UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

MASTER MANAGEMENTUL CONSERVARII BIODIVERSITATII

PROIECT
PLANUL MANAGEMENTULUI UNEI ARII PROTEJATE DIN
ROMANIA
MUNTII BUCEGI

Student : Alexandra Iacob

An 1

CUPRINS
CAPITOLUL 1
1. INTRODUCERE ..........................................................................................................4
1.1. Scurta descriere a planului ....................................................................................4
1.2. Scopul si categoria ariei protejate .........................................................................5
1.3. Categoria de arie protejata a parcului...................................................................6
1. 4. Categorii de arii protejate incluse in Parc...........................................................7
1. 5. Baza legala a planului de management................................................................7
1.6. Infiintarea Parcului Natural Bucegi....................................................................7
1.7. Aprobarea si revizuirea Planului............................................................................7
CAPITOLUL 2 ...........................................................................................................................7
2. Descrierea parcului natural bucegi................................................................................7
2.1.
Descriere generala................................................................................................7
2.2.
Localizare si acces................................................................................................8
2.3.
Resurse de management si infrastructura........................................................10
2.4.
Baza cartografica fond forestier, pasuni si pajisti alpine, terenuri cu alte
folosinte................................................................................................................10
2.5.
Limitele si zonarea parcului, suprafete optionale ale Planului de
Management........................................................................................................10
2.6.
Zonarea interna a Parcului Natural
Bucegi...................................................................................................................12
2.7.
Zonarea din punct de vedere al recreatiei.........................................................13
2.8.
Descrierea mediului fizic geologie, geomorfologic, carst si pesteri,
hidrologie, clima, soluri.......................................................................................15
2.9.
Descrierea mediului biologic flora, alge, micoflora, licheni, muschii,
vegetatia, fauna, habitate si ecosisteme..............................................................18
2.10. Activitati turistice si recreative...........................................................................20
2.11. Activitati
educative...............................................................................................................21
2.12. Parcul Natural Bucegi - Componente ale sitului natura 2000 bucegi
ROSCI0013..........................................................................................................22
CAPITOLUL 3
3. Obiective ale Parcului de Management...........................................................................22
3.1. Protectia peisajului de munte...................................................................................22
3.2. Conservarea valorii peisagistice a capitalului natural din parc............................22
3.3. Reinventarierea speciilor de flor i faun22
3.4. Studiul diversitii ecosistemice...23
2

3.5. Sprijinirea Comunitilor locale i a activitilor tradiionale.23

CAPITOLUL 4
4.1. Conservarea speciilor, a diversitii genetice, a
peisajului i a mediului fizicogeografic
.23
4.2. Folosirea durabila a resurselor din ecosistemele
naturale..24
4.3. Turism si
recreere
.25
4.3.1. Trasee turistice
25
4.3.2. Trasee de alpinism
26
4.3.3. Structuri
existente...26

de

primire

turistica

cu

functii

de

cazare

4.3.4. Campare...26
4.3.5. Servicii Salvamont...26
4.3.6. Recreere ..27
4.3.7. Ecoturism Silvoturism.27
4.4. Cercetare
stiintifica
29
4.5. Educatie si constientizare
publica...29
4.6. Comunitati
locale.
29
4.7. Management si
administratie.30
3

CAPITOLUL 5
5.1. Cunoaterea i conservarea speciilor, a diversitii biologice, a peisajului i a
mediului fizico-geografic, protecia peisajului terestru i acvatic pentru meninerea
diversitii habitatelor i speciilor, protecia componentelor fizice i biotice ale mediului
carstic, conservarea biodiversitii i peisajului n Parcul Natural Bucegi.30
5.2. Reglementarea i monitorizarea activitilor de valorificare a resurselor
naturale din parcul natural bucegi, incurajarea activitilor tradiionale durabile, astfel
nct s nu fie deteriorat peisajul sau habitatele terestre i acvatice31
5.3. Turism si recreere - promovarea turismului ecologic, durabil, adaptat
suportabilitii pnb i proteciei mediului. promovarea prin turism a valorilor arheologice,

arhitectonice, etnografice, folclorice, tradiionale din pnb i zona adiacent

valorificarea zonelor sau traseelor cu potenial
schiabil............................................................................32

5.4. Analiza situaiei actuale a vizitatorilor n parcul natural bucegi i n vecintatea

acestuia.35
5.5. Impactul vizitatorilor asupra ariei naturale protejate i asupra comunitilor
locale.36
5.6. Impactul negativ asupra ariei se datoreaza in special degradarii si poluarii
elementelor de patrimoniu natural fiind identificate..37
4

5.7.Tendine ale diverselor segmente de vizitatori..37

1. INTRODUCERE
Masivul Bucegi are o suprafa de circa 300 km2, se afl la extremitatea estic a Carpailor
Meridionali, desfurndu-se ntre Valea Prahovei la est i culoarul Branului i Valea
Ialomiei la vest; cade brusc spre nord ctre depresiunea Brsei i spre sud, pn la contactul
cu Subcarpaii de curbur. Se ntinde pe teritoriul judeelor Dmbovia, Prahova i Braov.
Fiind de o mare complexitate structural i morfologic, masivul apare ca o cetate natural,
cu incinta suspendat la 1600 2500 m, sprijinit de abrupturi puternice.

Aceasta Strategie de Management a Vizitatorilor este realizata de Administratia Parcului

Natural Bucegi, cu asistenta Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Nationale a PadurilorRomsilva.
Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabil a componentelor ei i mprirea
echitabil a beneficiilor care rezult din utilizarea resurselor naturale reprezint condiiile
prioritare ale managementului parcurilor naturale, prin care se urmrete meninerea interaciunii
armonioase a omului cu natura, promovnd pstrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor,
consolidarea activitilor, practicilor i culturii tradiionale ale populaiei locale.
Dependena strns i tradiional a comunitilor umane cu habitatele n care traiesc i
necesitatea conservrii acestora, astfel nct s fie capabile s rspund nevoilor i aspiraiilor
generaiilor prezente i viitoare a determinat organizarea unui sistem unitar de arii protejate la
nivel naional.
Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja i conserva
ansamblurile peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura de-a lungul timpului
a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic i cultural, deseori de o mare
diversitate biologic cu meninerea capitalui natural la un nivel optim de funcionare, ct mai
apropiat posibil de regimul iniial de funcionare.
Poziia Masivului Bucegi n Cetatea Carpailor sud-estici care se nal n mijlocul
spaiului geografic romnesc confer acestui scop un caracter naional, dar mai ales mrete
responsabilitatea celor ce au rspunderea aplicrii acestor principii.
Zona munilor Bucegi despre care exist referiri nc din secolul XV, a fost propus pentru
protejare n anul 1936, datorit peisajelor inegalabile i a diversitii speciilor de plante i
animale specifice acestui masiv.
1.1.

SCURTA DESCRIERE A PLANULUI

Planul de Management al Parcului Natural Bucegi constituie documentul oficial prin care
se realizeaz gospodrirea unitar i integral a ariei naturale protejate.
n Planul de Management se regsete sintetizat informaia existent la data ntocmirii
Planului, se stabilesc domeniile majore i obiectivele de management, precum i un plan de
aciune pe urmtorii 5 ani. n condiiile economice actuale i ca urmare a aciunilor de promovare
a turismului este foarte probabil ca presiunile datorate activitii turistice s creasc, periclitnd
una din caracteristicile de baz ale Parcului, respectiv aspectul natural, slbatic, precum i
diversitatea specific, genetic i ecosistemic. Vecintatea staiunilor balneo-climaterice,
apropierea de zone puternic populate, Bucureti cu o populatie de peste 2 milioane de locuitori,
Ploieti, Braov, Trgovite, facilitile create pentru ptrunderea n Parc, drumurile amenajate,
hotelurile i cabanele alpine au atras un numr foarte mare de turiti, apreciat ca cel mai mare din
Carpaii Romneti, supunnd ecosistemele la puternice presiuni cu mult peste nivelul optim al
capacitii lor de suport.
1.2.

SCOPUL SI CATEGORIA ARIEI PROTEJATE

Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja i conserva

ansamblurile peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura de-a lungul timpului
a creat o zon distinct, cu valoare semnificativ peisagistic i cultural, deseori de o mare
diversitate biologic cu meninerea capitalui natural la un nivel optim de funcionare, ct mai
apropiat posibil de regimul iniial de funcionare. Poziia Masivului Bucegi n Cetatea Carpailor
sud-estici care se nal n mijlocul spaiului geografic romnesc confer acestui scop un caracter
naional, dar mai ales mrete responsabilitatea celor ce au rspunderea aplicrii acestor
principii.
Parcul Natural Bucegi se ntinde pe o suprafa de 32496.8 ha, pe raza a trei judee:
Dmbovia, Prahova i Braov, avnd mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu pduri.
Rezervaiile Naturale nominalizate n Legea nr. 5/2000 ocup 8.216 ha, din care pe teritoriul
administrativ al jud. Prahova 4.997 ha, jud. Dambovia 1.575 ha i jud. Braov 1.644 ha adic
aproximativ 25% din suprafaa Parcului.
Zona munilor Bucegi despre care exist referiri nca din secolul XV, a fost propus
pentru protejare n anul 1936, datorit peisajelor inegalabile i a diversitii speciilor de plante i
animale specifice acestui masiv.
Scopul principal al Parcului Natural Bucegi l reprezint conservarea peisajului,
incluznd toate tipurile de habitate i speciile integrate acestora, cu un accent deosebit asupra
celor nominalizate n Directiva Habitate, Directiva Psri, Convenia de la Berna si Convenia
Ramsar, a ecosistemelor terestre i acvatice, n strns legtur cu activitile comunitii locale
i posibilitile de recreere a turitilor. De asemenea, urmrete prevenirea oricror activiti de
exploatare sau utilizare intensiv a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare
precum i asigurarea de condiii pentru activitile educaionale, recreative i de cercetare
tiinific.

1.3.

CATEGORIA DE ARIE PROTEJAT A PARCULUI

Peisajul, ca rezultat al mbinrii armonioase a diversitii geologice, geomorfologice,

floristice, faunistice i hidrologice precum i prezena unui numr mare de plante i animale
endemice, rare sau periclitate i habitate cu valoare conservativ mare au determinat includerea
acestei arii protejate n categoria Parcurilor Naturale.

1.4. CATEGORII DE ARII PROTEJATE INCLUSE IN PARC

n perimetrul Parcului au fost identificate i constituite n mod legal un numr de 14

Rezervaii Naturale avnd ca scop protecia i conservarea unor habitate i specii naturale
importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic i
paleontologic. Aceste rezervaii corespund categoriei IV IUCN, i anume arie de gestionare a
habitatelor i speciilor administrat n special pentru conservare prin intervenii de gospodrire.
Monumentele Naturale din perimetrul Parcului, identificate i descrise n literatura de
specialitate au fost prezentate n Studii privind Organizarea Reelei de Arii Protejate pe teritoriul
rii, faza III-a Elaborarea Studiilor de Fundamentare pentru urmtoarele Parcuri Naionale :
Bucegi, Apuseni, Climani, Porile de Fier, Ceahlu, Retezat i sunt n numr de 46, cea mai
mare parte fiind de importan geomorfologic.
1.5.

BAZA LEGALA A PLANULUI DE MANAGEMENT

Planul de Management al Parcului Natural Bucegi a fost elaborat conform prevederilor

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
1.6.

