Analiza potenialului personal i identificarea direciilor prioritare de dezvoltare

personal orientare profesional

SINDROMUL BURN-OUT
(SINDROMUL DE OBOSEAL CRONIC) Cuvinte cheie: sindrom burn-out, oboseal cronic,
management stres, exerciiu fizic

pagina 1 - 2, test sindrom burn-out

Maslach si Jackson (1981) sintetizeaz aceast simptomatologie ntr-un "sindrom ce prezint 3

dimensiuni:
a) depersonalizarea - persoana se distaneaz de ceilali,
b) reducerea realizrilor personale mai ales n condiiile unui spirit critic (orientat spre cei din
jur, dar i spre sine, n egal msur) crescut asociat cu scderea randamentului
c) epuizare emoional - persoana se simte golit de resurse emoionale i devine foarte
vulnerabil la agenii stresori.
Sindromul burn-out se instaleaz lent. Nu apare n urma unor traume sau evenimente ocante, ci
doar ca urmare a unor factori stresori cronici ce in de locul de munc.
Pn la instalarea efectelor sindromului individul parcurge cteva faze preliminare:
1. Entuziasmul ideal: este etapa n care se ncadreaz persoanele aflate la nceputul carierei, care
investesc, foarte mult din punct de vedere emoional, n munca pe care o desfoar, trind cu
ideea c pot acoperi carenele profesionale foarte repede.
2. Stagnarea ineficient: munca i pierde aspectul primordial, nu mai are acelai efect stimulativ
asupra individului, are loc o scdere a capacitii de a lucra cumulat cu asocierea revendicrilor
din planul individual (persoana realizeaz c i dorete i altceva n afara unui loc de munc
bine pltit: familie, copii, vacane, socializare).
3. Sentimentul de frustrare: n acest moment se dezvolt tulburri fizice (cefalee sau migrene,
tulburri gastrointestinale, modificarea calitii somnului etc.), comportamentale i psihoemoionale (anxietate, depresie). Sentimentul de frustrare devine cu att mai accentuat cu ct
individul i pune ntrebri in privina sensului muncii sale, i reevaluez ansele i aspiraiile, se
simte din ce n ce mai obosit, i scade interesul pentru munc.
4. Apatia plin de dezamgire: individul se simte cronic frustrat n/i la munc, singura motivaie
pe care o gsete este cea financiar.
Situaia ar putea fi prezentat sub form grafic dup cum urmeaz n Figura 2:
- ateptri nerealiste de la propria persoan
- angajarea n munc
- performane slabe
- efort crescut n raport cu munca prestat
- lipsa viziunii, a obiectivelor personale
- un management defectuos al furiei
- epuizare mental i fizic, cinism
- sentimente de disperare i lipsa speranei
- pierderea ncrederii ntr-un viitor mai bun
- colaps.
Calea invers, de normalizare, de vindecare i de stabilizarea a strii de sntate (fizice, psihice

i mentale) pe care cineva o poate urma ar fi (Figura 3):

- stabilirea unor orizonturi de ateptare realiste
- acceptarea faptului c munca intens, din greu realizat nu este cheia dorit
- eficientizarea eforturilor n funcie de rezultatele pe care preconizm s le aduc
- stabilirea unor etape care ar trebui parcurse de cineva n atingerea scopului/scopurilor propuse
- construirea unei imagini asupra viitorului dorit
- responsabilizarea i asumarea eecurilor
- analizarea realitilor
- reluarea legturilor cu prietenii i familia
- respectarea orarului de odihn activ i pasiv
- acordarea unui timp pentru propria persoan.

Stadiiledeevoluiealesindromuluiburnoutietapeleinversesprenormalizareastriidesntate.
(Sursagraficelor:SzerenaNagyszerena.wordpress.com)
Figura2.Curbadeinstalareasindromuluiburnout

