Sunteți pe pagina 1din 14

Tusea convulsiva

Etiologie: Bordetella pertussis.Sensibile la razele solare,antibioticile au actiune


bacteriostatica.
Epidemiologie
Sursa de infectie:Omul bolnav,rar purtatorii.
Mecanism de transmitere:
-Calea aerogena-prin picaturi fluide
-Calea indirecta-prin obiecte contaminate(exceptional)
Contagiozitate:majora extrem de transmisibila in perioada catarala 60%.
Receptivitate:Este generala mai frecvent sufera copii 1-7 ani.
Sezonalitate:iarna primavara
Imunitate post-infectioasa:este durabila desi nu sunt excluse reimbolnavirile
Patogenie
Poarta de intrare este mucoasa respiratorie unde Bordetella pertussis se multiplica
provocand necroza tesutului bronsic-irita terminatiilelocale.Se excita nervul trigemen.In
aceasta perioada prima saptamana tusea va fi obisnuita.
Infectia se poate extinde in tesutul interstitial pulmonar.Se formeaza mucus gros si vascos
care greu se elimina si faciliteaza dezvoltarea atelectaziilor.In aceasta perioada tusea va
fi in forma de accese.
De semenea la nivelul sistemului nervos se formeaza sectoare de excitatie care duc la
accese de tuse spastica.
In dezvoltarea tusei convulsive se cunosc 3 stadii:
1.Infectios-Toxinele irita mucoasa respiratory si apare tusea de tip expirator.
2.Infectios-neurogen-Bordetella pertussis actioneaza asupra terminatiunilor nervoase
excitand centrul tusigen si declansand tusea mai severa.
3.Neurogen-Excitatii permanente care produc la creier un centru dominat care
reactioneaza print use la excitatiile nespecifice (emotionale,vizuale, auditive),chiar si in
absenta agentului patogen.
Particularitatile tuse convulsive in comparative cu alte infectii aerogene
-Toxicoza primara si semnele catarale sunt slab prununtate sau chiar absente.
-Debutul este lent atingand apogeul la a 2-3 saptamana a bolii.
-Toxina se produce in cantitati mici si afecteaza:sistemul nervos central, respirator si
cardiovascular.
Tabloul clinic
Perioda de incubatie:7-15 zile
Carantina:15 zile
Perioda catarala:7-10 zile
-Starea generala buna,temperatura normala 37-37.5C.
-Scade pofta de mincarea
-Dereglarea somnului
-Paliditatea tegumentelor
-Rinoree,lacrimarea,hiperemia conjunctivelor
-Edem palpebral,fotofobie

-Tuse usoara seaca,persistenta,predominant nocturna,rezistenta la preparate


medicamentoase.
Diferencierea de alte maladii:Nu reactioneaza la tratament din contra starea copilului
se agraveaza i se face mai rau.
III.Perioada convulsive-spastica-spasmolitica(24 saptamani-6 luni)
-Se caracterizeaza prin accese tipicede tuse paroxistica, spastica, convulsive.
-Accesul e precedat de o aura:senzatie de durere retrosternala
-Stare de sufocare,cascat sau stranut repetat,copilul ocupa o pozitie de protectie(fortata)
Accesul de tuse spastica este format dintr-o serie se secuse expiratorii,care se intrerup
intre ele prin inspiratii adanci numite reprise.Accesul dureaza1-3-5 minute fiind format
din reprize de la 2-3 pina la 10-15 si mai mult.Accesul se sfarseste cu expectoratie
dificila vascoasa,mucus si voma,incontinenta de mictie si defecatie.
Caracteristica a accesului:
Accesul conta din 3 componente.
-Secuse expiratorii-se incepe cu o inspiratie profunda urmata de o serie de secuse
expiratorii de tuse(5-20) care devin frecvente, afone, spastice si scurte.
-Reprize-inspiratie zgomotoasa si prelungita sonora,datorita contracturii musculaturii
glotice si bronsice urmate de o serie de secuse.
-Expectoratii-accesul se termina prin expectoratii dificile a unei cantitati de mucus
vascos si vome.
Examen obiectiv:
*Intre accese cianoza periorala,hemoragie in sclera,tegumente palide.
*In timpul accesului :fata intens congestionata,ochii injectati, cianoza, lacrimatie,limba
proiectata in afara,salivatie abundenta,pozitia fortata a copilului.
Cracteristica acceselor:
1.Prima saptamana accesele se intensifica treptat.
2.Ulterior accesele se stabilizeaza pentru 1-2 saptamani.
3.Accesele descresc in intensitate.
*In plamani alveolele sunt colabate ceea ce conditioneaza insuficienta de eliminarea de
surfactantalveolele colabatesectoare de atelectazii care faciliteaza alipirea infectiei si
ulterior se dezvoltapneumonii.Se face tratament profilactic cu antibiotice.
Semne de encefalopatie:dureri de cap,vome,ameteli din cauza microhemoragiilor, apar
tremuraturi.
4.Perioada de convalescenta,4-5 saptamani;
-Accesele devin mai rare,mai putin intense.
-Copilul are aspect slabit,obosit.
-Voma poate persista ca reflexconditionat.
-Citeva luni se mentine o tuse moderata.
Forme clinice
1.Conform manifestarilor clinice
-Forma tipica
-Forma atipica
-Forma asimptomatica
-Forma frusta
-Forma abortive