INFIINTAREA PARCULUI NATURAL BUCEGI

Masivul Bucegi deine un loc de frunte n lanul Carpailor romnesti prin flora de rar
bogaie i diversitate, care a atras nc de mult vreme numeroi cercettori i iubitori ai naturii
din ar i de peste hotare.
1.7. APROBAREA SI REVIZUIREA PLANULUI
Planurile de Management i Regulamentele ariilor naturale protejate se elaboreaz de
ctre administratorii acestora, se avizeaz de ctre Consiliile tiinifice, Consiliile Consultative
de Administrare i de Agenia Naional pentru Arii Naturale
Protejate i se aprob prin hotrre a Guvernului la propunerea Autoritii publice centrale pentru
protecia mediului. Planul se elaboreaz pentru o perioad de 5 ani. Revizuirea se va face, n caz
de necesitate, cu respectarea procedurii de aprobare.
CAPITOLUL 2
1. DESCRIEREA PARCULUI NATURAL BUCEGI
2.1.
DESCRIERE GENERALA
Parcul Natural Bucegi este situat n partea estic a Carpailor Meridionali i cuprinde
integral Masivul Bucegi desfurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudic i
delimitat de abrupturi ce depesc frecvent 1000 m fa de zonele limitrofe, precum i
perimetre limitate din Masivul Leaota, munii Dudele 1954 m, Raciu 1518 m i Rtei 1504
m.
Limita vestic este de natur structural-tectonic i morfohidrografic. n partea sa
sudic, Valea Brteiului i aua Buca despart Bucegii de Masivul Leaota, iar spre nord,
8

obriile vilor Moieciu -Grohotiului i imon, de terminaiile Leaotei i Culoarului Bran

Rucr Dragoslavele.
Limita nordic este cea mai impuntoare, printr-un abrupt tectono-structural si anume
front de cueste, fragmentat de vi glaciare, care domin cu 1200 1400 m Culoarul Rnovului
i Clbucetele Predealului.
Ctre est, Culoarul Prahovei formeaz limita cea mai bine definit i cel mai
impresionant abrupt tectonoeroziv din Romnia, Abruptul Prahovean, care are denivelri de
1000-1500 m i este fragamentat de numeroase vi sau toreni fluvionivali, cu izvoare i cascade.
n sud, pante mai domoale, cu frecvente rupturi de +/- 200m fac trecerea ctre Subcarpai,
fiind delimitat de valea Izvorului i valea Ialomicioarei separate prin Muntele Paduchiosu.
Altitudinea, masivitatea, configuraia vilor i a interfluviilor ca i poziia n extremitatea
estic a Carpailor Meridionali explic particularitile climatice i implicit reflectarea acestora n
peisajul Masivului Bucegi. Un prim aspect este cel legat de etajarea climatic, astfel la Vf. Omu
temperatura medie anual este de -2,5 C, iar la Sinaia la staia meteo Cota 1500 de 3,7 C.
ngheul are o frecven mare fiind posibil n tot cursul anului la altitudini de peste 1800 m unde
i numrul zilelor cu i fr nghe este egal, cu efect puternic pe suprafeele nclinate. Resursele
de ap ale Masivului Bucegi confirm influena pe care o are etajarea bioclimatic, structura i
litologia. Principalele artere hidrografice sunt Ialomia care formeaz un bazin simetric i
Prahova care prin afluenii si deine suprafaa cea mai mare din Bucegi. Calitatea peisajului din
Masivul Bucegi constituie o component de baz a activitii turistice a crei valorificare
cunoate o continu evoluie. n Bucegi se afl cele mai vechi cabane din Carpai la altitudini
mari, o bogat reea de transport pe cablu, osele modernizate, trasee turistice i trasee de
alpinism. Platoul Bucegilor i Abruptul Prahovean constituie o zon de turism permanent, cu
solicitri maxime n sezonul de iarn, iar Valea Ialomiei o adevrat axa turistic a Masivului
care concentreaz reeaua de osele, de marcaje i de cabane din aceast zon.
2.2. LOCALIZARE SI ACCES
Parcul Natural Bucegi este localizat pe teritoriul administrativ a trei judee: Dmbovia,
Prahova i Braov, fiind situat n extravilanul localitilor: Moroeni, Sinaia, Buteni, Rnov,
Bran, Moeciu. n perioada de elaborare a Planului de Management a fost parcurs procedura
legal pentru obinerea Autorizaiei de Mediu pentru proiectul de Extindere a zonei de intravilan
a Comunei Moroieni i elaboarea P.U.G.-ului acestei localiti. Conform acestui proiect n
perimetrul Parcului vor fi constituite un numr de 3 zone turistice montane, Zona Montan
Petera-Scropoasa, Zona Montan Glma-Scropoasa, Valea Rteiului, Valea Brteiului, precum
i Zona Valea Ialomicioarei, Stnioara, Poiana Muchiului, Crpeni, Cota 1000 avnd ca punct
de plecare unitile turistice deja nfiinate n aceste zone .
Puncte de acces n Parcul Natural Bucegi:
9

Auto: Dambovita - Trgovite - Fieni Runculeu Valea Raciului, Trgovite - Moroieni

(Pucheni) Valea Ialomiei Valea Brteiului, Trgovite - Moroieni(Glod) Sanatoriul
Moroieni Orzea
Prahova - Ploieti Sinaia Valea Izvorului Pduchiosu Cuibu Dorului Dichiu, Ploieti
Sinaia Valea cu Brazi Cota 1400, Buteni Cabana Gura-Diham
Braov - Predeal Pasul Rnoava Cabana Forban aua Baiului Poiana Izvoarelor, Rnov
La Uzina Electric Valea Gljeriei, Bran Valea Poarta Poiana Urltoarea Cascada
Urltoarea, Bran Valea Simonului, Bran Moeciu de Sus Valea Grohotiului
Telecabin: Sinaia - Cota 2000, Buteni spre cabana Babele i Hotel Petera.
Trasee turistice: plecarea se face din localitile: Moroieni, Sinaia, Buteni, Azuga, Predeal,
Bran, Rnov, Moieciu.

2.3 RESURSE DE MANAGEMENT SI INFRASTRUCTURA

10

Pentru desfurarea activitii, Administraia PNB, la data elaborrii Planului are n

dotare urmtoarele:
a) mijloace de transport 2 autovehicule utilitare ;
b) echipamente de teren: 2 binocluri, 5 aparate foto digitale;
c) alte echipamente/materiale necesare realizrii activitii din teren si anume ranie, unelte,
motofierstru, generator electric, i altele asemenea.;
2.4. BAZA CARTOGRAFICA FOND FORESTIER, PASUNI SI PAJISTI

ALPINE, TERENURI CU ALTE FOLOSINTE

Au fost preluate hrile amenajistice ntocmite la nivel de unitate de producie, avnd
scri diferite n funcie de mrimea acestora. Pentru ocoalele silvice Sinaia, Azuga, Moroieni au
fost preluate i hrile amenajistice n format GIS, elaborate cu ocazia ultimei amenajri, iar
pentru celelalte ocoale silvice a cror suprafa n administraie provine din fostul Ocol Silvic
Rnov existent la data constituirii Parcului, evidenele n format GIS au fost elaborate doar
pentru fondul forestier proprietate de stat. Pentru fondul forestier proprietate privat a fost
eliberat n format GIS, doar perimetrul acestuia pe uniti amenajistice, informaiile privind
descrirea acestora din punct de vedere amenajistic urmnd a fi completate de ctre Administraia
Parcului pe perioada de derulare a prezentului plan.
2.5. LIMITELE SI ZONAREA PARCULUI, SUPRAFETE OPTIONALE ALE
PLANULUI DE MANAGEMENT
Limitele Parcului Natural Bucegi sunt urmtoarele, conform Hotararii Guvernului nr.
230/2003:
Limita nord-vestic. Pornete din Valea Mare ,Provia, aval de confluena cu Valea
Grigarul,borna silvica 224 UP III, OS Rnov i urmrete limita fondului forestier, pn n
albia prului Sumeria, afluent al Pnicerului , borna silvic 241, UP III, OS Rnov. Apoi, urc
pe versantul stng al Sumeriei, Dl. Tinoasa sau Piscul Scurt, pe limita fondului forestier, trece
peste Dealul Tinoasa i coboar n prul Pnicer, borna silvic 262, UP III, OS Rnov, de unde
urc n Culmea Crbunarilor la cota 1122m, borna silvic 261 UP III, OS Rnov. Traverseaz
pdurea pe versantul nord-vestic al Culmii Crbunarilor pn la culmea de pe dreapta prului
lui Opri, borna silvic 8 UP IV, OS Rnov, dup care, pe direcia SV, ajunge la drumul forestier
DF 25, borna silvic 28 UP IV, OS Rnov, pe care-l urmeaz pn la captul sudic al fneelor
din Muntele Frunii, borna silvic 65 UP IV, OS Rnov. n continuare urmeaz limita fondului
forestier pe versantul drept al Vii Poarta pn la rscrucea dintre DF 24 cu drumul forestier care
duce n Muntele Frunii, borna silvic 74 UP IV, OS Rnov. De aici urmeaz limita fondului
forestier pe Muchia Noaghia, borna silvic 62, UP IV, OS Rnov pn la confluena unde se
formeaz Valea Rece, borna silvic 28 UP V, OS Rnov, prin borna silvic 29 UP V, OS Rnov.
Mai departe limita urmrete n amonte Valea Rece, pn la cea de-a doua confluen de la
11

izvoare, borna silvic 31 UP V, OS Rnov, dup care urc culmea, pe limita fondului forestier,
borna silvic 35 UP IV, OS Rnov. n continuare tot pe limita fondului forestier se orientez
spre VSV pn n valea Tisei, borna silvic 58 UP V, OS Rnov, de unde continua spre sud pe
versantul drept al vii, pe limita fondului forestier, pentru a reveni n Valea Tisei, borna silvic 72
UP V, OS Rnov. Din Valea Tisei urc Muchia Predu, borna silvic 81 UP V, OS Rnov i se
menine pe culme pn la cota 1369,0 m, borna silvic 81 UP V, OS Rnov . Coboar pe linia de
cea mai mare pant n Valea Simon VIII-1.50.4.3, borna silvic 87 UP V, Rnov, urc Muntele
Pleei, borna silvic 146 UP V, OS Rnov, i ajunge n borna 230 bis UP VI, OS Rnov,
trecnd prin cotele 1301m i 1311,2m.
Limita vestic. Din Muntele Pleei de la borna 230 bis UP VI, OS Rnov, limita
coboar pe o culme secundar n Valea Bngleasca, borna silvic 231 UP VI, OS Rnov, urc
din nou pe cumpna apelor n Culmea Pleei, borna silvic 232 UP VI, OS Rnov, apoi coboar
din nou n Valea Bngleasca, borna silvic 236 UP VI, OS Rnov. De aici se menine pe pru
avale pn la ieirea acestuia din pdure, borna silvic 296 din UP VI, OS Rnov. Apoi trece pe
versantul stng al vii i traverseaz Culmea Barbuleului, pe la limita fondului forestier, pn n
Valea Moeciu Rece ,Moiecel, VIII-1.50.4 ,borna silvic 314 UP VI, OS Rnov i urc pe pru
pn la obrie i ajunge n Vrful Gorganului 1597,5m. De aici se ndreapt spre SSE, pe
interfluviul principal dintre bazinele hidrografice ale Vii Negre XI-1.1.1 i Brtei XI-1.1, pn
la confluena Prului Negru/Valea Brteiului, pe culmea Muntele Lacului, prin Vrful Dudele
Mari 1954,3m i Culmea Dudele Mici 1714,5m. n continuare limita urmrete aval malul drept
al prului Brtei pn la borna 94 UP IV, OS Moroeni. De aici limita traverseaz interfluviul
dintre bazinele hidrografice Brtei i Izvorul Rtei XI-1.2 Valea Rteiului, pe culme secundar,
prin Culmea Rteiu 1535 m, pn n Valea Rteiului, borna silvic 39 UP IV, OS Moroeni. De
aici limita parcului urc pe interfluviul dintre Izvorul Rtei i Raciu XI-1.3 la cota 1635,5m ,
borna silvic 40 UP IV, OS Moroeni, de unde se menine pe acest interfluviu pn la borna
silvic 197 UP III, OS Moroeni din culmea Muntele Raciu i coboar pe o culme secundar n
prul Raciu ,borna silvic 191 UP III, OS Moroeni.
Limita sudic. Din prul Raciu , borna silvic 191 UP III, OS Moroeni, urmrete
malul drept al acestuia vrsarea n Ialomia XI-1, urmrete amonte malul stng al Ialomiei pn
la confluena cu Prul Porcului , borna silvic 229 UP III, OS Moroeni. Traverseaz interfluviul
Ialomia/Glodu XI-1.4.1, prin Plaiul Priporului, la sud de cota 1309 m, i coboar n Prul
Glodu la borna 31 UP VI, OS Moroeni, pe care l urmeaz n aval pn la vrsarea n
Ialomicioara XI-1.4. De la confluen, limita urc pe Ialomicioara pe malul stang, secondnd
oseaua Trgovite-Sinaia pn la circa 200 m aval de confluena Prului Crpini, Crpeni
XI-1.4.a cu Ialomicioara, se menine pe limita fondului forestier, pe marginea poienii din aval de
confluena, pe care o ocolete pentru a reveni n amonte de confluena, dar pe stnga
Ialomicioarei i urc pe afluentul Cheia Mare pn la cota 1209 m, 256 UP VI, OS Moroeni. n
continuare urmeaz spre nord culmea principal dintre Ialomicioara i Prahova XI-1.20, de unde
coboar la obria Prului Negru, borna silvic 52 UP IV, OS Sinaia, pe care l urmrete n
12