Figura3.Curbadeieiredinsindromulburnout

n afara situaiilor finale, tratarea unei persoane cu sindrom burn-out este una complex i are n
vedere complexitatea sindromului.
O latur a tratamentului este cea medicamentoas, de competena medicului: medicaie
antialgic, antiinflamatoare specific sau general, antiviral, imunomodulatoare, antidepresive
n funcie de simptomatologia acuzat.
Regimul igienico-dietetic de via este partea din tratament care este la ndemna oricui:
respectarea unui orar de mese ceea ce nseamn respectarea calitii i cantitii de
alimente de care organismul are nevoie. Afirmaia c nu am timp s mnnc ascunde de
fapt o prioritizare defectuoas a activitilor cotidiene orict de ocupat este o persoan,
exist posibilitatea unei mese de diminea care poate realiza un aport n principii
alimentare suficient pentru mare parte din activitatea cotidian. Dac la aceast mas se
mai asociaz 2-3 gustri peste zi formate dintr-un fruct proaspt sau un pahar de suc
natural de fructe/legume, obinem necesarul caloric calitativ i cantitativ. O importan
aparte ar fi util de acordat i reducerii cu pn la 30% a consumului de lipide.
hidratarea suficient, aproximativ 2 litri consumai ntre mesele principale

respectarea unui orar al odihnei pasive (somn). i n acest caz este important calitatea i
cantitatea somnului somnul din intervalul orar 22-24 faciliteaz refacerea fizico-psihic
organismului

evitarea alternanei eforturi fizice/psihice epuizante cu perioade de inactivitate, cum ar fi

duminica, atunci cnd ar exista tendina hipersomniei

evitarea programului de lucru prelungit sau terminare la timp a programului mcar de 2-3
ori pe sptmn

plimbare zilnic de minim 10-15 minute n ritm rapid n situaiile cnd nu este posibil
acest lucru se recomand ca autoturismul s fie lsat la distan de locul de munc tocmai
pentru a parcurge o distan minim pe jos

week-end-ul s fie organizat astfel nct s fie alternate exerciiile fizice cu activitile
comune n familie i cu socializarea.

nvarea unor strategii de management al stresului. Acestea pot fi puse fie la dispoziia
angajailor prin cursuri indoor sau s implice participare individual. Rolul acestor cursuri este
de a:
nva participanii s respire corespunztor abdominal inferior. O bun oxigenare a
organismului confer calm i stabilitate persoanei, dar i capacitatea de a analiza obiectiv
problematica ivit, ajutnd la identificarea soluiilor. n afara efectului pe care l are
asupra sistemului nervos central, oxigenul este unul dintre factorii cei mai importani n
metabolizarea radicalilor liberi i responsabil n combaterea stresului.
participarea la cursuri de dezvoltare personal, n care subiectul este nvat s se
cunoasc, s se evalueze, s i stabileasc obiectivele, s-i gestioneze emoiile, s interrelaioneze cu cei din jur, s previn apariia conflictelor, sau dac acestea sunt deja
generate, cum s se lase ct mai puin afectat de reaciile negative ale celor din jur.

nvarea tehnicilor de relaxare progresiv, adaptat la condiiile de la serviciu

educarea subiecilor n folosirea tehnicilor de: autoncurajare, auto-valorizare, motivare,

cretere a stimei de sine i a ncrederii n propria persoan.

Dac privim cu atenie cauzele are conduc spre acest sindrom, constatm c foarte multe
elemente in de trsturile de personalitate, ceea ce poate s justifice o ndrumare spre grupurile
de susinere psihologic, acolo unde situaiile o impun.
Un loc aparte n acest proces de tratament l pot avea tehnicile de refacere pe care le folosesc
sportivii pentru nlturarea oboselii postefort:
utilizarea hiperventilaiei pentru nlturarea datoriei de oxigen acumulat pe durata
efortului
folosirea mijloacelor hidroterapeutice

aplicarea unor tehnici minime de masaj (fie la nivelul lobului urechii, fie la nivel plantar)

exerciii de stretching, n reprize, de cte 10 minute pe parcursul zilei

exerciii de flexibilizare ale coloanei vertebrale (alturi de precedentele ajut la

stimularea meridianelor energetice, ceea ce nltur rapid starea de oboseal).