2.Conform gravitatii bolii:


-Forma usoara
-Forma medie
-Forma grava
3.Conform caracterului evolutiei
-Forma ciclica
-Forma fara complicatii
-Forma cu complicatii.
Indicii de gravitate
*Gradul de insuficienta respiratorie(tahipnee,cianoza,flotatia aripilor nazale,tirajul cutiei
toracice)
*Prezenta apneei(lipsa respiratiei pentru citeva secunde)
*Frecventa si caracterul acceselor de tuse
*Durata accesului de tuse
*Frecventa vomelor
*Starea generala a copilului intre accese
*Prezenta complicatiilor specific si nespecifice
*Modificari in analiza generala a sangelui
*Prezenta dereglarilor cerebrale.
Particularitatile tusei convulsive la sugari
*Evolueaza frecvent in forme severe-letalitatea 2%(complicatii respiratorii si
neurologice)
*Perioada de incubatie si catarala este scurta 3-5 zile
*Perioada catarala evolueaza ca o viroza.
*Accesele de tuse sunt frecvente, atipice, fara reprise cu durata de 2-3 minute,manifestate
prin stranut ,apnee,cianoza totala,constiinta clara uneori convulsii.
*Mai frecvent apare voma abundenta,edemul facial,sindromul hemoragic.
*Decurge paralel cu IRVA
*Complicatii specifice si nespecifice frecvente.
*Apar sechele din partea sistemului nervos central(SNC) si a sistemului respirator.
Dignosticul
1.Date clinice
2.Date epidemiologice
3.Date de laborator
4.Metoda imunoflorescenta:examen serologic
An. Generala a sangelui:leucocitoza,limfocitoza,VSH crescut.Izolarea B.pertusis din
secretiile faringiene in perioada catarala 90%,la a3-4 saptamana 50%
Tratamentul
-Regim la pat pe toata perioada febrile si in caz de complicatii
-Aflarea copiilor la aer rece si proaspat
-Aeresirea saloanelor de cateva ori pe zi.
-Alimentarea copiilor dupa accesele de tuse.
-Este recomandata hrana caloric,bogata in vitamin,putin iritanta,usor asimilabila,servita
in portii mici,de o temperature moderata in forma semilichida sau lichida.