aval, pn la vrsare n Prul Izvorul Dorului XI-1.20.6, pe care l urmrete n aval, pn n

dreptul bornei silvice 3 UP V, OS Sinaia, de pe versantul stng al vii.
Limita estic. Pornete din valea Izvorul Dorului, borna silvic 3 UP V, OS Sinaia i
urmrete limita fondului forestier prin bornele silvice 33 din Valea Zgrbura, 40 din Plaiul
Casariei i 56 din Valea Pele XI-1.20.5, toate din UP V, OS Sinaia pn n culmea Plaiul
Palatului pe limita fondului forestier pn la intersecia drumului forestier Opler cu limita dintre
subparcelele 1D si 4 din UP VI, OS Sinaia, apoi urmrete n continuare limita pe subparcele,
prin bornele 4, 7, 14, 19, 24, 29, 42, toate din UP VI, OS Sinaia, pn deasupra DN1, borna
silvic 41 UP VI, OS Sinaia. De aici se continu pe limita fondului forestier pn n Valea
Cerbului XI-1.20.2, borna silvic 25 UP I, OS Azuga, ocolind intravilanul localitilor Poiana
apului i Busteni prin bornele silvice 21 si 31 UP VII, OS Sinaia, ultima din Valea Jepilor i
prin borna silvica 22 UP I, OS Azuga din Valea Alb. n continuare limita urmrete n amonte
Valea Cerbului pe limita fondului forestier din versantul drept pn la cabana Gura Diham,
formeaza un intrnd pe culmea Muntele Diham ntre bornele silvice 59, 99 i 152 UP I, OS
Azuga, ultima situat la confluena Valea Cerbului/Cracu Diham-Valea Seac. De la confluen
limita urmrete amonte malul stng al Vii Cracu Dihamului, pn n aua Baiu dintre Vf. La
Clete 1461,0 m i Vf. Baiului 1518,8 m, apoi urc n Vf. Baiului ,Diham pe interfluviul dintre
bazinele hidrografice ale rurilor Olt VIII-1 i Ialomia XI-1. De aici continu spre SV prin
nseuarea dintre Vf. Diham i Vf. Cpana Porcului 1593,9 m, situat deasupra cabanei Poiana
Izvoarelor, de unde coboar n obria prului Rul Mare, borna silvic 157 UP III, OS Rnov
pe care l urmeaz pn la confluena cu Prul lui Dobre. De la confluen urmrete limita
fondului forestier de pe stnga vii Rul Mare pn ntlnete limita de NV a parcului n borna
silvic 224 UP III, OS Rnov.
Din punct de vedere al zonrii interioare aceasta a avut mai multe criterii i au fost elaborate
hrile.
2.6.

ZONAREA INTERNA A PARCULUI NATURAL BUCEGI

Parcul Natural Bucegi, arie natural de interes naional a fost structurat n 4 zone distincte
: zona de protecie strict, ZPS, zona de protecie integral, ZPI, zona de management durabil,
ZMD i zona de dezvoltare durabil a activitilor umane, ZDD. Definirea i delimitarea acestor
zone interne de ctre Consiliul tiinific al Parcului Natural Bucegi a avut la baz Studiul de
fundamentare al Parcului Natural Bucegi precum i studii de cercetare, lucrri de specialitate i
altele asemenea., referitoare la patrimoniul natural al Parcului.
Zona de protecie integral cuprinde cele mai valoroase elemente de patrimoniu natural
din perimetrul Parcului, protecia i conservarea acestora impunnd adoptarea unor msuri de
management conservativ fiind totui permise acele activiti care nu aduc prejudicii acestui
patrimoniu.

13

Zona de dezvoltare durabil a activitilor umane a fost constituit pe baza solicitrilor

formulate de ctre comunitile locale din vecintatea Parcului. Definirea i delimitarea acestei
zone s-a fcut astfel nct prin activitile de investiii-dezvoltare n infrastructura turistic s nu
se nregistreze efecte negative semnificative asupra biodiversitii.

2.7. ZONAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL RECREERII I

TURISMULUI
Pentru a stabili o zonare interna din punct de vedere al vizitatorilor, am luat in calcul
urmatoarele aspecte:
Existenta a 40 de trasee turistice din care 37 omologate.Cea mai mare parte din aceste
trasee au fost realizate cu multi ani in urma si sunt parte integranta a activitatii turistice
din Parc, prevzut n anexa nr .7.
Existenta a 82 de trasee de alpinism omologate, prevzute n anexa nr. 8.
Existenta unui drum axial incadrat in categoria drumurilor judetene ce face legatura intre
Moroieni si Hotelul Pestera, asigurand practic accesul in intreaga zona a Vaii Superioare
a Ialomitei.De asemenea exista un drum care face legatura intre Sinaia si Complexul
Piatra Arsa, favorizand practic accesul auto pe Platoul Bucegi;
Existenta a 2 instalatii de transport pe cablu de mare capacitate, a unei telegondole si a
unui telescaun care asigura accesul vizitatorilor in zona alpina;
Existenta unui numar mare de drumuri auto forestiere care deasemenea favorizeaza
accesul auto in principalele bazine forestiere.Practic fiecare bazin forestier intre Valea
Bangalesii si Valea Rateiului este deservit de un drum auto forestier;
Existenta de unitati de cazare si alimentatie publica in perimetrul Parcului;
In urma analizei impactului antropic al vizitatorilor asupra ariei in functie de mijloacele de
transport folosite de acestia si destinatiile din Parc au fost stabilite un numar de 5 categorii de
zone.
1.1 Zone linitite:
Abruptul Prahovean incepand in cu versantul stang tehnic al Vaii Paltinului pana la limita de
judet, inclusiv traseele de alpinism;
Abruptul Brasovean : Malaiesti, Bucsoiu,Gaura;
sectorul Ratei, Cheile Rateiului si Coltii Brateiului, inclusiv Pestera Ratei;
Valea Horoabei, inclusiv Turnul Seciului;
1.2 Zone cu acces fara ghid pe trasee si poteci -deplasare nemotorizata.
In aceste zone vizitatorii pot face drumetii pe traseele tematice sau traseele turistice
omologate si marcate fara ghid acestia avand obligatia de a respecta regulile de vizitare
prezentate pe panourile informative care sunt sau vor fi amplasate pe aceste trasee din:
a) sectorul prahovean de la Valea Zgarbura la Valea Paltinului;
b) sectorul dambovitean de la Dichiu pana la Varful Omu si Valea Ialomitei, Muntele
Doamnele, inclusiv Paraul Doamnele, Coltii Tapului, Obarsia Coteana, Tatarul, Plaiul
Mircii , Deleanu, Lucacila.Tot in sectorul dambovitean in aceasta zona va fi inclus si
traseul Dobresti-Scropoasa-Cheile Zanoagei-Zanoaga si Pestera Ialomitei;
c) sectorul brasovean: Valea Bangalesei de la limita drumului auto forestier in Saua Strunga,
Grahotis, Poiana Gutanu, Valea Simonului;
14

1.3 Zone pentru parcare, picnic, cazare in care accesul este permis si mijloacelor de transport
auto
In aceasta zona au fost incluse suprafetele de teren limitrofe obiectivelor turistice la care
accesul se poate face si cu mijloace de transport auto. Sunt incluse in general cele mai afectate
zone in care se constata cea mai mare concentrare a numarului de vizitatori, in special la sfarsit
de saptamana. Impactul negativ asupra patrimoniului natural se datoreaza in special aprinderii de
focuri in locuri neamenajate, colectarea de lemn mort sau taierea de arbusti sau puieti forestieri,
abandonarea de deseuri .
Sectorul prahovean:
a) Sinaia-Cota 1400 cu ramificatie la Poiana Stanii
b) Sinaia-Cuibul Dorului-Complex Sportiv Piatra Arsa
c) Busteni-Gura Diham-Versant drept tehnic a Vaii Cerbului
Sectorul brasovean:
a) Zanoaga-Sosire partie schi-Valea Portii
Sectorul dambovitean:
a) Raciu-Valea Ialomitei-Tabere
b) Zanoaga-Bolboci
c) Cheile Tatarului-Refugiu Salvamont-Pestera
1.4 Zone cu locuri de campare, cabane turistice la care accesul se face numai prin activitati de
drumetie, ciclism, turism ecvestru
In aceasta zona au fost incluse in special destinatiile turistice-cabane sau repere importantemonumente ale naturii, varfuri de munti . care pot fi vizitate doar pe poteci turistice.
Sectorul prahovean:
a) Zona Furnica -Miorita- Valea Dorului
b) Babele, Caraiman inclusiv Monumentul Eroilor de pe Caraiman
c) Varful Omu, Poiana Izvoarelor
1.5 Zone de dezvoltare a activitatilor de vizitare in vecinatatea ariei
In aceasta categorie au fost incluse suprafetele propuse in zona de dezvoltare durabila in
conformitate cu zonarea interna a Parcului si deasemenea si alte suprafete pe care sunt amplasate
diferite obiective turistice importante si care in general sunt preferate de catre turisti pentru
plimbare, picnic, in imediata vecinatate a statiunilor.
Sectorul prahovean
a) Sinaia-Calea Codrului-Taverna Sarbului-obiective importante:Complexul muzeal Peles,
Manastirea Sinaia
b) Busteni-Poiana Palanca-Gura Diham -obiectiv important:Manastirea Caraiman
Sectorul brasovean
a) Rasnov-Tinoasa
b) Bran- Valea Portii-obiectiv important:Complex muzeal Bran
c) Valea Simonului
d) Valea Bangalesei
Sectorul dambovitean
a) Sat Dobresti-comuna Moroieni-obiective importante:Manastirea Pestera, Lac acumulare
Bolboci,Cabana Bratei
Elementele de infrastructura pentru vizitare, existente in aceste zone sunt figurate pe harta
turistica a Parcului, anexa a Planului de Management.

