1 partic).
In teritorul romanesc 8, i anume :
1

www.dacoromanica.ro

- 176
De stat : Geoagiu (comit. Huniedoarei) 21 elevi
Csikszereda

31

Lugoj

27

Sanmiclatsul mare (Torontal) 32


34

Simleu

Comwzale : Bistrita

Feldioara (corn. Brapv)

18
.

Media

28
76

,
,

qcoli' de vinteleri 10, dintre cari In teritorul romnesc


Bihardioszeg (corn. Bihor), Mini (c. Arad) i Mud (corn. Alba
infericcar).

De stat : qcoard pentru lciptdrie : in Csk (cont Timi).


Scoala de pddurari in Gurghiu (Gorgenyszentimre) (corn.
Mur4-Turda) i in Vaddszerdo (c. Timi).
$coald de gradindrit Bdcicoiu (NagybocskO, c. Maramur4)
Turda.
qcoala agrDnomicd Szab-Iozsef in Turda.
Elevi la toate colile agronomice i economice din tail
2378. Romni 63.
YY

21

Alte coli speciale


Institut pentru pregatirea profesoritor de scoale cornerciale 1
normale 1.
II
7/

qcoli de notari 8 In terit. roln. 2 (Cluj i Mur*Oprheiu).


.Fcoalti de postd 7i telegrafie 1 (elevi rom. 4)

qcoald pentru Cdile Ferate 1 ():


Scoald de navigatiune 1 ().
hi

$aoli militare 13. In terit. rom. 4 (Sibiiu, Cluj, Oprheiu


Oiadea mare).

www.dacoromanica.ro

- 177 Preparandi2 pentru qcolile terapeutice 1 (elevi 26, rom.).


qcoli pentru gangavi 1 (elevi 13, rom. ).
pentru pregatirea maeqtrilor de gimnastica 1 (elevi

86 ; rom. ).
coli de moqit 12. In terit. rom. 3 (Sibiiu, Cluj, Oradea mare)

cu 107 eleve romance.


24. Scoli profesionale, cu totul
eleve, dintre caH '66 rorn. Anume :
4-

45, cu 4663 elevi

201 elevi Rom. 4


1 scoal profesionald artistica cu
superioare cu 1178
4
speciale ') cu 1442
19
38 1)
4
1

)1

11

.1)

JP

c. proles. pe lucru de mana femeesc 477

5 scoale pentru mesteri industriasi 118


1064
1 scoala pentru desemnul industrial
3 scoale profesionale speciale subventionate de stat 51 . . . .
130
11 scoale prof. pentru lucru de manA

1)

91

PP

2)

ft

femeesc, sustinute de particulari,


cornune etc.
651
9
AfarA de acestea, s'a mai put Inca In 51 de localitAti cursuri
JP

profesionale, la care au participat 13.367 de aiculfatori.

25. Scoli de arta.


Academia de belearte : sectia pentru pictura
(Budapesta) elevi
102 Romani
Academia de belearte : sectia sculptur (Budapesta) elevi
9 Romani

. .....

Scoala superioara pentru profesori de desen (Budapesta)

230

1) In terit. rom. 7 : SAtmar si Brasov de lemnArit, Arad si Cluj, Ti-

misoara Si lvi. Osorheiu de lucru in metal, Zlatna (piatrA) si Odorheiu(lut)


2) Una in Sibiiu, pentru pantofari, in CisnAdie, de lesut.
1

12

www.dacoromanica.ro

178 Academia de arta dramatica (Budapesta) . 51.


2 scoale de actori (Budapesta) . . . . 138.
Academia de muzica a tad: (Budapesta) . 444. Romani
2
dn Buda . . . . 218.
42
43 conservatori si scoli de muzica. cu . . 8653.
(In tinutul romanesc : Arad (2), Ibasfalau, Cluj, Sighet,
Osorheiu, Oradea mare, Sighisoara, Timisoara).
PP

PP

26. Institute filantropice


1. 109 ortelinate i anume : de stat 4, comitateuse

6,

comunale 15. Confes. rom. cat. 33, gr. cat. 2, armeano-cat.


2, reform. 2, evangel. 7, protestante 1, israelite 9, ale reuniunilor de femei 19, alte reuniuni 4, fundationale 5.
Populatia de orfani : 4438.
Dupa nationalitate : Romani
98, ruteni 35, croati 17, sarbi 8, slovaci 171, germani '423, maghiari 3649.
2. Institute de orbi 15. In terit. row. 2. (Cluj si Timisoara),
Elevi 698. Romani 15.

3. Institute de surlo-muti 16. In terit. rom. 3, (Arad, Cluj


si

Timisoara, subventionate de stat), cu 1518 elevi. Romani 54.

4. Institute pentru eopiii arierati 9. In ter, row. 2 (Brasov


1 Borosineu, ambele subventionate de stat). Elevi 629, Ro-

mani .

5. Azile de stat 17. In terit. rom. 5 (Arad, Cluj, Osorheiu


Oradea mare, Timisoara). Au adapostit 54.140 ; Romani 2.564.
6. Institute ale Ligei regnicolare pentru protectia copiilor,"
10. In terit. rom. 2, (Cluj si Oradea mare), ambele pentru
ucenici. Elevi 461, Rom. 20.
7. Institute de caritate 84. In tent. rom : Cluj (reformat)

si Oradea mare (rom. cat). Elevi 971, Romani .


8. Institute de corectiune 5. Unu la Cluj. Elevi 1779 (la
Cluj 107), Romani 107 (la Cluj 46).

www.dacoromanica.ro

- 179 In institutele filantropice populatia toted e de 57.197 ; dintre


ace0ia Romni 2108.

III. Averea scoalelor seeundare romatie0i.


(Teren,

imobile,

funclatiuni, fonduri,
mobilier q.

Liceele gr. cat. rorn


Liceul din Ndsdud
Liceele gr. or. rom

biJ,lioteci, rechizite,

905.288 cor.
394.441

2 936.890

Liceele

Liceele

gr.-catolice gr. or. rorn.

Local si teren

Alte imobile .

Liceul

din Nasud

425.000

586.000
711.818

Efecte publice i hrtii


de valoare . . . .
Fonduri pentru burse . .

285.754
22.667

1.022.430
64.241

61.162

73.936

24.395

6.830
3.056

4.826

Alte fonduri (orhested etc)

74.591

20.951
27.202

Biblioteca profesorilor sl
a elevilor .
.
. .
Rechizite si aparate . .
Mobiller

24.009
45.252
36.567

75.239
54.073
34.584
235.152

33.723
29.487
24.800
833

905.288

2.936.890

394.441

.
.

(in bani $i realita(i)

Fondul pentru ajutoare

(bani i realitati)

societtilor de
lectur ale elevilor.. .

233.000

Fondul

Altele

Averea tuturor liceelor clasice i reale din turd:


119.977.902 cor.

www.dacoromanica.ro

--180
IV. Budgetul seo1ar pe anul 1912, in tara intreaga1. Cheltueli.
Universitatea din Budapesta . .

