P. 1, RADU E. NEGOESCU P IONESCU _ . PODURI ~ DIN BETON _ ARMAT EDITURA DIDACTICA $1 *EDAGOGICA BUCURESTI - .9814 PODURI PE GRINZI 4.1, ALCATUIREA SUPRASTRUCTURILOR 4.1.1, NOTIUNI GENERALE Suprastructurile alcdtuite din refele de grinzi se folosesc pe scard 4 in constructia podurilor din beton armat si beton precomprimat. lurile pe grinzi sint constructii simple, se executd usor, iar infra- ile au dimensiuni mici si se pot funda, de obicei, pe tipuri simple tii. Prin folosirea unor betoane de marci ridicate si a armaturilor ‘ta rezisten{a, prin adoptarea unor sectiuni economice, a unor scheme corespunzatoare, precum si prin alegerea unor procedee moderne cutie, se obtine o competitivitate ridicaté a suprastructurilor pe in raport cu alte tipuri de poduri. esitatea acoperirii unor deschideri tot mai mari a impus trecerea suprastructurile dalate, cu consumuri ridicate de beton si solicitari tante produse de greutatea proprie, la suprastructurile pe grinzi, mina intr-o masuré importanta betonul situat in zona intinsa si o a din betonul comprimat situat in imediata vecinatate a axei neutre ajunge astfel la o sectiune transversala, in care se mentin in zona Portiunile in care se monteazA armatura carcia i se asigura con- de acoperire si de conlucrare cu betonul. cliunea transversala astfel obtinutd, aledtuitd din grinzi T cu placa comprimata, are greutate proprie redusd, iar capacitatea sa por- jicata asigura preluarea unor solicitari importante ; de aceea, este eresterea apreciabili a deschiderilor podurilor pe grinzi, in con- nico-economice avantajoase. a ‘ ad : 4.1. Trecerea de la suprastructuri dalate la suprastructuri pe grinzi : ucturd dalats: b — suprastructur& pe grinci; 1 — porfiuni de placa suprimate,SS ee ts Fig. 42. Blementelc principale ale unui pod de gosea pe grinzi : 4 — print principale: 2 — antrtogze: 3 — plack tn consold: 4 — plach eavoasbi Pig, 43. Suprastructura podurilor de ale ‘erat: salt seem pe hatte ste ge impan: J plac in congoia; «= ante ‘selon see" pant 4 = Tangri 7 Ptravent; BS paeapae Suprastructura unui pod pe grinzi este aleatuita dintr-o rejea de grinai principale gi transversale (antretoaze), din placa carosabila si piaca tre= tuarului (fig. 4.2). La podurile de cale feraté cu cuva de balast (lig. 4.3, a) se previd tim= pane laterale si plici de troiuar in consola, far la podurile cu calea reze mata direct (fig. 4.3, 6), placa superioara este scoasd in consol pentra eulatia personalului' de intretinere. Antretoazele, placa carosabilA si placa trotuarului formeazé Impreund platelajul cdi. Acesta are rolul de a sus fine calea, de a imbunatati repartizarea transversa:d a inedredcilor si a asigura conlucrarea spajiald a intregil refele. Podurile pe grinzi pot fi clasificate dupa mai multe criterii; astfel= © Dupat schema static’ se pot realiza : — poduri pe grinzi simplu rezemate ; — poduri pe grinzi continue ; — poduri pe grinzi simplu rezemate, cu console ; j — poduri pe grinzi cu consoe si articulatii (Gerber) ; 7 oduri pe grinzi Incastrate in culee, solutie ce reprezintd 0 Va rianta de tranzitie clitre podurile pe cadre si este tot mai putin ado {in prezent, 444, Sectlunile transversale ale podurilor pe grinc!.© Dupa modul de aledtuire a sectiunit transversate : — poduri pe grinzi late (cu sectiune drept- unghiularg, fig. 44, a) “— poduri pe gtinzi in forma de T (fig. 44, 0); poduri pe grinzi in dublu T (cu bulb, fig. 4.4,¢); —poduri pe grinzi cu buzunar (figue ra 44,0); “ime gina eosetate su 0 cant vaica (figs 44), cu doud sau mai multe casete ig. 45. Pod pe erinsi cu clea (Fig’ 44,9), cu o casetii si perete median Ee (fig. 4.417), cu casete avind pereti inclinati (fig. 44,9) i — poduri pe grinzi cu sectitini speciale (fig. 4.4,h i ), utilizate mai rar, care urmaresc realizarea unor efecte estetice deosebite ale podurilor. © Dupa pozitia citi : — poduri pe grinzi cu calea sus ; poduri pe grinzi cu ealea jos (fig. 4.5), adoptate in special la podu- rile de cale ferats, urmarindu-se reducerea inaljimit de constructie. © Dupit modul de execugie : — poduri pe grinzi executate monolit, cu ajutorul unor egafodaje, sau prin turnare in consola, pe tronsoane, fara esafodaje — poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate ; — poduri cu executie mixtd, la care 0 parte din elemente sint prefa- bricate, iar celelalte se executa monolit, prin turnare directa pe santier ; — poduri integral prefabricate si montate in amplasament, procedeu modern, cu avantaje tehnico-economice deosebite. © Dupa tipurite de armiturt utilizate : — poduri cu elemente care folosese armatura moale, obignuita ; — poduri pe grinzi armate cu earcase sudate ; — poduri din beton precomprimat, care utilizeazii armatuti de inalté rezistenta, pretensionate ; — poduri cu armatura rigida. : Podurile pe grinzi executate din beton armat si beton precomprimat pre- zinta importante avantaje economice si de ordin constructiv, de aceea au un domeniu extrem de vast de utilizare, pentru o gama intinsa de deschi- deri, de Ja deschideri mici s1 medii (10-15 m), pind la deschideri foarte mari (80—100 m). Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate ofera posibilitati de folo~ site a unor metode moderne de constructie, imbinate cu procedee rapide de executie a unor lueriri de constructii-montaj. Totusi, uneori se impune executia monolité a unor poduri, asa cum este cazul unor lucrdri cu ca~ . racter de unicat, aflate la distante mari de uzinele de prefabricate, pentru care costul utilajelor de transport, montaj gi al drumurilor de acces ar fi ridicat. De asemenea, executarea tor poduri cu deschideri mari §i foarte mari, sau avind suprastructuri deosebite este mai avantajoasa in Variante mondlite. 120 Realizirile spectaculoase pe p!an mondial si national dobindite prin ‘procedeu!l de executie in consola a suprastructuril podurilor din beton pre~ comprimat au contribuit in mod hotarit la lérgirea si mai accentuata a do. meniului de utilizare a podurilor pe grinzi, ducind recordul mondial a deschiderii la 229 m (podul peste rul Potomac la Washington — anul 1972), 4.12, ALCATUIREA SECTIUNILOR TRANSVERSALE ALE PODURILOR PE GRINZI Sec{iunile transversale ale podurilor pe grinzi ru loua mati categorii a Hes ee es See = sectiuni cu profil deschis ; = seciuni casetate. Suprastructurile avind sectiuni cu profil deschis se aledituiese mai des iu urmétogrele doud tipurl de dispoitit ale grinzio : = rel grinzi formate din grinzi principale gi grinzi transver- sale (fig. 46, si b); Psion oo ter — relele complexe de grinzi formate din grinzi principale, grinzi fransversale (antretoaze) si grinzi longitudinale secundare {tg 45,c) Aceste tipuri se referd atit la podurile de sosea, cit §i la unele poduri de cale feratd, in special la podurile cu calea jos, la care distanta Intre sTinzi‘e principale este mare (5,50—6,00 m). Stabilirea numarului de grinzi principale si a distanfel intre ele, de- terminarea elementelor geometrice ale grinzilor (Iniltimea, latimea), ale gerea grosimii plicilor se fac din considerente tehnice si economice, pe baza studiului mai multor variante, in care parametrii fundamentali sint deschiderea si latimea podulul, schema statied a grinzilor principale, indl- fimea de constructie impusi, modul de execujie (monolit sau prefabticat), materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton armat sau be- ton precomprimat) ete, hm bom — L 4 Bar Ve Fig. 46. Tipuri de rojele pe grinzi 12n‘Studiul tehnico-economic stabileste numaru! optim de grinzi, in con- aiftile date. tn mod curent, pentru podurile de sosen executate’ monolit, avind latimea parti carosabile de 7,80 m, rezultA 0 solutie economica pen tru conditiile tarii noastre cu dowd grinzi principale in sectiune transver~ sala, in timp ce pentru acelasi pod realizat cu grinsi prefabricate, numarul optim al grinzilor este de patru. Pentru podurile de cale feratd, alegerea numarului de grinzi in sectiune fransversald este simplificatd de faptul 4 cireulatia convoaielor se face pe 0 cale fix, De aceea se aleg de obicei sectiuni cu doua grinzi. In aceste conditii solicitarile date de incircdrile permanente si mobile se transmit simetric celor doud grinzi. Doar solicitdrile produse de actiunea. vintului sau a fortei de serpuire pot modifica intr-o anumiti masurd aceast repar- titie egald, Insi aceste forte nu intervin decisiv in dimensionarea grinallor. Dispunerea simetricd a grinzilor in raport cu axa cali ferate de pe pod conduce la admiterea ipotezei ca solicitarile din grinzi produse de inektca rile fundamentale sint egal repartizate. Uneori, pentru a se reduce inal- fimea de constructie, se adopt sec{funi ale podurilor de cale ferata cu patru grinzi, dispuse’simetric cite doua sub axa fiectrei gine. Aceasta so. lutie nu este economicé, conducind 1a cresterea consumului de beton ¢i de armatura si in plus, creeazé incertitudini cu privire la repartitia trans- Yersald a incireirilor. De aceea, cind se urmareste o reducere important a inalfimii de constructie pentru podurile de cale feratd, se recurge la co- borirea nivelului caii la mijloe sau jos. Dispunerea grinzilor in sectiune transversal hotiirdste grosimea plicii, fin concordanta cu deschiderea de calcul a acesteia. De accea, recoman. darile din literatura referitoare la determinarea numarului de grinzi au 9 importanta orientativi deoarece fiecare variant are avantajele $i dez- avantajele ei Se disting dows tendinte actuale tn literatura de specialitate cu privire Ja numérul de grinzi principale fn sectiune : una care recomanda tn nu: mar redus de grinzi (de obicei doud) si o placa de grosime important, care conlucreazd cu grinzile principale sf alta, care recomanda un mumit mai mare de grinzi cu dimensiuni mai reduse si o plac& mai putin puternica Varietatea de alcituire a podurilor pe grinzi este mult mai mare, tipu file de sectiuni prezentate fiind doar orientative. Pe baza acestor moduri de aleituire se pot face totugi, unele precizari in legdtura cu domeninl de Seoperite a deschiderilor si recomandéri privind schemele statice, mate- rialele de executie etc. Astfel, podurite pe grinzi late se utilizeazi in mod curent pentru ac: Peritea unor deschideri mici (6—12 m), in cazul simplei rezemiri ; la so. Iutiite eu grinzi continue, deschiderile pot atinge 12—15m (fig. 47,0) Utilizarea grinzilor late la constructia podurilor cu deschideri mai mari este condifionati de reducerea greutatii proprii, de aceea se previd goluri in interiorul lor. Podurile pe grinzi late se preveazd Ja execiitie mono'ita, att datorits greutatii proprii importante, cit si relative! usurinte de exe. cutare a cofrajelor si de dispunere a armiturilor. Podurile cu grinzi T sau dublu T (cu bulb) se utilizeazd pentru deschi- derite cuprinse intre 15—35 m la podurile de gosea si 10—30'm, 1a podu- tile de cale ferati (fig. 4.7, si c). Pentru aceste deschideri se folosese de obicel grinzi simplu rezemate din beton armat sau din beton precompri- mat. Pentru deschiderile mari se folosesc fie grinzi simplu rezemate exe- eutate din beton precomprimat, fie grinzi continue din beton armat sau 122 Being capers ya Srna) shag pt o po nn on a e Pig. 47. ‘Tipuri de-seetiunt transversule ale suprastructurilor cu urine! beton precomprimat, De asemenea, la podurile de sosea se folosese destul e frecvent scheme statice cu grinzi cu console. Tn marea majoritate a cazurilor, grinzi‘e simplu rezemate se execit prefabricat, in timp ce grinzile ‘continue sau cu console se executa monolit. Pentru alcituiri ale sectiunilor transversale ale podurilor de gosea ca in figura 4.7,d sie, armate cu carcase sudate, létimea grinailor poate fi destul de mica (i/b—-5—8), de aceea grinzile se mai numese si grinzi cu ere subjiri. Dacd armatura este realizata din vergele separate, latimea @rinzilor trebuie sa fie mai mare (h/b=2,5—4), Pentru podurile de cale ferata, latimile grinzilor in T sint cuprinse intre 40 si 80cm, in functie de mirimea deschiderii, si trebuie si permita ayezarea vergelelor necesare pentru preluarea momentelor incovoietoare pe maximum trei rinduri, asi- Gurindu-se distantele intre vergele recomandate de prescriptiile in. vigoare. Pentru deschideri mai mari (peste 25 m la podutile de gose. | Feduceril greutifii proprii a grinzilor monolite, se adopt o latime varia- bila (fig, 4.4, d) realizindu-se grinzi cu buzwnar, Latimea minimi by se menjine in zona central a deschideril si se sporeste, in una sau dowd tuepte, pind la ]afimea maxima 6 in zona reazemelor, pentru a se asigura Breluarea satisfacitoare a eforturilor unitare principale de intindere. Acceasi ingrosare a inimil se realizeazé gi la grinzile din beton precom- Primat (cu bulb), de la 18cm in zona centralé, pind la litimea bulbului (be reazeme). aes La suprastructurile cu inaltimea de constructic limitatd, pe lingd spo tires ‘Afimii peretilor (inimflor) grinzllor, se poate trece $i la er important a litimii tAlpilor inferioare sati la prevederea unei pl Hoare continue (fig. 4.7, }). : La podurile pe grinzi cu console sau pe grinzi contintie cu deschideri mari (30—50 m) se folosesc sectiuni dublu TT sau sectiuni casetate cu pe- ‘eti grosi cu raportul h/b=3—5 (fig, 4.7, f). 