15

2.8.DESCRIEREA MEDIULUI FIZIC GEOLOGIE, GEOMORFOLOGIC,

CARST SI PESTERI, HIDROLOGIE, CLIMA, SOLURI.
Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, n limitele sale, dou
entiti geotectonice majore i anume: Pnza Getic din cadrul Dacidelor mediane i Pnza de
Ceahlu din cadrul Dacidelor externe - Sndulescu, 1984. Ambele uniti geotectonice afloreaz
pe largi suprafee att n Carpaii Meridionali ct i n Carpaii Orientali. Zona de contact a celor
dou uniti este ascuns sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii i superioare.
n cadrul Parcului Natural Bucegi se dezvolta depozite medio- i neojurasice, aparinnd
Seriei de Braov precum i Seriei de Pre-Leaota difereniate prin litofaciesuri sedimentare,
Patrulius, 1969. Formaiunile mai sus menionate sunt bine reprezentate pe Muntele Lespezi,
Znoaga, Cheile Znoagei, Cheile Rteiului, Muntele Gaura, Valea Horoabei, Cheile i Valea
Ttarului. Aceste depozite se dezvolt ca o band aproape continu, pe o direcie aproximativ
nord sud, ncepnd din aua La Poliie, n nord i continundu-se pn la Lespezi, n sud.
Stratele prezint o direcie general N 100 E, cu o nclinare de 200 250 spre est.
Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografic de abrupturi tectonostructurale de dimensiuni mari care se opresc n vile Prahovei, Cerbului i Brteiului, ori se
continu pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. nlimea maxim atins n
Parc este de 2505m ,vf. Omu.
nlimea reliefului determin etajarea condiiilor de sol, vegetaie i clim, rezultnd un
peisaj armonios i complex.
Munii Bucegi sunt alctuii din dou ramuri principale, n form de potcoav, care nchid
ntre ele bazinul superior al Ialomiei. Cele dou culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al
masivului i din care se desprind alte ramuri secundare.
Platoul Bucegilor este mai dezvoltat n ramura estic a masivului, la sud de vf. Omu,
ngloband micile platouri din munii Cotilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Ars,
Vnturi.
Pe partea dreapt a vii Izvorul Dorului, Platoul Bucegilor se continu cu culmile
rotunjite: Baba Mare, Cocora, Lptici i altele asemenea.
n Parcul Natural Bucegi exist deopotriv relieful dezvoltat pe calcarele OxfordianTithonic, considerat carst tipic i relieful dezvoltat pe conglomeratele cu ciment sau elemente
calcaroase, albiene, considerat ca aparinnd clastocarstului sau pseudocarstului. Din punct de
vedere al organizrii n sisteme de reele subterane limita hidrogeologic dintre cele dou tipuri de
roci este mai greu de evideniat, ele comportndu-se adesea ca acvifere unitare pentru partea
vestic a masivului. n jumtatea estic a acestuia unde nu exist calcare, circulaia subteran prin
conglomerate este de tip carstic. O caracteristic a carstului din Bucegi este insularizarea unor
16

suprafee relativ unitare n sisteme carstice. Pentru fiecare subunitate de relief dezvoltate pe
calcare i individualizat orografic corespunde un sistem carstic materializat printr-o arie
receptoare clar delimitat, o reea subterana i o resurgen carstic unic.
Sistemul Batrna-Petera Ialomiei cuprinde extremitatea sud-estic a Muntelui Btrna,
Cheile Urilor i Petera Ialomiei. Pestera dreneaza apele ce se pierd prin ponoare pe suprafata
platoului i n cursul superior al vii Horoaba.
ntre vile din interiorul Masivului Bucegi, prul Izvorul Dorului prezint un caz aparte.
El izvorte de sub Cabana Babele, strbate n lung platoul aflat n Culmea estic, dinspre
Prahova, la nlimi de 2100-1700 m, pe un traseu paralel cu Ialomia i suspendat cu 300-400 m
deasupra acesteia. ntre Colii lui Barbe i Vnturi, Izvorul Dorului formeaz o frumoas
cascad, face un cot de 90o i se ndreapt spre est, pentru a se varsa n Prahova. n cursul
superior, mare parte din pru este sec, ca i micii lui aflueni, sau are puin ap, dar n regiunea
n care i schimb direcia, ncepe s aib ap i i mrete debitul, aa nct la vrsare apare ca
un pru viguros, capabil s transporte i s depun mari cantiti de aluviuni.
Praiele de la exteriorul Bucegilor aparin bazinelor Prahovei i Oltului. Praiele Moraru,
Cerbu, Jepii, Urltoarea, P. Babelor, Pele i Zgarbura se vars n Prahova. Versantul nordic este
drenat de praiele Gljriei, Mlieti, igneti, care, reunite, formeaz Ghimbavul. Prul
Ciubotei, Gaura - ptruns mult n interiorul masivului - i Grohotisul converg spre Brsa, apele
lor ndreptandu-se spre Olt.
Structura geologic i tectonic a Masivului Bucegi rezultat n urma proceselor de
evoluie a cutrilor alpine, ofer condiii excelente de acumulare i circulaie a apelor subterane,
dat fiind i poziia altitudinal, un nivel ridicat al precipitaiilor lichide i solide. Existenta unor
hidrostructuri in Masivul Bucegi si la nord de acestea in culoarul Dmbovicioara Postvarul Piatra Mare este condiionata de o serie de factori de favorabilitate. Astfel se poate separa
hidrostructura nord Bucegi ce ocupa arealul munilor Ciubotea, Omu, Obria, Btrna,
Doamnele, Cotila, Caraiman, Babele, Jepii Mici i Mari. Alimentarea sistemului acvifer este de
tip pluvionival, prin scurgerea apelor de suprafata din cristalinul Leaotei. Drenajul principal al
acestei structuri se situeaza in versantul estic al Bucegilor, prin emergentele bogate ce apar la
contactul dintre conglomeratele albiene si flisul cretacicului inferior, pe aliniamentul Valea
Morarului, la nord i Valea Peleului la sud. Descrcarea hidrostructurii ctre est si sud-est tine de
stilul tectonic al zonei, aproape fiecare emergenta fiind insotita de falii cu orientarea est-vest sau
nord-vest la su-est: falia Jepilor Mari, falia Jepilor Mici, falia Urltoarea Mic, faliile din Piatra
Ars, legate probabil din Valea Babei si a Peleului.
Prin poziia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin
dou etaje:
a) montanforestier cuprins intre 800 si 1800 m , altitudine pe versantii sudici si 8001600 m altitudine pe versantii nordici
17

b) alpin cu doua subetaje: alpin inferior cuprins 1800 2000 m si respectiv 1600 1800
m altitudine si alpin superior extins deasupra limitelor citate mai sus.
Caracteristicile principalelor elemente climatice suporta influenele circulatiei generale a
atmosferei, cea de vest predominanta la peste 18002000 m altitudine pe versantii vestici si nordvestici si de est si sud-est care predomina pe versantii expusi spre est si sud-est, a expozitiei fata
de Soare, a vailor principale care ii delimiteaza, ca si a structurii suprafetei active la altitudini de
peste 2500 m, forme variate, vegetatie diversa, structura litologica, reteaua hidrografica i altele
asemenea. Ca atare, temperatura medie anuala a aerului este de 4,9C. Luna cea mai rece din an
este ianuarie, cu temperaturi cuprinse intre -3,9C si -5,2C in etajul montan si -10,8C in etajul
alpin. Adesea, in zilele din semestrul rece al anului se realizeaza inversiuni de temperatura, cand
la poalele muntelui si in culoarele montane limitrofe, temperaturile sunt mai mici decat pe munte,
la altitudini superioare lor, datorita acumularii si sedimentarii aerului rece in formele negative
respective. Luna cea mai calda este iulie, cu temperaturi intre +14,4C si +15,7C in etajul montan
si +5,6C in etajul alpin.
Cantitatea de precipitaii cazute in perioada de vegetatie si anume iunie septembrie, este
puternic influentata de relief. De exemplu, in timp ce in aceasta perioada la Sinaia cad in medie
378 mm ploaie, la Petera Ialomiei 422 mm si pe Vf. Omu cad 480 mm.
Ceaa in regiunile de munte nu se diferentiaza de nori decat numai prin raportul fata de sol.
Ceata cea mai frecventa este cea orografica.
Durata strlucirii soarelui este strns legat de regimul nebulozitii i al ceii.
Marea varietate a factorilor pedogenetici ,clim, vegetaie, substrat litologic, relief, la care
se adauga aceea a varstei absolute a diferitelor soluri, a determinat in Parcul Natural Bucegi
formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane si alpine.
n general, se poate constata o succesiune altitudinala normala a solurilor zonale; in zona
forestiera, de la cele brune slab acide si anume saturate si eubazice de padure, pana la podzolurile
humico-feriluviale si turbele oligotrofe, iar in zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajisti pe
abrupturi, pana la cele humico-silicatice podzolice. Aparitia unor anumite roci a determinat
formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe
roci acide solurile brune acide, criptopodzolice si podzolice care coboara intrazonal in zona
solurilor brune de padure montane.

18

2.9. DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC FLORA, MICOFLORA,

LICHENI, MUSCHII, VEGETATIA, FAUNA, HABITATE SI ECOSISTEME.
Flora Munilor Bucegi a constituit cu predilecie un punct de atracie pentru botaniti ori
de cte ori au ajuns n acest col al naturii fie ca turiti, fie cu preocupri stricte de cercetare.
Pentru istoricul cercetrilor amintim contribuiile aduse de U. Hoffman n domeniul botanic nca
din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care i gsesc
loc n literatura de specialitate. Cu pregnan deosebit apar lucrrile lui Al. Beldie din anii 1940,
1967, 1972, privitoare la flora i vegetaia Munilor Bucegi, ca i cele ale lui Tr. Stefureac asupra
briofitelor sau ale colectivului condus de D. Pucaru ce abordeaz problema paunilor alpine. De
asemenea, studiile realizate de Academia Roman prin Institutul de Biologie Bucureti au
contribuit semnificativ la mbogairea bazei de date privind biodiversitatea Muntilor Bucegi.
Diversitatea formelor de relief, structura geologic, altitudinea ce se ridic la peste 2500
metri, ofer condiii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe ct de bogat, pe att
de variat, cuprinznd toate grupele mari de plante.
Flora micologic a Munilor Bucegi este deosebit de bogat i divers n alctuirea ei,
majoritatea criptogamelor gsind n acest areal condiii din cele mai favorabile dezvoltrii lor. Din
aceast cauz, regiunea s-a bucurat de mult atenie din partea oamenilor de tiin. Menionm
contribuia substantial adus de Eugenia Eliade concretizat n numeroase lucrri aparute in
perioada 1960-1990, dar i de Traian Svulescu i Olga Svulescu, care au pus n eviden
prezena n Munii Bucegi a numeroase ciuperci parazite din grupa Uredinalelor i a
Peronosporaceelor.
Desi exist referine despre lichenii colectai din Masivul Bucegi de mai bine de acum 100
ani cum ar fi Heufler, 1853, lichenii din aceast zon sunt puin cunoscui. Lucrrile dedicate
studiului lichenilor aparin lui Cretzoiu, 1930, 1931 i se opresc n anul 1970 cu lucrarile
apartinand lui Mantu.
Sunt identificai 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78
tericoli. Dintre acetia, 4 specii i o varietate sunt endemice pentru munii Bucegi cum ar fi
Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis, Thelidium
bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica i sunt descrise doua specii noi pentru tiin, cu
locus classicus n aceast regiune - Calicium cretzoiui Nadv. i Caloplaca calcivora Zasch,
prevzute n anexa nr. 7 .
Briofitele sunt prezente att n toate etajele ct i n toate formaiunile de vegetaie, cu
variaii n funcie de condiiile de mediu. Se ntlnesc, n etajul pajitilor alpine, grupri razlee de
Polytrichum juniperinum, Polytrichum communae s.a., Pe vile reci, umbroase gsim Bucegia
romanica, descrisa n 1899 de Radian i despre care s-a crezut ca este endemism din Bucegi,
ulterior fiind semnalat i n alte masive muntoase. n pdurile de molid i de amestec predomin
specii de Hylocomium splendens, Pleurozium schreiberi s.a.
19