Formele usoare si medii


-Se trateaza la domiciliu in conditii de izolare
1.Aspiratia secretiilor
2.Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
3.Evitarea stimullilor externi
4.Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.
Formele severe si complicate (sub 2 ani) se indica
1.Oxigenoterapia
2.Dezobstructie faringiana
3.Ventilatie asistata
4.Drenajul bronsic
5.Reanimare respiratorie.
Indicatii pentru antibioticoterapie:Perioada catarala si spastica
Complicatii
Antibiotice recomandate: Ampicilina, Eritromicina, Cloramfenicol,Gentamicina 4050mg/kg pe zi 1-10 zile.
Tratament patogenetic
1.Neuroleptice:Aminazina,Propazina
2.Sedative:Fenobarbital,Seduxen
3.Corticoterapia:Hidrocortizon
4.Antihistaminice:
5.Spasmolitice
6.Vitaminoterapia:vit A,B,C,K
7.Imunoglobulina specifica antiperusis (lapte de cal).
Oreionul
Este o boala infectioasa acuta cauzata de virusul Urlian,caracterizat clinic prin afectarea
glandelor salivare a SNC si a altor tesuturi.
Etiologie:
Familia Paramyxoviridae.
-Rezistent in mediu extern la temperaturi joase.La temperatura camerei se pastreaza
citeva zile
-Se inactiveaza la actiunea razelor ultraviolet,substante aseptice
-Se contine in:saliva,LCR, sange,urina,lapte matern.
Epidemiologie:
Sursa de infectie:Copilul bolnav cu forme tipice sa atipice contagios pina la a 9-10 zi a
bolii.
Mecanism de transmitere:
-Calea aerogena
-Contact direct
-Contact indirect
-Calea alimentara
-Calea transplacentara.
Receptivitatea este de 30-50% la copii de 3-10 ani.La sugari se intalneste exceptional.
Persoanele de genul masculine se imbolnavesc de 2 ori mai frecvent.

Sezonalitate:Iarna primavara.Imunitatea post-infectioasa:durabila ,reimbolnaviri


foarte rar.
Patogenie
Virusul patrunde in mucoasa rinofaringiana,apoi trece in sange-viremia primara-apoi in
tesutul glandular(glande salivare, mai rar glande sexuale,pancreas,SNC).La multi bolnavi
boala se poate finisa la cest nivel.
La alta parte din bolnavi intesutul glandular are loc replicarea virusului,care apoi iarasi
patrunde in sange-viremia secundara afectand noi organe (ziua a 5-6 de boala)
La 7-9 zi de boala in organism se stimuleaza fortele imune si se instaleaza perioada de
convalescenta.
Clasificare OREIONULUI
Conform tipului bolii:
I.Forme tipice:
-Glandulara(afectarea glandelor salivare,sexuale, a pancreasului.)
-Cu afectarea SNC(meningita seroasa,meningo encefalita)
-Mixta
II.Forme atipice:
-Forme fruste
-Forme asimptomatice
Tabloul clinic
Perioada de incubatie 11- 21 zile.
Semne generale:Subfebrilitate sau febra moderata, anorexie, cefalee,indispozitie ,mialgii
*Dureri in regiunea retrofaringiana
*Initial apare tumefierea unilaterala a glandei parotide.Tumefactia incepe postauricular,
impingand in afara lobului urechii de partea afectata cu dureri accentuate la
masticatie,deglutitie,cu iradiere auriculara.
*In majoritatea cazurilor procesul este bilateral,uneori unilateral.
*Tumefactia ambelor glande salivare,determina aspectul de luna plina sau de para a fetei(
branca)
*Stergerea santului retroangulomandibular simptom in diagnostic diferential.
*Pielea este intinsa,lucioasa,de culoare normal.
*La palpare glanda parotida este elastica,pastoasa,nu lasa godeu sau amprenta
digitala,moderat dureroasa.
*Simptomul Mursau-congestia si tumefierea orificiului bucal al canalului Stenon situat
vizavi de al doilea molar superior.
*Regresiunea simptomelor se produce in 6-8 zile
*Vindecarea este fara sechele.
*Perioada de convalescent este scurta.
Submaxilita-este insotita de parotidita dar poate evolua si de sine statator.
*Mai frecvent este bilaterala
*Tumefactia are consistenta pastoasa,elastic,ovala,situate in loja submandibulara.
*Edemul poate fi raspindit in regiunea cervicala si pe cutia toracica
*In cazurle cind procesul este unilateral poate fi confundat cu o adenopatie.
Afectarea glandei sublinguale