123Pentru deschiderile mari gi foarte mari, 1a podurile de yosea (45—80 m) se folosese grinzi casetate cu pereti subtiri (Lig. 4.7, 9), varianti deosebit de avantajoasd. Podurile cu sectiuni casetate sau executat din beton ar~ mat, dar cel mai frecvent din beton precomprimat, atit in variant mo- nolité, elt si din clemente prefabricate, montate in consold $1 asamblate prin postcomprimare. La podurile de cale ferata care sustin un numar de doua sau mai multe linii este necesar sd se adopte, de asemenea, 0 sec~ fiune transversal puternica (fig. 4.7, h) cu mare rigiditate "a Incovolere si torsiune, avind un consum minim de beton armat i solicitdri reduse din greutatea proprie. La podurile de sosea, din modul de dispunere a grinzilor principale, a antretoazelor si eventual a grinzilor longitudinale secundare, revulta 4 placa trebuie si fie profectatd ca rezemata pe doua ‘aturi, dacd distanja dinire antretoaze este cuprinsd intre 2 si dr, unde r este distanta dintre grinzile principale, sau rezematd pe contur, daca distanja dintre antre~ Yoaze nu depayeste 2r (v. fig. 4.6, §i b). Astfel, in mod curent, daca dic- tanta dintre grinzile principale la podurile de sosea nu depageste 2.5 3,0m se recomanda alegerea unei asemenea distanje intre antretoaze ncit placa sd poatd fi considerata ca rezemata pe doua laturi, In situatia cind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3,0—6,0 m), pentra a se putea menfine grosimea plicit in limite economice avantajoase, se re- comanda ca plicile sd se realizeze cu o rezemare pe contur, astfel ca antretoazele se dispun la distante mai mici de 2r. In figura 46,c supra. structura are si grinzi longitudinale secundare astfel ca deschiderea de calcul a plicti este redusi $i se poate mentine grosimea placii in limite obignuite (1215 cm pentru convoaie ugoare si 15—25 cm pentru convoaie }, fairs sa fie nevoie de o armare pe doua directil, far distanta inire antretoaze se alege relativ redusd (sub valoarea 2). La podurile de sosea, se adopt console de trotuar cu lungimi de 1,0—2,0 m (uneori se ajunge gi la console de 2,50 m). Distanfa dintre antretoaze nu poate fi stabilita numai dupa criterii de ‘ealcul 1 comportare a plicii, ci trebuie determinata gi in functie de rigi- ditatea de ansamblu a refelel. In cazurile curente, se admite ca antretoa zele dispuse la distante intre 4,0 si 6,0m asigurd o legitura bund intre grinzile principale, Desigur, prezenta antretoazelor pe reazeme este abso Tut obligatorie. Latimea antretoazelor variazA la podurile de sosea inire 15 si 30cm, atingind uneori si valori de 40cm; litimea uzuala este de 20cm 1a aniretoazele precomprimate si de 25 em la antretoazele din beton armat. Inaltimea antretoazelor se alege pe criterii de rigiditate, urmarind obti- netea unei repartijii transversale eficiente. De aceea iniltimea antte- foazelor nu poate fi mai mica decit 2/3 din indltimea grinzilor principale Jn mod curent, este egald cu cea a grinzilor principale, mai putin 510 em Pentru incrucigarea armaturilor din antretoaze cu cele din grinai. De foarte multe ori, antretoazele de pe reazeme au aceeasi indlfime cu grinzile principale. La podurile de cale feratt cu calea sus, distanta dintre grinzi‘e prin- cipale nu depageste 200240 m, pentru a se realiza o transmitere cit mai directa la grinzi a incirearilor mobile. In mod obignuit, distanta din- tre antretoaze Se alege de 5—6m, pentru podurile la care calea reazemé Be Dalast sl de 48 m, pentru podurile cu calea rezemata direct, pe lon- gtine de beton armat. In aceste condifii, placa (avind grosimea’ de 20 124 time de constructie redusd. Inaltimea grinzil timea b adoptate si la unele poduri de cale feratd, asigurindu-se inserierea lor in fnditimea de constructie disponibi 25cm) se poate considera rezematé pe doua laturi. Dealtfel, placa la podurile de cale ferati fra cuvé de balast nu este solieitata practic din le mobile, acestea transmitindu-se direct la grinzile principale. ‘La podurile de cale feratd, latimea antretoazelor nu trebule si scada sub 25cm. Antretoazele de pe reazeme au 1a{imi mai mari (30—40 em), jar in eazul unor poduri cu grinzi ridicate, finalte, se pot adopta valori si mai 4.1.3. PODURI PE GRINZI SIMPLU REZEMATE 4.1.3.1. Poduri executate monolit. Podurile pe grinzi din beton armat, simpli rezemate, executate monolit se folosese, uzual, pind la deschideri de 30m, pentru podurile de sosea si cu deschideri intie 9 51 20m, pentru cele de cale ferati. Grinzile se executd cu indlfime constant, ca valori intre 1/7 si 1/14 din deschidere (si chiar 1/16 la podurile de sosea). Podurile de sosea pe grinzi late (fig. 4.7,a) simplu rezemate au o inal late este h= 45-45, Jar Ia .5—2) h. Solutiiasemanatoare au fost a, In scopul reducerii la minimum a inaltimii de constructie la podi ile de cale ferata, In R.F.G. au fost aledtuite tabliere pe grinzi cu calea jos. Astfel, in figura 4.8, a grinzile cu sectiuni dreptunghi e taje legate de cofratea simpla, dispunerea armaturii in grinzi, ancorarea farmituril pentru precomprimarea pid Cilatie impune distante intre grinal de 4,30——4,00 m, ‘Trotuarele executate in exteriorul grinzilor, la partea inferioara a tablicrului asigurd accesul ‘comod pe pod [a nivelul ati fare prezinté avan~ ete. Inserierea gabaritalul de cir- La Varianta de aledtuire din figura 4.8, prin evazarea grinzilor se Permite inserierea gabaritului de circulatie’ in conditiile mentinerii unei deschideri relativ reduse a plicii. Un alt avantaj al acestei variante 1 ‘eonstituie includerea trotuarelor in sectiunea activa a grinzilor Tn figura 4.9 este prezentat modul de alcétuire a unei suprastructuri pe grinzi simplu rezemate executate monolit, pentru un pod de 5osea. So- Tutia are doud grinzi situate la 5,00—5,50.m distanta intre axe, legate cu antretoaze la 4—-6 m distanta. Grosimea placii carosabile variaza intre 18 1 25m. Pentru realizarea pantei transversa‘e necesard evacuirll apelor pre borduri, placa se executa cu inaltime variabila. a Fig. 48. Poduri de cate feraté cu calea Jos a sectune dreptunghiviark: 8 — eu grins evarate 125Fig. 4.10, Alcdtuirea unit pod de vale ferati : toed Tomes 8 path Sustinerea trotuarulul se face prin plici scoase in consolé, care i agi tim A zona comprimata a beto rinzile principale pe completeaza zona comprimata a betonului din grinvile principale figura 4.10 sint prezentate elementele principale privind al b prez ntele principa'e privind alcituivea ‘unui pod de eile ferata simpld pe grinzi executate m i Hae cn wpld pe ge sutate monolit, simplu reze~ punerea armaturii intr-o grindé simplu rezemati a unul pod de fosea (fig, 4.11) se face tn conformitate cu diagramele infaguratoare de ‘iomente incovoletoare si forte taietoare, Irmiitura de rezistenf longitudinala este alcdtuita in totalitate din ote! de aceeagi marca. In mod obignuit, etrierii si vergelele longitudinale pre- Viaute constructiv se confectionear din OB 37. Vergelcle longitudinale le rezistenta se prelungesc peste reazeme cel putin 25% din cantitatea ne- Tate aie aA 4, a3 a ’ ¥ ? ron % = 4.11, Armarea une grinai simpli rezemate pentru un pod de soxea 126 ‘cesara din cimp si minimum dou vergele, iar la extremitajile cu reazeme mobile cel putin 30%, ancorindu-se in mod corespunztor, si anume : '— vergelele netede se prevad eu cirlige si se ancoreaza dincolo de rea zem ou 10d atunci cind armitura transversala se agazd constructiv si 15.4 ‘ind aceasta armatura rezulta din calcul (@ este diametru! vergelelor de ezistenta) ; — vergelele din PC 52 si PC 60 pot fi previizite cu indoituri ta 90° ale eapetelor. ‘Armarea transversal se realizeazi cu vergele inclinate si etrieri. Din armitura longitudinala se ridicd vergele 1a 45° (uneori 60°) fafa de axa elementului. Ridicarea acestor vergele poate fi inceputA chiar din sectiu- nile fn care armatura nu mai este necesara din calculul in sectiuni nor- male, la starea imitd de rezisten{S, sau la starea limita de obosea'a, pentru ‘podutile de cale ferati. Distributia vergelelor inelinate in lungul grinzilor Se face in conformitate cu diagrama infasurdtoare a forlelor taietoare, dar distanta dintre ele mésurata pe axa longitudinala a grinzii, nu poate de- psi inaltimea h a grinzii. Vergelele inclinate se disptin, pe'cit posibil, si. metric fat de un plan vertical eare trece prin axa longitudinala a grinzii, neadmitindu-se vergele flotante. Ancorarea vergelelor inclinate so asigura fn zone comprimate ale betonului, lungimea de ancoraj fiind cel putin 15 d pentru vergele netede si 10d pentru cele cu profil periodic. Indoirea ver- felelor se face dupi un arc de cere cu raza interioara de 10 d. Daca lungi- nea vergelelor nu este suficlenti, se rea‘izeaz innddirea lor eu sudura electricd. Se recomanda sd se execiite sudurd cap la cap, prin topire inter~ mediard. Daca se prevede innidirea prin suprapunere, zonele de supra- " punére vor fi plasate in zonele comprimate ale betonului. Restrictii deo- sebit de severe se impun la podurile de cale feraté, unde fenomenul de oboseali a armiturilor (mat ales pe portiuni sudate) este deosebit de intens. Pe fejele laterale ale grinzilor se prevad vergele longitudinale, care ax tolul de a reduce efectele contractiei betonului s1 ale momentelor de tor- siune. La grinzile cu indltimi mai mari de 70 cm se tecomanda ca aceste vergele sa fie cu profil periodic. Pe fetele laterale din zona intinsa a ini- mailor grinzilor (circa 1/3 din indlfime) se prevad vergele cu diametrul de 8—14 mm, asezate la distante de (8—12)d. Pe restul inaltimii se prevad vergele longitudinale de 6—10 mm diametru, la distante care sa nu depi- geasch 33cm. Se recomandé ca sectiunea totala a acestei armaturi de pe fetele laterale ale unei grinzi si fie de aproximativ 0,0015 bh, far la grin- Zile cu inimi subfiri 0,0025 bh (b — grosimea inimii; hk — inaltimea grinzii), Pe zona intinsé (1/3 din inaltime) se recomanda s4 se dispuna lateral cel putin 8% din sectiunea armiturii longitudinale de rezistenta. Etrierii rezultati din ca‘cul si cei previzuti constructiv, Impreund cu vergelele longitudinale trebuie 54 formeze o carcasa rigid, capabila si mentina pozitia din proiect a armiturii de rezisten{&. In fiecare colt al etrierului trebuie si existe o vergea de rezistenta sau de montaj. La grinzi, Intre dowd ramuri ale aceluiasi etrier pot fi cuprinse cel mult 5 vergele intinse, agezate pe un singur rind si cel mult 3 vergele comprimate. Dis- tanta Intre etrierii care cuprind vergele intinse nu trebuie si depiseasca 85 em sau 3/4 din inaltimea grinzii, Btrierii_care cuprind vergele compri- mate de rezistenta se asaza la maximum 15 d (d — diametrul vergelelor de rezistenta) sau 60 cm. Cind latimea grinzii depageste 40 cm, se prevad etrieri dubli (cu 4 brate) 127Paci armitura de rezistenti a grinzilor se executd din OB 37, se pre- vad etrieri la 10 om, eu diametrul de minimum @ mm pe lungimea dean. coraj a armaturii longitudinale, incepind de la capatul grinzil; De cele ‘mai multe orl, grinzile podurilor se armeaza cu etrier! Inchisi, 4.13.2. Poduri de sosea realizate cu grinzi simplu rezemate prefabri- cate. In aledtuirea podurilor cu elemente de rezistenta pretabriate ects necesar ca intreaga structura si fie segmentata in elemente de prefabe cate, in asa fel ca acestea sf poatd fi transportate si montate cu vehiculele Si dispozitivele existente in dotarea intreprinderilot specia:izate. Solujia de a se realiza intregul tablier prefabricat nu este posibilé decit in cazul per defelor sau in cazuri cu totul speciale. In aceasta solutie a fost execurat odul peste lacu! Pontchartrain, S.U.A. cu lungimea totald de 38,00 kia Podul a fost realizat cu travee simpiu rezemate, de 17,00 m lungime oi 10,00 m latime. Tablierele prefabricate au fost transportate pe api gi mont tate cu ajutorul unei macarale plutitoare (v. fig. 117) 413.21. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate mo- nobloe. Segmentarea suprastructurli unui pod se poate tace dupa dircetie longitudinala, transversala sau dupa ambele direct Segmentarea longitudinala reprezinti solutia cea mal simpla si este aplicata la podete si poduri cu deschideri medii, grinzile prefabricide ce intr-o singurd bucaté, cu sectiuni in forma de dublu T sau casetate, In acest mod au fost realizate in strdindtate poduri cu deschider! pind 1a aproximativ 65,00 m. In fara noastrd, deschiderea maxima realizata ecto de 49,00 im la podurile de sosea si de 26,00 m la podurile de cale ferats, Grinzile de 49,00 m ale viaductelor peste Dunire la Giurgeni-Vadel Od au ajuns la greutati de 1 400 KN (pe bucata), Th continuare sint prezentate tipurile de suprastructuri ale podurilor de sosea realizate cu grinci prefabricate In diferite perioade Suprastructurt reatizate din grinzt T juctapuse (Nig. 412) Dupa ce grin- ile se asaza una lingd alta, se realizeazd monolitizatea lor in dreptul astro toazelor. Monolitizatea se realizeaza fie prin imbinare uscata (fig. 419), care consti in sudarea unor plicute metalice fixate pe antretoazels grin ailor prefabricate, fie prin imbinare umeda, betonind portiun! din ache, foaze, in care pitrund musta{i a'e armatutilor sau inele din ofel-beten (fig. 4.14), Fig. 413. Imbinare uscata. 128 ere Fig. 414. Imbinare umedi, Suprastructuri realizate din gringi I prefabricate cu placa si antretoa- zele turnate ulterior (fig. 4.15). Acest mod de alcituire a suprastructurilor a fost adoptat in scopul reducerii numarului de grinzi si pentru a micsora greutatea proprie a elementolor prefabricate. Acestea sint previzute la Partea superioard cu. musté{i din otel-beton care se inglobeaz in placé, asigurindu-se astfel o bund comportare la actiunea combinatd a solicité- tilor de incovolere si forfecare, Suprastructuri cu grinzi I prefabricate si cu plici prejabricate mono- Utizate dupa montaj (fig. 4.16). Prin aceasta solujie s-a urmarit cregterea gradului de prefabricare, respectiv reducerea maxima a cantitatii de beton furnat pe loc. Monolitizarea se realizeazd prin betonerea unor zone de plac in dreptul grinzilor, in care pitrund mustitile din grinzi si cele din plcile prefabricate, Suprostructuri realizate din grinzi 1 prefabricate st cu portiuni de lac turnate ulterior (fig. 4.17). Aceasta solutie este practic generalizaté fn prezent in fara noastrd. In placa elementelor prefabricate se previd ar- mituri care ies sub forma de mustafi si se inndese prin petrecere cu ar- ‘miturile din zonele de placi monolite (fig. 4.18). Imbinarea antretoazelor se poate face prin sudarea vergelelor de re- istenja ale acestora (vergele situate atit la partea inferioard, cit si la Fig, 4.15. Suprastructurs ‘eagrinsl T pretabricate, plac 9" ankretoaze Ho 416. Supraseuctrs Ou grins t pretariate Si pier pretdricate = Soltate dup mona ip, 427, Suprastractri cu gringi T prefabricat si portiuni de placa tur ‘nate monolit 9 — Fodor gin Beton armat 129Fg. Arman pl carom wit ealda dees sec pretase inne anes partea superioard) si betonarea ulterioaré a acestor zone ale antretoazelor data cu betonarea plicii superioare (fig. 4.19). Tendinja actuala este ca legitura transversal Intre grinzi s4 se rea- lizeze prin precomprimarea antretoazelor (fig. 4.20), sau chiar prin pre- ‘comprimarea transversal a intregii suprastructuri (fig. 4.21). In afard de grinzile cu sectiuni in forma de T, I sau T cu bulb la par- tea inferioara, au fost realizate suprastructuri d® poduri folosind gi alte Fig. 4.10. Armarea antretoazclor In zonele betonate monolit. 130 Fig. 420. Solidarizarea grinzilor prefabricate prin precomprimare transversal. Fig. 421. Precomprimarea transversal Ia viaductele podulul peste Duniire la Giurgeni—Vadul Oi: 42. — eringh peetapeicata: 2 — amtcetoash turnath monolitt 2 — fascieule pentra. presomoe- nares plact'din 12 ia 38Gmt ¢~ tasclcule petra precomprimarce antrcoure: ain BD forme de grinzi cum ar fi Il, T sau sectiuni casetate (fig. 4.22), pentru fie- care din acestea existind posibilitati de monolitizare specitfice. © Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate monobloc, realizate in fara noastra. Primele poduri cu elemente prefabricate au fost executate din beton armat, cu armitura obisnuité, montate sub forma de Nergele separate saui cu armaturd grupata in carease sudate (cunoscute sub denumirea de carcase Matarov). In prezent, elementele prefabricate pentru realizarea podurilor se con- fectioneaza aproape exclusiv din beton precomprimat. Dintre lucrarile de poduri remareabile executate in fara noastra cu elemente prefabricate din beton precomprimat sint de mentionat viaduc- tele podului de sosea peste Dundre la Giurgeni—Vadul Ooii, dat in exploa. tare la sfirgitul anulai 1970 (fig. 4.23). Viaductele sint realizate cu grinzi refabricate simplu rezemate din beton precomprimat, avind deschiderea de calcul de 45,00 m. In sectiune transversald (fig. 4.24) tablierul este alei- tuit din 4 grinzi de 2,80m inaltime, asezate la distante de 4,30™m, Grin- ile au sectiunea in forma de T: la partea superioard talpa de latime 1,20 m, iar la partea inferioara bulbul de litime 0,70m ; grosimea inimii este de 0,18 m. Grinzile sint legate transversal atit prin antretoazele age- zate 1a mijlocul, sfertul si pe reazemele deschiderii, cit si prin interme- diul p'dcii turnate 1a partea superioard, intre grinai, Placa si antretoazele au fost precomprimate cu fascicule postintinse. Precomprimarea grinzilor s-a realizat cu ajutorul unor fascicule for- mate din 44 25 SBPI (Rs =16 500 daN/em’), prevazute la ambele capete cu ancoraje inel-con dublu, de tipul INCERC 100. Grinzile marginale au fost precomprimate cu 14 fascicule, iar cele centrale cu 13 fascicule, din ‘care in sectitinea de capat sint ancorate 8 fascicule, restul fiind ancorate Ja partea superioard a grin: astI a 30 0 rad 0-187 5a A poten. ici ft Bi Uy Ul wre Fig, 424. Sectiune transversalé prin viaduetele podului peste Dundire ‘a Glurgeni—Vadul Oil, J Fig. 4.22. Grinai pretabricate cu diferite forme ale sectiunli transversale Fig. 4.23. Podul peste Dundre la Gturgen!—Vadul Ot, Pig. 425. ‘Traseul fasciculclor grinzil_prefabricate precomprimate la podul peste ‘Dunare la Giurgeni—Vadul Oil: 1 — macioule 125 pentru precomprimarea plc; 2 — fascicule 9825 pentru peeeomprimarenIn figura 4.25 se prezint& traseul fasciculelor pentru grinda marginal ‘Traseul este curb, atit in plan vertical, cit si in plan orizontal. Efortul uni. tar maxim de control s-a considerat ox =12 500 daN/em*, reprezentind aproximativ 0,75R}. Pretensionarea fasciculelor s-a executat in doua tape, si anume — in etapa I, pe standul de turnare, s-au pretensionat primele 10 fas~ eieule (Cis—Cy) 5 — in etapa ‘a Il-a au fost pretensionate celelalte fascicule. Aceasti etapii s-a realizat dupa ce grinzile au fost montate i solidarizate prin exe- cutarea porfiunilor monolite din placa si a antretoazelor, si dupa precom- primarea transversal a pldcii si a antretoazelor. Precomprimarea placii fa realizat cu fascicule 12 @ 5 mm SBP I, asezate la distanfe de 35—40 cm, previzute la un capit cu ancoraj inel-con, iar la celalalt cu dorn, preten- Sionarea fasciculelor rea'izindu-se astfel de la un singur capat. Fasciculele au un traseu curb care si permité utmarirea diagramei inféguratoare de momente: in dreptul grinzilor, momentele din placa sint negative, deci fasciculele sint situate la partea superioaré a plécit, iar In clmp momen- tele sint pozitive, deci fasciculele sint situate la partea inferioara a placi (v. fig. 4.21). © Proiecte tip de podurt de sosea pe grinzi simplu rezemate prefabri- ‘cate monobloc. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi intre 12 si 33m, in solufia eu grinzi prefabricate din beton precomprimat monobloc, ct armaturi postintinse. Pentru suprastructurile cu lungimi de 12—21 m projectul tip cuprinde doua variante, si anume — suprastiucturi cu gase grinzi in sectiune transversal, pentru su- prastructurite cu lungimile de 12, 15, 18 si 21m; — suprastructuri cu patru grinzi in sectiune transversala, pentru sti- prastracturile cu lungimi de 18 si 21 m. Solidarizarea transversal a grinzilor prefabricate se realizeazi cu o antretoazi in cimp si cu cite o antretoaza pe reazeme, armate cu otel- beton PC 52 sau precomprimate. Pentru suprastructurile cu lungimile de 24—33 m, proiectul tip pre- vede grinzi care si fie realizate prin preturnare pe antler, datorita di- mensiunilor si greutatilor mari ale acestora. In sectiune transversala se prevad patru grinzi. Solidarizarea grinzilor este realizata cu o antretoazd in clmp si cite una pe reazeme, executate din beton precomprimat. In tabelul 4.1 sint prezentate caracteristicile constructive ale supra- structurilor prefabricate din beton precomprimat monobloc cu lungimile de 12—33 m, iar in figura 4.26 este indicat modul de aleatuire a unei su- Drastructurt ‘eu grin! prefabricate mongbloe precomprimat, ew lungimes le 15m. Pentru a se asigura executia usoard si uniformizarea coftajelor, pro- iectele tip adopta, in general, aceleasi dimensiuni ale grinzilor, variabila find inaltimea grinzii si numarul fasciculelor pretensionate. Grinzile tip permit realizarea unor suprastructuri cu latimea partii ca- “rosabile de 7,80 si dowi trotuare cu latimea de 1,00m sau de 1,50_m. Suprastructurile cu lungimi de 12—21 m pot prelua Solicitarile corespun- Zind clasei E sau I de incdreare, prin armarea diferitd a plécii superioare 4 grinzii, prin modificarea numérului gi a alcatuirii fasciculelor de arma- turd pretensionata din grinzi. Suprastructurile cu lungimile de 24—33 m Sint proiectate pentru solicitirile produse de elasa E de incdrcare. 194 Tabelul 4.1 ‘Caracteristietle constructive ale suprastructurlor eu grinzl prefabrleate din veto Drecomprimat monobloe eu langimile de 123 m ware] ° | i= et aeae ana Be ks] inate) all: [tol aepasees ‘Numira) de grin! fm secftone tmeversta | 6 | 6 | a} e} «fel a}al apa Inaiyimea grinci- Jar, as | 0,95 | 1,25 | 1,05 | 1,40 | 1,25 | 1.60 | 2,25 | 1,90 | 208 Grentatea nei ies KN | soe | 195 | a5 | a6 | 207 | 200 | 977 | 4s | sas | 00 Material foloste | Beton : 12500 prefabrieat precompri- | Beton = B 400 prefabrieat| rat 9f'B400 monet ‘Preeomprimat $1, Ovel: SBP, PC52 yi OB37 B 400 monollt Fig. 4.26. Suprastructurd tip monobloc eu lungimea de 19,00. In tabelul 4.2 se prezinta eforturile unitare din beton la nivelul fibrei Superioare gi inferioare la grinzile monobloc, in sectiunea de la mijiocul deschiderii, In diverse faze de lucru. Aceste faze depind de procesul teh- nologie adoptat la realizarea grinzilor. In faza I se efectueaza pretensionarea unui singur fascicul, remultind pe intreaga sectiune eforturi unitare de compresiune, cu valori relatiy mici, in seopul eliberdrii intr-un timp eft maj scurt a spatiilor tehnologice. In ane‘Bforturi tn beton Ia fHhea superloar 1 tnferloar la grimal prefnbricate precomprimate monobloe, la mloeul desehidertt, In diverse faze* mall a Fat i Fame aa Tanne ie iE 5 z s g| 3 als a Is | aE i, é i 3 ea |e 1a i 4 iy aga. | 2 al 52 |22 5g HEH) y ii luis Bde | a i: o 3a ae te i ig ses) ES | Ed = 2| 4] 3 é a ElE |i 28g) $8 | 2e8| & Ef fics | a 7 Tere wee ee ee Grinds 1:1243-24)05 +2.9]—149 | +13,7] —1.2 | +10,0|_+2,6) +21,2) + 32,6) +921) 464.7 ‘etna Toe 12,00] 6 2 12,2] +.151,3| —22,7| +128,¢| —24.4|—18,2| —5.3| +80,7|—79,0|_+1.7 1 ue Be Oe de (2.124.2-20) 8S +19) —114) +539) “ira Tas ia) sas4a) —o9| 0: Grinda. (11244-2405 +2.8| 12,2 |+18,1]_ +5,9) arpa 79 ss00| 6 160} i814] ans) +300 | ego os oe Grinds 42005 429] —114) +83) al cons Tat rr ery ee err Grinda 4.2008 a, [11s 4969] 412 ad—t50| sana] sol gall wea [1800 | % 9 —s4{ +1000] —a00) +100 z Brel ce | osteo (2-2442-36)05 | 0, | 145) +262} +12 | + +1 +13, coal ie a. |4704|—s00| —52 | +20 =o, aaoal Gung | @nt4s0008 — | a, |—i54] raza] sta] +187 420) —118) 4214] 103] 4187 oan 790 13,00] _6 . 