Majoritatea staiunilor cu elemente briofloristice importante se afl preponderent n

rezervaiile naturale. De exemplu n Rezervatia botanic Turbaria Lptici, pe cursul superior al
rului Ialomia, exist formaiuni turboase de Sphagnaceae pe care se dezvolt numeroase
elemente relictare ce merit protejate.
O privire de ansamblu asupra vegetaiei Masivului Bucegi pune n eviden n primul rnd
bogaia cenotaxonilor semnalai n regiune, muli dintre ei fiind proprii acestei catene muntoase.
De asemenea, nu trebuie uitat faptul c ntreaga vegetaie din zona alpin abund n relicte
glaciare sau specii endemice care dau acestor fitocenoze o not aparte, fapt ce a determinat pe
cercettori s descrie numeroi cenotaxoni noi pentru tiin.
Vegetaia lemnoas. n masivul Bucegi, vegetaia din zona forestier se repartizeaz n cadrul a
doua subzone i anume :
a) subzona fagului ;
b) subzona molidiurilor.
Speciile dominante sunt: fagul - Fagus sylvatica, bradul - Abies alba, molidul - Picea
abies i laricele sau zada - Larix decidua, iar asociaia caracteristic este accea de Symphyto
cordati - Fagetum Vida, care reprezint climaxul fgetelor pure sau cu diseminaii de Abies alba i
Picea abies din etajul montan i este rspndit pe toate expoziiile, pe versanii slab nclinai.
Vegetaia stncariilor. Grupeaz fitocenozele cosmofitice cu rol important n colonizarea
stncriilor i n pregtirea substratului pentru instalarea noii vegetaii cu specii mai pretenioase
fa de natura substratului. Ca asociaie caracteristic menionam Asplenio-Cystopteridetum
Oberd., asociaie sciafil, ce vegeteaz n fisurile i poliele calcaroase ale masivului Leaota, n
Vala Cheii i Cheile Crovului. Se remarc frecvena mare a speciei Poa nemoralis care poate fi
considerat ca o diferential pentru masiv.
Vegetaia de grohotiuri i bolovniuri. Asociaiile de grohotiuri calcaroase din etajul
alpin grupate n alianele Papavero-Tymion-pulcherrimae, Teucrion montani, Androsacion
alpinae, alctuiesc un stadiu incipient de colonizare, legat de meninerea unei mobiliti relativ
active a substratului. Calamintho baumgarten-Galietum anisophylli Beldie este una dintre cele
mai reprezentative asociaii ale grohotiurilor calcaroase. Populeaz grohotiurile mrunte de la
baza stncriilor. Se dezvolt cu precdere pe coastele nsorite i marginile cldrilor glaciare bine
luminate.
Vegetaia de tufriuri montane i subalpine. Cuprinde fitocenoze de origine primar sau
secundar cu rol important n reglarea proceselor erozionale prin fixarea substratului i meninerea
stratului de zapad un timp mai ndelungat, topirea acestuia fcndu-se treptat.
Deosebit de bogat este i fauna de gasteropode care este caracterizat prin prezena a
aproximativ 105 specii, dintre care citm: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia
bielzii, A. bielzii var. romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria
20

elata, Alopia livida, Alopia canescens haueri, Alopia nixa, A. straminicollis. Datorit marilor
adaptri, speciile din aceast clas ocup aproape toate mediile naturale, caracter ce le ncadreaz
ca elemente cosmopolite.
Ecosistemele principale ale Parcului sunt tipice zonei continental-boreale. Se poate observa
o zonalitate clar, care pornete de la pdurile montane de foioase, pduri de conifere i ajunge n
zona alpin la paunile alpine i stncriile din golul alpin. Aceste ecosisteme sunt unele dintre
cele mai complexe ntalnite n Europa, fiind foarte bine conservate.
Privind n plan vertical, distingem urmatoarele etaje de vegetaie: etajul montan inferior,
etajul montan mijlociu, etajul montan superior, etajul subalpin, etajul alpin inferior, etajul alpin
superior. Aceste etaje altitudinale, n raport cu condiiile de mediu au o vegetaie caracteristic.
Pdurile ocup cea mai mare suprafa, aproximativ 60% din teritoriul ariei protejate.

2.10. ACTIVITATI TURISTICE SI RECREATIVE

Ci de acces auto: conform punctului 2.1.1.
n acest Parc gasim o multitudine de atractii turistice, cum ar fi:
a) drumetie exista 40 de trasee turistice de diferite grade de dificultate a caror descriere face
obiectul anexei nr. 14;
b) transport pe cablu exista 7 instalatii de transport pe cablu din care 3 instalatii tip
telecabina pe traseele Sinaia - Cota 1400 Cota 2000, Busteni-Babele, Babele Pestera, o
instalatie tip telegondola Sinaia Cota 1400 si 3 instalatii tip telescaun pe traseele Cota
1400-Cota 2000, Cota 2000-Cabana Valea Dorului, Busteni -Kalinder;
c) alpinism avem unii dintre cei mai impunatori pereti din tara Peretele Costilei, Peretele
Vaii Albe, i altele asemenea.. Descrirea lor face obiectul anexei nr. 15;
d) ciclism sunt doua trasee pe drumuri judetene cu o lungime totala de aproximativ 60 de
kilometri;
e) ski sunt amenajate un numar de 14 partii de ski in Statiunile turistice Sinaia si Busteni.
Cele 13 partii aferente Statiunii Sinaia , Carp, Incepatori, Legatura, Noua, Papagal,
Furnica, Valea Soarelui, Scandurari, Sub teleferic 1, Sub teleferic 2, Tarle, Taverna si
Varianta, sunt in curs de omologare, documentatiile aferente acestora fiind avizate
favorabil de catre Consiliul Stiintific,

f) pescuit se poate pescuii cu autorizaie comform regulamentului Parcului;

g) cercetare / observarea naturii exista n Parcul Natural Bucegi peste 3500
de specii de flora dintre care foarte multe sunt ocrotite de lege, care pot fi
cercetate, observate sau fotografiate;
h) fotografie sunt foarte multe puncte de belvedere cu perspectiv spre spatii
largi, exista un numar foarte mare de locuri celebre, monumente ale naturii,
specii de flora si fauna apreciate de fotografi.

21

2.11. ACTIVITATI EDUCATIVE

Obiectivul principal al Administratiei Parcului Natural Bucegi il reprezinta mentinerea
biodiversitatii si a peisajului cat mai aproape de forma naturala. Acest obiectiv poate fi atins
prin promovarea lui pe calea educatiei intense a diferitelor medii sociale. In cadrul
Administratiei Parcului Natural Bucegi exista un departament specializat in aceasta directie.
Munii Bucegi constituie unul dintre cele mai reprezentative si cunoscute edificii montane
din Carpaii Meridionali. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se
ridica peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate care au determinat instalarea unei flore,
in aceeasi masura de variata si bogata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
Marea bogie de specii a acestui masiv, a atras inca de la inceputul secolului trecut un
numar mare de naturalisti care au recoltat esantioane care se regasesc si astazi in cele mai
renumite colectii din tara.
2.12.PARCUL NATURAL BUCEGI - COMPONENT A SITULUI NATURA 2000
BUCEGI ROSCI0013
Ca o consecin a pozitionarii sale geografice masivul si Parcul Natural Bucegi se bucura
de existenta unei biodiversitati remarcabile atat la nivelul ecosistemelor cat si a speciilor. In
perimetrul Parcului au fost identificate pe baza literaturii de specialitate si a cercetarilor pe teren
un numar de cel putin 65 de habitate clasificate conform sistemului national, corespunzator unui
numar de 23 habitate de importanta comunitara Natura 2000. Din totalul de 23 de habitate Natura
2000 identificate un numar de 5 habitate sunt de importanta prioritara, prevzute n anexa nr.13.
Cartarea acestor habitate nu a fost realizata pana la data elaborarii Planului de
Management, aceasta actiune regasindu-se intre obiectivele prioritare de management ale
Administratiei.
Parcul Natural Bucegi pe langa faptul ca este gazda unor tipuri deosebit de valoroase de
habitate, de la paduri mature aproape virgine, pajisti si stancarii bogate in specii floristice,
turbarii si pesteri este si gazda a patru specii de mamifere comunitare din care doua sunt
prioritare si anume Barbastella barbastellus, Canis lupus, Lynx lynx,Ursus arctos, un numar de
doua specii comunitare de anfibieni si reptile anume Bombina variegata, Triturus montandoni, o
specie comunitara de pesti- Cottus gobio, un numar de 12 specii comunitare de nevertebrate, din
care una prioritara - Chilostoma banaticum, Colias myrmidone, Cordulegaster heros, Cucujus
cinnaberinus,Euphydryas aurinia, Isophya costata, Lucanos cervus, Nymphalis vaualbum,
Odontopodisma rubripes, Pholidoptera transsylvanica, Rosalia alpina, Vertigo genes si a 7
specii comunitare de plante din care una prioritara - Buxbaumia viridis, Campanula serrata,
Dicranum viride,Draba dorneri, Ligularia sibirica, Meesia longiseta, Tozza carpathica, pentru
care a fost declarat situl Natura 2000.
22

Reprezinta un areal vital al carnivorelor mari. Prezenta celor trei reprezentanti ai

acestora, ursul, lupul si rasul este des semnalata si chiar impune masuri speciale de management
datorita numarului mare de exemplare.
n ultimele decenii odata cu dezvoltarea comunitatilor locale si a activitatilor umane se
inregistreaza o presiune crescanda asupra biodiversitatii. Patrimoniul natural i peisajul
constituie de asemenea atracii deosebite ce au favorizat turismul i implicit dezvoltarea
infrastructurii specifice acestei activiti.
Natura 2000 este o reea ecologic de arii naturale protejate din statele membre ale
Uniunii Europene. Alturi de celelalte 272 situri de importan comunitar declarate ca parte
integrant a reelei ecologice europene prin ordinul de ministru nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata asiturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, situl Bucegi cod ROSCI0013 i aduce
aportul la contribuia Romniei la Reeaua Ecologic European.
Scopul principal al programului Natura 2000 const n protejarea pe termen lung a
habitatelor i speciilor de interes pentru UE. Pentru meninerea diversitii, statele membre s-au
angajat s promoveze aciuni de conservare a naturii. Directiva Psri 79/409EEC/1979 i
Directiva Habitate 92/43EEC/1992 sunt directivele principale ale UE referitor la protecia
naturii. n perimetrul sitului Natura 2000 Bucegi, declarat prin Ordinul ministrului mediului i
dezvoltrii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a
siturilor de importan comunitar ca parte a reelei Natura 2000 n Romnia, Parcul Natural
Bucegi ocup o suprafa de 32497,6 ha reprezentnd 84% din suprafaa total, fiind gazda
principalelor habitate i specii identificate n Sit.
CAPITOLUL 3
3. Obiective ale Parcului de Management
3.1. Protecia peisajului de munte ntr-un mod durabil armoniznd interaciunea dintre capitalul
natural din Parc i sistemul socio-economic limitrof, prin utilizarea judicioas a resurselor
naturale i prin pstrarea practicilor de construcie i a tradiiilor socio-culturale.
3.2. Conservarea valorii peisagistice a capitalui natural din Parc precum i a
habitatelor/ecosistemelor i speciilor integrate acestuia, prin meninerea ori optimizarea structurii
i funcionalitii.
3.3. Reinventarierea speciilor de flor i faun - estimarea parametrilor structurali i
funcionali ai acestora, identificarea i monitorizarea speciilor aflate pe Lista Roie precum i a
speciilor din anexele Directivei Habitate. Obiectivul vizeaz conservarea diversitii specifice i
genetice a populaiilor de flor i faun din cadrul Parcului i meninerea acesteia la un nivel
nalt.
23

3.4. Studiul diversitii ecosistemice - prin identificarea habitatelor, tipurilor de ecosisteme,

inclusiv zonele de ecoton, prin stabilirea limitelor spaiale, a strii lor de conservare. Realizarea
obiectivului presupune o analiz a diversitii geologice, paleontologice, geomorfologice,
climatice, hidrologice, pedologice i biologice.
3.5. Sprijinirea Comunitilor locale i a activitilor tradiionale pentru dezvoltarea durabil
i pstrarea specificului socio-cultural, n armonie cu natura pentru redresarea echilibrului
ecologic. n cazurile justificate se pot aproba, cu respectarea legii, exploatarea lemnului,
paunatul raional, meteuguri tradiionale, artizanat, colectarea fructelor de pdure, a
ciupercilor comestibile, vntoare, pescuit i prelucrarea pietrei.

