Leonardo da Vinci

Leonardo di ser Piero da Vinci(n.15

aprilie1452,Vinci- d.2 mai1519,Amboise),
cunoscut sub numele de Leonardo da Vinci, a fost
cel mai de seam reprezentant alRenateriiitaliene
din perioada de apogeu a acesteia.
Spirit
universalist :pictor ,sculptor ,arhitect,muzician,in
giner,inventator,anatomist, geolog,
cartograf,botanistiscriitor, Leonardo da Vinci este
considerat adesea cel mai de seam geniu din
ntreaga istorie a omenirii. Este considerat unul din
marii inovatori ai picturii i unul din cei mai mari
pictori din istorie. Dei se fac speculaii asupra
metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui
Leonardo da Vinci asupra lumii este mai degrab
logic dect misterioas.

 Leonardo da Vinci este cunoscut n special ca pictor.

Portretul Lisei Gherardini, cunoscut sub numele deMona
Lisa,aflat n coleciaMuzeului Luvruncepnd cu 1797,
este poate cel mai cunoscut portret realizat vreodat.

 Fresca intitulat Cina cea de tain,este cea mai

cunoscut imagine religioas a tuturor timpurilor.

 Omul Vitruvian un desen din 1490, nsoit de

comentarii asupra operei arhitectuluiVitruvius, este
o imagine iconic, un adevrat simbol al Renaterii.

Madonna Benois(1478), Muzeul

Ermitage,

Buna Vestire (1475-1480) una din primele lucrri

ale lui Leonardo da Vinci.

Prima lucrare realizat de Leonardo da Vinci a

fost Botezul lui Cristos.

Sf, Ioan Boteztorul 1514, modelul este

Salai, Muzeul Luvru

Lucrarea Sf. Ieronim n pustietate, cca.

1480, Pinacoteca Vaticana, Roma

 Fecioara pe stnci - prima variant

(1483) Muzeul Luvru

 Spirit universalist i inventator nnscut,

Leonardo da Vinci a conceput maini de
zburat, un tanc, o main de socotiti
multe altele. Puine din inveniile sale au
putut fi puse n practic n cursul vieii sale.
Mici invenii, precum o main automat de
bobinat i o main de ncercat rezistena la
ntindere a firelor, au fost puse n aplicare
nc de atunci.
A fcut de asemenea mari descoperiri n
domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii
i hidrodinamicii, care, dei nu le-a publicat,
au fost aplicate ulterior, influennd n mod
categoric progresul tiinific.

 Studiu de main zburtoare, 1488

 Studiu anatomic al minii, 1510

 SFARSIT
Grigoras Maria
Bianca