6.351.900 cor.
3 325.900 ,

Cluj

Tehnica din Budapesta

Scale superioafe de comert

Liceele i gimnaziile (clasice si reale).


Laolaltd

Liceele din teritorul romnesc


Gimnaziile

11

scolile reale
11

11

1 734.400
2.856.541
24.598.422

38.867.163

4.761.163 con_
348.253
737.810 ,
61.981

1)

1)

inferioare
Laolaltd

5.909.831

Pentru liceele romilnesti (gimnazii si reale) :


(Beius, Blaj, Brasov, Brad, Ndsdud) . .
426.860 cor
Liceele de stat din tam intreagd : . . 7.798.837
confesionale sub cond. statului 4.915.808
>,
statului catolic din Ardeal . .
775.250
confesionale autonome . . .
6.938.061
Pentru scolile reale
3 765.992

Subventii de stat pentru scolile piimare la 1910.


comunale
rom.-cat.
armeano-cat
greco-cat
reformate
evangelice .
protestante
greco-orient

1.561.135 cor.
5.456.009 f1
3.246
71

1.279.232
2.059.833

911.797

4.854
386.013

www.dacoromanica.ro

11

79

1)

- 181 unitare
izraelite . . , . .
scoli de-ale societgtilor
scoli private . . . .

36.776
681.045

13.900
6.750
12.402.869

La 1915 subventia pe care o d statul pentru colile prisnare romnesti e aproximativ de

2.000.000 cor.
Fondurile culturale eparhiale dau aproximativ : 400.000
3 000.000-3.500.000
Comunele bisericesti
.

2. Venituri.
Veniturile liceelor (ghnnazii si reale): 24.753.274 con
Veniturile scoalelor romanesti :
Beius si

DE UNDE:

Blaj

1. Dela stat

si Brasov
Nsud Brasov
Brad sc. reala

26.600

12.800

759

400

3. Din fondurile proprii sau


ale Bisericii . . . .

50.013

45.677

100.153

19.444

4. Din taxa de scoall


(didactru) .

36.284

5.830

31.008

4.008

5. Din taxele de inscriere.


6. Taxe de biblioted,
Anuare, etc. . .

.5.874

3.336

152

2. Dela statul catolic

13.508

4.390

12.949

1.722

12.370

4.699

15.890

60

2,137

704
94.600

7. Din veniturile diferitelor


fonduri .

8. Alte venituri

184.181

14.234
286.715 *

22.386

* De fapt la rubrica aceast apartine i liceul sarbesc din Neoplanta. In statistica ministerului de Instructie sco1i1e secundare sunt
grupate numai pe confesiuni. Pentru Brasov si Brad numai, ar veni cam
180.000 cor.

www.dacoromanica.ro

III. Date despre fcoalele secundare

fi superioare rornnefti.
DAm mai la vale 0 unele date mai lnsemnate despre Iicede i seminariile romne0i din Ungatia, cari obinuesc h
publica Anuare. Seminarul din Blaj, Gherla I Lugoj i coala

norrnal din Gherla 0 Oradea mare, nepublicnd astfel de


Anuare, datele despre aceste coli ne lipsesc.
1. Seminarul gr. or. din Sibiiu. Infiintat la 1811. Are 2
secp una
teologica i . alta pedagogic. Anuarul din 1914115.
:
Profesori : 1 director i prof. (6 ore) ; 10 profesori.
Elevi teologi 90, pedagogi 107. Dup profesiunea pArintilor
In sectia teologica : 29 preoti, 13 invatatori, 49 plugari.
14
pedagogica : 19
111

Seminarul are local nou, din 1914.


Biblioteca profesorald cuprinde
2869 volume
Biblioteca sacietdtii de lecturd Andrei aguna"
a teologilor : 2927 volume
Biblioteca societdtii de lectura Andrei aguna"
a pedagogilor : 2053 volume
Seminarul e impreunat cu internat, in care sunt adbostiti
tai elevii ambelor sectiuni (exceptie au format numai 27 elevi).

Taxa antldld e de 400 tOr. lit 2 rate. Pentru anul sOlar.

www.dacoromanica.ro

- 183 --

1915116 ea s'a urcat, in urma scumpetii provocate de rSsboiu,


la 550 cof. Taxa de imatriculare 5 cor. + 5 cor. pentru bibliotec V 2 cor. pentru scald'A.

Bursieri (a 100 cor.) 55 elevi (20 din sectia teologicg, 35


pedagogic).

Cei cari doresc s fie primiti in vreLuna din sectiile seminarului, trebue s fad petitle la Consistor. Consistorul poate
respinge pe candidatii cari nu intrunesc toate conditiile (din
punct de vedere moral sau igienic).
Fonduri administrate de directiunea. seminarului:
. 6.538.09 cor.
.
1. Fondul pentru trebuintele elevilor
2.
de ajutoare al corpului profesoral 4.871.06

3.

Dr. Petru span"

542.12

Soc. de lect. a teologilor. Fond de ajutoare 2.240.68 cor.


a pedagogilor Fond de ajutoare
Fond adipinistrativ

Dr. Petru Span"


Demetriu Cun tan "
LaolaltA

2.313.28
308.98
1.286.13

61.84
18.160.16

2 Seminarul gr. or. din Arad. Infiintat la 1812, ca scoal


normal. Sectia teologicA dela 1822.
1 Director i profesor (ICI ore) ; 9 Profesori ordinari ; 3
extraordinari.
Elevi teologi : 75 ordinari, 25 particulari. Pedagogi (normaliVi) : 35 ordinari, 6 particulari.

Seminarul are internat (obligator). Taxa anuald la internat


350 cor. Bursieri 35 (nu plAtesc taxa pentru internat); 8 plgtesc numai jun-Mate.

www.dacoromanica.ro

184 .
Biblioteca : 4649 vol. in valoare de. . . .
Bibliotecile de clase 561 vol. in valoare de .

13.804 cor.
378

Muzeul fisical

1.042
1.727

ff

de tiinte naturale si geografie


Fondari: Fondul tinerimel

71

bibrotecii
sanitar
D. Tichindeal-M. Nicoar
Laolalt fondurile

16.844 cor.
4.702
3.969
3.638

"

29.153 cor.

Societatea de lecturd a teologilor a tinut in cursul anului


17 edinte. Avere 301.26 cor. Societatea de lectur a pedagogilor : 14 edinte. Avere 283.71 cor. Biblioteca societitilor :
2346 volume.

3. Seminarul gr or. din Caranseties. Infiintat la 1865. Are


cloud sectii ; 1 Director i prof esor. 5 profesori ordinari. 2 extra' ordinari.
Elevi : teologi 38. In sectia pedagogicA 25.