*Forma usoara si rar intalnita


*Mai frecvent se intalneste cu submaxilita sau parotidita
*Tumefactia are dimensiunea unui bob de fasole
*Edemul se poate raspindi in regiunea cervicala.
Pancreatita
*Poate aparea concomitant cu afectarea glandelor salivare si foarte rar este prezenta ca
forma separate
*Debuteaza cu dureri epigastrice,dureri in centura, greata, voma, anorexie, febra, diaree
sau constipatii
*Se poate manifesta cu semne de abdomen acut
*Evolutia este favorabila.
Orhita
*Se inregistreaza in 20-30% cazuri
*Afecteaza in mod deosebit adolescentii
*Dubuteaza dupa parotidita la a 5 zi a bolii
*Afectarea este unilaterala,bilaterala numai in 2% cazuri.
*Debutul este brusc cu febra 39-40C,frisoane cefalee,greata,voma,si dureri in partea
inferioara a abdomenului.
Local:
-durei testiculare;
-tumefiere, congestie;
-caldura locala;
-dublarea sau triplarea volumului testicolului
Regresiunea fenomenelor locale survine dupa 7-10 zile
NOTA BENE:Pentru baieti 5 zile regim strict la pat,fara miscari,doarece poate
aparea necroza tesutului cu dezvolarea ulterioara a sterilitatii.
Ooforita
*Dureri in etajul inferior al abdomenului.Se plapeaza ovarul marit in volum si dureros.
Evolutie favorabila.
Afectarea glandelor mamare
*Se intalneste rar.Este afectat mai frecvent sexul femenin.Tumefiere slab pronuntata.
Evolutie benigna.
Afectarea SN(incidenta 80%)
*Manifestarile clinice sunt nainsemnate.Mai frecvent apare in a 5-6 zi de boala.
*De obicei afecteaza meningele, rar encefalul
Simptome:
-Cefalee,greata,voma
-Fotofobie,febra, convulsii (rar)
-Redoarea cefei.
Meningita urliana
*Simptomele clinice se mentin de la 3-8 zil mai rar 15 zile.Evolutie benigna cu vindecare
complete.
*LCR este clar,hipertensiv,transparent.

*La recoltarea LCR copilul trebuie sa pastreze regim strict la pat.


Encefalopatia urlianica(incidenta de 0.5-1%)
*Semnele apar pina la a 25 zi:febra, convulsii, delir, semne de focar , pareze, paralizii.
*Pronostic rezervat.Sechele:hidrocefalii,semne de focar
Complicatii:
-Hipofunctia glandei salivare-alipirea infectiei
-Steriliate
-Pareze,paralezii
-Pneumonii,otite
-Pancreatite,DZ
Criterii de gravitate
Generale:
-Afectarea SN;Afectarea menigelui;
Locale:Implicarea in process si a altor organe glandulare.
Gradul de tumefiere a glandelor salivare:
Gr.I-tumefierea se apreciaza doar la palpare.
Gr.II-tumefierea se apreciaza la palpare si visual
Gr.III-prezenta tumefierii si a edemului.
Diagnostic
1.Date epidemiologice
2.Date clinice(tabloul clinic)
3.Examen de laborator
-An. Generala a sangelui:in stadiile incipiente leucocitoza nesemneficativa si
tranzitorie,apoi leucopenie cu limfocitoza.
-An.generala a urinei-amilazemia si amilazuria sunt crecute in pancreatita urliana
-Izolarea virusului in perioada acuta din sange,saliva,LCR,urina prin inoculare pe ou
embrionat si culture tisulare.
-Examen serologic-cresterea de 4 ori a titrului de Ac in ser confirma diagnosticul de
infectie urliana.
Criterii de spitalizare
*Afectiuni poliglandulare
*Orhita urliana
*Pancreatita urliana
*Meningita,meningoencefalita urliana.
*Parotidita severa
*Oreion cu complicatii
*Indicatii epidemiologice
*Baietii cu varsta mai mare de 12 ani.
Tratamentul meningitei la etapa prespitaliceasca
-Antipiretice:Amestec litic sau paracetamol
-Anticonvulsivante:Diazepam rectal 0.5mg/kg
-Glucocorticoizi:Prednisolon.
-Diuretice:Furosemid