Concluzie
Concluzia nu poate fi dect una singur: MODERAIA ceea ce nseamn mbinarea aspectelor

vieii noastre astfel nct s existe un echilibru ntre carier, viaa personal, dezvoltarea
personal, sntate, relaii sociale i de prietenie i dorinele financiare ale fiecruia.
Gezeiten Haus Klinik (GHK) funcioneaz n Bonn i ofer un test gratuit pentru cei interesai
s descopere dac au sau nu simptome de Burnout.
Bibliografie selectiv
1. Craovan Mariana, Mentoratul on-line la distanta avantaje i limite n Revista de Informatic
Social, 2005 an II, nr. 4, www.ris.uvt.ro.
2. Donald E. Nease Jr.; Katherine Margo; Michael Floyd / Familiy Medicine Trainess
Perspectives on the role of Emotion and Empathy Medicine, Evidence and Emotions 15th
International Balint Congress, Lisbon 2007-1-5-sept. p.33-36, I.S.B.N. 978-989-20-0747-2
3. Freudenberger H.J., Staff Burn-out, J. loc. Issues 1974,30:159
4. Hayes C.,Stress Relief for Theachers, Routledge, London and New York: Taylor & Francis
Group, 2006
5. Maslach Burnout Inventory Maslach C.Jackson, S. E., 1981,
http://casandrachera.com/2010/02/01/chestionarul-de-evaluare-a-burnout-ului-maslach/
6. Maslach C., Schaufeli W., Leiter M., Job Burn-out, Ann Rev. Psychology 2001; 52:397-422
7. Pedrabissi, Rolland i Santinello, Stress and Burnout Among Teachers in Italy and France,
Journal of Psychology, Vol. 127, 1993
8. Richard B. Addison- Burn-out and Balint, 14th International Balint Congress Stockholm
2005, I.S.B.N. 91-631-7037-X p. 118-124
9. Zlate Mielu, Tratat de psihologie organizaional-managerial Volum I, 2004, Polirom, Iai
10. Ulrich Kraft, "Burned Out", Scientific American Mind, June/July 2006 p. 28-33
11. Maslach, C.; Schaufeli, W. B.; Leiter, M. P. (2001). S. T. Fiske, D. L. Schacter, & C. ZahnWaxler. ed. "Job burnout". Annual Review of Psychology (52): 397422

Cum stii daca suferi de sindromul burnout?

Cu totii avem zile in care ne simtiti coplesiti de responsabilitati, fara motivatie sau plictisiti si, ca
atare, incapabili de a ne ridica din pat. Dar atunci cand te confrunti cu aceasta stare zilnic si nu
intrevezi nicio sansa de a-ti imbunatati situatia, este foarte probabil sa suferi de burnout. Pe
romaneste, ti s-au consumat bateriile, ai ajuns la capatul puterilor. Dar sindromul burnout poate fi
tratat, daca il identifici ca atare si te mobilizezi din timp.
Afla daca esti una dintre persoanele care sufera de burnout, care sunt principalele cauze ale
acestui tip de epuizare, cum diferentiezi stresul de burnout si, mai ales, cum sa previi sau sa
tratezi aceasta afectiune.

Despre

Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea

profesionala sau oboseala cronica, consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala cauzata de
expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. Persoanele care sufera de burnout se simt
coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor profesionale si, in timp, aceasta acumulare
constanta de stres conduce la pierderea interesului si a motivatiei care au stat candva la baza
activitatilor desfasurate la locul de munca.
Daca suferi de oboseala cronica, iti este afectata productivitatea, scade nivelul de energie si te
simti din ce in ce mai lipsit de control asupra situatiilor carora ar trebui sa le faci fata, devii
neajutorat si frustrat in mod constant. In cele din urma, te vei confrunta cu senzatia ca nu se mai
poate face nimic pentru a-ti remedia situatia.
Cauze

Principala cauza a sindromului burnout este senzatia de suprasolicitare profesionala combinata

cu subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie mediul cel mai
propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar exista situatii in care viata sociala sau personala
conduc la burnout. Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat de concediu si de o marire de
salariu de 2 ani sau o mama de la care se asteapta sa aiba grija de trei copii si de un parinte
bolnav, plus sa se ocupe de activitatile domestice sunt in egala masura expusi riscului de a ajunge
la burnout.
Asadar, oboseala cronica este determinata de o combinatie de factori, fie ca este vorba despre
cauze legate de locul de munca, de stilul de munca sau chiar de trasaturi de personalitate.
Cauze legate de locul de munca
- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
Cauze legate de stilul de viata
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
Cauze legate de tipul de personalitate
- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun

- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general

- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega
Simptome

Este foarte probabil sa fii pe drumul catre burnout daca:

- fiecare zi ti se pare a fi o zi o proasta;
- ai senzatia ca, orice ai face, nu va avea niciun efect si nu va conta pentru nimeni;
- iti petreci majoritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri fie plictisitoare, de
rutina, fie coplesitoare;
- te simti epuizat tot timpul;
- ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de viata ta profesionala sau personala.
Insa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai intai intelese diferentele dintre
burnout si stres. Cu toate ca deriva din stres, starea de burnout este o afectiune cu totul diferita. A
fi stresat inseamna a te confrunta cu prea mult: prea multa presiune, prea multe responsabilitati, o
solicitare permanenta care depaseste puterile fizice si psihice ale individului. Cu toate acestea, o
persoana stresata are in continuare convingerea ca, daca ar dispune de mai mult timp si de mai
multa energie, ar putea face fata situatiei. Oboseala cronica, insa, se caracterizeaza mai ales prin
insuficient: senzatia ca nimic nu este suficient de bun, ca nu se mai poate face nimic, ca orice
gest este in zadar.
Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout
abandoneaza lupta, fiind total lipsit de motivatie si deprimat.
Stres versus burnout
Stres
- implicare excesiva, consum de energie, suprasolicitare a sinelui (la nivel fizic si
psihic)
- supraexcitare emotionala
- hiperactivitate, senzatia permanenta de urgenta
- pierderea energie
- produce mai ales daune fizice
- poate conduce la moarte prematura

Burnout
- lipsa
implicarii,
dezangajare,
abandon
- amortire
emotionala
- delasare,
neajutorare,
senzatia de a
fi coplesit
- pierderea
motivatiei, a
idealurilor si
a sperantei
- produce
mai ales
daune
psihice si
emotionale
- poate
conduce la
senzatia ca
viata nu
merita traita
si ca atare la

moarte, prin
suicid
Poate cel mai important aspect de mentionat in comparatia stres vs. burnout este ca simptomele
stresului sunt destul de vizibile si, ca atare, sunt recunoscute. In schimb, simptomele oboselii
cronice sunt subtile, mai ales in fazele ei incipiente. Mai tarziu, in fazele avansate ale instalarii
starii de burnout, cu toate ca simptomele devin clare, afectiunea devine mult mai greu de tratat.
Simptome/semne fizice
- senzatia permanenta de oboseala, vlaguire
- imunitate scazuta, predispozitie ridicata la contractarea diferitilor virusi
- dureri de cap, de spate si musculare frecvente
- schimbari ale apetitului si ale obiceiurilor de somn
Simptome/semne emotionale
- senzatia de esec si lipsa de incredere in sine
- neajutorare, coplesire
- detasare de ceilalti oameni si de lume in general
- pierderea motivatiei
- abordare negativista si cinica
- imposibilitatea de a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun)
Simptome/semne comportamentale
- cautarea singuratatii prin izolarea frecventa de ceilalti oameni
- retragerea din diferite activitati, refuzul responsabilitatilor
- consumul excesiv de mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a face fata situatiei
- revarsarea frustarilor peste oameni nevinovati
- absenteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru, venind tarziu si plecand
devreme de la job
Preventie/Remediu

Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile
personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a evita acest lucru,
este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne avertizeaza despre instalarea
oboselii cronice astfel incat sa le putem trata din timp, prevenind burnout-ul.
Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:
Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata pentru a
desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele personale, de
hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti
cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu
te gandesti la nimic.
Mananca
regulat
si
fa-ti
un
program
de
somn
Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea senzatiei
ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in activitati sportive sau de relaxare si
odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si puterea mentala pentru a face fata
provocarilor de zi cu zi.
Stabileste
niste
limite
Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati si a

cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa inveti sa spui nu atunci cand este
suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa spui da lucrurilor care iti fac
placere si care conteaza cu adevarat.
Ia o pauza zilnica de la tehnologie
Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte device-uri.
Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel, vei
pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor manifesta
intr-un mod si la un moment nepotrivit.
Implica-te in activitati creative
Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te
pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de efectele negative ale muncii de rutina.
Implica-te mai ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu jobul pe care il
indeplinesti 5 zile pe saptamana.
Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel incat sa poti aplica metodele de
preventie de mai sus si ai ajuns la stadiul de burnout, poti urma una dintre strategiile de
recuperare:
Strategia
1:
Schimba
mediul
in
care
traiesti
Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune indepartarea de toate
lucrurile care au condus la burnout. Doar iesind din mediul nociv care te-a adus in aceasta stare,
mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii. Elimina deci cauzele, chiar daca aceasta decizie poate
aduce aparent prejudicii la randul ei.
Strategia
2:
Cere
ajutor
Una dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin izolarea de
ceilalti oameni. De aceea, in situatia fericita in care individul isi da seama ca sufera de burnout,
alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode de vindecare la care s-ar gandi. Cu toate
acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru redobandirea perspectivei, a
motivatiei si a energiei pierdute prin burnout.
Strategia
3:
Reevalueaza-ti
prioritatile
si
obiectivele
Daca ai ajuns la burnout, este clar ca ceva important din viata ta nu functioneaza asa cum ar
trebui sa functioneze. Gaseste timp pentru a-ti redefini idealurile, prioritatile si lucrurile care te
motiveaza cu adevarat. Gandeste-te daca nu cumva iti investesti timpul si energia in ceva care nu
este primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea lucrurilor care conteaza cu adevarat.
Daca iti dai seama ca ai neglijat ceva important, redirectioneaza-ti eforturile inspre acel lucru.
Pentru a lupta cu burnout-ul cauzat de locul de munca, poti lua masuri suplimentare, precum:
Semnaleaza-ti
problemele
In loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te afli, asigura-te ca superiorii tai sunt
la curent cu aspectele job-ului tau care au dus la burnout. Adreseaza-te persoanei care poate
schimba acest lucru astfel incat sa iti fie imbunatatita experienta de lucru.
Cere
o
reconsiderare
a
responsabilitatilor
Daca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in descrierea postului tau,
cere o reconsiderare a responsabilitatilor care iti sunt alocate. De asemenea, daca motivul
burnout-ului este rutina cauzata de task-urile repetitive ce nu iti mai ofera nicio satisfactie, cere
alocarea unor noi responsabilitati sau poti lua in considerare chiar schimbarea locului de munca.

Ia
o
pauza
de
la
job
Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii profesionale este sa te desparti pentru
o perioada de locul de munca. Foloseste-ti zilele de concediu pentru a petrece o vacanta care sa-ti
reincarce bateriile si sa te ajute in regandirea perspectivelor de viitor.

"Sindromul Burnout, un fenomen extrem de

periculos al societii moderne"
16 2014 .
413
1

LinkedIn

Facebook

Twitter

"Viaa haotic, criza economic i condiiile de trai tot mai grele, presiunea psihic uria
exercitat de creditele bancare i nesigurana zilei de mine, precum i mult munc, fr o
rsplat pe msur sunt doar civa dintre factorii care duc la tulburarea secolului, sindromul
burnout (afeciunea care "arde" omul pe interior). Experii din domeniul sntii apreciaz c, la
nivel mondial, sunt milioane de oameni care sufer de aceast afeciune, iar OMS apreciaz c
va deveni o pandemie n urmtorul deceniu.
Denumirea acestei tulburri vine din limba englez i nseamn "complet ars" - dup felul n care
se simt cei afectai. Psihologul american Herbert Freudenberger a fost cel care a folosit, pentru
prima oar, termenul de sindrom burnout, n '70, pentru a exprima starea psihic a unor categorii
profesionale care, prin definiie, nseamn sacrificarea vieii i a nevoilor personale n beneficiul
celorlali. Definit, iniial, ca sindrom specific medicilor, aceast tulburare s-a extins, treptat, la
mai multe grupuri profesionale. n prezent, specialitii spun c este un fenomen al societii
moderne i estimeaz c manifestrile sindromului burnout se regsesc, probabil, la peste
jumtate din populaia activ profesional a planetei.
Cei mai afectai de "sindromul secolului" sunt oamenii inteligeni, foarte motivai i ambiioi,
care se se implic foarte mult la locul de munc. Din dorina de a se afirma, sau din pasiune
pentru ceea ce fac, acetia depun eforturi mari, lucreaz mult peste program, iar acest
comportament le afecteaz i viaa personal. Primele simptome ale epuizrii profesionale sunt
scderea entuziasmului la locul de munc, senzaia c sarcinile de serviciu devin imposibil de
ndeplinit, scderea puterii de concentrare i a randamentului profesional. Treptat, se instaleaz
insatisfacia i deziluzia, iar, n scurt timp, sindromul burnout se manifest i la nivel fizic, prin
oboseal cronic, dureri de cap, dureri musculare, tulburri de vedere, insomnii, dificultatea de a
se trezi dimineaa.