2 15,3] +179,7| —31,1] +148,6) —33.4) 4) i730] To T es 244430) 420-9) +09] 4501 +180 coat m9 ha 2 104) t1484|—s4a) +1944] —a4 Grinda 5.2085 $3.2] —133| 4280] +147] +10. om 4 aes a. | 19,0) +197,9] —40,2| +157,7| —414 a3 | 7.0 Grinda 43008 420 —s9] sae) 4147] 4100 4 nek |_| ie ae 19,8) +156,4] —34.2) 4122.2) —a1. Grinds 4.2695, +30) 8.6 +232) +14,6 +16,7) aa pall [2800] 9 z BP. | —16,2| +-179,8| —33.2} + 146.5] —35.1 aia | £3 Pe 2.24236 85 |e, |—s40l nor] 412 2a) +to9| +108) 4108] 4104 central ‘23.8 irae " o, | 47.41 —eo. 64! 11,1] 413921 15,2] 412401 —303 +38 * orturle de mtindere aw semnul negatty i 13712h 1 ma aia, \ iw ae. ¥ Es ! oo aoe Fig. 4.27. Suprastructur& pe grinzi prefabricate cu armaturd prelntins ‘aceasta faz grinda este ridicata de pe standul de turnare, astfel cd asupra ei actioneaza forta de precomprimare si greutatea proprie. In calculul sta~ rilor de eforturi se au in vedere pierderile de eforturi produse de frecarea fasciculelor pe peretii canalelor 51 cele produse de lunecdri si deformatii locale din ancotaje. In faza a Il-a se pretensioneaza si celelalte fascicule. La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunii de beton se au in vedere pierderile de tensiune la transfer, care pe linga cele din frecare gi blocare, includ gi plerderile de tensiune din intinderea succesiv a fasciculelor. De asemenea, se consider oi pind la faza de montaj se consumé aproximativ 35—40% din pierderile de tensiune reologice, provocate de relaxarea arma- turii pretensionate, contractia si curgerea lenta a betonului. tn faza a IlJ-a se toarnd betonul monolit in placa carosabila dintre grinzi. In aceasta faz se schimba caracteristicile geometrice ale settiunii, Sntruelt zona activa de placa cuprinde si portiunile de beton monolit. tn faza a 1V-a se executd: calea pe pod, trotuarul, parapetul, reali- zindu-se incarearea suprastructurii cu toatd greutatea permanenta. In aceastd etapa se iau in considerare diferentele de 60—65% din pierderile de tensiune reologice, plus eforturile produse de contractia plicit mono- lite. Este de observat cf, In aceast4 faz, in care actionesza toate incdrci- tile permanente, pe toatd sectiunea grinzii de la mijlocul deschideril se dezvolta eforturi unitare de compresitine destul de mari. Acestor eforturi Hise suprapun cele date de incircdrile utile. Starea de eforturi obtinuté pe seetiune trebuie si respecte condiftiile prezentate la paragraful 3.7. Dupa acumularea unei anumite experiente in domeniul proiectarii si al executirii podurilor de sosea cu elemente prefabricate din beton pre~ comprimat, s-a trecut la o diversificare a tipurilor de prefabricate. Astfel, Suprastructurile de 15 ; 18 gi 21m lungime se pot realiza in prezent cu @rinzi prefabricate din beton precomprimat de inaltime redusa (h. =1,00 m), cu 8 grinzi in sectiune transversal (fig. 4.27). Precomprimarea sectiunii de beton se realizeazé cu armiturd aderenta Preintinsd aledtuita din toroane TBP 12 cu 7@ 4mm, SBP. Distanfele dintre grinzi se aleg de 1,26 m si respectiv 1,24 m, in functie de marimea trotuaruiul si de modul de realizare a acestuia (monolit sau prefabricat). Aleituirea suprastructurit este conceputa f€ra antretoaze in cimp sau pe Yeazem, repartitia transversala a incdrcdrilor realizindu-se prin interme- Dats Patrttin Saste fein |executares urbe poctnidt morcitee ta nee ‘mai 34 cm sau 38 cm latime (v. fig. 4.27). Jn tabelul 4.3 se prezinta starea de eforturi unitare in beton fibrelor extreme ale unei sectiuni din mijlocul deschiderii grinzilor, pen- ‘tru diferite etape tehnologice si de incarcare, Se observa din coloana 9 cd 138 Tobetul 4.3 ‘hoton ta fbga superioard si inferionrd la grinci prefabrieate precomprimate monobloe, cu arméturl protntlnse oderente ‘it mje desehider, in diverse faze Blestur! = = : qos romor, |=| SI alg al als mete |"| 22 | $2 | SB | ab oe eee Bree eo * a/e)a]F ley? : = eis TS a = a = Soa lige | sels A] mn tte] 218] ele [ele |e |e <3 ae ee wom ls sie] si[s|s|e)e] zs warms (3) 8 [els /elelels eran he Pals ale pale acelin aa tise || 2 | 2 s/slelals a) Sreeren ieee oh ee Te e)e) S| S a glalalsalsalslals Aepsunsge |) 2/7 1217/2913) 217 eee | 3 i : et te et 1 3 9 > a . Epepeaan (ST Se ale | a ae ie moral S11 ELE lel als |e ‘ sola 2) 51513) 23) Sa] s g] euemmomotatee | 1S) E/E) ) 2/8 |e = Sa Sees Src Sy ee | gals ee E noomumel| = P(e) ts] e]e |e ; tT) alelels won lel 2 g\el/e|2|3 fiasco | peal AEN q = = Tiare | sweat at eonoet Lt i Fle] el 3 mom, |= FTslels ate ES (7132/7 a/2]2|2 CUPS ee aleforta de precomprimare produce (be sectitine si eforturi unitare nor- male de intindere in beton, dar care sint anulate de eforturile uni- tare de compresiune produse de greutatea proprie a grinzii. In sec- flunile situate in apropierea rea- zemelor, eforturile unitare nor male din greutatea proprie scad, existind pericolul fisurarii grinzii a partea superioaré, in faza de transfer. Se eviti acest neajuns prin scoaterea din Iucru a unor toroane (2 si 3) in zonele de rea zem prin distrugerea aderentei cu betonul. Aceste zone sint indicate fn figura 4.28, a, iar numérul de toroane si pozitia acestora, in fi- gura 4.28, . Acelasi procedeu este utilizat si in cazul fisiilor de dale cu goluri executate din beton precomprimat, eu arméturi pretensionate ade- rente. In figura 4.29 se prezinta schematic modificarea diagramei momentelor fincovoletoare _pro- duse de forta de precomprimare Np, comparativ, pentru doula grinzi, la una dintre ele aderenta find distrusi in zonele de reazem, Pentru unele toroane. 413.22. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabri- cate tronsonate. Realizarea podu- rilor de deschidere mare din grinzi prefabricate conduce la elemente avind dimensiunile si greutatea destul de mari. In cazul cind este necesar transportul lor la distante mari i in amplasamente care nu permit accesul mijloacelor spe- ciale de transport, realizarea po- 2044 20 ima 770 2,5) +3581 +966 2.5) +2.) + + Tabelul 43 (continuare) 17.) +109, | +32 | +014 42 | +550) 44 +65) —s: 0,4416 mi} 0.0706 mi? as 0.425 a | vi w 1 TL | +12 ; 3-33 : 22 | 33 Caractrsticlle grometrce ale econ 1} +256 ]+10.0) 4: roe ty { 33) 4177, | ~99, 4295 | 419, WOanelGr® tn. sectiune rans af aE BREED Faun an =137] +333 =15, +10) Jarea tronsoanelor in grinzi se realizeaza cu ajutorul fascicu- lelor de armatin! postintinge, cae tree prin golurile lssate Tn tronsoane (fig. 4.30). ef Tnainte de inceperea asamblixii tronsoanelor, este obligatorie veri- ficarea lungimii elementelor, © distantei dintre punctele de reze- mare $i a pozitiei canalelor pentru asigurarea unel bune coincidente si a continuitatii. Eventualele co- rectiri referitoare la lungimea to- tala a elementului se pot efectua +20] +166 | +410, 19) 140.8 asl 105 vs 0, : 15, A= 0.951 nt W, = OAT mt W, = 00754 ne —59,3] —208) +-160,7 sa +43, 05 | = =367 $2478 —208 2H Fa 1 af 77 505 2 250 durilor din elemente prefabricate implicé 0 serie de dificultati, In aceste situatii au fost utilizate grinzi prefabricate realizate din tronsoane de lungime relativ mica gi cu o greutate care si permiti transportul lor la locul construc- tiei cu mijloace auto obisnuite, prin variatia grosimii rosturilor, far ca acestea s depageasca limi- tele previzute in project. Grosi- mile rosturilor sint stabilite in funetie de procedeul de executie 51 de indl{imea rostului, la aproxima- tiv 1mm, in cazul executlel prin lipire cu’ résini epoxidice si de aes 1@ 2 Fig, £29. Diagrame de momente incovole- are la grea et armodtura preintinsh = dutrugerea aderetel; 8 — et adecenth fark dstugerea ere 141Fig. 431. Procesul tehnologie de realizare a grinzilor tronsonate. 15—40 mm, in cazul execujiel prin injectare, matare si turnare de mortar. Majoritatea podurilor de acest gen executate in tara noastra au folosit procedeul de matare a rosturilor cu mortar de marci superioar’, confec- sionat cu ciment cu intarire rapida. Pentru a impiedica aderenta intre fascicule si mortarul din rosturi, faseiculele se protejeaza cu mangoane din tabla. ‘Tronsoanele aduse de la fabrica (fig. 4.31, a) se asazi pe reazeme (ca- Jaje, platforme, fundatli) netasabile, care trebuie s4 permita scurtarea ele- mentului la precomprimare (fig. 4.31, 0). La asezatea tronsoanelor in pozitia de asamblare se asiguré continui- tatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stufuri de ta- lid (nerecuperabile) ; se executa eventuale sprijiniri pentru a impledica rasturnarea si a asigura forma elementului conform proiectului. In con- tinuare se mateaza rosturile, se introduc fasciculele in canale (fig. 4.31, ¢ sid) si se executa pretensionarea acestora (fig. 4.31, e). @ In tora noastré au fost executate multe poduri cu grinzi confec- fionate din tronsoane prefabricate, asamblate prin postintinderea fasci culelor. Astfel, grinzile de 30,00 m deschidere (fig. 4.32) folosite la construi- rea majoritatii viaductelor de pe noua varianté a drumului national nr. 6, pe sectorul Drobeta-Tr. Severin—Orgova, varianta construita ‘ca urmare a lucrarilor hidroenergetice din zona Portile de Fier au utilizat tronsoane cu lungime de 3,00m si greutate de maximum 50 KN, cea ce a permis transportul lor cu autocamioane obisnuite pind la locul de executie a po- dului, unde s-a realizat asamblarea lor in grinzi. ‘Pig. 432. Suprastructura viaductelor de pe DN 6 cu deschiderea de 90,00 m 2 — grind prefabricaté precomprimats folosh la reainarea supresiructuror; — sectune "univervalé pen Supeaseucert. 143In sectiune transversala sint prevazute 4 grinzi de 1,80 m inaltime, age- zate la 2,70 m distanfa intre axele lor. Precomprimarea s-a realizat cu fascicule 36@5SBPI, in numar de 8 la grinzile marginale si 7 la cele centrale. © Proiectele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate Ia poduri de sosea cu lungimi de 24, 27, 30 si 33m. Suprastructurile au in Sectiune transversal patru grinzi principale si se pot adopta pentra létimi ale pirfii carosabile de 7,80m si doua trotuare de 1,00m sau de 1,50m atime. Grinzile se solidarizeaz transversal cu antretoaze din beton precom- primat: una in clmp si clte una pe ficcare reazem. In tabelul 4.4 se prezinta caracteristiciie constructive ale suprastructu- rilor prefabricate din beton precomprimat tronsonate, iar in fig. 4.33 este indicat modul de aledtuire a nei suprastructuri cu grinzi prefabricate tronsonate de 30 m lungime. Tabetat 1.4 Carscterstetle constructive ale suprastmaetailor x grinc!protabricate din Beton precomprimat tronsonate ea lunglunlle de 2433 m9 Tinina mornin z|*| 3 meee... vias | as [ae Pamir gin cj naive fallen: foo ‘Inaitimea grincit m 160 | 1,80 | 1,80 7 [owson =| =|) Greutatea unui tronson EN 500 prerabricat precomprimat $1 B 400 monalit BPI, PC 82 sl OB 37 ‘Materiae tolosite | Simpliticéri importante ale lucrdrilor de cofrare se obtin in proiectele tip prin adoptarea accloragi dimensiuni si numér de fascicule pentru grin- zile cu lungimile de 24 si 27 m, respectiv pentru cele de 30 si 33 m. Astfel grinzile cu lungimile de 24 si 27 m se realizeaz cu tronsoane identice, avind indl{imea de 1,607, iar grinzile cu iungimile de 30 si 33. m au tronsoane identice, cu indltimea de 1,80 m. La grinzile cu lungimi di- ferite, dar de aceeasi indlfime, pentru a'asigura preluarea solicitarilor se stabileste in mod corespunzditor numérul de fire din fasciculele de arma- ‘turd pretensionata. Pentru executarea grinzilor este necesar ca precomprimarea si se efectueze numai dupa ce moriarul folosit In matarea rosturiior dintre tronsoane (mortar de ciment de marci 500) a atins reristenta necesaré. oa pretensionarea arméturilor se executa intr-o singurd etapa, cu excep- fia grineilor marginale ale suprestructurtior cu Tungimes de 33,00 m. fa 144 vedere si cele din greutatea proprie a grinzi Bape platforms de montare, Sfortrile totale tm Fig, 4.3. Suprastructurs tronsonatl tip cu Iungimea de 30,00m : faza de transfer, pe linga eforturile din precomprimare, trebuie avute in ‘ca urmare a ridieérii ei de ceasta faz sint foarte mari fibra inferioara si aproape nule Ia fibra superioara a grinzii (tabelul 4.5). Suprapunind starii de eforturi din incarcarile permanente eforturile produse de incdrcérile utile, rezulta 4 pentru incarearea cu convoiul Aso $i cu oameni pe trotuare, la fibra inferioard se obfin eforturi unitare nor male de compresiune de valori destul de mici, iar pentru incdircarea cu vehiculul Vio apar in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare si eforturi de intindere, dar cu valori reduse (mai mici dectt rezistenta la intindere a betonului R,), astfel incit nu existé pericolul fisurdrii grinzilor _ pentru Incarcarile de exploatare. 