CAPITOLUL 4
4.1. CONSERVAREA SPECIILOR, A DIVERSITII GENETICE, A
PEISAJULUI I A MEDIULUI FIZICO-GEOGRAFIC
n lanul Carpailor romneti, Masivul Bucegi este deosebit datorit complexelor de
ecosisteme locale i regionale, precum i datorit marii diversiti a acestora sau a unor unicate,
prezente pe ntreaga suprafa. Aezat ntre Valea Prahovei, Depresiunea Brsei i Leaota,
masivul este format dintr-un arc de culmi n form de potcoav, cu deschiderea ctre sud, din
mijlocul cruia izvorete rul Ialomia. Cele dou ramuri principale ale potcoavei, care nchid
ntre ele bazinul superior al Ialomiei, converg n extremitatea nordic la Vf. Omu, 2505m,
punctul culminant al Masivului i unul dintre cele mai nalte vrfuri din Carpaii notri.
Principalele vi alpine care pornesc de sub Vrful Omu, sunt toate vi glaciare, cu un profil
caracteristic. Culmea principal a Bucegilor, cuprins ntre ariile depresionare adnci ale vilor
Prahovei i Ialomiei se individualizeaz prin formele sale de relief puternic contrastante i
anume: Abruptul Prahovean i Platoul Bucegilor.
Speciile de flora superioara si inferioara prezinta un interes deosebit pentru cercetatori,
dar este atractiva si pentru alte categorii de vizitatori. Mentinerea echilibrului intre diferite
categorii taxonomice asigura suport pentru o evolutie stabila a fitocenozelor din cadrul diferitelor
tipuri de ecosisteme.
Padurea reprezinta un element de stabilitate, avand un efect benefic asupra solului, apei,
microclimatului, asigurand un regim hidrografic relativ constant, o gama de bunuri si servicii
greu cuantificabile, necesare mentinerii unui echilibru intre capitalul natural al Parcului si
sistemul socio-economic uman local.
Fauna muntilor Bucegi este foarte bogata, fiind inventariate pana in momentul de fata in
jur de 3500 de specii. O atractie deosebita o constituie prezenta mamiferelor mari si anume

24

Ursus arctos-ursul brun, Canis lupus-lupul, Sus scrofa-mistret, Lynx lynx-rasul si mai ales cea a
caprei negre - Rupicapra rupicapra specie rara, protejata prin lege.
In afara ecosistemelor forestiere, care ocupa aproximativ 2/3 din suprafata totala, Parcul
Natural Bucegi contine si alte tipuri de ecosisteme si habitate de mare importanta: fanete, pajisti
alpine, ecosisteme acvatice-lotice si lentice, ecosisteme carstice ca coluviale, litoclazice,
subterane terestre si acvatice, edafice, si zonele lor de ecoton ,de exemplu cele de zona umeda
ripariana.
In zona pajistilor alpine se practica pasunatul cu vite si oi acest lucru soldandu-se cu
efecte negative clare: compactarea solului, eroziune, modificari chimice si a compozitiei
vegetatiei prin ruderalizare. Ecosistemele de pasune alpina in special reprezinta una dintre
categoriile cele mai amenintate de la nivelul tarii.
Ecosistemele de zona umeda sunt deosebit de importante deoarece la acest nivel
densitatea specifica este crescuta in comparatie cu suprafetele adiacente, si datorita faptului ca
reprezinta culoare de migratie ori de refugiu pentru speciile caracteristice zonelor adiacente,
precum si a speciilor indigene.
4.2. FOLOSIREA DURABILA A RESURSELOR DIN ECOSISTEMELE NATURALE
Resursele naturale existente in cadrul Parcului sunt: produse din lemn si produse
nelemnoase, fauna de interes cinegetic si piscicol, pasunile, resurse minerale, potentialul
hidrotehnic si resurse de ape minerale si intreaga gama de bunuri si servicii oferite de acestea,
inclusiv filmarea/fotografierea habitatelor naturale a caror folosire durabila se va face conform
prevederilor legale in vigoare.
O deosebita importanta pentru conservarea diversitatii biologice a ecosistemelor foretiere o
reprezinta padurile naturale anume virgine si cvasivirgine, care adapostesc o bogata si variata
colectie de flora si fauna caracteristica climei temperate, precum si un numar impresionant de
specii relicte si endemice.
Fauna de interes cinegetic constituie o resursa naturala de interes national, gestionarea si
administrarea ei facandu-se in scopul conservarii biodiversitatii faunei salbatice, mentinerii
echilibrului ecologic si exercitarii vanatorii controlate .
Fondurile cinegetice din Parcul Natural Bucegi sunt populate de catre specii de interes
vanatoresc precum: cerbul carpatin, capriorul, capra neagra, mistretul, ursul brun, rasul, pisica
salbatica, vulpea, iepurele, jderul de copac si de piatra, nevastuica, viezurele, cocosul de munte,
ierunca. Pentru protectia vanatului in zona Parcului Natural Bucegi, in fondul forestier, sunt
declarate de catre administratorii fondurilor cinegetice 1581,1 ha ca zone de refugiu si protectie a
vanatului. Pentru speciile strict protejate se vor adopta metode de vanatoare in scopul ameliorarii
genofondului sau capturarea/ extragerea in scop stiintific. In ambele cazuri actiunea este admisa
25

doar cu aprobarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si mediu, a Consiliului
Stiintisfic si al Administratiei Parcului Natural Bucegi. O forma de ocrotire a vanatului este si
monitorizarea ursilor gunoieri si interzicerea in perimetrul Parcului sau in vecinatatea acestuia a
oricaror depozitari de deseuri menajere. Trebuie luate masuri drastice impotriva unor gestionari
de obiective turistice sau agenti de turism care hranesc animalele si aduc turistii sa-i filmeze sau
fotografieze.
In Parcul Natural Bucegi sunt constituite un numar de 6 fonduri piscicole pe cursurile
apelor de munte precum si a lacurilor artificiale de acumulare.
Valorificarea resurselor de apa reprezinta de asemenea o preocupare a comunitatilor
locale, ducand la suplimentarea veniturilor acestora.
4.3. TURISM SI RECREERE
Parcul Natural Bucegi constituie una dintre atractiile turistice majore ale Romaniei si se
estimeaza ca valoarea sa va creste in viitor pe plan national si international, este necesar sa fie
planificat si administrat pentru a fi preponderent ecologic si sa reprezinte o forta pozitiva in
dezvoltarea durabila a capitalului natural si structurilor socio-economice.
Turismul si facilitatile turistice intra deseori in conflict cu telurile de conservare si
protectie a habitatelor si deterioreaza peisajele naturale.
Obiectivele strategice ale Parcului Natural Bucegi sunt:
a) mentinerea ca destinatie turistica pe plan national si international;
b) sursa de venit pentru dezvoltarea comunitatilor prin infrastructura, administratie, traditii
si a localnicilor prin investitii turistice individuale, locuri de munca, valorificarea
produselor locale, artizanat i altele asemenea sau a operatorilor din turism prin
complexe turistice, infrastrustura specifica diverselor sporturi i altele activitati
specifice.
Obiectiv general : realizarea unei Strategii de vizitare favorabila patrimoniului natural.
4.3.1. Traseele turistice
Exista o retea de trasee turistice bine marcate si intretinute. Totusi, lipsa fondurilor in anii
trecuti pentru reamenajarea traseelor turistice si-a pus amprenta pe starea marcajelor, in special
pe traseele mai putin circulate, care nu au fost considerate prioritare.
O caracteristica a traseelor turistice din PNB, prevzute n anexa nr. 46 este gradul de
dificultate diferit, acestea fiind accesibile tuturor categoriilor de turisti.

26

4.3.2. Traseele de alpinism

Prezenta unor pereti stancosi a favorizat de mult timp dezvoltarea unei adevarate scoli de
alpinism in Bucegi. Prezentarea principalelor trasee de alpinism s-a facut in functie de zona in
care acestea se dezvolta, iar schitele traseelor sunt reprezentate in anexa nr. 15.
Peretele Vaii Albe 21 de trasee de alpinism
Peretele Vulturilor 8 trasee de alpinism
Peretele Galbinele 15 trasee de alpinism
Peretele Costilei 13 trasee de alpinism
Tancul Mic 12 trasee de alpinism
Tancul Ascutit 13 trasee de alpinism
De asemenea,sunt deschise trasee de alpinism si in sectoarele dambovitean si brasovean,
urmand ca in perioada de implementare a prezentului Plan de Management, in parteneriat cu
reprezentantii Federatiei Romane de Alpinism si Escalada sa fie descrise si cartografiate. In
sectoruldambovitean cele mai importante
trasee de alpinism sunt pe Peretele Batrana ,Turnul Seciului si Turnuletul, iar in sectorul
brasovean cele mai frecventate trasee sunt in Bucsoiu si Turnul Malaiesti.
4.3.3. Structuri de primire turistica cu functii de cazare existente
Exista multiple modalitati de cazare atat in Parc cat si in imediata apropiere a acestuia,
accesibile pe drumuri auto si poteci:
a) hoteluri;
b) cabane turistice si ale RNP.-ROMSILVA;
c) pensiuni turistice;
d) refugiul turistic Saua Strunga;
e) refugii Salvamont.
4.3.4. Camparea
Camparea este permisa in imediata apropiere a cabanelor turistice, numai in locurile
special amenajate cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
4.3.5. Serviciile Salvamont
Asigura permanenta, desfasurand actiuni eficiente de prevenire a accidentelor si de
supraveghere a turistilor. Existenta refugiilor si a bazelor Salvamont permite o buna
supraveghere a masivului in sezonul turistic si contribuie la marirea eficientei interventiilor in
caz de ratacire sau accidente.
27

4.3.6. Recreere
Parcul Natural Bucegi, prin complexitatea lui, ofera multiple posibilitati de recreere:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
l)

plimbari cu ghid turistic autorizat de PNB;

drumetie, pe traseele existente si marcate ;
alpinism - exista aprox. 280 de trasee de alpinism, cu diferite grade de dificultate;
speoturism;
fotografiere, filmare;
sporturi de iarna;
vanatoare si pescuit;
agroturism;
turism monahal;
silvoturism;
turism stiintific;
moutain bike pe drumurile publice din perimetrul Parcului.

4.3.7. Ecoturism - silvoturism

n Parcul Natural Bucegi sunt permise activiti de turism i de educaie, cu
respectarea Regulamentului Parcului.
Este strict interzis hrnirea voluntar sau involuntar a animalelor slbatice.
n perimetrul Rezervaiilor Naturale, Monumentelor Naturale i zona de protecie
integral i strict este interzis montarea corturilor, aprinderea focului i
prsirea traseelor turistice marcate.
Principalele puncte de acces n Parcul Natural Bucegi sunt: Moroieni Sanatoriu
Moroieni Tabere colare, Leaota aua Buca, Simon Valea Gaura, Valea
Porii Mlieti, Diham Valea Cerbului, Jepii Mici, Valea Urltorii Jepii
Mari, Sinaia Furnica, Cuibul Dorului, precum i traseele instalaiilor de
transport pe cablu din localitile Sinaia i Buteni.
Tariful de vizitare al Parcului Natural Bucegi se instituie de ctre Administraia
Parcului i se aprob de ctre Autoritatea Public Central pentru Protecia
Mediului, conform legii. Aceasta se stabilete anual cu acordul Consiliului
tiinific, pentru fiecare categorie de persoane, autovehicol i mijloc de campare,
n parte. Tariful se percepe la punctele de acces i control sau pe teritoriul Parcului
de ctre persoane sau instituii autorizate de Administraia Parcului Natural
Bucegi. Tariful de vizitare poate fi inclus i n contravaloarea serviciilor de
cazare, transport, etc. de comun acord cu Administraiile publice locale i
proprietarii/administratorii obiectivelor turistice i instalaiilor de transport pe
cablu.
Vizitarea Parcului Natural Bucegi fr plata tarifului de vizitare este interzis.
Vizitarea Parcului Natural Bucegi este permis numai pe potecile marcate i
drumurile auto deschise i semnalizate ca atare accesului publicului, cu
28

respectarea instruciunilor de pe panourile informative cu care sunt echipate

acestea.
Este interzis parasirea traseelor turistice marcate i a traseelor de alpinism
omologate, marcate i pitonate.
Camparea pe teritoriul Parcului Natural Bucegi se face n zona de dezvoltare
durabil pe amplasamente semnalizate corespunztor.
n zonele de campare sunt interzise:
a) sparea de anuri n jurul locurilor de amplasare a corturilor, utilizarea
oricror materiale de origine vegetal precum cetin, ferigi, muchi, brazde de
iarb, sub corturi;
b) amplasarea de alte amenjari cum ar fi umbrare, ngrdituri si altele
asemenea , degradnd peisajul;
n cazul locurilor de campare dotate cu amenajri specifice anume WC-uri
ecologice, aduciuni ap potabil, vetre de foc, containere pentru colectarea
deeurilor menajere si altele asemenea, semnalizate ca atare se va percepe taxa de
campare de ctre Administratorul locului, taxa fiind folosit pentru ntreinerea
/ecologizarea acestuia. Se poate interzice temporar camparea n locurile mai sus
menionate n cazul n care se constat frecventarea acestora de ctre carnasiere
mari sau o degradare accelerat a mediului.
Aprinderea focurilor pe teritoriul Parcului Natural Bucegi este permis doar n
zona de dezvoltare durabil i se reglementeaz astfel:
a) sunt strict interzise tierea, ruperea sau scoaterea din rdcini a
arborilor, adunarea i tierea de material lemnos pentru foc n zonele n care acest
lucru este interzis, precum i folosirea celor dobori sau rupi de fenomene
naturale pentru foc.
b) este interzis aprinderea focului n golul alpin.
c) este interzis aprinderea focului n afara vetrelor special amenajate n
acest scop;
d) este interzis aprinderea focului la distan mai mic de 100 m de liziera
pdurii, dac nu este altfel reglementat i semnalizat pe panourile avertizoare.
Se interzice tierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a
jneapnului, a zambrului sau a tufiurilor din zona alpin.

Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea de plante, animale, roci

sau fosile protejate din Parcul Natural Bucegi indiferent de scopul acestei
colectri.
Colectarea de specii de flor, faun, roci, minerale, speleoteme, fosile etc se face
numai cu acordul Administraiei Parcului Natural Bucegi, cu respectarea
prevederilor legale.
4.4. CERCETARE STIINTIFICA
29

Avand in vedere aspectul cercetarilor desfasurate in Parcul Natural Bucegi, exista

numeroase lucrari care concretizeaza studiile efectuate aici. Inventarul floristic al Bucegilor,
reprezentand aproape o treime din flora tarii din care numeroase raritati si endemisme carpatice,
a fost intens cercetat. Subiectele atinse au tratat aspecte de taxonomie, ecologie, de biogeografie
a speciilor si subspeciilor, carst si paleontologie.
Pe langa cercetarea florei si a faunei existente in Parcului Natural Bucegi, au fost atinse si
alte domenii de cercetare, in acest sens existand: studii geologice, geomorfologice, pedologice si
climatice.
4.5. EDUCATIE SI CONSTIENTIZARE PUBLICA
In Parcul Natural Bucegi exista posibilitati deosebite pentru educare/informare a
publicului larg prin diversitatea ecosistemelor, bogatia de specii de plante si animale,
prezenta habitatelor inca nealterate sau foarte putin influentate de prezenta omului si nu in
ultimul rand, prin varietatea elementelor geologice, paleontologice, geomorfologice.
4.6. COMUNITATI LOCALE
Deoarece comunitatile locale joaca un rol deosebit in realizarea obiectivelor de
management ale Parcului Natural Bucegi, este important de stabilit punctele de interactiune
dintre acestea si Parc:
a) exploatarea si prelucrarea lemnului. Indiferent de tipul dreptului de proprietate,
lemnul trebuie sa fie exploatat si prelucrat in conformitate cu normele in vigoare
ale regimului silvic. Este posibil totusi, ca cei carora le-au fost retrocedate
padurile, sa nu respecte intocmai regimul silvic, prin exploatarea
necorespunzatoare a padurilor, ceea ce ar implica efecte negative asupra
biodiversitatii, solului si peisajului.
b) vanatul si pescuitul au reprezentat in trecut mijloace de subsistenta, in prezent
acestea avand doar scop sportiv-recreativ.
c) valorificarea resurselor minerale. Sunt exploatate roci pentru constructii, piatra
de rau pentru pavaje sau placari si in special, calcar pentru industria cimentului si
varului.
d) valorificarea resurselor hidrotehnice. Impactul este pozitiv, caci valorificarea
acestor resurse implica o crestere a gradului de confort pentru comuniatile locale,
atat in ceea ce priveste iluminatul acestora, cat si prin obtinerea unei surse de
energie termica nepoluante, fara distrugerea vegetatiei forestiere.
e) ecoturismul. Gratie peisajului natural de o reala frumusete, facilitatilor moderne
pentru practicarea sporturilor de iarna, traditiilor etnografice, patrimoniului istoric
si cultural, ecoturismul s-a dezvoltat in ultima perioada, reprezentand o sursa tot
mai importanta de venit pentru comunitati. Acestea pun la dispozitia turistilor un
numar ridicat de spatii de cazare cu un inalt standard de confort dar si obiecte de
artizanat specifice zonei.

30

4.7. MANAGEMENT SI ADMINISTRATIE

Administratia Parcului este o structura constituita ca unitate a RNP.-ROMSILVA RA.
Colaboreaza cu Ocoalele Silvice de stat si private ceea ce confera stabilitate si existenta
suportului material necesar.
CAPITOLUL 5
5.1. CUNOATEREA I CONSERVAREA SPECIILOR, A DIVERSITII
BIOLOGICE, A PEISAJULUI I A MEDIULUI FIZICO-GEOGRAFIC
1. Identificarea operativ i cartografierea arealelor cu valoare peisagistic i stabilirea
msurilor de protecie.
2. Identificarea operativ a tipurilor de habitate terestre i acvatice, cu stabilirea unor
msuri urgente de protecie.
3. Cartografierea tipurilor de habitate, pentru cunoatere i protejare.
4. Participarea la procedura de reglementare a activitilor n cadrul diverselor categorii
de zone interne ale parcului.
5. Elaborarea de studii in parteneriat cu institute de specialitate pentru reconstrucia
ecologic a ecosistemelor degradate, identificarea zonelor, stabilirea de msuri i aplicarea
acestora.
6. Stabilirea de msuri, obiective i aciuni adecvate, difereniate pe categorii ecologice
pentru conservarea biodiversitii; continuarea monitorizrii ecosistemelor in conformitate cu
prevederile legale.
7. Monitorizarea si evaluarea activitilor n PNB, precum si sesizarea autoritatilor
competente in caz de neconformitate.
8. Supravegherea activitilor de exploatare a resurselor naturale - cariere, izvoare, lemn
i produse nelemnoase cu impact negativ asupra peisajului i biodiversitii; identificarea de
soluii n vederea restrngerii sau suprimrii acestora
9. Monitorizarea respectrii actelor normative referitoare la asigurarea debitului de
servitute n aval de barajele de acumulare de la Bolboci, Scropoasa, Dobreti i n staiile de
captare.
10. Elaborarea i actualizarea bazelor de date GIS; utilizarea rezultatelor n deciziile de
management.
11. Identificarea obiectivelor peisagistice i tiinifice deosebite situate n intravilanul
localitilor sau periclitate de diverse activiti; evidenierea acestora n planurile de urbanism,
31

politicile de amenajare a teritoriului, culturale, educaionale, agricole, sociale, economice i de

mediu conform legislaiei romne i europene
12. Continuarea explorrii i cartrii peterilor din perimetrul Parcului. Marcarea
perimetrelor de protecie i a zonelor tampon.
13. Realizarea unei hri de detaliu a Complexului carstic i peterilor din perimetru.
Identificarea deintorilor de terenuri, modul de utilizare i starea acestora
14. Msurtori, observaii i studii asupra elementelor i structurilor carstice.
15. Studii calitative i cantitative asupra biodiversitii
16. Studierea efectelor vizitelor asupra faunei subterane. Monitorizarea activitilor
antropice din perimetrele complexelor carstice.

5.2. REGLEMENTAREA I MONITORIZAREA ACTIVITILOR DE

VALORIFICARE A RESURSELOR NATURALE DIN PARCUL NATURAL BUCEGI,
INCURAJAREA ACTIVITILOR TRADIIONALE DURABILE, ASTFEL NCT S
NU FIE DETERIORAT PEISAJUL SAU HABITATELE TERESTRE I ACVATICE
5.2.1. Instituirea i monitorizarea regimului de ocrotire integral pentru rezervaiile
tiinifice i naturale strict protejate prin interzicerea punatului i devierea traseelor
turistice
Protejarea integral i specific a rezervaiilor tiinifice, naturale i monumentelor naturii.
5.2.2. Participarea la procedura de reglementare a produciei de mas lemnoas prin
avizarea soluiilor amenajamentelor silvice, n conformitate cu legislaia n vigoare si
verificarea modului de aplicare a reglementarilor legale.
Conservarea patrimoniul natural al Parcului
Asigurarea continuitatii productiei de masa lemnoasa si a regenerarii naturale a padurii.
5.2.3. Promovarea activitilor tradiionale durabile de valorificare a resurselor naturale
cu perioad scurt de regenerare, n limita capacitii de suport: fructe de pdure, ciuperci
comestibile, cetin i pomi de Crciun, plante medicinale i altele asemenea.
Conservarea patrimoniului natural i obinerea de venituri n favoarea
comunitilor locale.
5.2.4. Meninerea activitilor tradiionale de punat prin:
32

a) Identificarea punilor neincluse n zona strict protejat

b) Stabilirea capacitii de suport a punilor
c) Consilierea n vederea redistribuirii efectivelor de animale pe alte puni dac este depit
limita de suport
Acordarea de compensaii conform legii n scopul conservrii punilor de
ctre Administraia Parcului
Conservarea patrimoniului natural i obinerea de venituri n favoarea
comunitilor locale.
5.2.5. Monitorizarea modului de gospodrire a fondurilor de vntoare.
Conservarea biodiversitii, efectivelor i structurii optime a faunei cinegetice
5.2.6. Organizarea i participarea la aciuni de patrulare n fondurile de vntoare
Protejarea faunei de interes cinegetic i combaterea braconajului
5.2.7. Participarea la procedura de reglementare a pescuitului in apele de munte
Protejarea ecosistemelor acvatice.
5.2.8. Participarea la procedura reglementare a colectrii de plante medicinale; Gsirea
soluiilor de producie a plantelor medicinale sau rare n spaii special amenajate.
Protejarea acestor plante i diminuarea presiunii populaiei prin recoltarea lor
din flora spontan.
5.3. TURISM SI RECREERE - PROMOVAREA TURISMULUI ECOLOGIC,
DURABIL, ADAPTAT SUPORTABILITII PNB I PROTECIEI MEDIULUI.
PROMOVAREA PRIN TURISM A VALORILOR ARHEOLOGICE,
ARHITECTONICE, ETNOGRAFICE, FOLCLORICE, TRADIIONALE DIN PNB

33

I ZONA ADIACENT
. VALORIFICAREA ZONELOR SAU TRASEELOR
CU POTENIAL SCHIABIL

5.3.1. Monitorizarea reelei de trasee turistice si :

a) identificarea, marcarea sau refacerea marcajului
b) identificarea traseelor turistice cu impact negativ asupra biodiversitii;
c) nchiderea unor trasee dificile cu pericol de accidente
d) delimitarea n sectoarele de protecie special a Peterii Rtei a unui traseu unic, marcat
prin banda reflectorizant.
Reea de trasee turistice care s pun n valoare bogia de resurse naturale
fr impact negativ ecologic, sigurana turitilor.