4. Liceul greco-oriental din Brasov. Infiintat

la anul

1850. In cursul celor 65 de ani de existent a avut patru directori. Anuarul din 1914-15.
1 director
i prof esor (6 ore). 12 profesori (laid) ordinari.
4 extraordinari.
Elevi 310+20 particulari. (PArintii : 90 plugari).
In Internatul coalei au fost 7I elevi. Taxa 700 cor.; in

4 rate.
Masa studenfilor a cheltuit in 16 ani 73.459.95 cor. ajutnd
575 colari. Au cApAtat in 1913/14, mncare gratuit 19 elevi
dela gimnaziu (i 9 dela reale i comerciale). Averea e de
82.182.75 cor. (Cretere fata de anul precedent de 8.937 cor.

www.dacoromanica.ro

185

Fonduri adm'n!strate de clirectiunea

coatel :

a) Fondul Coresi (pentru ajutorarea profesorilor


la tiparirea de carti didactice, pentru excursii tiintifice etc.)

b) Fondul Dionisie Fagarapnu (bolnavi) . . .


c)
Balasa Blebea (premiarea scolarilor

distinsi in mnica)
d)

4 549.76
11.694.83
1 500.67

A. BArseanu (premiarea scolarilor cari

If

exceleaza prin purtare moralA) . .


c)
Preotul loan Ghisa (binefaceri) . .
f) Fondul disponibil al scoalelor medii (pentru
cinetnatograf)

2.070.89
934.78
950.45

g) Fondul pentru premiarea scolarilor distinsi in


gimnastica

343.70

h) Fondul Collega" (pentru ajutorarea elevilor

saraci, la excursiuni)
) Fondurile tovarasiilor de clase ale elevilor
icy Fondul pentru portretul lui AL Bogdan .
1)
Casei de lecturA Al. Bogdan". .
in)
Cercetailor
11

Laolalta

2.644.48
.

200453

117.
975.71

219.10

. cor. 114.471.26

Societatea de lecturd loan Popazu" a elevilor : 151 membri ;

77 ordinari (cl. VIIV111), 64 extraordinari (cl. VV1).


Biblioteca societalii 1022 vol. Averea societatii 6.287.14 cor.

Elevi bursieri : 38, in suma de 6050 cor.


Taxe : cursul inferior 48 cor. Se acorn' i dispensa, de
superior 78
jumatate.
Se admite ca Si elevele, cari studiaza in particular, sa cerceteze prelegerile, impreuna cu elevii.
"

www.dacoromanica.ro

186
Examen de maturitate : 42.
Liceul din Brasov, dimpreunA eu Foala real i cu cea comerciald de acolo, e administrat de o Eforie a scoaleler",
aleasA de delegatiunea .Bisericii Sftului Nicolae.
Partea _cea mai mare a yeniturilor din cari se sustin aceste
scoli,

e din Romnia, unde biserica Sfntului Nicolae are a

mosie cu destinatie anurne pentru aceste scoli.


5. Liceul gr. cat. din Blaj. Infiintat la 1754. Anuarul din
1913114.

Profesori :

1 director si prof esor (cu 9 ore pe sa'ptAmAnA).

17 profesori de studii ordinare.


extraordinare.
3 cateheti (gr. or.; ref. ; izraeliti).
Prof esorii- trebue sA fie preoti hirotonisiti. Exceptie : una
3

7)

JP

singurA (G. Precup., care ins si el e absolvent de teologie).


Biblioteca profesoralci numAra la 1911 : 11.689 volume.
Biblioteca tinerimiigimnaziale avea la 1914 : 2.356 volume.
Elevii din cl. VVIII au o societate cie lecturd a lor, in

care elevii din cl. VIIVIII sunt membri ordinari, cei din cl.
VVt extraordinari. A tinut In 1913, 14 21 sedinte : 1 constitutiv6, 1 festivA, 6 literare, 6 cenzurAtoare, 7 administrative.
Exist si o Peuniune mariami" (infiintatA in 1910), care
avea 209 membri. Scopul ei e de a proMova intre elevi iubirea de muncA si perfectiunea crestineascA. A tinut in anul
1913, 14 : 10 intruniri religioase, 3 literare si 3 admihistrative.

Reuniunea marianA" a elevilor ii 'are biblioteca proprie de


202, volume. Cassa e de 70 cor. Si e formatA din cotizatiile
de ate 10 fileri pe lunA, ale membrilor ei.
Exist i o echipd de cercetaA constAtAtoare din 85 de
elevi din cl. IIIV111.

www.dacoromanica.ro

187
Muzeul de istorie naturald are : 42 obiecte de aranjameut
(dulapuri etc.), 151 tabele animalice, 4520 animale umplute,
uscate ori aezate in spirt i formalin etc. 179 tabele botanice,
6600 plante uscate, 395 modele de cristalografie, 3126 mine-rale i roce i o colectie de 10.140 conchilii 1 multe petrificatiuni.

Muzeul de arheologie i istorie are : 3412 numi, 134 obiecte


de intuilie i 574 diverse obiecte.
Elevi bursted (intre 50 i 200 cor. pe an) au fost 93. Suma

totala a burselor a fost de 14.42298 cor.


Beneficiu( de Nine, (tipi) s'a impala in valoare de 6000
cor. (182 elevi, fiecare cte o tabla" de zece tipai" la cate
5 zile).

Scutiti de didactru au fost 72 elevi, in suma de 1700 cor.


In Internatut impreunat cu scolile din Biaj (Seminarul junimei romne gr. cat. studioase") au fost 155 elevi. Taxa anuaIl

e de 400 cor.
Fonduri admin'strative de directiune :
a) Fondul pentru alutoi area studentilor bolnavi : 29647,38 cor.
colii de scrim
b)1084,48
Ciriac Basiliu Groze (inf. 1900) (vec)
minte gratuite pentru elevi) . . 456,52
loan
SgbAdean (inf. 1902) (ajut. eled)
.
.
vilor bolnavi) . . . .
799,06
e)
de excursii (Inf. 1902)
328,70
P7

Masa studentilor, fond de

Elevi :

ordinari
particulari

38 531,77

681701.69171170 '691561571530

11 41 41 91-z-1 51-1 61 29
LaolattS. . .

www.dacoromanica.ro

559

188 -Dintre elevi 196 sunt fii de plugari, 155 fii de preoti.Au
si uniformd, dor nu e obligatoare.
Taxe. 6 cor. taxa de inscrbre pentru cei cari In anul precedent au studiat la liceul din Blab 12 pentru cei cari yin
dela alt liceu.
Didactru anual pentru cl. IIV : 38 cor., cl. VVIII : 50
cor., In cloud rate (1 Sept. si 1 Febr.). Se admit si dispensari, pe baza certificatului scolar cu not eminentd" sau build".

Incepnd eu anul 1913-1914 guvernul old intregire la salarale profesorilor, in suma de 16.090 cor pe an.
Ekvii sunt condusi In fiecare Duminic i slrbdware la
serviciul divin din biserica catedrald unde totdeauna se predicd.

Marturisire de 2 ori pe an.


Examenul de maturitate e condus, din partea bisericei, de
mitropolitul Dr. Victor Mihdly de Apsa ; examenele de clasa
de comisarul arhiepiscopesc losif Hossu, canonic mitropolitan.
Dup d. examene elevilor buni 11 se impart pretnii (cacti).
Examen de maturitate au fcut in 1913114 64 elevi.

6. Liceul gr. cat. din Beiti. Infiintat la 1828. Anuarul


din 1913114 (in doud limbi : romneste si ungureste).