Cei mai muli oameni percep aceste simptome ca "stres" sau "oboseal", ns burnout nu este nici
una, nici alta, ci o afeciune care consum, ncet-ncet, toate resursele energetice ale
organismului, caracterizat prin epuizare emoional, depersonalizare, derealizare.
Exist, desigur, anumii factori care predispun la sindromul burnout - ocupaie, personalitate i
factori socio-culturali - i, implicit, grupuri profesionale cu un risc crescut de a dezvolta
afeciunea. Cele mai afectate categorii de persoane sunt cele care lucreaz sub presiune, stres i
cu termene limit, cum sunt, spre exemplu, medicii i jurnalitii. De asemenea, foarte predispuse
sunt persoanele care vehiculeaz sume de bani foarte mari i contracte importante, sau deruleaz
activiti riscante la Burs, precum brokerii. Vizai sunt i tinerii aduli angajai n marile
corporaii, care vor s-i construiasc o carier, muncesc peste puteri, iar rsplata pentru efortul
depus vine cu dificultate i, de multe ori, este nesatisfctoare.
Sindromul burnout are consecine grave asupra strii generale de sntate. Pe lng tulburrile
psihice - burnout fiind o etap premergtoare instalrii depresiei majore - acesta ar putea duce la
hipertensiune arterial, tulburri hormonale i diabet zaharat. De asemenea, poate determina
creteri n greutate i probleme cu obezitatea, dar i un risc foarte mare de a face boli cardiace.
Catalogate drept "bolile secolului", sindromul burnout i depresia sunt mult mai ntlnite dect
alte maladii grave precum cancerul sau SIDA, iar numrul depresivilor este ntr-o continu
cretere. Potrivit ultimelor statistici ale Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), la nivel global,
numrul celor care se confrunt cu depresia depete cifra de 350 de milioane. n privina
Romniei, datele OMS arat c una din zece persoane sufer de aceast tulburare, ns aici se
face nc prea puin pentru prevenirea acestui sindrom. De asemenea, n Romnia, numrul
studiilor i cercetrilor pe sindromul rmne nc foarte sczut comparativ cu alte ri europene.
Reprezentanii departamentului de sntate mental i abuzuri de substane din cadrul OMS spun
c depresia nu este o boal care a evoluat ntr-o ar anume, ci este un fenomen global, i "este
prezent att n rndurile celor bogai, ct i ale celor sraci". Mai mult, specialitii avertizeaz
c, peste apte ani, depresia va deveni a doua boal ca inciden n lume, iar situaia este
ngrijortoare inclusiv n rndul copiilor sub 14 ani.
Cum poate fi prevenit
Pentru a evita instalarea sindromului burnout, medicii recomand detaarea total de munc, dar
i activiti relaxante.
Pentru cei care sesizeaz primele simptome de epuizare (oboseal excesiv, dureri de cap zilnice
i sentimente de genul "nu m mai pot descurca", "nu o mai scot la capt"), specialitii spun c,
primul pas, este "evadarea" ntr-o scurt vacan, n care singura preocupare s fie relaxarea.
Ulterior, fiecare zi trebuie s nceap cu o activitate relaxant i s se ncheie cu o detaare total
de munc. De asemenea, medicii spun c este important ca fiecare s nvee s spun "nu" atunci
cnd este suprasolicitat i s spun "da" lucrurilor care conteaz cu adevrat i i fac plcere.
Totodat, se recomand delegarea sarcinilor i responsabilitilor la locul de munc, respectarea
programului de somn, mese regulate i practicarea unui sport.
Stres versus Burnout
Stres:
- hiperactivitate, o senzaie permanent de urgen;
- implicare excesiv, suprasolicitare fizic i psihic, consum mare de energie;
- supraexcitare emoional;

- pierderea energiei;
- produce mai ales daune fizice;
- poate conduce la moarte prematur.
Burnout:
- pierderea motivaiei, a speranei i a idealurilor;
- lipsa implicrii, dezangajare, abandon;
- amorire emoional;
- delsare, neajutorare, senzaia de "copleit";
- produce mai ales daune psihice i emoionale;
- poate conduce la senzaia c viaa nu merit trit i, ca urmare, la sinucidere.
Home > Carier > Sfaturi > Ce este sindromul burn out?

