Curs penal 15.10.

2015
Stiintele penale
Obiectul stiintei dreptului penal ->dr penal ca sistem de norme juridice
Stiintele penale(criminale) -> stiinte socio-umaniste nejuridice
Criminologia studiaza cauzele fenomenului infractional si propune masuri de
combatere a acestuia
-

Cuprinde antopologia criminala, sociologia criminala, psihologia criminala,

etnografie si demografie criminala, statistica penala

Stiinta penitenciara
Penologia
Criminalistica studiaza metodele, mijloacele tehnice si procedeele tactice
destinate descoperirii infractiunilor, identificartii persoanelor implicate si
prevenirii faptelor antisociale
Medicina legala studiaza probleme ale patologiei umane legate de viata si
sanatatea omului ca fapte incriminate
Principalele scoli de drept penal
Antichitate
-

Nu se poate vorbi despre o preocupare privind scopul si fundamentul

pedepsei
Pedeapsa -> era vazuta ca o razbunare pt raul produs( solutia naturala
impotriva agresiunii)
Platon Republica pedeapsa este o medicina a sufletului
Pedeapsa era lipsita de orice finalitate preventiva
Dupa executarea pedepsei individul era reintegrat in societate

Evul mediu
-

Sub influenta dreptului canonic i se recunoaste pedepsei caracterul

retributiv
Fundamentul pedepsei expiatiunea (ispasirea pacatului facut prin
savarsirea faptei)
Faptele considerate periculoase nu erau incriminate, nu erau prevazute in
legi arbitraj
Omul era considerat inzestrat cu libertate de vointa si actiune(liberul
arbitru) daca savarsit fapta, si-a asumat si consecintele

Iluminismul
-

Critici aduse ordinii de drept feudale -> pregatit ideologic revolutia

franceza din 1789
Teoria dr natural
Teoria contractului social justificari ale pedepsei si represiunii
Montesquieau Lettres persanes, Esprit des lois
Cesare Beccaria Dei delitti e delle pene (1764) 60 de reforme(ex.
Abolirea pedepsei cu moartea si a torturii)

Criticile sistemului de drept penal feudal si reformele propuse au fost

transpuse in legislatia penala ca urmare a victoriei revolutiei franceze in
legislatiile penale au aparut aceste reguli

Scoala clasica
-

Legalitatea infractiunilor si pedepselor

Egalitatea in fata legii
Umanizarea pedepselor, interzicerea toturii, abolirea pedepsei cu moartea
Raspunderea penala personala si subiectiva (intemeiata pe vinovatia
faptuitorului)
Liberul arbitru -> responsabilitatea morala, individul are deplina libertate a
actiunilor
Pedeapsa -> caracter retributiv(reparatie pentru raul cauzat, plata pt raul
facut)
Odata ce pedeapsa era executata, condamnatul era considerat indreptat
Atentia era concentrata asupra infractiunii si pedepsei (entitati abstracte),
nu si asupra cauzelor infractiunilor si metodelor de prevenire a acestora

Scoala pozitivista
-

Curentul de gandire a aparut ca urmare a dezvoltarii stiintelor naturale in a

doua jumatate a sec 19
Infractiunea este un fenomen natural si social, iar apoi unul juridic
Omul este absolut determinat in comportamentul sau factori
criminogeni(biologici, sociali)
Raspunderea se intemeiaza pe necesitatea apararii sociale si nu pe
culpabilitatea morala (nuj exista liber arbitru)
Omul era redus la ideea de robor raufacator
Masuri de siguranta pentru inlaturarea cauzelor criminalitatii
Anctiuni sub forma de masuri de aparare sociala in raport cu starea
periculoasa a faptuitorului
Masuri antedelictum pentru a inlatura situatiile criminogene
Pedeapsa ultima ratio si trebuie adaptata in raport cu personalitatea
faptuitorului
Obiectul de cercetare pornea de la analiza in concret de la persoanele care
au savarsit faptele
Cercetarea cauzelor fenomenului infractional
Luarea masurilor de siguranta in raport cu starea periculoasa a
faptuitorului
Conceptia absolut determinista asupra conduitei omului
Negarea capacitatii de autodeterminare (omul era redus la rolul unui robot
raufacator)