413.23. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate fara fantretoaze, In ultima vreme la suprastructurile de podurl pe grinzi pref Dricate se remarca tendinta de eliminare a antretoazelor, urmind ca Partijia transversala a incdrcdrilor mobile si se facd prin placa carosabilA " (fig. 4.34). Suprastructura cu doua grinzi prefabricate in sectiune trans- " Yersald prezinté unele avantaje la executie prin manipularea unui numar ~ mai mic de grinzi. Dintre dezavantajele acestei alcétuiri sint de mentionat —iniltimea de constructie mare (1,81m pentru grinzi de 27,00m Tungime) ; — greutatea grinzilor mai mare, deci difieu!tati de manipulare, trans- port si montaj mai importante ; — distanta intre grinzi find mare (5,50 m), rezulta solic tante in plac, ceea ce sporeste consumul de ofel-beton in plack. De asemenea, se evidentiaz tendinta de reducere a manoperei 1a be- toanele ce se toarnd monolit, prin inlocuirea cofrajelor clasice eu dale sub- iri din beton armat care se inglobeaza fn placa turnata ulterior (fig. 4.39) Pentru aceasta suprastructurd cu deschiderea de 31,00 m realizata eu doa i impor Ye — Podurs din Beton armas 145;Eforturi in boton Ia fibra superloart si inferioar 1a grinal profabrieate precomprimate tronsonate, Ia mijlocul deschideriiin diverse fare pea seta al HalHeee— 9 [a slg sige Rees Paap &/8 3 a8) x poe — m= is Fi] F[e8 AINE na aN Pima 3 iq Hache Stine ap—sa— ahah SSS | fo BR Hash. ait But ee [RF aa ee agaas Aah Aah q e3 2 i At 2 i, Fig, 4.35. Scctiune transversala printr-o suprastructura pe dou grinal tronsonate sf placa profabricata. grinzi in sectiune transversala tronsonate, s-au adoptat elemente prefabci- fate de placd foarte usoare, cu grosimea’ de numai Sem si cu nervuri la distanfe de 1,41 m. Elementele de placa reazemé pe grinzi si peste ele se toarni betonul monolit cu grosimea de 15—30 cm. Pentru o buna repar- titie transversal a incaredrilor, placa este precomprimati transversal. Se observa ca pentru echilibrarea Solicitarilor din placa au fost necesare con- sole de lungime mai mare, iar pe reazeme se pot prevedea armaturi pre- tensionate cu care si se asigure continultatea suprastructurli dupa Intdri- tea betonului monolit. La suprastructurile cu mai multe grinzi, elemen- tele prefabricate de placa pot avea dimensiuni mai mici si nu mat apare necesard precomprimarea transversala. S-au realizat suprastructuri cu. placd prefabricata din beton armat de Tom grosime (fig. 4.36) peste care s-a turnat beton monolit de 18cm grosime. In figura 4.37 se prezintd tret variante ce se pot aplica pentru desehi- deri ceva mai reduse. Elementele prefabricate se asaz4 joantiv, decl nu mai este necesaré realizarea unui cofraj, flind inglobate in betonul turnat ulterior. 7Fig, 4.36. Sectiune transversald printr-o suprastructurd pe mai multe grinat gi plact ‘prefabricat’, lg. 4.57. Section transversale prin suprastructuri cn clemente prefabricate jeantive {inglobate In beton monoli 4.1.3.3. Poduri de cale ferata realizate cu grinzi simplu rezemate pre- fabricate. Segmentarea unei suprastructuri de pod de cale ferata in ele- mente prefabricate se face, de regula, prin rosturi longitudinale. Suprastructurile podurilor de cale ferata realizate din grinzi prefabri- cate se deosebese esential ca alcdtuire de suprastructurile monolite. 148 Fig. 438. Sectiune transversala printr-o SSuprastructuré ct. sin! prefaricate de # Svbibane de soar? La proiectare se are in vedere in principal reducerea la minimum @ greutitii prefabricatelor, realizata prin: folosirea unor materiale cu ca- tacteristici mecanice superioare, adoptarea unor grinzi cu inima subtire, folosirea betonului precomprimat, eliminarea de pe pod a prismei de ba- last (aproximativ 40kN/m de pod). Dintre aceste misuri, renuntarea la prisma de balast a pus probleme deosebite constructorilor de poduri finind yeama de efectele vibratiilor si socurl'or produse de circulatia vehicutelor. In conceptia specialistilor, prisma de balast pe pod asiguré continultatea fi elasticitatea cli ferate, cu efecte pozitive asupra gradului de confor, ‘comportarii podurilor si materialului rulant in exploatare. Dificuttati deo- sebite a creat podurilor de cale feratd fenomenul de oboseala, mai intens la suprastructurile cu calea rezemata direct (fara ba‘ast), Introducerea beto- nului precomprimat fn constructia podurilor de cale feraté a rezolvat in ‘mare masura acest inconvenient. ‘Suprastructurile podurilor de cale ferata din beton armat pe grinzi de deschideri mici au fost prefabricate in intregime in unele tari. Desigur, ‘acest procedeu este limitat de greutatea ridicaté a suprastructurior si de necesitatea respectarii gabaritului de circulatie. In plus, este necesar sa se {ind seama $i de starea de eforturi produse in timpul transportului $i montarii, evitindu-se tipurile de sectiuni cu directit diferite ale axelor principale in exploatare si la transport sau montaj. ‘Necesitatea reducerii greuta{ii prefabricatelor a condus la o modificare importanté a sectiunilor transversale ale suprastructurilor de cale ferata monolite cunoscute, chiar si in cazurile cind se mentine agezarea cil pe balast. De exemplu, solufia cu elemente prefabricate in forma de Il (fig. 4.38) a permis realizarea unei indltimi mici de constructie si reducerea greutiiii prefabricatelor. Pentru fiecare situatie data, trebuie si se stabl- Tease numarul de prefabricate In sectiune, funclie de inaljimea de con- ‘bili, greutitile prefabricatelor, litimea infrastructuri- © rezolvare bund s-a gisit la solutia prezentatd in figura 4.39, in care prefabricarea grinzilor gemene din beton armat este insotité de prefabi carea clementelor de trotuar, iar ca‘ea este rezemata pe grinzi prin inte mediul unor traverse scurte din len. Inaltimea de construciie minima asociatd celorlaite avantaje ce decurg din folosirea prefabricatelor, a per mis 0 utilizare larga a acestei solutii in reteaua noastra de cale feratd. Conditit optime pentru extinderea prefabricérii si in domeniul con- structiei de poduri de cale feratd sint asigurate de folosirea betonului pre- Comprimat, care oferé posibilitati largi pentru reducerea greutafit,pre- fabricatelor, ca urmare a participarit Intregii sectiuni de beton la preluarea 49i it + Prvicse weects Z {urd ‘cu grines prefa- Dricate gemene din Z ‘beton armat = 1 = nah pretapeests a 2 Senet pensbess a oo ae eater SME 4 solicitarilor, Datorita insa variatiei mari a deschiderilor podurilor de cale feraté, a inaltimilor de constructie 51 a unei freevente de utilizare relativ reduse, suprastructurile din beton armat sau beton precomprimat prezinta mare diversitate, astel incit abia reoents-au elaborat proiecte tip, pen- iru acele deschideri care au freeventi mai mare de utilizare aa Serovar. ar fara noastra au fost executate o serie de poduri de cale ferata pe gtinal din beton precomprimat prefabricate. Astfel, in figura 440 e-tc AcA 2 ‘6 we Fig, 440. Pod cu grinzi prefabricate “precompri- mate cu deschideres de 18,70: tebuseemas 3 aparac See aba “forte; @ puou Soran 150 Fig. 441. Pod de calé feraté realizat ‘et Evinai prefabricate pe linia ‘Cimmpina—Tetega : aie acorn stil o_ - aS S pred: «— bare compacts ardtaté alcatuirea unui pod de 18,70 m deschidere avind grinzile solidari- Zate intre ele cu antretoaze metalice nituite. Calea este rezemata pe tra- verse din lemn, iar circulatia pietonilor se face pe dulapi prefabricati din beton armat care reazemé pe traverse lungi din beton armat scoase in con- soli, De remarcat este faptul c& sine'e nu reazemé pe traversele prefabri- cate din beton armat, pentru a nu le distruge, inal{imea acestora find mai micd decit a traverselor din lemn. Aceastd solujie valorifica a maximum avantajele prefabricarii, lucrérile pe santler fiind exclusiv de constructii- montaj. ‘Podul peste Prahova la Cimpina (fig. 4.41) a fost realizat cu grinzi pre~ fabricate de 26,00 m deschidere, executate la LP.B. Aiud 51 transportate pe calea ferata cu ajutorul unor vagoane special amenajate. Suprastructura Podului este alcatuité cu 4 grinzi prefabricate. Grinzie se monolitizeazd Prin betonarea placii intre grinzi si executarea antretoazelor Ja fata lo- cului, Peste placé se toarnd apoi betonul de panté, se executd hidroizola- tia 51 prisma de balast. Adoptarea unui numar de 4 grinzi in sectitune trans ‘versal corespunde atit cerintei de reducere a indlfimii de constructie, cit $i limitarii greutatii grinzilor prefabricate. In figura 4.42 sint indicate prin- Gipalele elemente geometrice ale unei grinzi prefabricate. Betonul este de marca B400. Consumul de beton pentri o grind’ este de 22,24 m, iar greutatea unel grinzi este de 580 KN. "Armarea grinzii s-a realizat cu 8 fascicule aledtuite din 36 sirme SBP1@ 5mm. Traseele fasciculelor si ordinea de pretensionare sint indi- cate in figura 4,42, b. ‘Numeroase administratii de cale feratA au realizat poduri pe grinai prefabrieate din beton precomprimat in solutii variate. Astfel, in Cehoslo- Vacia au fost realizate poduri cu suptastructuri din grinzi casetate (grin: theson) pentru deschideri cuprinse intre 17,00 si 26,00 m (fig. 4.83). Marea 151Als | s|s 7 6 ig. 442. Grinzi prefabricate pentru realizarea suprastructurilor ‘ou pairu grinai In secjiune transversala : 4 vader; @ rare tuscan 1 — ancore ptr menipuare 22 betonului este de 500 sau 600 daN/cm*, iar armatura postintinsé (fascicule 247 mm) are rezistenta la rupere de 14.000 daN/em®. Indltimea grinzilor easetate este de 1,15m pentru 1—17,00 m gi 1,75m pentru 1=26,00 m. Consolele de trotuar sint prefabricate separat si se fixeazi ulterior pe santler, printr-o imbinare speciala cu ajutorul unor buloane (fig. 4.44) ‘Un viaduct pentru cale feraté dubld, avind lungimea de 400 m a fost realizat cu grinzi prefabricate din beton precomprimat (13 deschideri) cu Tungimea de 33m. Sub flecare cale (curba R=350 m) au fost dispuse cite 8 grinzi I prefabricate (fig. 4.45). Toate grinzile din sectiune realizate din beton marea B 600 sint identice, pentru a simplifica prefabricarea si a per- 152 Fig. 443, Secjiune trans- ‘versald prin suprastructuri fu grinzi casetate = 11, — inaznen supraatrucsust; 1! — fnattimon grime easetate Fig. 445, Sectiune transversala printr-o suprastructurd cu grinel prefabricate 1. Fig. 444. Prinderea elemente- lor prefabricate de trotuar de grinzile prefabricate 1 = rind protabriegt 2 — eeeFig. 