Ce este sindromul burn out?

Este vorba despre o stare de epuizare, atat fizica cat si psihica, caracterizata prin prezenta
urmatoarelor simptome:

O oboseala intensa cu dureri difuze (dorsalgii sau migrene) si tulburari de somn;

Un sentiment de dezumanizare care se traduce printr-o detasare emotionala din ce in ce

mai evidenta, mergand chiar pana la absenta emotiilor fata de altii, daca nu chiar o totala
indiferenta la suferinta lor;

O deceptie fata de profesie si sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectiva,

impresia de incapacitate de a-i ajuta pe altii.

Acest sindrom de epuizare profesionala ii afecteaza mai ales pe aceia care au ales sa-si ajute
semenul (ca, de exemplu, avocatii, profesorii, personalul medical, educatorii) pe scurt, toti cei
care se daruiesc pe ei insisi si nu simt intodeauna ca primesc ceva in schimb. Sindromul ii
vizeaza in mod aparte pe cei care lucreaza in sanatate, pentru ca ei intra in contact direct cu
suferinta, nefericirea si boala. Acest tip de reactie este destul de asemanatoare depresiei sau
poate sa duca la ea.
Puncte comune cu depresia

tulburari ale somnului;

tulburari digestive;

o scadere a eficientei in munca;

o senzatie progresiva de epuizare cu rasfrangere asupra mediului familial;

iritabilitate fata de cei apropiati;

lipsa dialogului;

senzatia de a fi "golit" sau in alta parte;

impresia ca munca invadeaza totul, inclusiv viata privata.

In raport cu munca se constata un sentiment de ambivalenta insotita de urmatoarele stari:

tendinta de a ramane din ce in ce mai tarziu la serviciu;
dificultatea de a se cruta pe sine;

lipsa rapiditatii in executarea unor sarcini simple;

dezinteres fata de munca: individul lucreaza din ce in ce mai mult si se simte invadat,
pentru ca nu este recunoscut la adevarata sa valoare si pentru ca are impresia ca nu este
platit pe masura, sau ca munca devine un drog de care nu se poate lipsi, dar care il apasa,
apasare mascata de un supraactivism ineficient, de suprafata.

Rar se intampla ca sindromul burn-out sa se instaleze dintr-o data si-n totalitate. El este mai
degraba insidios, intr-atat incat, de cele mai multe ori, putem descrie patru etape esentiale.
Dr. Dominique Barbier descrie in cartea sa Iesirea din depresie medicamente sau
psihoterapie urmatoarele faze ale sindromului burn-out:
1. Entuziasmul ideal: este vorba despre o atitudine care il caracterizeaza mai degraba pe
incepator care suprainvesteste in cariera la un nivel energetic extrem de ridicat; de unde notiunea
de ardere. Individul, care nu mai poate tine ritmul, are impresia ca munca ii va umple viata si
acoperi carentele. Iar lucrul acesta explica o importanta scadere de energie care contrasteaza cu
putina eficacitate constatata.
2. Stagnarea ineficienta: munca isi pierde aspectul primordial. Se produce o dezinvestire
progresiva care face ca acesta sa-si piarda nuanta stimulatoare. In schimb, revendicarile
personale vin in prim-plan ca si cum individual ar fi fost pacalit si ar cauta o reparatie externa.
3. Sentimentul de frustrare: in acest moment se dezvolta tulburari fizice (cefalee, migrene,
tulburari gastrointestinale, etc.), comportamentale si emotionale (anxietate, depresie). Subiectul
isi pune intrebari in privinta sensului muncii sale, isi analizeaza din nou alegerile, se simte rau,
nu mai are chef sa munceasca.
4. Apatia plina de dezamagire si pozitia de securitate: individual se simte aproape in mod
cronic frustrat in munca, desi recunoaste ca are nevoie de ea din motive pur economice. Fapt
care este, intr-o oarecare masura redactor si ii reflecta o imagine devalorizata de sine insusi.
Sindromul burn out nu este simplu de tratat sau de abordat, intrucat prin multitudinea factorilor
care provoaca si in timp agraveaza aceasta stare, si interventiile sunt de dorit sa se desfasoare pe
mai multe dimensiuni. O interventie din partea companiei sau institutiei va avea ca scop o mai
buna impartire a responsabilitatilor, ceea ce-i va permite salariatului sa aiba o munca variata