Doctrinele eclectice
-

Au aparut la inceputurile sec 20

Recunoasterea avantajelor si dezavantajelor celor doua sisteme clasic si
pozitivist
Ex. A treia scoala italiana, doctrina politico-criminala, scoala pragmatica

Doctrinele apararii sociale

-

Apararea sociala anterioara primului razboi mondial

Se deosebea foarte putin de apararea sociala pozitivista
Apararea socialaulterioara celui de-al doilea razboi mondial

Apararea subiectiva Filippo Gramatica neaga necesitatea dr penal si

propun inlocuirea acestuia cu apararea sociala (ramura de drept)
Ideile sale nu au fost acceptate- se renunta la garantiile pe care le
reprezinta dr penal
Apararea moderata noua arare sociala
Marc Ancel
Este importanta cunoasterea personalitatii fapturitorului
Realizarea unui dosar de personalitate de catre diversi specialisti, medici,
psihologi, sociologi, criminologi
In urma realizarii dosaarului de personalitate se propunea masura de
aparare sociala adecvata: pedeapsa clasica ori masura de siguranta
Solutia era data de specialisti, nu de judecator

Neo-clasicismul contemporan
Neo-pragmatismul contemporan
Tendinte actuale
-

La incriminarea faptelor se va tine cont de faptul ca oamenii sunt diferiti si

au dreptul sa fie diferiti

Evolutia dr penal roman

Codul penal de la 1864
-

Inspirat de C.p. francez 1810 Si de C.p. prusian 1859

Dadea expresie principiilor scolii clasice
Nu prevedea pedeapsa cu moartea, pedeapsa confiscarii averii si nici
pedepse corporale
Varsta raspunderii penale -> 14 ani
Nu se ocups de institutii: tentativa, concurs de infractiuni, recidiva,
reabilitare
Cea mai blanda lege penala a Europei din acea vreme

Codul penal de la 1936(Carol al II-lea)

-

A intrat in vigoare la 1 ian 1937

Unificarea legislatiei penale din toate provinciile romanesti
Consacra ideile scolii clasice, dar si pozitiviste
Prevedea masuri de singuranta pentru combatarea starilor de pericol
dezvaluite prin savarsirea faptelor
Infractiunile: crime, delicte si contraventii
Nu prevedea initial pedeapsa cu moartea
Prevedea masuri educative pentru minorii infractori
StructuraC.p. a ramas in vigoare pana la 1 ian 1969
C.p. de la 1936 a fost republicat in anul 1948 sub denumirea de Codul
penal al Republicii Populare Romane

Evolutia dreptului penal roman intre 1938-1969

-

Instaurarea dictaturii regale C.p. si legislatia penala intr-un instrument al

regimului respectiv
1938 pedeapsa cu moartea
Pedeapsa cu moartea aramas in legea penala romana pana in 1990
Varsta raspunderii penale a fost coborata la 12 ani
Pedepsele au fost inasprite

Perioada razboiului legislatie penala exceptionala

Odata cu republicarea din 1948 au fost abrogate unele dispozitii
considerate incompatibile cu noua oranduire si au fost incrimintae noi
fapte pentru a proteja valorile societatiinou create
Intre 1949-1956 regula analogiei atasata principiului legalitatii(incalcare
grava a principiului legalitatii)
1954 a fost infiintat Institutul de cercetari juridice al Academiei Romane
condus de prof. V. Dongoroz

Codul penal de la 1968

-

A intrat in vigoare la 1 ian 1969

Dadea expresie ideilor scolii clasice si pozitiviste
Varsta raspunderii penale -> 14 ani
Cel mai aspru dintre codurile penale romane
Prevedea de la inceput pedeapsa cu moartea
S-a renuntat la impartirea tripartita a infractiunilor
1990 a fost abrogata pedeapsa cu moartea
Dupa anul 1990 a suferit numeroase modificari

C.p. 2004
- publicat in Mof
C.p. 2009 -> a intrat in vigoare la 1 ian 2014