-Oxigenoterapia.
*Formele usoare si medii se trateaza la domiciliu.
*Tratamentul este simptomatic si igieno dietetic.
*Tratament etiologic specific NU EXISTA.
Tratament la domiciliu:
1.Regim la pat pe toata durata perioadei febrile si in caz de complicatii.
2.Igiena cavitatii bucale:infuzie de musetel, sol.hidrocarbonat de Na.
3.Alimentatia usor asimilabila bogata in vitamin.
4.Hidratarea orala:aport de lichide sucuri,compot,ape minerale.
5.Aplicarea caldurii uscate pe locul afectat.
Supravegherea post externare
-Va dura 3 saptamani de la debutul bolii,in caz de meningita 14-21 zile.
-Efectuarea termometriei de 2 ori pe zi.
-La aparitia complicatiilor spitalizarea imediata.
-Izolarea bolnavului timp de 9-10 zile.
-Instalarea carantinei-21 zile.
In orhita urliana
-Repaos strict la pat
-Antibioticoterapia:Penicilina-profilaxia infectiilor urogenitale.
-Corticoterapia:Prednisolon 1-2mg kg/24h 7-10zile
-Local:Comprese reci; Suspensori pentru testicole.
-In forme severe:tratament chirurgical.
Pancreatita urliana
*Regim dietetic
*Terapia de dezintoxicare
*Preparate enzimatice:Panzinorm,Pancreatin
*Spasmolitice:No-Spa
*Aplicatii reci pe epigastru.
Profilaxia
*Specifica:Vaccinul ROR
*Depistarea precoce a bolnavilor.
*Izolarea strict instationar sau la domiciliu timp de 10 zile
*Dezinfectia curenta si terminal/
*Examinarea contactatilor
*Carantina in colectivitati:21 zile
*Consilierea parintilor.

Mononucleoza infectioasa(boala Filatov)


Mononucleoza infectioasa(boala Filatov)-este o boala infectioasa acuta determinate de
virusul Epstein-Baar,caracterizata clinic prin febra, angina, tumefactie ganglionara,
hepatosplenomegalie, prin aparitie de limfocite atipice si anticorpi specifici si nespecifici.
Etiologie
Virusul Epstein Baar face parte din familia Herpesviridae.A fost izolat la bolnavi din
secretii faringiene si saliva atit in perioada acuta cit si ulterior dupa mai multe luni.
Epidemiologie:
Este o boala raspindita pe intreg globul.Formele manifeste se intalnesc la adolescent si
adultii tineri,iar formele inaparente la sugari si copii mici.
Morbiditatea variaza in diferite tari.In Republica Moldova se intalneste sporadic.
Sursa de infectie:omul bolnav si posibil purtatorii sanatosi de virus. Convalescentii
elimina virusul un timp mai indelungat.
Caile de transmitere
-Clea aeriana-prin picaturi din secretia nazofaringiana
-Calea transplacentara
-La adulti prin sarut
-Prin sange sau plasma
*Receptivitatea este generala.Incidenta maxima a bolii este toamna-primavara.
*Imunitatea post-infectioasa:durabila
Tabloul clinic
Perioada de incubatie- 7-42 zile in mediu 10-14 zile
Debutul bolii poate fi acut sau insidios cu o durata de 4-5 zile cu semne specific unei
infectii generale:febra,frisoane,anorexie,cefalee,stare de rau general urrmata de aparitia
adenopatiei si durerii la deglutitiei.
Perioada de stare
Cele mai importante semne clinice:febra,angina,hipertrofia ganglionilor limfatici,
splenomegalie.
1.Febra-(80% cazuri).Febra 38-40C dureaza 7-28 zile in mediu 14.Disparitia febrei
coincide cu ameliorarea starii generale.
2.Angina(simptom foarte important).Amigdalele sunt hipertrofiate si hiperemiate.In
50% cazuri sunt acoperite cu exudat.Amigdalele sunt asemanatoare cu acelea din angina
difterica.Enantemul apare intre a 3-7 zi a bolii si consta din 15-20 petesii pe palatul
moale si luteal
3.Hipertrofia ganglionilor limfatici-100% cazuri.Survine inainte sau concomitent cu
angina.
4.Adenomegalia-variaza intre 0.5-3cm,este izolata, dura, nedureroasa, neaderenta,
nesupurativa.Ganglionii limfatici afectati :cervicali posteriori in lant.
*Auriculari,submentali,submandibulari,axilari,inghinali,mediastinali,mezenterici.Mezade
nita poate fi confundata cu apendicita.Limfadenopatia dureaza cateva saptamani.
5.Splenomegalia 50-70% cazuri dureaza 2-3 saptamani. Semn precoce al
mononucleozei infectioase.Palparea splinei necesita o atentie deosebita.
Dimensiunea maxima a splinei este in a 4-10 zi de boala.
Ruptura de splinaaglomeratii de limfocite(accumulate de sange)acestea au invadat
splinasplina este moalepalpare atentain caz de rupture tratament chirurgical.