pentru a se sustrage monotoniei indatoririlor. Grupurile de intrajutorare, seminariile,

simpozioanele pot facilita o mai buna impartasire a dificultatilor si, mai ales, iesirea din izolare.
La nivel individual, daca se doreste o schimbare mai radicala si se doreste o analiza atenta a
alegerilor personale, se recoamanda urmarea unei psihoterapii.

Burnout-ul nu se instaleaza insa de pe o zi pe alta: stresul ne afecteaza treptat, si

intai putem vorbi de "brownout" (o forma usoara de "burnout") - in acest stadiu,
indivizii pot preveni instalarea sindromului de epuizare utilizand diverse trategii de
management al stresului (despre care vom discuta insa cu alta ocazie). Literatura
de specialitate a identificat urmatoarele etape in evolutia burnout-ului:
>> "Luna de miere"
In aceasta etapa, angajatul este de obicei entuziast si satisfacut de slujba sa si de
sarcinile pe care le are de indeplinit. Daca aceasta faza continua fara pauze si fara
modalitati de "reincarcare a bateriilor", sarcinile devin neplacute si individul isi
pierde din energie.
>> "Pana de combustibil"
Oboseala se instaleaza. Angajatul poate reactiona prin folosirea abuziva de
substante (alcool, medicamente etc.) sau poate incepe sa aiba probleme cu somnul.
>> "Simptomele cronice"
In aceasta etapa, munca peste masura duce la efecte fizice (incluzand epuizare,
extenuare constanta si susceptibilitate la boli) si la efecte psihologice (care includ
manie, furie acuta sau depresie).
>> "Criza"
Angajatul nu mai este capabil sa isi indeplineasca indatoririle profesionale si,
adeseori, sufera de anumite afectiuni fizice. Pot fi afectate si relatiile cu familia, din
cauza pesimismului, a indoielii de sine, a faptului ca problemele profesionale il
obsedeaza pe individ.
>> "Izbirea de perete"
Problemele psihologice si fizice pot deveni atat de grave, incat sa duca la boli grave,
care ameninta viata individului. Problemele de la locul de munca devin atat de
serioase, incat ii pun in pericol cariera angajatului.
Este clar ca un astfel de fenomen, chiar si fara a atinge maximum de intensitate
posibil, are efecte negative asupra angajatului si asupra intregii organizatii, prin
urmare el trebuie depistat cat mai devreme si combatut prin toate mijloacele
posibile.
Va prezentam in continuare, pe scurt, cateva dintre modalitatile de prevenire a
instalarii epuizarii la locul de munca, urmand ca in materialele urmatoare sa
detaliem subiectul:
- Incercati sa va ganditi la toate beneficiile, de orice natura, pe care le obtineti ca
urmare a job-ului actual: bani, recunoastere profesionala, deprinderea de noi

abilitati, compania placuta a colegilor - ganditi-va la orice satisfactie, oricat de

neinsemnata. Daca aveti angajati care sunt afectati de burnout, puteti discuta cu ei
si ii puteti ajuta sa isi alcatuiasca o astfel de lista a beneficiilor. Concentrarea pe
aspectele pozitive va ajuta sa aveti un nivel optim de motivare si o atitudine
pozitiva;
- Notati-va activitatile pe care le aveti de indeplinit la locul de munca si ierarhizati-le
in ordinea gradului in care va fac placere - astfel, puteti descoperi ca orice job,
oricat de greu sau de solicitant vi s-ar parea, are si o parte interesanta si placuta;
- Nu renuntati la viata sociala - intalniti-va cu prietenii, in timpul liber pe care il
aveti;
- Invatati strategii de management al timpului, faceti exercitii de relaxare, invatati
sa fiti asertivi si sa refuzati cand nu mai puteti face fata - orice va ajuta sa va
pastrati eficienta la locul de munca, mentinandu-va in acelasi timp un echilibru
interior si o stare de bine psihic.