1 director si prof. (6). E si preot.


15 profesori ord., dintre cari 9 preoti, ceihtlti candidati
de preoft. 5 prof. extraordinari.
Elevi 372 + 31 particulari. Printii : 103 plugari, 112 preoti,
.44 invtdtori.

Bursieri : 59 de insi, in suma de 8080 cor. Dispensa de


didactru in suma de 1440 cor.
Fonduri : F. de ajutorare a tinerimii . . . 418.90 cor.
F. pentru ajutorarea scolarilor bolnavi 130.10
F.

IP

tf

sdraci

www.dacoromanica.ro

182.35

-- 189
F. Pave lean al tinerimii
F. abiturientilor din 1896 .
F. Gheorghe M. Marinescu .

198 79
313.68

105.54

F. Belnyesi Npbank"
F. de excursiuni. . , .
F. Societlpi de lecturl S. Vulcan"

200.
800.
1500.
3.749.30 cor.

Internatul Pavelean" de MO cuprinde 180 de elevi.


Taxa anuala' 400 cor. Internii (sau internatistii") se impart
in mai multe grupuri, dup taxa pe care o plAtesc. i anume
1. stipendisti integralisti, cad platesc numai 20 cor. (sunt 19) ;
2. integralisti supranumerali (120 cor.), 9 insi ; medialisti (240
cor. si290 cor.) 20 de insi ; medialisti supranumerari (320 cor.),

(10) si solventi (400) ; 84 de insi.


Patru elevi, cad au indeplinit servicii de portari, au fost
gazduiti i ei in internat.
Masa studentilor, sust,inutA de episcopul Dr. Demetriu Radu.

a prevAzut cu mAncare 10 elevi.


Internatul greco-oriental roman (1899) ; 56 elevi. Taxa 390
cor. ; in 4 rate + o taxl de inscriere de 30 cor. Are o bibliotecl de 678 volume.
Biblioteea profesorald 3050 volume, in valoare de 4570 cor,

Muzeul fizic". are 291 aparate, in valoare de 8660 cor.


Muzeul de naturale", colectiune muzicala', geografich, de desemn i arte, colectie de filologie clasica, de arheologie, istorie
si literaturd suplinitosre de greacA thate sunt.
Societatea de lecturl (a elevilor) Samuil Vulcan" : membri
71 ; a tinut 25 sedinte literare, 2 festive, 1 de constituire, si
4 extraordinare (cu totul 32). Biblioteca societatii, 1010 volume. Averea 1800 cor.

www.dacoromanica.ro

- 190
Taxe : 20 cor. taxA de inscriere ; 40 cor. didactru (2 rate).
7. Liceul fundational din Nsguid. (Infiintat la 1863).
Se sustine din Fondul central .colastic din districtul NasAuduluiu. Anuarul in douA limbi.
In 1013 s'a cheltuit cu sustinerea lui, 53.606.26 fil. din fond.

director si profesor (3 ore); 16 profesori.


Elevi : 253+25 particulari (dinire cari 11 fete); greco-catolici 191, greco-orientali 56.
PArinti : plugari 114, preoti i InvAtAtori 82.
Muzeul pentru tiintele naturale in val. de 6.52740 cor.
1

fizicA si chimie
Colectiunile de geografie . . .
Muzeul filologic, istoric si artistic
11

71

Colectiunea de desemn si caligrafie

7,

12.303.31
1.267.60

11

11

))

1,

3.320.08

YI

5.331.

ft-

2 150.48
3 357.99
Biblioteca profesorald : 6717 vol. In val. de 28.626.51
elevilor : 4156 volume . . . .
7.861.96
gimnasticA
musicalA

Fonduri administrate de liceu :


Fonduri pentru ajutorarea elevilor morbosi . 24.662.7
rechizite Ia gimnaziu . . . 10.122.77
ft
bibliotecd i soc. elev. gimn. 13.335.69
Depozitul Teodor DumbravA"
415.11
Fondul Mesei studentilor
17 894.27
pentru
excursiuni
colare
1 357.71
lt
Depozitul din didactru
1 908.
pentru procurarea unei columne
Pt

meteorologice .

606.74

.Depozitul transitor de didactru

www.dacoromanica.ro

650.

11

tt

COL

- 191
Fund. Clement Lupsai" pentru ajutorarea
elevilor bolnavi

3 244.27
Laolalta.

Bursieri 7 insi, in suma de


.
Au primit ajutoare
Scutiri de didactru
11

72.289.03

700. ,
.

2.670.
1 154.

Societatea de ajutorare Vasile Neacsu"


dispune de
11.197.75 cor.
Societatea de lecturd a elevilor a tinut 9 edinte.

Masa studentilor (inf. 191415) a dat mancare la 14 elevi.


Examen de maturitate : 29 elevi.
Taxe : 6 coroane (pentru fondul elevilor morbosi, fondul
de rechizite i pentru bibliotecd), 6 coroane pentru fondul de
pensie al profesorilor, 2 coroane pentru Anuar, 1 coroana
pentru fondul de excursie. Didactru pentru elevii din cele 45
de eomune ale fostului district graniteresc 6 coroane ; pentru
ceilalti 20 coroane in cl. IIV, 40 cl. VVIII. (in 2 rate).
Se admite dispensa.

8. Gimnaziul greco-oriental din Brad. infiiniat la 1869.


De el e anexat i o scoald primara cu doi Invatatori.
Personalul didactic : 1 director si profesor (13 ore), 6 profesori ordinari. Ekvi ; 114.
Biblioteca centrald 5134, vol. in valoare de 14.394 cor.
Biblioteca de clas 545 volume.
Cabinetele i colectiunile, 'in valoare de : . 7.445. cor.
Fonduri: Masa studentilor (s'au ajutat 18
elevi)

Fondul elevilor morbosi


Taxe

"

Elevii din protopopiatele Zarandului

27.586.
16.915.
pi

www.dacoromanica.ro

70

7)

Halmagiului,

192

plitesc 16 cor. didactru pe an, toti ceilalti 24 coroane. Apoi


taxa' de inscriere 6 coroane, pentru bibliotecA 2 coroane, pentru
fondul de excursiuni 2 coroane, pentru fondul scolarilor morbosi
1

coroarfa", Pentru at2state si Anuar 3 cor. (at totul 14 cor)

9. Scoala reaiii gr. or. din Brasov.

Infiintata la 1869

Profesori ordinari 5 ; extraordinari 2. Elevi 81+4 particulari.


Toate afacerile si le aranjeaza in cornun cu licetil. Dintre profesori, unul e director de studii (cu 12 ore pe sdptAmng).

10. Scoala comercial gr. or. din Braov.

Infiintat la
1869. Personalul : 1 director si profesor (9 ore). 5 profesori ordinari, 4 extraordinari. Elevi 113.

Fondul disponibil al scoalei comerciale" : 2946. 12 cor.


