AMBALAREA MARFURILOR

1. Concepte de baza
Termenul de ambalaj* provine din latinescul condere care are sensul de a stabili, a stabiliza sau prezentare stabila.
Din multitudinea de definitii reiesite din literatura de specialitate, consideram ca cel mai apropiat de sensul pe care-l
dam in acceptiunea romaneasca este: ambalajul este un mijloc (sau ansamblu de mijloace) destinat sa cuprinda sau sa inveleasca
un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic
biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in stare de livrare, in decursul manipularii, transportului,
depozitarii si desfacerii pana la consumator, sau pana la expirarea termenului la garantie.
Ambalarea conform aceleiasi surse este o operatie, procedeu sau metoda, prin care se asigura cu ajutorul ambalajului,
protectia temporara a produsului, in decursul manipularii, transportului, depozitarii, vanzarii, contribuind si la inlesnirea acestora
pana la consumare sau pana la expirarea termenului de garantie. /62/
Ambalajul total. Notiunea de ambalaj si-a modificat continutul ca urmare a utilizarii unor noi materiale a caror volum
si masa sunt limitate la minimum fara ca prin acest proces sa fie afectate functiile pe care trebuie sa le indeplineasca: Ambalajul
total care include functia sociala si compatibilitatea sa ambientala /53/.
Din schema din fig. rezulta evolutia ambalajului pana la aparitia ambalajului total din care rezulta si esenta functiilor
indeplinite
de
ambalaj (fig. 1).

Fig. 1 Ambalajul total

2. Functiile ambalajelor
Cresterea importantei ambalajelor, a functiilor sale, a fost determinata de noutatile aparute si in domeniul materialelor
de ambalaj (tip bariera, comestibile etc.), a utilizarii unor noi metode de ambalare (ex. in atmosfera modificata pentru
produse alimentare) ca si adaptarea pe plan european si international, a unor reglementari menite sa protejeze atat consumatorul
cat si mediul ambiant de nocivitatea unor ambalaje inadecvate sau care, in procesul degradabilitatii, pot constituie surse de
poluare.
Ambalajul este considerat in tarile cu traditie in domeniul ambalajelor (SUA, Italia, Japonia, Anglia, Franta) ca fiind o
parte integranta a produsului de inalta calitate.

Ponderea costului ambalajului in costul produsului variaza, in functie de natura produsului, intre 5 si 15%. La produsele
de lux costul ambalajelor poate sa ajunga la 30-50%.
Ambalajul a devenit indispensabil in circulatia tehnica a marfurilor. Se apreciaza ca 99% din productia de marfuri este
ambalata /62/.
Principalele functii pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajul sunt: a) conservarea si protectia produselor, b)
manipularea, transportul, depozitarea si c) informarea si promovarea produselor /75/.
2.1. Functia de conservare si protectia marfurilor
Functia de conservare si protectia marfurilor consta in protejarea continutului de influentele mediului extern. Intre
ambalaj, produs si metoda de conservare trebuie sa existe o corelare perfecta, astfel incat produsul sa ajunga la client intr-o stare
care sa permita consumul sau utilizarea la parametrii specificati in documentatia tehnica.
Tipurile de protectie pe care trebuie sa le asigure ambalajul sunt:
-

la actiunea factorilor fizici (temperatura, umiditatea relativa a aerului, mecanice etc.);

la actiunea factorilor chimici (aer, apa, vapori, oxigen, dioxid de carbon si dioxid de sulf ;

la actiunea factorilor biologici (microorganisme, insecte etc.).