Eruptii cutanate-10-15% cazuri.Sunt asemanatoare cu eruptiile din scarlatina,


rujeola,rubeola.Excluzand semnele specific maladiei respective
NOTA BENE!!!Administrarea Ampicilinei creste eruptia pina la 90% cazuri.
Hepatomegalia-10-20% cazuri dureaza 2-4 saptamani.
-Marginea ficatului devine consistenta,ascutita,uneori rotungita,la palpare usor dureroasa.
In 5-15% cazuri apare icter moderat, si tulburari functionale neinsemnate.
Simptome rare:
-Neorologice:meningite,meningoencefalite
-Cardiace-miocardite,pericardite
-Pulmonare:pneumonii,pleurezii
-Orhite
Indici de severitate
-Gradul intoxicatiei
-Gradul hipertrofiei ganglionare
-Caracterul anginei
-Hepatosplenomegalia
-Devierile hematologice(leucocitoza procentul celulelor atipice).
Evolutie 2-4 saptamani.Uneori boala are caracter persistent cu oboseala, dureri in
gambe,splenomegalie,mentinerea modificarilor hematologice si trecerea in forme cronica
a boliicare dureaza luni sau ani de zile.
Complicatii
Specifice:
-anemie hemolitica
-purpura trombocitara,insuficienta hepatica acuta,edemul glotic,sindromul Ray
Bacteriene:pneumonii,otite,stomatite,angine.
Diagnostic:
-Date clinice
-Tabloul hematologic 80%din cazuri leucocitoza in rest normocitoza sau leucopenie.In
hemoleucograma predomina limfomonocitele 60-90%.Dintre acestea cel putin 10-15%
sunt limfocite atipice.
*Sunt prezente 7-10 zile, iar in viroze 2-3 zile.
-Examenul serologic.Se apreciaza Ac fata de virusul Epstein-Baar.
-Testul ELISA
-Reactia de fixare a complementului.
Mononucleoza infectioasa la sugari
-Se manifesta ca si la adulti doar cu unele particularitati
-50% cazuri la debut:rinita,tuse.
-Primele zile ale bolii respiratie dificila,fata,pleoapele si tesutul adipos edematiat.
-Poliadenie
-Angina mai frecvent cu depunei primele 3 zile.