Alte fonduri, comune cu ale liceului.
Elevi bursieri 26, in surna de 3680 -cor. La Masa studentilor 8 elevi.
Scutiti de didactru 24 elevi, in suma de 1410 col%
Taxe : de inscriere 8 cor. Taxi anuala (didactru) 60 cor.
Alte taxe : 10 cor. pentru fondul de pensie al profesorilor, 20
cor., tax edild (pentru amortizarea edificiului scolar) si 17.50.
alte taxe (bib1iotec6, certificat, Anuar, soc. de lectufa, excursii,:

mobiliar etc.) Cu totul 60 cor. didactru, 45-50 taxe.


Taxe de examene particulare : 1) La examenele de clas, de
fiecare materie cate 6 cor. plus 14.30 taxa pentru director si
pentru certificat. 2) Cei cari fac examen intreg de clasa WA-

tesc 80 cor. plus taxele de mai sus (45.50 cor.) 3) La examene de diferin0 120 cor. plus 2.30 pentru certificdt.
Pentru exarnenul de maturitate plitesc toti candidatii Cate 20
cor. taxA de examen, 6 cor. pentru certificat, 4 cor. pentru caiete. La examenele de corigentA de maturitate : 20 cor.

11. Preparandia gr. cat. din Blaj.Anuar din 1913,14.

www.dacoromanica.ro

193

director si prof. (6 ore), 6 profesori ordinari (top preoti), 8


profesori auxiliari si extraordinari (majoritatea preoti). Elevi :
98, dintre cari 63 copii de plugari, 16 de invalltori, 8 de preoti.
Biblioleca profesorala : 1399 vol., in pret de 2750 cor.
Pentru muzeq! de ktorie naturahl, s'a cheltuit in 1913114. 390
con, pentru cel de fizica 150 cor., pentru cel de chimie
1

200.30 cor.Are i muzeu arheologic, gradinS botanica i grdind econornic.

Sacietatea de lei:tura a -elevilor are 101 membri. A tinut 19


sedinte : 1 constitutivS, 1 festiva, 1 adrninistrativa, 11 literare
si 5 cenzurStoare. Biblioteca societStii de lecturS consta din
1230 cArti (Procufari in 1913114 de 229 cor.). Averea societatii 304.14 cor.
Devi bursieri (a 120 cor.) 5 insi. 61 elevi au avut beneficiu
de pane (a 44 cor., cu totul 2684 cor.).

In internatul pedagogic an locuit 57 elevi. Taxa 300 cor.


Scoala administreazd cinci fonduri ale ei, in valoare de 1843

cor 97 fil. Din ele se dau ajutoare in cas de boalS, etc.


Taxa 40 cor. anual ; 2 cor. pentru fondul de excursiuni si
2 cor., pentru biblioteca elevilor. Dispens nu se acorda. Elevii au si uniformS, dar nu-i obligatoare.
Absolventii de cl. VI gimnaziu se primesc In clasa III, daa.
in Septembrie depun examen de diferinta din s.omatologie,
psihologie, gramatica sistematica a limbei maghiare, istoria ci
geografia universals, botanicS, zoologie si economie, oral si
practic, din desemn, lucru manual, muzicS vocal i instrumental

12. Preparandia de fete din Lugoj. IntiintatS

la 1914.

0 directoare (10 ore lectii), 2 profesoare, i trei prof esori. Eleve :


28, de ambele confesiuni.

13. Scoala civil de fete a Asociatiunii" din Sibiiu.


13

www.dacoromanica.ro

- 194 Infiintat la 1887. Are pe lang cele 4 clase, i un curs complementar. Personalul didactic :- 1 director (barbat) i profesor (7
ore) ; 6 profesori i profesoare (2+4) ord.; 2 cateteti ; 7 instructori si instructoare.
Eleve 109, multe din Romania si Bucovina. Parintii :*preoti
40 ; functionari 18 ; proprietari i arendasi 18 ; medici, advocati,
ingineri 5.
Fondul absolventelor scoalei" . . 4123.86
Fonduri :

Fondul Dr. L. Lemay"

91 86

In legatura cu scoala e i un internat, In care au fost addpostite 72 eleve.


Taxe scolare : Didactru 50 cor. pe an (se poate plati i in
rate lunare). Taxa de inscriere 4 con Taxe pentru internat
550 con (in patru rate).

14. Scoala de fete din Arad,

(conf. gr. or.) Infiintatfla


1890. Cldire noun, frumoasa, in stil romanesc, facuta in mare
parte cti cheltuiala d-lui Vasile Stroescu, roman din Basarabia
Eleve 51, 1 director (barbat) ; 5 prof. Taxa pentru internat 500 ;

plus 50 cor. taxa' scolara. Elevele externe 80 cor. didactru.

15. Scoala civilA gr. cat. de fete din Blaj. 1 director


(barbat) i profesor (6 ore); 4 profesori ordinari, (1 preot, 1
absolvent de filozofie si 2 prof esoare), 4 profesori extraordinari.
Eleve 106. Biblioteca profesorala 354 vol. Biblioteca elevelor

357 vol. Taxe de scoala 22 cor. 60 fil. Pentru anuarul scoalei 2 con ; Eleve bursiere 12 in total 1.500 cor.
In Internatul Vancean" (infiintat la 1884) au fost 60 eleve.
Taxa anual 360 coy. ; in 2 sau 4 rate. Elevele au imbracdminte uniforma (45 con) Toate elevele F.coalei sunt conduse
regulat la biserica in Dumineci i sarbatori.
16. 5coala civilA gi eco-catolicA de fete din Beitiq. In-

www.dacoromanica.ro

- 195 Iiintata la 1896. E condusA de un senat scolar", constttor


din 12 membri ordinari si 2 supleanti.
Corpul didactic : 1 director si prof esor (2 ore) identic cu
directorul liceului ; 8 profesoare, 2 cateheti.
Eleve 114 (96 gr. cat., 21 gr. or.).
Taxe colare. Didactru 12 cor. pe an. Alte taxe 6 cor.
Pentru limba francez 20 cor., pe an ; pentru pian 60 cor.
Elevele pregAtite In particular platesc taxa de examen 58 cor.
Taxa examenelor de diferent 20 cor. coala e Impreunat
.cu Internat. Taxa 370 cor.