Protectia la actiunea factorilor fizici

Protectia produsului la actiunea temperaturilor mai mari decat cele prevazute in standarde se face in scopul evitarii
deformarii produselor, a declansarii unor reactii chimice care duc la descompunerea produsului sau la modificari prihosenzoriale
(miros, gust). Pentru evitarea unor asemenea modificari se folosesc ambalaje rele conducatoare de caldura, precum materiale
plastice, lemn, sau prin folosirea unor protectii suplimentare cu folii din aluminiu.
Ambalajul trebuie sa reziste la socurile termice, la temperaturi scazute, atunci cand conservarea necesita asemenea
temperaturi (policlorura de vinil nu rezista la temperaturi scazute, devine fragila).
Protectia fata de actiunea luminii care produce decolorari, si initierea unor reactii fotochimice. Rolul ambalajului
este de a filtra lungimile de unda care produc deprecierea produselor sau de a opri patrunderea luminii in ambalaj, pentru aceasta
el trebuie sa fie opac.
Protectia fata de actiunea factorilor mecanici. Trepidatiile din timpul transportului pot modifica ambalajul si
produsul, producand comprimarea sau tasarea produsului. Transportul in containere fara spatii libere si bine ancorate evita
asemenea modificari calitative.
Protectia la actiunea factorilor chimici consta in evitarea contactului produsului cu anumite substante agresive
precum: amoniac, hidrogen, dioxid de sulf, etc. Pentru indeplinirea acestei functii ambalajul are un rol dublu:
a) bariera la trecerea gazelor din exterior spre interiorul ambalajului si
b) de bariera la trecerea substantelor gazoase din interior catre exterior.
a) In primul caz, ambalajele trebuie sa impiedice patrunderea oxigenului si a vaporilor de apa pentru a se evita
dezvoltarea mucegaiurilor, sau a bacteriilor aerobe. De asemenea se evita oxidarea produselor, formarea de solutii saturate cu
produse zaharoase sau sarate; precum si patrunderea substantelor volatile prezente in mediul inconjurator (fum, hidrocarburi etc.)
care pot modifica unele proprietati organoleptice ale produselor (gust, miros).
b) In cel de al doilea caz, ambalajul evita pierderea aromelor specifice sau deshidratarea produsului, pierderea gazelor
sau amestecului gazos care a fost introdus in interiorul ambalajului in scopul conservarii produsului (dioxid de carbon, azot).

Protectia impotriva factorilor biologici are drept scop mentinerea calitatii igienice si microbiologice.
In acest scop, rolul ambalajului este de:
- a realiza o bariera fizica intre microorganismele din atmosfera si produsele ambalate;
- a limita sau impiedica schimburile gazoase care ar permite aparitia si dezvoltarea germenilor patogeni;
- a asigura o etanseitate perfecta la toti germenii microbieni si de a rezista conditiilor de sterilizare (cand produsele
necesita acest tratament);
- a impiedica un contact direct intre produse si persoanele care le manipuleaza;
- a evita riscurile de intoxicatie alimentara produsa de flora microbiana patogena continuta in produsele nesterilizate.
2.2. Functia de transport, manipulare, depozitare
Pe circuitul tehnic al marfurilor producator-mijloace de transport-client apar o serie de probleme legate de mentinerea
calitatii marfurilor.
Cerintele fata de ambalajul de transport sunt:
-

adaptarea ambalajului la normele de transport;

optimizarea raportului volum/greutate (ambalajul cu un volum standard beneficiaza de un tarif avantajos si de

conditii mai bune de transport), greutate mai mica a ambalajului corespunde unei taxe mai mici.

posibilitatea de adaptare a ambalajului in unitatile de incarcare utilizate uzual in transportul principal si secundar
de marfuri.

Ambalajul secundar trebui sa faciliteze manevrarea produsului prin forma, greutatea si volumul sau.
La depozitare, ambalajul preia presiunea rezultata in urma operatiei de stivuire. De aceea, ambalajul trebuie sa fie usor
de aranjat in stiva, iar pe eticheta sa se prevada conditiile de manipulare, rezistenta la temperaturi variate.
Se apreciaza ca pe parcursul circuitului tehnic, marfurile si ambalajele lor sunt supuse la 30-40 operatii de manipulare,
ceea ce inseamna ca in loc de o tona se manipuleaza 30-40 tone. Aceasta presupune ca cheltuie lile aferente acestor operatii pot
atinge proportii ce variaza intre 10-15% din costul produselor. De aceea, rationalizarea procesului de manipulare, depozitare,
transport si distributie se impune astazi cu acuitate. In acest sens, un rol esential se atribuie ambalajului. Sub acest imperativ
s- au facut cunoscute actiunile de: paletizare, containerizare si modulare /75/.
Paletizarea este o metoda care permite manipularea, deplasarea si stivuirea usoara a unor produse, grupate in unitati
de incarcare, folosind in acest scop palete si electrostivuitoare.
Paleta de transport permite formarea incarcaturii unitare de produse, care pot fi ambalate sau nu. Utilizarea paletei este
posibila cand marfurile sunt uniforme si au stabilitate suficienta atat in timpul transportului cat si al depozitarii.
Prin utilizarea paletei de transport se creeaza posibilitatea asigurarii legaturii dintre transportul din interiorul
intreprinderii si cel dintre agentii economici, conform relatiei unitate de incarcare = unitatea de transport = unitatea de
depozitare.
In comert exista palete plane de uz general (interschimbabile), de uz special (portuar), palete - lazi si palete cu
montanti.