Critaerii de spitalizare
-Forme medii si severe
-Forme viscerale
-Copii de varsta frageda cu mononucleoza infectioasa.
-Pacienti cu mononucleoza in lipsa conditiilor de izolare.
Tratament
*Supravegherea sitratament la domiciliu 14-21 zile
*Izolarea bolnavului pina la disparitia semnelor clinice
*Vizita la medical de familie peste 2-3 zile
*Termometria de 2 ori pe zi.
*La aparitia complicatiilor spitalizare.
*Repaos la pat 1.5-2 saptamani ,apoi partial liber.
*Igiena cavitatii bucale(bicarbonate de Na)
*Lavaj nazal:solutie salina
*Evitarea efortului fizic trebuie evitate cit timp persista splenomegalia si modificari pe
electrocardiograma.
*Dieta 5,5a
Tratament etiologic:NU EXISTA
Tratament simptomatic:
-Antipiretice
-Antihistaminice
-Coleretice
-Antibiotice 5-7 zile Eritromicina
-Benzilpenicilina i/m
<10 ani-600.000UA
>10 ani-1200000 UA
Adulti-2400000 UA
-Vasoconstrictoare
-Vitamine
-Diuretice
-Imunomodulatoare
-Antiviralae:pacoverina
Tratament la etapa prespitaliceasca
Febra:paracetamol sau amestec litic
Convulsii Diazepam 0.5mg/kg
Corticosteroizi:Prednisolon 0.5-1.0 mg/kg
Oxigenoterapie
Aspecte evolutive
-Forma usoara dureaza 7-14 zile,forma medie 21 zile.Dupa insanatosire se pot pastra
limfadenopatia cervicala,hepatosplenomegalie.Forma severa decurge cu o perioada lunga
de astenie 3-6 luni.
Profilaxie
Vaccinarea in Republica Moldova nu se efectueaza.
Nu se instaleaza carantina.
Fiecarea caz se declara obligator la CMP.

Masuri antiepidemice in focar nu se efectueaza


Se practica dezinfectia obiectelor utilizate de bolnav(10-14 zile).

Varicela
Varicela boala infctioasa,extrem de contagioasa determinate de virusul
varicelozosteriansi caracterizata clinic prin eruptive veziculara care apare in mai multe
unde eruptive.
Etiologie
Virusul varicelozoserian este dermatotrop dar afecteaza si viscerele.Se determina in
continutul veziculelor si sange.
Primoinfectia cu virusul varicelozosterian o produce varicela,dupa care el ramane in
ganglioni senzitivi.Ulterior infectia se poate redestepta provocand Herpes zoster.
Epidemiologie
Varicela este raspandita in intreaga lume,producand epidemii.Incidenta maxima a bolii
este 5-10 ani.90% din adulti au suferit maladia.Varicela are caracter sezonier.
Receptivitatea este de 95% si sunt afectate ambele sexe.Mortalitatea extrem de
rara.Imunitatea post-infectioasa este pentru toata viata,iar reimbolnavirile sunt
exceptionale.
Sursa de infectie:
-Omul bolnav( 1-2 zile,ultimile zile din perioada de incubatie si aproximativ 5 zile dupa
ultimul puseu eruptive)
-Omul bolnav cu Herpes zosterian acut.
Cai de transmitere:
Aeriana(prin picaturi; aer de la etaj la etaj).
Indirecta.
Patogenie
Poarta de intrare este nazofaringele si conjunctiva.Virusul se multiplica in tractul
respirator apoi se difuzeaza in sange determinand viremia.Pe cale sangvina virusul ajunge
in pielese multiplica in straturile superficiale (balonizand celulele) ce rezulta formarea
veziculelor.Balonizarea celulelor este urmata de formarea celulelor gigante multinucleate
cu incluziuni de virusi.In forme severe se atesta leziuni necrotice in diferite organe,de
asemenea pot fi intalnite hemoragii in viscere.
Tabloul clinic
Perioada de incubatie:11-21 zile.
Boala poate incepe cu semne prodromale(1-2 zile): cefalee,febra moderata, inapetenta,
varsaturi,rash scarlatiform.Frecvent perioada prodromala lipseste.
Perioada eruptiva debuteaza acut cu eruptii varicelare.Eruptia apare pe trunchi,pe
fata,pe pielea capului,pe membre.La inceput apar macule mici (2-6 mm) rotunde sau
ovale.In 6-8 h se transforma in papule,care dupa 6-8 hdevin veziculeinconjurate de zona
eritematoasa.
Caracteristica veziculelor
Veziculele sunt rotunde sau ovale.
Dimensiunile acestora variaza intre 2-3mm si mai rar 10mm in diametru.
Veziculele sunt situate foarte superficial
Veziculele au continut clar si se aseamana cu picatura de roua.
Veziculele nu conflueaza,sunt uniloculare si se rup usor.

Eruptia este pruriginoasa.