www.dacoromanica.ro

INCHEIERE
Ajunsi la sfArsitul drill se impune dela sine intrebarea
ce viitor asteapt pe cele doug institutii despre cari a fost
vorba pAnd ad, admitand CA Ungaria va rmAnea si dupd
rgzboiu in formatittnea de stat de pang acum ?
Desvolta-se-vor ele spre binele tuturor celor cari alcAtuesc
statul ungar, sau se vor desvolta numai in directia ideei de stat
maghiar, pentru care s'a cheltuit aproape toat energia ultimelor decenil?
S'ar 'Area fires ca dupg razboiul invingAtor pentru puterile centrale, toti aceia cari au luptat pentru Ungaria, indiferent de nationalitate, sg se bucure de drepturi egale in toateprivintele. Astfel, RomAnii din Ungaria s nu mai fie impiedecati ca Ong acum, in desvoltarea lor culturala, i econo-

mica, ci sg li se garanteze din partea statului o libertate


un sprijin egal cu cel de care se bucurg Ungurii.
Asa ar fi cu dreptate i multi cred ca asa se va i intAmpla.
Cam in acelas sens 1-a asigurat i contele St. Tisza pe
I. P. S. S. mitropolitul loan Metianu din Sibiiu, in cunoscuta sa
scrisoare dela 23 Septembrie 1914. Vorbind de vitejia si devota-mentul RomAnilor pe campul de lupth, contele Tisza ii sctia
mitropolitului, intre altele i aceste cuvinte semnificative :
S'a ngscut (in cursul rgzboiului) starea sufleteascA care formeaza prima conditie de viatg pentru un viitor mai frumos i mai

www.dacoromanica.ro

- 197 bun. E doar necesar inainte de toate ca sd considerdm pe Romani


de camarazi, de consoti si de frati ai nqtri, ale cdror progrese ne

umplu de bucurie si cdrora in toate greutdtile vielii le stdm cu


iubire frdteascd inteajutor.... Acestea sunt urmdrile automate
ale actualei atitudini a Romanilor ; in ele e depusd chezdsia

unui viitor mai bun. Ele ne ofer garantia cd Romnii pot


conta in ce priveste libera executare a drepturilor lor, la bunavointa intregei socidati maghiare, iar cu privire la ndzuintele
I or etnice, la sprijinul statului i cd in patria comund in adevdr

se pot simti bine".


Ceeace n'a fost posibil o mie de ani, va urma deci acum
in mod definitiv, dupd dovezile de credinta si de vitejie, date

de Romani pe campul de luptd, pentru tron

i,

mai ales,

pentru patrie. Romanii vor fi tratati cu adevrat iubire frdt eascd, decal care ceva mai drept si mai bun fireste cd nici
nu poate pretinde nimeni. Se vor intoarce deci vremurile

lui Szchenyi, DeAk i Etvs, dupd cum pare a fi spus


insusi vicepresedintele' partidului national roman, Dr. Aurel
Vlad, inteun interwiev acordat unui ziarist dela Reichspost"
din Viena, cu prjlejul prezintdrii deputaliunei ungare Ia Impdratul Francisc losif, in ziva de 2 Septernbrie a. c. (Cf. Romf.nul"
din Arad, No. 190. a. c.).
Decal ca eu nu pot crede cu nici un pret inteo astfel de
inviere a vremurilor de mult moarte. Cine o sd le poat Invia ?
Existd in Intreaga Ungarie mdcar i numai un singur poli-

tician ungur care s'ar putea impdca, in chestia national, cu


conceptiile,. celui mai mare maghiar" dela 1825, sau cu ale
Inteleptului patriei" dela 1867 ?
Atunci cine o sd presideze la era noud de Infrdtire, dupd
o dusmnie neimpacatd de o mie de ani ? Contele Tisza ?

www.dacoromanica.ro

- 198 De sigur ca nobilul contele e un mare si sincer patriot, care


doreste binele Orli sale, dar nimeni nu-i poate cere sau impune sa-si schimbe, din motive platonice pe can politica le
inltura, o conceptie organica a lui, MI% de care nici el si
nici un alt 'politician urigur nu poate trai: Once s'ar intampla, nici contele Tisza i nici un alt patriot ungur nu
vor putea renunta la ideia de stat maghiar". E o imposibilitate organica aceasta, precum o imposibilitate e sa4 ceri
unui om santos Si voinic s nu-si miste maim, pentru a nu
produce curent in aer. Constiinta publics. ungureasca e atat
de puternica, In cat nici chiar in cazul ea Ungaria ar fi invinsa, nu
s'ar preta la concesiuni pe seama nemaghiarilor, dar mite, cand,

ea ar iei invingatoare !
Un exemplu din trecut ne va putea fi de folos pentru intelegerea viitorului.

La 1868 Parlamentul din Budapesta a votat, in marinimia


lui provocata de bucuria ca tam a scapat de absolutism, cunoscuta lege despre egala Indreptalire a nationalitatilw".
Indata dupa votarea legii insd opinia publica ungureasca s'a trezit
la constiinta, ca aceasta lege insemneaza o mare primejdie pentru maghiari. Urmarea fu ca legea, votata de Camere si
sanctionatd-de Regele nu s'a pus in aplicare nici inh'un
singur caz,pana in ziva de astazi. lath ce zicea despre aceast

lege, la 20 Februarie 1914, in Camera, insusi contele Tisza :


Dar puteau fi puse in vigoare dispozitiile acelea, din partea
natiunii maghiare, fr a se sinucide,
dispozitiuni pe cari ea
voia sa le aplice fata de frati iubitori, iar nu fata de dusmani ?
Repel, ar fi fost o nebunie si un act de sinucidere din partea
natiunii maghiare, executarea acestei legi, create pe baze de
premise false".

www.dacoromanica.ro

- 199

Ei bine, ce i-ar putea determina pe Unguri sd procedeze


dupd 1915, alifel de cum au procedat dupd 1868 ? CuvAntul
dat, sau amiritirea frAtiei de arme.? Dar acestea se uitA asa
de usor i rArnAn doar : instinctul de censervare, contiinta
puterii i ideea de stat maghiar, cari vor cdlca in piCioare tot
ce le stA in cale.
Sau crede cineva cd vre-o putere strdind, d. e. Germania,
i-ar putea impune Ungariet.o alta atitudine NA de noi ? Dar

nu se va gdsi un singur Ungur care sd respecte ceeace


cineva li-ar impune in detrimentul idealului lor. Ei si-ar urma
mai departe sistemul aplicat pAn aci, siguri cd nici o putere
nu va porni pentru aceasta cu rdsboiu impotriva lor, numai
si numai de dragul nostru.
Deci nu e de crezut ca sistemul urmarit' dela 1868 pAna

la 1914 sd se schimbe in Ungaria, ori cat de mult sAnge


romAnesc s'ar mai vdrsa in rdzboiul mondial, si ori cdte asigurdri s'ar mai da din partea Ungurilor. Nu se va schimba,
fiincicd no se poate se/limbo.
Lucrurile se vor desvolta deci mai departe, asa precum au
apucat de aproape o jumMate de veac. Bisericile unguresti se
vor desvolta i intari Inca timp de cel putin eateva decenii.
In special se va Intlri in pArtile romAnesti biserica greco-catolled' maghiara, aldturi de care se va infiinta cel mult peste