Traseul 1 Sinaia (800m) - Hotel Alpin(1400m) - Curmtura Vrfului cu Dor(1940m) Valea Izvorul Dorului aua Lptici(1830m) Hotel Petera(1610m).
Marcaj band roie
Durata - 5-6 ore
34

Descriere De la Hotelul Furnica, traseul urc continuu pn n aua Vrfului cu Dor,

trece sugestiv pe lng Cabana Brdet, Hotel Alpin, Cabana Valea cu Brazi. Dup punctul La
Lac, continu pe lng Piatra Turcului i urcnd pe Muntele Furnica, ajunge n aua Vrfului
cu Dor, coboar prin Vlcelul Vrfului cu Dor, urc n amonte pe Valea Dorului i dup un
urcu scurt n aua Lptici, coboar spre Hotelul Petera.
Traseul 2 Sinaia(800m) Cabana Poiana Stnei(1270m) Cabana Piatra
Ars(1950) Cabana Babele(2200m) Cabana Omu(2505m) Valea Mlieti-Uzina
Electric Rnov (815m) Rnov(675m).
Marcaj band albastr
Durata 13-15 ore
Descriere Traseul urc continuu de la marginea oraului Sinaia, trecnd prin Valea
Peleului, traverseaz Poiana Stnei. Mai sus urc pe Piciorul Pietrei Arse, ocolete Obria Vii
Peleului i coboar spre Cabana Piatra Ars. Traverseaz Valea Dorului, depete aua CocoraLptici i coboar prin Poiana Vrful cu Brdet la Cabana Petera. De aici urmeaz malul stng al
Vii Ialomiei, pn la Cascada Obriei i urc n curmtura Vii Cerbului. Dup un scurt urcu,
atinge Vrful Omu, de unde urmeaz o coborre uoar spre NNV pe Muntele Bucoiu. Traseul se
orienteaz spre dreapta i coboar accentuat n serpentine n Cldarea Mlieti, pn n apropierea
fostei Cabane Mlieti. De aici drumul coboar prin pdure i dup ce se las la dreapta traseul spre
Cabana Diham, continu spre stnga cobornd n drumul forestier din Valea Gljriei, pe care l
urmeaz pn la Rnov.
Traseul 3 Poiana Stnei(1270m) Valea Babei Poiana apului(860m).
Marcaj punct galben
Durata 1 - 1 ore
Descriere Din Poiana Stnei, poteca coboar prin pdure, traverseaz Prul Pietrei
Arse, ajunge n drumul forestier din Valea Babei i pe acesta n Poiana apului.
5.3.2. Identificarea unui loc de campare n apropierea Peterii Ialomiei si a unei tabere
speologice lng Petera Rtei participarea la procedura de reglementare a acestora

35

5.3.3. Identificarea i monitorizarea spaiilor de cazare i alimentaie public din Parc i

din zona limitrof. Promovarea unitilor care au o calitate ridicat a serviciilor i
respect legislaia de mediu, legislatia in domeniul apararii impotriva incendiilor si
Regulamentul PNB.

Sancionarea unitilor care nu respect legislaia de mediu si legislatia in domeniul

apararii impotriva incendiilor.
5.3.4. Identificarea locaiilor i construcia de adposturi simple contra intemperiilor si punerea in
siguranta a refugiului turistic existent.Construcia unei pori la intrarea n Petera Rtei.
5.3.5. Meninerea punctelor de permanen Salvamont. Monitorizarea modului de modernizare a
infrastructurii specifice i dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activitilor turistice,
prevenirea accidentelor, informarea turitilor.

5.3.6. Identificarea traseelor de alpinism si a potecilor de acces la acestea.Stabilirea

impactului asupra habitatelor, reglementarea si monitorizarea accesului.
Din traseele turistice de alpinism fac parte:
Vf. Priponului

Caraiman

36

Constructiile existente in perimetrul Parcului Natural Bucegi sunt:

Cabana Vf. Omu 2505 m ( Vf omu )
Cabana Babele 2200 m ( Muntele babele )
Cabana Caraiman 2025 m ( Muntele caraiman )
Cabana Floare de colt 2200 m ( Muntele babele )
Bar Babele 2200 m ( Muntele babele )
Complex Piatra Arsa - 1950 m ( Muntele Piatra Arsa )
Cabana Valea Dorului - (Muntele Furnica )
Cabana Miorita 1987 m ( Muntele Furnica )
Cabana Padina 1525 m ( Muntele coltii )
Cabana Bolboci 1460 m (Muntele plaiul Mircea )
Cabana Zanoaga 1400 m (Muntele Zanoaga )
Cabana Gura Diham - 987 m (Muntele Diham )

5.4. ANALIZA SITUAIEI ACTUALE A VIZITATORILOR N PARCUL NATURAL

BUCEGI I N VECINTATEA ACESTUIA
Masivul Bucegi este una dintre cele mai cautate destinatii turistice ale Romaniei, n
prezent inclusa atat intr-o arie naturala protejata de interes national, ca Parc Natural, ct i n
reeaua de interes european, ca Sit NATURA 2000. Anual aceasta zon este vizitata de peste 1
milion de vizitatori, acestia optand pentru diverse activitati turistice, n funcie de caracteristicile
statiunilor turistice, capacitati de cazare, pozitia acestora fata de principalele cai rutiere si
feroviare, specific etno-cultural local, . dar si de starea zonelor naturale vizitate, in special al
peisajului acestora.
Activitatile turistice se desfasoara pe intregul an calendaristic si sunt influentate de
infrastructura de cazare si de caile de acces;

37

Durata sejurului difera de la un sezon la altul si de la o zona la alta in functie de oferta si

infrastructura turistica;
Vizitatorii apartin tuturor claselor de varsta si categoriilor sociale;
Staiunea Sinaia, supranumita si Perla Carpatilor beneficiaza de o infrastructura generala
bine reprezentata avand in vedere faptul ca activitatea turistica in aceasta statiune a inceput inca
de la sfarsitul sec. XIX odata cu inceperea construirii Castelului Peles.
Statiunea beneficiaza de o echipare tehnico-edilitara modernizata si anume alimentare cu
apa in sistem centralizat, canalizare, alimentare cu energie electrica, alimentare cu gaz metan.
Tratarea deseurilor este realizata in mod centralizat, acestea fiind transportate la depozitul
ecologic din orasul Brasov.
Alaturi de atractiile naturale din Masivul Bucegi, vizitatorii beneficiaza si de existena
unor obiective turistice antropice deosebit de valoroase: Complexul Muzeal Peles, Manastirea
Sinaia, Cazinoul, Casa Memorila George Enescu, Parcul Dimitrie Ghica.
Principalele forme de turism din zona determina si activitatile de vizitare din perimetrul Parculu:
Turismul de odihna si recreere are o influenta majora asupra Parcului, intrucat cele mai
multe activitati se desfasoara pe versantul drept al Vaii Prahovei. Muntii Baiului reprezinta o
destinatie putin cunoscuta care va trebui sa fie promovata in viitor, pentru a scadea presiunea
antropica asupra Parcului. Vizitatorii din statiunea Sinaia pot efectua drumetii montane in
Masivul Bucegi, pot practica diverse sporturi de vara in statiune dar si in perimetrul Parcului
cum ar fi: tenis de camp, fotbal, mountain-bike, alpinism, parapanta.De asemenea tour-operatorii
din zona organizeaza excursii in zona Bran- Moieciu.
Turismul pentru sporturi de iarna este favorizat de prezenta unui numar de 13 prtii de
schi in curs de omologare. Aceste partii sunt deservite de o instalatie de transport pe cablu tip
telecabina pe distanta Sinaia-Cota 2000, o instalatie de transport pe cablu tip telegondola Sinaia
Cota 1400, precum si 2 telescaune intre Cota 1400 si Cota 2000 si Cota 2000-Valea Dorului.In
prezent este in curs de realizare un proiect de modernizare a partiilor de schi din Valea Soarelui
prin dotarea partiilor aferente acestei zone cu instalatii suplimentare de transport pe cablu si
zapada artificiala.
Un impact major asupra Parcului l au si vizitatorii care vin in statiune la sfarsit de
saptamana, utilizeaz serviciile de cazare si i petrec timpul in special in natur, in zonele
limitrofe orasului i n perimetrul Parcului Natural Bucegi.
Turismul de week-end este deasemenea foarte bine reprezentat, o mare parte a acestui
segment reprezentnd si vizitatori ai Parcului.Cea mai mare parte a vizitatorilor isi petrec
sfarsitul de saptamana la picnic si odihna in aer liber, in special in zonele limitrofe drumului de
acces catre Hotelul Cota 1400, Complex Turistic Poiana Regala si complexul Cuibul Dorului.
Impactul acestor activitati asupra Parcului este in procent de aproape 100 % negativ,
manifestndu-se prin degradarea covorului vegetal datorita vetrelor de foc, a colectarii lemnului
mort, sau a taierii de arbusti si puieti forestieri pentru foc si abandonarii de deseuri.
Staiunea Buteni, supranumita si Poarta Bucegilor este a doua mare destinatie turistica
din Valea Superioara a Prahovei.Infrastructura generala este asemanatoare cu cea a statiunii
Sinaia.
Zona turistic Bran-Moieciu este amplasata in partea de N-V a Masivului Bucegi si se
caracterizeaza printr-un specific aparte caracteristic zonei geografice si etno-culturale careia ii
apartine.Avand in vedere infrastructura generala cat si specificul zonei, vizitatorii Parcului provin
in special din categoria celor care prefera agroturismul. Legatura intre localitatile de la baza
versantului si atractiile turistice din zona alpina sunt realizate pe trasee turistice omologate.
38

5.5. IMPACTUL VIZITATORILOR ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE I

ASUPRA COMUNITILOR LOCALE
In urma analizei sumare a impactului prezentei si activitatilor vizitatorilor in Parcul
Natural Bucegi si comunitatile locale adiacente, rezulta unele aspecte de natur pozitiv:
a) prin serviciile de cazare, alimentatie publica, intretinere si operare infrastructura turistica
inclusiv instalatii de transport pe cablu se inregistreaza un aport financiar considerabil la
bugetul comunitatilor locale.
b) serviciile turistice oferite vizitatorilor din Parc creeaza locuri de munca stabile pentru
locuitorii din zona;
activitatile de constientizare publica si publicitate duc la cresterea popularitatii Parcului, a
atragerii de vizitatori, iar prin popularizarea regulilor de vizitare.

5.6. IMPACTUL NEGATIV ASUPRA ARIEI SE DATOREAZA IN SPECIAL

DEGRADARII SI POLUARII ELEMENTELOR DE PATRIMONIU NATURAL
FIIND IDENTIFICATE:
a) abandonarea de deseuri in zonele neautorizate de picnic din apropierea cailor de transport
auto;
b) alimentarea voluntara sau involuntara a carnasierelor mari prin oferirea de hrana sau
abandonarea de resturi alimentare in habitatele specifice acestor animale;
c) degradarea monumentelor naturii prin inscriptionari, escaladarea stancilor .;
d) componenta covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turistice a suferit
modificari majore, plantele cu aspect si colorit deosebit disparand in totalitate;
e) potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajistilor alpine, a covorului vegetal
si chiar a solului in imediata apropiere a cabanelor si celor mai vizitate monumente ale
naturii -Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman .;
f) prsirea traseelor marcate duce la apariia de trasee alternative diverse sporind gradul de
afectare a unor habitate naturale;
g) numrul tot mai mare de vizitatori n zona montan superioar excede n unele cazuri
capacitatea de suport;
h) poluarea generat de ape menajere uzate de la cabanele montane i alte faciliti turistice;
i) accesul turistilor a dus la retragerea faunei in zonele inaccesibile, care de cele mai multe
ori nu pot asigura necesarul de hrana a efectivelor de animale;
j) accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri, atat pe drumurile publice existente cat si
n afara acestora n unele cazuri, stationarea sau circulatia acestora pe covorul vegetal au
dus la degradarea habitatelor caracteristice zonei alpine.

5.7.TENDINE ALE DIVERSELOR SEGMENTE DE VIZITATORI

39

Va crete fluxul vizitatorilor care practic turism de odihn i recreere cu un sejur de

maxim 3 zile n special n zonele accesibile auto, respectiv Cota 1000, Cuibul Dorului, SinaiaCota 1400 si pe drumurile adiacente, intrarea pe drumurile auto Valea Babii, Valea Urlatorii,
Valea Cerbului, Valea Glajariei, Valea Portii, Valea Simonului si Valea Bangaleasa, precum i n
zonele montane deservite de telecabine, respectiv zona Babele.
Va crete fluxul vizitatorilor care practic drumeii montane si alpinism practicate in special
de iubitori ai naturii cu o valoare minima a bugetului alocat acestora;
In paralel vor scadea actiunile si beneficiarii turismului cu sejururi lungi si costuri
proportionale cu acestea.

BIBLIOGRAFIE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

http://www.bucegipark.ro/informatii.php?show=plan
http://www.bucegipark.ro/
www.google.ro/ParcBucegi
http://ph-online.ro/politica/item/4964-planul-de-management-salveaz
%C4%83-parcul-natural-bucegi-de-agresiuni-umane
http://ro.scribd.com/doc/49529367/Parcul-natural-Bucegi
https://buceginatura2000.wordpress.com/tag/aprobare-planmanagement-bucegi/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Bucegi
http://www.unbolovan.com/tag/parcul-natural-bucegi/

40