Dupa 12-24h lichidul veziculei devine tulbure (prin aflux de leucocite) si prin reabsorbtia
sa centrul veziculei se infunda conducand la ombilicarea ei.Urmatoarele 24-48 h vezicula
devine plata,se usuca,formand crusta care va cadea dupa 5-10 zile, fara sa lase
ciactrice.Veziculele care sunt rupte sau suprainfectate lasa cicatrici.Unele macule si
papule nu ajung in stadiul de vezicula.Eruptia apare in 3 si mai multe puseuri la interval
de 2-3 zile,determinand un polimorfism fals.Temperatura are o curba ondulatorie in
concordanta cu puseele.Numarul elementelor eruptive incepe de la zeci si pana la
sute.Elementele eruptive sunt raspandite pe tegumente, mucoasa bucala,
anogenitala,conjunctiva mai rar pe cea faringianase sparg usor transformanduse in
ulcrtatii superficiale.Cu fiecare puseu apare febra,cefaleea,starea generala se
altereaza.Cel mai simtit simptom este pruritul.
Forme clinice
I.Forme tipice
II.Forme atipice
-Forma frusta
-Forma abortiva
-Forma rudimentara(eruptia ramane in stadiul de macula sau papula)
Dupa gravitate
1.Forma usoara
2.Forma medie
3.Forma severa:eruptive bogata,toxemie inalta,starea generala grava, pneumonie
variceloasa.
-Hemoragica,
-Gangrenoasa
-Generalizata
*Varicela hemoragica:Apare la copii imunodeprimati.Dupa 2-3 zile lichidul veziculelor
devine hemoragic,apar hemoragii cutanate,echimoze,petesii. Evolutia adesea este letala.
*Varicela gangrenoasa.Se manifesta prin necroza si ulceratii cu o perioada de
regenerare de lunga durata.Se intalneste la copii slabiti cu hipotrofie.
*Varicela generalizata.Apare la nou nascuti si la copii imunodeprimati.Este insotita de
stare generala foarte grava.Eruptie abundenta;Apare pneumonia variceloasa, hepatita,
afectari renale.Pronostic nefavorabil cu decese frecvente.
*Varicela congenitala.Cracterizata prin greutate scazuta la nastere ;cicatrici pe
tegumente,anomalii ocular,afectari cerebrale.Aceasta forma este rar intalnita si survine
cand infectia intrauterine s-a produs in primele 3-4 luni ale sarcinii.
Complicatii:
-Prin suprainfectie:Pneumonia variceloasa,laringita,encefalita.
-Prin supuratie:Varicela buloasa,Varicela pustuloasa.
*Pnemonia variceloasa(primara).Apare deseori in varicelacongenitala, la copii
imunodepresivi sau la adulti.Se instaleaza in a 2-6 zi a bolii cu :tuse, dispnee, febra,
cefalee.In sputa se determina cellule gigante cu incluziuni intranucleare.

*Crupul varicelos-determinat de localizarea eruptiilor pe mucoasa laringelui. Se


caracterizeaza print use latratoare,voce ragusita,dispnee inspiratorie, insuficienta
respiratorie.
*Forma buloasa se caracterizeaza prin bule mari de 2-3 cm cu continut tulbure care se
sparg usor formand eroziuni,ulceratii.
Diagnostic
-Date obiective
-Date epidemiologice (contactul cu un bolnav de varicela sau Herpes Zoster)
Tratament
-Repaos la pat 8-10 zile
-Igiena cavitatii bucale,ochilor,organelor genitale cu Nitrofural 1:5000
-Antihistaminice
-Antivirale in primele 24h de la inceputul eruptiei.
-Antibiotice in caz de complicatii bacteriene
-Interzicerea baii pana la uscarea crustelor.
-Prelucrarea cat mai frecventa a veziculelor cu verde de brilliant.
Supravegherea
-Izolarea pina la disparitia semnelor clinice dar nu mai putin de 5 zile de la ultimul puseu.
-In caz de compplicatii spitalizare.
-Carantina-21 zile
-Profilaxia contactatilor cu imunoglobuline