10 15 ani, si o biserica greco-orientald maghiard, cari ambele vor face ravagii mai ales printre RomAni. Biserica grecocatolica romAnd va fi adusA Intr'o legAturd mai strAnsA cu
biserica romano-catolicd, avAnd ambele o singura autonomic,
iar biserica greco-orientald romAnd va continua sa-si piardd tot
mai mult autonomia, precum s'a IntAmpL t cu biserica sarbeascd.
Pentru scaunele de episcopi si de mftropoliti se vor cduta per-

www.dacoromanica.ro

200
soane favorabile ideei de stat maghiar si, tncetul cu incetul se va
izbuti a pune in fruntea diecezelor pAstori cu tendinte contrare
nazuintelor noastre. De aci incolo va fi apoi usor : congrua, care
si pAnA acum a clAtinat inteo mAsur oarecare preotimea dela

rosturile ei, se va indeprta sub astfel de pastori, si mai mult


dela datoria sa fatA de problemele nationale pe cari panA acum,

le-a servit cu destuld demnitate. Salarele asesorilor consistoriali i intregirile la salarele profesorilor seminariali ii vor
face si ele efectul in m'asura in care sisteinul va deveni mai
agresiv. lar scolile? Acestea vor rAmAnea Inca un timp oarecare
confesionale, cu toate cA actiunea statului in directia de a spori

numarul scolilor de stat, va merge inainte. Statul de altfel,


n'are nici un interes s desfiinteze colile confesionale, ceea
ce de altfel nici nu intentioneazA. Dar chiar dacd ar intentiona
n'ar putea, si chiar dacA ar putea n'ar voi. Prin aceste scoli
confesiunile contribue in mod efectiv la opera de consolidare
a statului, pe de altA parte statul Ii asigurd in ele punctele
sale de vedere aproape ca si in colile sustinute de el, a la
cA scale confeSionale sunt un sprijin pozitiv pentru stat. Desfiintarea lor nu numai cA ar slAbi statul i ar provoca nemultumirea cOnfesiunilor ungure-ti, dar ar putea provoca eventuate re volutii 'in teritoriul romanesc, sisesc, slovAcesc, stybesc, ba ar putea aduce cu sine ghiar interventia unor state
straine in a facerile interne ale Ungarici. Aceasta o tiu toli
conducAtorii politici ungbresti i, deci, o evith.
Vor rAmfinea deci mai departe i scolile confesionale rornane,

dar num:irul lor va tot scAdea, cum a scAzut de vre-o zece


ani incoace, an de an, Ian viata din ele se va stinge zi de zi
Si mai putine elemente bune se vor dedica carierei InvAtAto-

rep, dent plina acum, cad nimeni nu va ravni s ajungA

www.dacoromanica.ro

201

--

calaul copillor neamului sau... Limba rornaneasca va fi tolerata


Inca intr'o masur oarecare in scoli, dar ea va fi numai un

inijioc pentru invatarea de lucruri privitoare la natiunea maghlara. Orice lucru, romanesc ca sullet i ca tendint, va fi
exclus, ca primejdios sigurantei statului... lar, peste cateva decenii de astfel de activitate sistematica a Statului, la un moment dat, el va veni i va lua asuprd-si toate scale, punandu-i-le in serviciul exclusiv al lui...
Cu cat mai mult sange romanesc se va varsa deci in formidabilul razboiu mondial pentru asigurarea victoriei puterilor
centrale, cu atat mai tare va esi Ungaria din acest razboiu
ssi cu atat mai puternici vor ajunge antagonistii de o mie de
ani ai neamului nostru. lar puterea lor va fi caderea noastra...
Cu aceste consideratii pesimiste se incheie cartea aceasta,
pentru cazul ea Ungaria va rarnanea i dupa razboi ceeace a
lost inainte de inceperea lui.

www.dacoromanica.ro

Literaturti.
1. A magyar szent korona orszAgainak 1910 vi npszAmlAlAsa, 2 vol. Budapesta 1912.
2. Anuarele coalelor secundare pe anii 1913/14-1914,15.

3. Art. de lege XIV din 1893 si XIII din 1909 despre intregirea venitelor ,parohiale (Congrua), Sibiiu 1911.

4. Art. de lege XVI din 1913 despre regularea competintelr invAtAtorilor dela colile primare populare cu caracter
comunal ,si confesional. Trad. de Dr. Ion Mateiu, Sibiiu, 1913.
5. Dr. A. Baumeister. Die Einrichtung und Verwaltung
des hheren Schulwesens in den Kulturlndern von Europa und
in Nordamerika. Unter Mitwirkung zahlreicher Verfasser her-

ausgegeben von. Miinchen 1897.


6. Ball Iozsef. A magyar nepoktatAsiigy szervezete, ed. II.
Budapesta 1912.
7. Conferintele invAtAtorilor dela coalele din arhidieceza ortodoxA-romAnA a Transilvaniei, tinute in anul 1912, Sibiiu, 1913..

Aceeai pentru conferintele din 1913. Sibiiu 1914.


8. Enciclopedia romana, diferite articole.
8. b. I. Gent : Adrninistratia bisericeascA, Oradea-Mare

www.dacoromanica.ro

- 203 8. b. Dr. Ewald Horn : Das hohere Schulwesen der Staatem


Europas, Berlin 1906.
9. Instructiune pentru executarea articolului de lege XXVII
din 1907, despre referintele de drept i salarele invttorilor
'dela scoalele poporale comunale si confesionale, Sibiiu, 1907.
10. Instructiune cu privire la tinerea, conducerea i decurgerea sonferintelor invAtAtoresti tractuale si cercuale In arhidieceza ortodoxd a Transilvaniei, Sibiiu 1909 si 1912.
11. Instructiune despre conferintele preotesti din arhidieceza
Transilvaniei, Sibiiu, 1911.
11. b. Instruktion Mr die konigl. Oberstudiendirektoren der
Mittelschuldistrikte Ungarns.Verordnung des Ministers fur Kultus.

und Unterricht von Jahre 1884, Z. 18.025. Aus dem ungarischen. Budapest 1886.
12. Krsi Henrik si Szab6 Laszl6 : Az elemi npoktats
enciclopdiaja, Budapest 1912, 2 vol.
13. MagyarorszAg KozoktatAsiigye az 1912 vben, Budape-st, 1914.

14. Normativ pentru directorii coalelor medii, Sibiiu, 1909.

15. Normativ pentru instructiunea religioasa-morald a elevilor ortodoxi romni dela scoalele de orice categorie de pe
teritorul mitropoliei gr. or. romne din Ungaria si Transilvania, earl scoale nu stau sub jurisdictiunea bisericii. Sibiiu, 1906.
16. Noua lege scolaej. Articolul de lege XXVII din 1907
referitor la raporturile de drept ale scoalelor nesustinuie de
stat i la competintele 'invtatorilor aplicati la aceste.
Trad. de LazAr Triteanu, referent scolar, Sibiiu, 1907.
17. Ordinatiune ministerial cu privire la esecutarea articolului de lege XIV din 1898 despre intregirea venitelor parohiale, Sibiiu, 1898:

www.dacoromanica.ro

- 204 18. Pallas" nagy Lexikona, Budapesta, diferite articole.


19. Planul de invAtgmnt pentru scoalele poporale din mitropolia ortodoxI romn a Transilvaniei. Sibiiu 1911.
20. Plan de fnvAtamant pentru scoalele poporale gr.-cat.,
Blaj, 1909.
21. Protocolul congresului national-bisericesc ordinar gr.-or.
al bisericii gr.-or. rom. din Transilvania si Ungaria tinut la
1912, Sibilu, 1912.