447. Grind’ prefabri- Cala din_ beton preeomprl- ‘mat Cu semiantretoazi. Fig. 445. Suprastructurd cu grinzi T dipizate In URSS. refolosirea cofeajelor metalice. Dupi montarea grinzilor in amplasa- ae intervalele dintre télpie superioare au fost betonate pentru obti- nerea tnei legituri monolite intre grinzi. Gama grinzilor din beton precomprimat standardizate este foarte largit in URSS, utilizindu-se in mod curent grinzi tn forma de I cu deschideri ‘cuprinse intre 16,50 si 34,20 m realizate cu betoane de marci B 450—B 500 (fig. 4.46). Consolele de trotuar si parapetul se realizeazi din elemente me- talice. Sint folosite fascicule 285mm, cu revistenfa de rupere de 15000 daN/em?. Inalfimile grinzilor sint 1/11—1/13 din deschidere. ( variant imbundtatita a acestei solutil este prezentatd in figura 4.47 Grinzile prefabricate din beton precomprimat sint legate prin intermediu ‘unei imbinari monolite care intervine intre cele dou semiantretoaze. De fasemenea, circulatfa personalului de intrefinere se asiguré pe trotuare executate din elemente prefabricate din beton armat sustinute pe console. Parapetul este metalic. In tabelu! 4.6 sint prezentate principalele caracte- ristici ale acestor grinzi Tabetut 4.6 Ccaracteristiete geinallor tiptzste ‘ev armaiturl prstensionade uillzate In U-RLS.S. (ig. 447) or Dechigres | tance Greats ‘a im Fim icles coe 1850 15.20 |“ saso 160 1870 1800 ° 2 4240 587 2x60 zw 2 e170 = 7,00 26,00 2 w0,t0 1076 In figura 4.48 si tabelul 4.7 sint prezentate elementele caracteristice pentru grinzile tip prefabricate in U.R.S.S. din beton precomprimat, cu Tungimi cuprinse intre 9,00 si 33,00 m. 154 Pig, 448. Grinzi tip prefabrieate utilizate in URSS. erate tnt dotnet, ici apeatamatapaa ee Sh sren te em soos amince | a Tadljimes | Litimes | Grosimen a ao | em “aise | oa EE | soem | ocm | cm | a | eames [ems] ge | Or) Trindue — {MPOWR | BG goo | 90 | 56 2 | 2 | 500 yao | 10 | 56 2 2 | seo i500 | 190 | 56 2 2 | 60 ago | 150 | 76 74542514 2 2 | 1640 meno | 30 | 76 Tate i 2 | 2850 aio | 210 | 76 Garsstimm | 3 2 | 2040 suo | 200 | 76 TETESH3+ a 2 | 240 Tatar © rezolvare interesanté pentru aledtuirea unui tabiier eu grinzi I din beton precomprimat este ardtata in figura 4.49. ‘Modul de alcdtuire a unor suprastructuri ale podurilor de cale ferata in Franta, cu sectiuni casetate, pentru linfi situate tn aliniament, cale simpli, dubla sau multiplé, cu diferite distanfe intre axele liniilor este indicat’ in figura 4.50. In situafiile cind iniltimea de constructie este sever limftatd, se adopt solutia cu calea jos. Rezolvarea datd in aceste cazuri in U.RSS. pentru deschideri cuprinse intre 12,00 si 27,00 m sl modul de imbinare a placii cu grinzile principale este ardtaté in figurile 4.51 si 4.62 (pentru L= 155N WISE NS Fig. 449. Suprastructura cu grinzi din beton Fig. 4.3 ctr cu grin dn Suprastructurd cu grinzi Prefabricate de sectiune casetat utilizate in Frana. 2. 490 #. Fig, 451. Suprastructuri ain ‘lemente prefabricate eu calea nae Fig. 452. Modul de imbinare a placis eu grinds. Fig. 459, Saprasteuetura din einai ‘prefabricate cu placa turnats ‘ulterior. mse |e Jie |? |e = 18,00 m). Grinzile au armaturé preintinsa, dispusi rectiliniu, iar betonul are marca B 500. Placa, realizata din beton B 400, prefabricata la dimen- Siuni 3X4 m este plasatd intre tilpile inferioare ale grinzilor, armatura fsudindi-se de armatura moale a grinzilor. Se mateazi rosturile si se gealizeazd precomprimarea transversal cu fascicule 212 5mm (3m distanfé intre fasciculele transversa‘e). Un alt mod de alcdtuire a sec- {hunii transversale pentru un pod de cale feratt pe grinzi prefabricate din ‘eton precomprimat este aratat in figura 4.53. Solutia folosita in $.U.A. pentru deschider! de 21,60 m consta in reali- area unei conlucrari a grinzilor prefabricate cu dala dispusa 1a partea superioaré, care asigura in acelasi timp rezemarea prismei de balast. Solujii foarte recente opteazi pentru grinzi de sectiune T cu placa in gona intinsd, iar cuva de balast este realizata prin turnare monolitd (fig. 4.54). In felul acesta se reduce greutatea elementelor prefabricate st se inlturé unele dificultati la executia cofrajului pentru turnarea placit onolite la partea superioara. Cea mal mate deschidere realizaté in aceasti solutie este de 33,50 m. fn ultimil ani s-a realizat in fara noastra o larg& acliune de introducere ‘a betonului precomprimat in constructia podurilor de cale feratd. Pe baza tinor studi si cercetdri amanuntite s-au a‘catult intr-o conceptie modern’ proiecte tip pentru suprastructuri de poduri pe grinai avind deschideri cuprinse intre 15,00 si 33,00 m. 28 il a 454, Suprastruc fon grinat preta Drieate de sectiune cu pl finsd ¢h euva de balast reallzatd din ‘monolitIn sectiune — transversalé (fig. 4.55) suprastructurile sint aleatuite din doua grinzi cu ar- maéturd postintinsé solidarizate transversal prin _ precompri- mare, Trotuarele sint realizate din clemente prefabricate din beton armat, asamblate cu ele- mentele principale de rezistenta prin intermediul placufelor me- talice, inglobate In prefabricate si eclisate cu suduri. Aceste clemente au mai multe func- tiuni : asigura inchiderea late- ral a cuvei de balast, sustin cir- culatia personalului de exploa- tare, permit montareapara- Fig. 4.55, Sectiune transversala printe-o supra. petului, asigura _posibilitatea structurd tip cu doud grinzi : poririi cablurilor pentru te- $F tnte prettnstad pacoppemare, Pe zm: lecomunicati! si semnalizare Recomprimare eamnawalt; 4 —‘semanedous: DOC ete. eres Scere Calea_pe pod are aceleast caracteristiei ca si in linie cu- rent, atft pentru a asigura elasticitatea cil, cit $1 pentru a permite func tionarea in flux continuu a utilajelor grele pentru intretinerea caii. Domeniul de utilizare a proiectului tip : — linii simple in aliniament si curbe cu raza minima 300m; = linii duble in aliniament si curbe (R>300 m), pentru diverse si- ‘tuatii privind distanja intre axele liniilor ; — linii multiple (triaje, statii etc.) Cele doua grinzi tip prefabricate din beton Precomprimat sint asezate simetric in raport cu axa cali, la 200m distanta interaxe. Asamblarea lor se realizeazd prin precomprimare transversal, in drep- tul semiantretoazelor, turnate odata cu grinzile principale. Aceast solutie are importante avantaje practice, Ia executarea fucrarflor de montaj, Ros. tul dintre placile grinzilor si dintre semiantretoaze se mateazi eu ior ar de ciment cu intarire rapida. Gtinzile prefabricate se executa din beton marca B 400 gi cu armatura Postintinsd realizaté din fascicule 485mm SBP 1, Marea majoritate a Gimensiunilor sectiunii se mentin aceleagi, indiferent de deschidere, pentru @ crea importante avantaje ale tipizaril lor. Aga cum rezulta din tabe- iul 4.8, variatia sectiunii se realizeaza. Printr-un numar minim de para- metri: Indltimea grinzii, numarul fasciculelor si dispunerea lor in sec- fiune etc. In tabelul prezentat se observa ci urmatoarele dimensiuni sint mentinute constante : grosimea inimii in cimp — 18 em $i pe reazem 50.em, létimea placii superioare a grinzilor — 196 em, grosimea acesteia — 25 sau 30cm, latimea bulbului — 85 cm, iar inaltimea bulbului se poate varia prin deplasarea pe vertical a fundului tiparului metalic, Racorda- 158 , [Etementcle geometrlee ale grinzilor tip ee | eae & oo 1500 | 180 19,00 180 zm | 210 2go0 | 210 ea bulbulut si a placii superioare cu inima grinzii se mentine aceeasi pen- tru toate deschiderile fapt care reduce la minimum tipodimensiunile tips- Tulul metalic extensibil si pe aceasta cale se asigura un numar mare de Fefolosi ale elementelor metallce componente, Trotuarele prefabricate din beton armat marca B 250 gi cu armiiturd pe ar ae pee no in ua ptt cle ra zaie cu dale tip prefabricate. La betonare se inglobeazA placutele metalice, care servesc la montarea trotarelor pe grinzi sau dae. a Jn figura 4.56 se prezinta disporitia generalé 2 unui pod realizat co grinzi prefabricate tip de 30,00 m deschidere, iar in figura 4.57 planul de ofraj al grinzit 4.1.4, PODURI PE GRINZI CU CONSOLE anos pital ll Gti lo) nace functie de condifille loca’e si de avantajele ce se ae ee ae In figura 4.58 se prezinta schemele unor poduri pe grinzi cu cons opel a 2 Be ts a lap Boy poe can aceon age aed Betibectibeee a, ee ak syste Sacer reducindu-se in mod apreciabil. Din punct de vedere tehnic, podurile pe ginzi cu consoze permit reducerea Indltimii cuprastructuriler, ca urmare i ah Pa ae Gk cent es Ae fii sR Spo pat tat = (©) Loire a 159c egy ° jaeesd pues = 11 — Podart ain beton armatFig. 4.58. Pod pe grinzi cu console. din figura 4,58, (indltimea grinzilor este constanta), jar In cazul grinzi- lor cu indltime variabita (fig. 4.58, 6) indltimea in mijlocul deschiderii se oate reduce si mai mult ; ark u-(% i L Domeniul de aplicare a acestui sistem de poduri se refera la deschi- deri cuprinse intre 20 si 30m, Marimea consolei se recomanda si fie €=(0,3—04) L, in funclie de raportul dintre incarciile utile sf perma nente, urmérindu-se ca pentru Incirearea permanenti momentul din mi Jocul deschiderii centrale sd fie zero. In functie de marimea consolelor, se Pot modifica valorile diagramei infasuratoare de momente. Adoptarea unor lungimi de console prea mari nu este indicat, deoarece siigeata acestor console la trecerea vehiculelor grele este destul de mare, roducindu-se degradari ale punctelor de racordare dintre suprastructurd si terasamente si implicit reducerea gradului de confort al circulatici. Tocmai pentru a preintimpina aparitia unor asemenea sdge{i mari, pre~ seriptiile de proiectare previd ca stigeata maxima la extremitatea conso- Jel, produsii de incdrcarile utile, sa nu depayeasca valoarea 1/250 din lun- gimea consolei si maximum 3 cm. Avind in vedere faptul ed sagetile consolelor pot depasi valorile care definese starea limita de deformatie, domeniul de utilizare a podurilor pe stinzi cu console este practic Iimitat la podurile de gosea, deoarece con- Yoaiele de calcul pentru podurile de cale ferat sint extrem de grele, iar Glrevlatia lor produce gocuri si vibrafii importante. In zonele de racordare a consolelor cu terasamentele, sub partea caro- sabila a drumului, se executa plici de racordare al cdror rol este de a ate- hua denivelirile care apar din cauza tasirli pimintului din umplutura, Plicile de racordare se executd, de obicei, din elemente prefabricate ase Be Bs a inaltimea pe reazem hy= (15 — 3) 162 ig. 50, Ps do acrdare os trae: pct commmaney ® song ren oy semgaastnbomn te fo CS a te ae eget © Se Seine ott orks Ss eet Be zate joantiv si care reazema cu un capt pe o consol mica, executata pe eer ce ee sa oe See ae ape ode pam dd Deton armat inglobata in terasamente. Plicile sint ajezate in pantd gi le- gate de consola antretoazel cu ajutorul unor bolturi din otel-beton fixate fn antretoaze, care intra in mici locaguri circulare lésate in pldel, Unele deta de realizare a acestorpldci de racordare sint date fm figura 450, ‘La podurile cu contragreutatt (fig. 4.60) se urmareste aceeasi idee, a reduse Valorile momentelor incovoietoare din mijlocul deschiderts. dn aceasta solutie consolele se executa sub forma unor cuive din beton armat umplute cu tin beton de marca redusé, Acestea sint plasate in locas special amenajate, care si petmitd comportarea efectiva a lor ca nigte con Sole, nefiind admise rezemért intimplitoare ale contragrentstlor, Marimen contragreutitilor se alege in functie de scopul urmérit, si anume, de a Sricjors eft mal mult momentul pozitiv din mijlocul desehiderti, putind ajunge chiar la valoarea zero. Prin micgorarea momentelor pozitive se 163Fig. 4.60. Poduri pe grinzi cu console si contragreutati poate reduce in mod corespunzator si indltimea grinzilor, care poate ; aor ajunge Ja valoarea h. (5, aE ‘Pinind seama ci pe reazeme momentele negative sint destal de mari, apare ca rationala utilizarea unor grinzi cu fndltime variabild. Inditimea pe reazem poate ajunge pind a de ont inal fimea grinzilor din mijlocul deschiderii. Realizarea podurilor pe grinzi cu console incastrate . console incastrate in culee, pe ca tele clrara ressemd grictt independents (ig. 4.81), e Justified prin edu Fig. 461. ex console Independent. 164 cerea la maximum a indifimii de constructie in mijlocul deschiderit, SKceasta conditie este impusi de cele mat multe ori de asigurarea unei anv- mite fnaltimi libere sub pod. ‘Se recomanda respectarea unor anumite valori ale raportului dintre mirimea consolelor §1 a deschiderii independente. Astfel, lungimea grin By independente se a’ege Li =(0,4—0,6) L, ceea ce permite realizarea unor ee (e.