Semnificatia termenului de macheta in practica stomatologica defineste o

reproducere in ceara la scara normala a viitoarei proteze. Modelajul se face

la forma si marimea ceruta de caz si difera in functie de tipul lucrarii dentare.
Caracteristici tehnlogice:
- sa aiba plasticitate;
- sa devina semirigida (ceruri) sau rigida (rasini);
- sa nu se deformeze;
- sa nu coloreze sau sa murdareasca modelul;
- sa se elimine (arda) fara reziduuri;
- sa fie netoxica(pt metoda directa)
- sa prezinte stabilitate volumetrica si chimica.
Materialele folosite:
-Ceara: cel mai frecvent: prin picurare, fulare
-RAS
- RDC
Metode folosite la realizarea mechetelor:
1)Directa: modelata direct de clinician intraoral
2)Indirecta: de catre tehnician, in laborator, pe modelul de lucru
3)Mixta : la mechetele din RDC

1)Directa
Se prepara RAS (sa fie vascos) si se va aplica strat cu strat pana la umplerea
cavitatii(conditionate in prealabil). Dupa priza se frezeaza si finiseaza,
individualizandu-se contactele ocluzale

2) Indirecta pe model
-Bontul/ cavitatea se conditioneaza( cu lacuri speciale pt izolare). --Se aplica ceara
prin picurare/ pensulare
-Se asteapta detensionarea machetei pe model 6-12 ore (nu in apa)
-Modelaj final
-Se finiseaza cu o buleta imbibata in solvent organic pentru a indeparta toate
resturile de grasime ce pot consitui mai tarziu defecte pozitive de turnare
Pentru inceput, se vor modela machetele coroanelor dentare. Numarul acestora difera : una in
cazulrealizarii unei coroane dentare simple sau mai multe in cazul puntilor dentare. Daca
lucrarea continemai multe coroane situate una langa alta, se va modela macheta tuturor
coroanelor, apoi acestea sevor uni intre ele cu ceara
Pentru o punte se realizeaza intai machetele elementelor de agregare apoi se
modeleaza machete corpului de punte (in functie de cati dinti trebuie sa
inlocuiasca).
a)EA din ceramica:
Se modeleaza o capa neteda de 0,3-0,4 mm grosime care va fi usor distantata ( la
aprox. 1 - 1.5 mm ) de dintii vecini si dintii antagonisti pentru a ramane suficient
spatiu pentru ceramica care va acoperi scheletul metalic pe toate partile. Capa se
modeleaza la o distanta minima debontul dentar.
b) EA metalo-acrilice sau metalo-compozite
Scheletul metalic are o grosime mai mare ( practic este grosimea finala a lucrarii ),
este mai distantat de dintele slefuit si este in contact atat cu dintii vecini cat si, mai
important, cu dintii antagonisti. Practic se creaza ocluzia finala deoarece in aceste
cazuri fata ocluzala a coronei va fi confectionata din metal.Pe partea unde va fi
plasat acrilatul sau compozitul, se modeleaza o fereastra in care vor fi
plasate retentiile : mici bilute de ceara care, dupa turnarea metalului, se vor
transforma in bilute de metal si vor ajuta la legarea acrilatului sau compozitului de
scheletul metalic. Grosimea scheletului in aceasta zona este mai mica.

c) EA total metalice
Macheta se modeleaza similar cazului anterior, cu diferenta ca lipseste "fereastra"
sculptata pentru materialul fizionomic. Neavand in componenta materiale
fizionomice, scheletul coroanelor metalice va avea o grosime uniforma pe toate
fetele.
Apoi urmeaza modelarea corpului de punte care poate fi:
a)metalo ceramic: Corpul de punte se va modela distantat atat de dintii antagonisti
cat si de creasta edentatapentru a crea spatiul necesar aplicarii ceramicii. Corpul se
va modela neted si pe aceeasi linie cu coroanele dentare de care se va uni.
b) metalo acrilice, metalo compozite si metalice: Corpul de punte se va modela
in contact cu dintii antagonisti si cu creasta edentata. Fata ocluzala va fi modelata
asemanator cu dintii naturali, cu cuspizi si pante, iar contactul cu dintii antagonisti
trebuie realizat in ocluzia corecta.
Contactul cu creasta edentata se face in functie de cerintele cazului. Deoarece
corpul de punte va fi "plin pe dinauntru", in zona atasarii materialelor fizionomice
se pot crea retentii mai adanci. La lucrarile total metalice, corpul de punte se va
modela neted pe toate partile.
Dupa modelarea machetei scheletului metalic, acesta se detaseaza de pe model in
vederea atasariitijelor de turnare.
Tijele de turnare sunt niste bucati din ceara de forma cilindrica care, dupa topirea
cerii, se vor transforma in "mici canale" prin care se va turna aliajul metalic topit.
In functie de intinderea lucrarii, se pot atasa una sau mai multe tije
Apoi urmeaza ambalarea( care reprezinta operatia de "invelire" a machetei de ceara cu un
material special (masa deambalat ) in vederea turnarii aliajului metalic