22. Protocoalele sinoadelor bisericii gr.-or. rom. din arhidieceza ortodoxd a Transilvaniei, si din dieceza Aradului Si
a Caransebesului pe and 1910-1914.
23. Regulament pentru examenul de calificatiune invalatoreasc la institutele pedagogice confesionale ale Mitropoliei
gr.-or. romne din Ungaria si Transilvania, Sibiiu, 1913.
24. Regulamentul afacerilor interne pentru sinodul arhidiecezan al bisericii greco-orientale din Transilvania, Sibiiu, 1892.
25. Regulament pentru procedura la alegerea de protopresbiter, Sibiiu, 1888.
26. Regulament de procedurd la alegerea deputatilor pen-.
tru congresul national-bisericesc, Sibiiu 1911.

27. Regulament de procedura la alegerea deputatilor pentru sinodul arhidiecezan, 1899.


28. Regulament pentru parohii in provincia mitropolitand
a bisericii ortodoxe rornne din Ungaria i Transilvania,
Sibiiu, 1913.

29. Regulament pentru- bibliotecile pedagogice tractuale din


aihidieceza ortodoxA romana' a Transilvaniei, Sibiiu 1911.

www.dacoromanica.ro

205
30. Regulament despre vizitatiunile canonice, Sibiiu, 1911.

31. Regulament pentru procedura judecatoreasca in eauzele


disciplinare in mitropolia gr.-or. romana din Ungaria i Transilvania, Sibiiu, 1912.

32. Regulament pentru administrarea i controla averilor


bisericesti din arhidieceza gr.-or. rotnand a Transilvaniei
Sibiiu, 1880.

33. Regulament pentru procedura judecatoreasca in cauzele matrimoniale si Instructiunea data de Consistorul mitropolitain cu privire la legile politice-bisericesti, Sibiiu, 1912.

34. Regulament pentru administrarea afacerilor epitropesti.


Sibilu, 1897.

35. Regulament pentru organizarea invatamantului in scoalele

35. b. Rdvai nagy Lexikona, mai multe articole.


poporale (gr.-or. rom.), Sibiiu, 1909.

36. Statutul organic al bisericii greco-orientale romane din


Ungaria si Transilvania, Sibiiu, 1913.
37. Sematismul veneratului cler al arhidiecezei mitropolitane
greco-catolice romane de Alba-tulia i Fagaras, Blaj, 1911.
38. Sematismele diecezelor : Lugoj, Oradea-Mare si Gherla.
39. Statistiches Iahrbuch der evangelischen Landeskirche

Augsburger Bekenntnisses in den Siebenbtirgischen Landesteilen Ungarns. Elfter Jahrgang. Hermannstadt 1911.

40. Dr. Szab6 Mihaly :Drepturile

datorille invatatorilor

gr.-cat. si gr.-orientali confesionali. Trad. de Eugen Zash5,


Arad, 1901.

www.dacoromanica.ro

206
- 41. Tanterv az Miami tanitkpezdkben tanul gorog-keleti
vallAsu novendkek hitoktatAsara nhve. Plan de invkmnt
pentru studiul religiunei in pedagogiile de Stat, Sibiiu, 1912.

42. Utasits a torvnyhatOsagi kozigazgatasi bizottsAgok


szlimAra a nem Allami &oak jogviszonyairOl s a kozsgi s
hitfelekezeti Ovnk illetmnyeinek rendezsrl szolO 1913
vi XL. trvnyczikk vgrehajtAsa argyAban, Budapest, 1913.
43. Vorbirea contelui Stefan Tisza, Sibiiu, 1914.
Lucrrile mele anuntate pe. copert.

www.dacoromanica.ro

GREgLI DE TIPAR
Pag.

In loc de

RAndul

10

.15

10

SA se clteascA

. . .
protoprespriat .
respective pe arhiepiscop

protopopesc
; pe arhiepiscop it

.
.

alege congresul

national-bisericesc
25
35
47
48
55
55
60

20

17

26
23

14

20

18
10

71

5
7

.
.

10

75
76
78
80
80

89 .
89
90
94
94
95
96
99
99

au
singurA

Treiscane .

27

. al districtului

1991

22
22
22

irip

17

24
6
7

102

121

25

123

.
.

.
.

1891

timp

biser. ungureascl
.

Csikszereda
SArbii

.
.

Vaqet

in preparandiile
4

Licee sunt 7

Licee sunt 6
in Reghinul sAsesc,

in Reghinul
sAsesc

Brapv (real)

Parohia

pentru odatA .
plAtesc totdeauna .
comunate . .

Treiscaune
Sematismul
ale districtului

conferinfele
au
preoteascA
administratorii

VArpt
la preparandiile

vergure

sArbiii

100

si remuneratiile

biserica rom. cat.


Csikszeredai .

.
.

seminarial

Sematrismul

81

cAsAtoriti

n'au
sinpur . .
.
seminaril . .
remuneratiile .
.
_vergine . .
conterintele .
.
are
preoteascA . .
.
. administratori .

1.000
.

61

10.000 .
cAsAtorifi

parohii
I

plAtesc odatA

pentru totdeauna
comunale

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR :

I. Limba nouSlor Carti bisericesti. Sibiiu, 1905.

2. 0

cAlAtorie

coroanti.

in Alsacia-Lorena.-Tara si scolile ei. Bucuresti, 1 908

75 bani.
3. Ziaristica bisericeasc5 la Romani. Studiu istoric. Sibiiu 1:10. 2 cor.
4. Der moderne Utraquismus oder die Zweisprachigkeit in der Volks-

schule, Nr. 414 din Paciagogisches Magazin". Langensalza.


1910. 1 marc' 50 pfenigi (2 Lei).

5. Cateva probleme ale scoalei romnesti din Ardeal. Iasi, 1910,


50 bani.

6. Despre educatie. Sibiiu, 1910. 50 bani.


7. Cercetri privitoare la situatia invAtAmantului nostru primar

la

educatia popularA. Sibiiu 1911.


cor.
coa1a romAneascA din Ungaria in anul 1911. Sibiiu 1912. 50 bani.
1

8.

9. Inv5t6torimea romanA din Sglagiu. Sibiiu, 1912. 50 bani.


10. Situatia invAtAmfintului in comitatul Huniedoarci. Arad, 1913. 50 bani.

pedagogic (1913). Sibiiu, 1913. 3 Lei.


12. Chestiunea manualelor in scoalele noastre secundare. Sibiiu, 1913. I
50 bani.
13. Chestiunea concentrArii profesorilor romani sub scutul Asociatiunii". Sibiiu, 1913. 50 bani.
14. Conferintele inv'aratorilor din arhidieceza ortodoxA romAnS a Transilvaniei, tinute in anii 1912 si 1913, 2 brosuri. Sibiiu, 1913
si 1914.
Desvoltarea ei
15. coala romaneascA din Transilvania i Ungaria.
istoricA si situatia ei actualA. Bucuresti, 1915. I Leu.
I I. A nuar

Va apare in carcind :
Bibliografia literaturei didactice romnesti din Transilvania si Ungaria si
2. Istoria literaturei didactice romanesti din Transilvania si Ungaria.
I.

4*

www.dacoromanica.ro