-so) aaa tel serge tp de ear const ty lptl chant necara culee masive, care inglobeazi un slum mare de beton armat. De aseme- ‘ned, pentru asigurarea ‘stabilitatii, fundatiile culeelor se dezvolta mult, Be ue De atacaro wlguit wiles bats povsors mat la realizarea podurilor cu console. In aceste conditii se pot executa int a celiac Pe an cos pt amie ate Ye for! ale raportului intre deschidere si lungimea consolelor decit cele in Joti aisteror. In acest mod s-a realizat in fara noasira podul peste Mures cit arts. net me eal Gretna de Om uk culee masive, in care sint incastrate consolele de cite 25,00 m lungime fie- Pe capete'e acestor console reazema o travee independenta gtinzi cu o inaltime redusi hk Fig. 4.62, Podut peste Mures la Tg. Mures : nora fixe; 2 —Dloe de ancora) tip Baur—Leoahardt, 165skip agg ih ioe aoa ee Fig, 463, Pod peste rol Cotetina 1a Pantelimon- avind deschiderea de 10,00 m. Consolele au sectiuni casetate cua patr Bo varrosicavtara independenta este lcaraits Gin patru grind in oc. flune transversalé, cu placa superioard. Consolele sint precomprimate cu fascleule exterioare, dispuse nial la partea superioard a casetelor $i avind la un capit ancoraje fixe, inglobate in betonul din placa superioari iar la eapitul dinspre culee, ancoraje mobile de tp. Baur- Taonhardt, Dupd pretonsonareafaslctleor, locale Ia cave fascicles ayezate au fost umplute cu beton, realizindu-se aderenta intre acestea sPbetonl din eteuctur eo in figura 4.63 este prezentat podul din Bucuresti peste riul Colentina la Pante‘imon, executat din beton precomprimat, cae 29,90m si console de cite 11,50 7m. Litimea par(ii carcsabile este de 16,00 m, lar trotuarele au latimi de cite 3,00 m fiecare. Podul este realizat din dovs tabliere juxtapuse. Sectfunea transversald a fleedrel suprastruc- Turi este aleatuitd din tei casete, Ca arméturs au fost utilizate fascicule pretensionate de tip Leonhardt sl Freyssinnet 44.5. PODURI PE GRINZ| GERBER Be Rize gre} Govier, presntS avaajal c, ln deschldert mac, rmit realizarea unor suprastructuri economice, cu consumuri reduse dé materiale, datorita posibilitatii de a alege dup’ necesitati punctele in care 166 Fig. 4.64. Poduci pe grinzl Gerber : a = veg, aes geeemtenres de ements 9 seine, porase ‘urmeazi si se amplaseze articulatiile. Se obline in felul acesta o distri- butie rationald a solicitarior (momente incovoietoare), in special, din in- earedrile permanente. In plus, datorita scheme| statice, care este static de- terminaté, tasdrile fundatiilor se pot produce fara a se introduce solicitari suplimentare In suprastructurd, astfel ci solutia este indicat in cazul pa- minturilor de fundatie mai sabe. Distributia momentelor incovoietoare este asemAniitoare cu aceea obti- nutd la grinzile continue, dar avind pozifiile punctelor de momente nule fn dreptul articulatiilor (fig. 4.64, a) ‘Acest tip de structura prezinta si unele dezavantaje. Din punct de ve~ dere constructiv, executia articulati¥ior este destul de complicatd, rezul- tind o armare suplimentara atit pentru preluarea momentelor din zona articulatiei, cit si pentru preluarea presiunilor locale. Din punctul de ve~ dere al exploatarii, articu‘atiile introduc in diagrama sagelilor puncte de inflexiune, care fac sf se mireascd actiunea dinamicé a Incarcarilor. O suprastructurd cu grinzi Gerber are unele dintre reazeme fixe, iar altele mobile; Ia amplasarea acestor reazeme trebuie si se find seama de depla- sirile th lung din cauza variatiilor de temperatura. De asemenea, grinda simplu rezematd independent trebuie si abi un reazem fix si unul mobil. In figura 4.64,a aparatele de reazem sint amplasate astfel incit aceste deplasiri si fie minime. Dacd dimensiunile gabaritului nu impun o anumitd deschidere, rapor~ tul dintre deschideri 41 lungimea consoielor rezultd pe criterii construc tive si economice. Se cauta s4 se obtind momente egale la mijlocut deschi- derilor si pe reazem, In acest caz raportul dintre deschiderea central 1 $i cea marginala 1 variazd in medie intre 1,35 si 1,6, find 1,35 per Erinzile cu indlfimea constant s1 14—1,8 la grinzile cu fnil{imea moi mare pe reazem. Deschiderea grinzii independente 1) este aproximativ 0,506 din deschiderea centrala, iar in caztl cind rezultA o inaltime mat mare pe reazem, aceasta va fi 1,5—1,8 din indlfimea din cimp. in cazul in care dimensiunile gabaritului impun o mirire a deschiderit centrale, apare pericolul de rasturnare a deschiderilor laterale in jurul punctelor B si C (fig. 4.64, a) ; deci la alegerea raportului intre deschideri 167ieee) Fig. 469. Armarca consolelor scurte a grin- wile Gerber trebuie avut in vedere asigu- rarea unui coeficient de stabi- litate la risturnare in valoare de cel putin 1,5: cna ee 15, in care: Mya este momentul de stabilitate produs de incdredrile permanente de pe deschiderea marginal, in raport cu punc- tul By Myo — momentul de rasturnare din incdrcirile permanente si utile de pe deschidetea central in raport cu acelasi punct. Dispunerea armaturilor la podurile pe grinzi Gerber se face in functie de diagramele so‘icitirilor maxime, cu respectarea prevederilor construc- tive prezentate anterior. In plus, este necesard verificarea consolei pe care reazemA grinda independent, 1a moment in sectiunea inclinata. ‘Modul de armare a unei console scurte este prezentat in figura 4.65. La acest tip de clement apare uneori necesitatea ancorarii vergelelor intr-o zon de beton intins, In vecindtatea reazemelor. Este indicat ca ‘ceasti ancorare s& se faca in zonele de solicitare minim: AA 2 Fig. 4.80. Pod peste Talo- mia la Slobozia ~“cammaaa tarat Fig. 4.67, Pasa} pe D.N.6 Craiova—Drodeta- ‘Pucau Severin Ja figura 4.66 sint prezentate elementele privind aleituirea podului de ‘gosea peste riul Ialomifa la Slobozia, executat eu grinzi Gerber, iar in fi- gura 4.67 se prezinta un pasaj pe DN 6 Craiova—Drobeta-r. Severin rea- Tizat pe grinzi Gerber prefabricate din beton precomprimat. 41.6, PODURI PE GRINZI CONTINUE Proiectarea si executarea unor poduri cu suprastructuri pe grinzi con- tinue (fig. 4.68) prezinta avantajele si dezavantajele care caracterizeari, fn general, comporiarea structurilor static nedeterminate. Avantajele po- . Fig. 408. Poduri pe grinzi continue + 2 — ca inate constant; b= ex tnalfime variabis, 169ducile pe grinzi continue decurg, in principal, din posibilititile de reglare 8 rapoarielor dintre valorle momentelor negalive de pe reazemele fnter- mediare si cele ale momentelor pozitive din clmpurize deschiderilor. Ast- fel, in grinzile continue existenta momentelor negative pe reazeme contri- bbuie la reducerea momentelor pozitive din cimpul deschiderilor, ceea ce permite micsorarea indltimil grinzilor faj4 de grinzile simplu tezemate, vind ca efect micgorarea volumulul de beton armat pe metrul linlar de pod, precum si reducerea consumului de otel-beton. Grinzile continue prezintd avantaje si din punctul de vedere al dimen- siunilor infrastructurftor : pe fiecare pild se asazd cite un singur aparat de reazem sub fiecare grind, deci latimea pilei Ia partea superioara este mai mica decit in cazul pilelo® la podurile pe grinzi simplu rezemate, la care ppe fiecare pila trebuie si se ageze cite doud aparate de reazem. Considerindu-se ‘ungimea total a podului, numarul de deschideri se stabileste pe baza unui calcul tehnico-economic, iar lungimea deschideri- lor se determina asifel incit valorile maxime ale momentelor din desc derile marginale si cele centrale si fie comparabile, ceea ce duce la sim- plificarea executiei lucrarii. La podurile pe grinzi continue cu 3 deschideri raportul Intre deschi- deri se adopta curent : ly=(1,25—1,40) l,. Indlfimea grinzilor principale poate fi constanta (fig. 4.68, a), avind Valoarea : ie fa PE lice atlas see Jn figura 4.69 este prezentat un pod de gosea pe grinzi continue cu inaltime constanta. Fig. 4.69. Pod de sosea pe grinzi continue eu Indlfime constantd. La podurile cu deschideri mai mari se recomanda adoptatea unor grinzi cu inaltime variabilé, crescind din cimp spre reazeme, deoarece momen- tele pe reazeme sint mai mari decit cele din cimp. Se obtine in acest fel © constructie mai rational din punctul de vedere al distributiei materia Tului, cu un consum de ofel mai mic. In schimb se creeazi unele complicatii Ja executia cofrajelor gi a esafodajelor. Tnalfimile unor asemenea grinzi (V. fig. 4.68, b) se pot alege astfel : x tim (3, a} pentru podurite de gosea tee ae ( a 4) fac pen tet poduelle' ie calle Fecals, ar pe reazem : H=(1,5—2,0) h. Racordarea inaltimii din cimp cu cea de pe reazem se face cu vute Grepte sau curbilinii, avind lungimea : le=(0,15—0,20)1 (fig. 4.70, a). In mod curent, la podurile de cale ferata se adopta vute parabolice cu lungi- mea ly=0,51 (fig. 4.70, b). La asemenea grinzi cu indltime variabila In functie de’ mitimea vutelor si de valoarea raportului dintre inaltimea de ppe reazem si din cimp, se pot realiza poduri pe grinzi continue avind des- Ghiderea =a) In practicé s-au realizat structuri de poduri avind si aite valori ale rapoartelor dintre deschideri sau indltimi, dar acestea au fost impuse de conditii speciale, cum ar fi, de exemplu, mentinerea infrastructurilor unor Bee foal vert datrose © atk Seti eae sere atin cna spine ca una din deschideri sd aiba marimea necesard pentru asigurarea gabaritului de navigatie. In aceste eazuri se pot face corectari ale solici- farilor prin deplasiri de reazeme, tehnologii speciale de executie etc. ‘Astfel, la podul peste Meuse din Liege (Pont des Arches — fig. 4.71, a), a fost impusd marimea deschiderii centrale, deoarece fundatiile pilelor Vechiului pod distrus erau in stare bund. In acelasi timp indltimea de con- strucfie din centrul deschiderii s-a mentinut foarte redusd, pentru a se asigura gabaritul de navigatie necesar, precum si din imposibilitatea de a ‘$e modifica linia rosie. Inaltimea de constructie a fost limitata la 0,77 m, reprezentind 1/83 din deschiderea respectiva, Tn aceasta situatie, realizarea constructiei nu era posibild fara a se adopta procedee speciale, care sa permita reglarea solicltarilor, in asa fel nett fn secjiunea din mijlocul deschiderii valorile acestora si poata fi pre- uate de o suprastructurd cu indltimea redus Pont des Arches, avind schema statica idin figura 4.71, sl sectiunea transversald din figura 4.71, ¢, a fost executat in doud faze. In prima faz Sau executat tronsoanele ABC si DEF (fig. 4.71,d), in zona central a suprastructuril ldsindu-se un tronson de 4,00 m care si fie betonat ulte- Tior. Dupa executia acestor dowd tronsoane s-a efectuat descintrarea lor, fiecare comportindu-se ca o grinda cu console ; s-a executat apoi calea, pe zonele BC si DE, iar in punctele C si D s-au aplicat doud forte concentrate de 28,8 KN care au produs in punctele B si £ momente negative. In faza a doua s-a betonat zona CD, dar s-a lasat in mijiocul ei un rost fn forma de V, coca ce a permis ca si pentru aceasis Ineireare podul sa se ‘comporte ca doua grinzi avind fiecare cite o consola, astfel ca im zona din amPig. 4.70, Poduri pe gein2] continue cu indltime variabite mijlocul deschiderii centrale si nu se produci momente pozitive, pentr aceasta faz’. Ceneeatnie eae Dupa asezarea $i verificarea armaturilor dintre cele doud console s-a betonat si rostul in forma de V, structura devenind in final o grinda co Yinus, comportindu-se ca atare numai pentru incérearile ce actioneaza dupa aceasta inchidere a rostului, 172 Fig, 4171. Podul peste Meuse a Tite + 8: theme de execute Pentru reducerea momentelor maxime pozitive ce actioneaza in, sec- iunea din mijlocul deschiderii centrale s-au luat urmatoarele masuri: nee Galea $-a executat pe deschideri‘e marginale dupa inchiderea con- struciicl, ceea ce a avut ca efect producerea unui moment negativ in des- chiderea centrala ; serorin indepartarea celor doua forte concentrate de 28,81KN aplicate in fare T, in zona centrald a grinzii continue s-a dezvoltat, de asemenea, ‘un moment negativ. Realizarea podului dupa procesul tehnologic descris a permis. reduce- rea momentulv in mijloctsl deschideril centrale cu aproximativ 75% com- parativ cu 0 executie monolité elasicd. 