 Containerul este un utilaj pentru transportul economic al marfurilor, constituit din materiale rezistente, eventual usor
flexibile care sa permita plierea dupa utilizare. El ofera avantajul unei pastrari intacte a integritatii, respectiv calitatii marfurilor,
in conditiile eliminarii ambalajelor individuale si a manipularilor repetate.
La baza sistemului de paletizare - containerizare este modularea ambalajului. Modularea consta in corelarea
dimensiunilor ambalajului de desfacere cu cele ale ambalajului de transport, cu ale containerului, cu ale mijlocului de transport,
precum si cu cele ale spatiului de depozitare.
2.3. Functia de promovare
Ambalajul contribuie substantial la vanzarea produsului prin informatiile pe care le ofera clientului si prin elementele
estetice: forma, culoare, grafica /75/.
Functia de promovare a ambalajului se realizeaza prin:
- modul in care prezinta produsul folosind in acest scop eticheta, marca de fabrica sau de comert, precum si elementele
estetice, astfel incat sa-i atraga atentia cumparatorului.
- volumul si precizia informatiilor prin care comunica cu clientul. Acestea se refera la caracteristicile de calitate
(compozitie, ingrediente etc.) modul de utilizare, conditiile de pastrare (temperatura, umiditate etc.) termenul de valabilitate
(pentru produse alimentare, cosmetice, materiale fotosensibile etc.), toxicitatea, influenta asupra mediului inconjurator etc.
Mijloacele prin care se pot da asemenea informatii sunt: etichetele, texte, pictograme, coduri cu bare etc.
Crearea ambalajului constituie unul dintre elementele strategice ale intreprinderii pentru comercializarea produselor
sale. Astazi se acorda o importanta din ce in ce mai mare acestei functii, pentru ca acceptarea unor produse de catre consumatori
depinde intr-o masura insemnata de forma si grafica sa, de estetica ambalajului in general.
Ambalajul unitar, care este intalnit la foarte multe produse alimentare si industriale de uz casnic, inlocuieste arta
vanzatorului prin contactul direct al cumparatorului cu produsul respectiv, contribuind astfel la promovarea desfacerii produselor
pe piata. Pentru indeplinirea cu succes a acestei functii, ambalajul trebuie sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan, sa fie
usor de recunoscut si sa sugereze o idee precisa despre produs.
Schimbarile care se fac asupra produsului si a ambalajului trebuie sa tina seama de atitudinea consumatorilor fata de
noul ambalaj, de necesitatea ca el sa nu duca la scaderea increderii clientilor traditionali in calitatea produsului respectiv si in
gradul de protectie a acestuia. Noul ambalaj trebuie sa fie superior vechiului ambalaj pentru a atrage un numar mare de
consumatori, sa favorizeze astfel un volum sporit al vanzarii. Ambalajul trebuie adaptat specificului pietei externe din punct de
vedere al graficii, culorii, modului de consum al produsului etc.
Ambalajul trebuie sa puna in valoare caracteristicile principale ale produsului astfel incat consumatorii sa il
deosebeasca usor de celelalte produse similare.
Ambalajul trebuie sa faca o publicitate produsului pentru care este folosit, dar in nici un caz nu trebuie sa induca in
eroare cumparatorii.
Ambalajul are rolul de a comunica publicului caracteristicile produsului, in limitele cadrului juridic si tehnic.
Caracteristicile estetice ale ambalajului au o mare importanta in actul de vanzare, care trebuie sa convinga consumatorii
de calitatea produsului. Sobrietatea si claritatea grafica trebuie sa constituie principalele caracteristici, care sa puna in valoare
marca comerciala, sa reprezinte o continuare a actiunii promotionale intreprinse de vanzator pentru produsul respectiv. Conceptia
grafica de ansamblu a ambalajului trebuie sa permita o citire rapida si corecta, fara sa dea nastere la confuzii.
Forma de prezentare conteaza aproape in aceeasi masura ca produsul in sine. De aceea, ambalajul trebuie sa creeze
imaginea calitatii produsului, conferita de soliditatea, greutatea redusa, durabilitatea si eficienta in utilizare.
Modificarea gamei sortimentale a produselor, prin innoire si diversificare, impune si modificarea conceptiei despre
ambalaj.

In cazul produselor alimentare care sunt vandute prin autoservire, ambalajul de prezentare constituie singura legatura
intre client si produs. De aceea, ambalajul va trebui adaptat vanzarii de masa, el trebuie sa intruneasca insusiri care sa-i confere
puterea de promovare a vanzarilor. In conditiile in care raportul calitate/pret este egal la mai multe intreprinderi, produsele care se
diferentiaza prin stil, creativitatea ingenioasa a ambalajului, reusesc sa iasa in evidenta fata de produsele concurente /75/.