173Existi foarte mare varietate de mijloace care s& permit. asemenea re- glati ale solicitarilox in di- ferite seciiuni ale _con- structiei, fn conformitate cu elementele date prin tema de proiectare a unti pod. Caleulul _soticitatritor inzilor continue se face cu ajutorul Liniilor de in- fluent’, pe baza cirora se determing diagramele in- fagurdtoare ale momente- Jor incovoletoare si for- {ele tdietoare. In literatura tehnicd exist tabele pen- tru calculul liniilor de in- fluenta ale momentelor si forjelor taietoare. In figura 4.72 se prezinta unele din- tre liniile de influent pentru M si 7, precam si diagromele infigurdtoare ale solicitarilor M si T pentru o grind’ continua ig. 472, Linit de influent sl inffqurdtori ale soti- eitdrilor pentru: grinda continu 4 = lini de sndiuenté ale momenteior mewvosetoare:& Soivone aietociar aieoacgt So tiurtionres tore CH 3 deschidert. Yor theioare Grinzile continue. din beton armat se executd, in general, en sectiune T, talpa superioara fiind constituitd din placa supe- rioara. In zonele centrale ale deschiderilor, unde momentele pozitive sint predominante, armatura se dispune la partea inferioara a grinzilor, placa de la partea superioar find comprimati. In zona reazemelor intermediare momentele sint negative si au valori mai mari dectt cele pozitive, astfel ci placa superioard find situata in zona intinsa, fisureaza (fig. 4.73, a). Dat zona comprimata (inferioard) este insuficient, se dispune in zona reaze- melor placd inferioars (fig. 4.73, b). Pentru a asigura preluarea acestor mo- mente negative si a micjora cantitatea de armatura necesara, se poate recurge la cresterea inaltimii grinzilor pe reazeme (fig. 4.73, ¢). In figura 4.74 este prezentata alcétuirea unui pod de cale feraté pe grinzi continue cu indltime variabild si plac la partea inferioara in zona Teazemelor intermediare. Prin aceste masuri s-a asigurat cresterea bra- qului de pirghie al cuplului interior Z, iar sectiunea comprimati a°fost suplimentata prin prevederea plc inferioare. Calea reazema pe longrine, elimintndu-se prisma de balast. «In figura 4.75 este prezentatd alcdtuirea unui pod de cale feratd pe grinzi continue cu 3 deschideri (12,00-+19,00+12,00 m). In zona reazeme- lor intermediare s-a ingrosat inima grinzilor pentru a se asigura prelu- areamomentelor incovoietoare negative. Trecerea de la momentele ma- xime pozitive la cele maxime negative se face treptat, astfel ci o parte din armitura necesara in clmp se ridicé la pactea superioaré, participind 478 4 8. Cres eet ee one poten Sea eet Goad d aeciane © ex tauitimen mal Fig. 474, Pod de cale feratA pe grinzi continue cu Inalyime variabilt,e arr” 4 = Mrs, e a I oe ooo gat fe ae o-0 opm 2s 3 2S iw ie La a Fig. 415. Pod de cale ferati pe grinzl continue cu Litime (ulut intermediar = Ja preluarea momentelor negative din zona reazemelor intermediare (tig, 4.76). tn figura 4.77 este ardtata armarea grinzii principale continue a podu- Jui de cale ferati din figura 4.75. Armatura de rezistent este dispusd in coneordanté cu infaguratorile momentelor incovoietoare si forfelor taietoare. Pentru grinzi continue de deschiderl mari se adopta secfiuni casetate care asigurd o buna repartitie a incdrearilor utile intre diferitele grinzi, avind rigiditatea mare la torsiune. Sectiunile casetate prezinta distributia 1 la un’ pod pe grinzi continue 176 12 — Pogue in beton armat Fig. 477. Armarea grinzii continue e unui pod de cale feraté.materialului cea mai bund dupa axele principale, de aceea sint economice ‘si au o comportare corespunzatoare la Incovoiere gi torsiune. La grinzi‘e continue din beton precomprimat, traseele fasciculelor ur~ mires infligurdtorile de momente atit in azul grinzilor cu indltime con- stanta (fig. 4.78, a), cit si pentru grinzile cu indltime variabila (fig. 4.78, ). Aceste solutii prezintd dezavantajul producerii unor plerderi mari de ten- siune din frecare, datoritd lungimii mari si traseelor curbilinii ate fasci- 178 culelor, In figura 4.78, se prezinta 0 varlanta mai avantajoasé, eu trasee fectilinii ale fasciculelor pe toaté lungimea grinzil continue, plasate astfel fnelt s& realizeze excentricita{i favorabile in cimpuri si pe reazeme din yariatia pozitiel centrelor de greutate ale sectiunilor grinzilor. (© alta solutie care prezinté avantaje deosebite tehnico-economice 1a realizarea podurilor pe grinzi continue consté in adoptarea unor grinzi prefabrieate precomprimate simplu rezemate, continuizate prin postintin- Gorea fasciculelor 2 (fig. 4.78, d) ce se ancoreaz la partea superioaré a grinzilor vecine, Fasciculele 1'se stabilese astfel incft sa fie asiguraté pre- fiarea solicitarilor din grinda prefabricaté produse de greutatea proprie sa alte incdreari din timpul transportului si montajului, In figura 4.78, ¢ Se aratd o alth posibilitate de continuizare a grinzilor prin armaturile post- fntinse 2, ancorate la partea inferioara. Solutiile de continuizare prezen- fate (fig. 4.78,d si ¢) au inconvenientul ca rostul dintre grinzi este situat fn zona de moment maxim negativ. Se evitd aceasta situatie prin dispune- fea rostului in zone‘e de momente minime (fig. 4.78, f. In acest caz, este hhecesard executarea unor Teazeme provizoril care sd sustina grinzile pre- fabricate pe durata montérii si continuizarit lor. Dintre podurile pe grinzi continue executate din beton precomprimat {n tara noastra este podul de sosea peste Mures la Cuci. Podul, dat in cit- eulatie in anul 1959, are dou deschideri de cite 65,00m si sectiunea transversald casetata’ cu inaltime variabild (fig. 4.79). Precomprimarea sa rea'izat cu ajutorul a 12 fascicule tip Baur-Leonhardt exterioare, flecare find alcatuita din 256 sirme SBP 1 @ 5mm, Aceste fascicule sint ancorate la una din extremitafile podului intr-un bloc masiv de beton, constituind ancorajul fix, iar la celélalt capit sint ancorate cite doua intr-un bloc mobi! din beton armat, avind o forma semicirculara ; blocul este ayezat in prelungirea suprastructurii, Intre blocul mobil, care constituie ancora jul tip Baur-Leonhardt, si extremitatea suprastructurii, se introdue prese hidraulice cu ajutorul chrora s-a realizat pretensionarea arméturilor. In fiecare dintre cele trei casete ale suprastructurli sint dispuse cite patru fascicule, din care dowd au ancoraje'e mobile la un capa, iar celelalte dowd la capatul opus. Dupa pretensionare, fasciculele s-au inglobat intr-un beton cu agregate fine, care si le protejeze contra coroziunii. Inglobarea fasciculelor in beton nti restabileste ins conlucrarea acestora cu betonul. Executarea unui pod pe grinzi continue folosind grinzi prefabricate se realizeazai in mai multe faze. In prima fact, dupi executarea infrastructurilor, se transporté gi se ‘monteazi grinzile confectionate in fabrica sau pe santier. Rezemarea grin- vilor se face pe dispozitive provizorii (fig. 4.80, a) cu asigurarea masurilor impotriva pericolulut de rasturnare. Faza a dowa se refera la armarea antretoazelor de deasupra reazeme- lor intermediare, pozarea aparatelor de reazem definitive sub aceste antre- toaze si betonarea antretoazelor si a unor portiuni de placi de lungime ay $i a2 (fig. 4.80, d), fn faza a treia se pretensioneazii armitura din placi, deasupra reaze- melor intermediare. Aceste armaturi care prin pretensionare produc com- presiuni la partea superioara a sectiunii si intinderi la partea inferioard, asigurd preluarea momentelor negative de pe teazeme din incArcdrile ce factioneazd asupra constructiei dupa realizatea acestei etape. 179: ae oe eo sStimmmten Sa aro mer or 180 Fig, 480. Scheme statice gi solicitiri pentru caleulul grinzilor continuizate Faza a patra cuprinde realizarea restului de placa (fig. 4.80, ), iar dupa intarirea betonului din piacé, executarea ciii pe pod. Constructia suprastructurli conform acestei tehnologii nec tuarea calculelor statice in concordanji cu fazele de executie. As itirile produse de greutatea proprie a grinzli gi de greutatea betonului furnat in plicile adiacente reazemelor intermediare se stabllesc pe schema statica de grindA simplu rezemata (fig. 4.80, 0) Solicitarile produse de pretensionarea armiturilor din placa _supe- rioard si de greutatea pldcit turnata in faza a patra se determina schema statied de grindd continua cu moment de inetiie vs (% fig. 480, 0), to reprezentind momentul de inerjie pentru grind, iat fr — momentul de inertie al sectitinii complete (cu placd la partea su- perioard). Pentru solicitarile din incarcarea produsa de cale si din inctr- Girile utile structura staticd este o grind® continua cu moment de ineztie constant I, Solicitarile suplimentare care apar in structura din pretensionarea ar- maturilor din zona reazemelor se determina considerind fortele de pre ista MULAN NUL | te 4 a, 6 Fig. 4.81, Continuizarea grinzilor prefabricate : @ — dispunerea arm&turilor; b — diagrama momentelor din precomprimare; 1 — grinzi pre- fabricate; 2 — arméturi pretensionate din grinzile prefabricate; 3 — reazeme provizorii; 4 — reaver definttiv; () st ©) arméturi pretensionate pentru continuizare. tensionare N ca o incareare exterioara, iar ca necunoscutd se jau momen- tele incovoietoare X de pe reazemele intermediare. Pe baza diagramelor My si My=1 se determina valoarea necunoscu- tei X si diagrama de momente corespunzatoare care trebuie suprapusa diagramei de momente din celelalte incarcari. In figura 4.81 se prezinta detaliul de realizare a grinzii in zona unui reazem intermediar. Prin @ si @ s-au notat armaturile pretensionate din zona placii superioare, acestea fiind prezentate, ca pozitie, in sectiunea B—B. Prin N; si Nz se noteazd rezultanta eforturilor din armaturile pre- tensionate de mare (D, respectiv @. Deoarece momentele negative din gona reazemelor descresc destul de repede, armiturile pretensionate se re- comanda sa fie intrerupte in mai mu:te sectiuni. Armaturile de marca @ si @ au unul din capete cu ancoraj fix, situat ia distan{a b; $i be de rea- zem, iar celalalt capat este prevazut cu ancoraj mobil situat la extremita- tea placii turnate in faza a doua, ceea ce are ca efect o variatie in trepte amomentului dat de fortele de pretensionare si o micsorare a cantitatii de armatura pretensionata, datorita reducerij lungimii acesteia (fig. 4.81, a). 4.2. ELEMENTE DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA SUPRASTRUCTURILOR FODURILOR PE GRINZI 4.2.1. METODE DE CALCUL PRIVIND REPARTITIA TRANSVERSALA A INCARCARILOR UTILE IN REJELELE DE GRINZI Caracterul monolit al suprastructurilor podurilor pe grinzi din beton armat si beton precomprimat face ca la preluarea solicitarilor date de in- carcarile utile ce actioneazi asupra podului sa participe toate elementele 182‘Cunoscind unghiul « gi raza, se ob- JAtimea minima a pendulului : e=2rsin- 2 a aparatele de reazem alcatuite cu doi penduli este necesar ca intre acestia 84 existe 0 distanté minima (fig. 4.148): 2 Simin = Fig. 4.148. Schema pentru caleulul rd distantei intre penduli 3. 43.2.5. Calculul aparatelor de reazem din neopren. Pentru determina- rea dimensiunilor in plan se pune conditia ca presiunile efective sub apa- yatul de reazem sA nu producé strivire sau sA apard posibilitatea de alu- necare intre aparatul de reazem si elementele podului. Aceste conditii se pot scrie sub forma : Nmax a: <120 daN/em? Ger maz— Nes > 20 daN/cm?. Gey min = a: Grosimea totala T a straturilor de neopren rezulta din conditia limitarii i deformatiilor unghiulare 6: T>1,43 Al sau a 07, in care Al este deplasarea orizontalé a suprastructurii. In prezent, in fara noastra sint tipizate aparate de reazem din neopren, atit la podurile de sosea, cit si la cele de cale feratd (tabelele 4.14 si 4.15). 4,4, INFRASTRUCTURILE PODURILOR PE GRINZI 4.4.1. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A INFRASTRUCTURILOR PODURILOR PE GRINZI Infrastructurile podurilor au rolul de a prelua inedrcdrile de la supra- structura, prin intermediul aparatelor de reazem gsi a le transmite tere- nului de fundatie. Infrastructurile se compun, in general, din fundatie si elevatie, iar dimensiunile acestora depind de marimea incdreaérilor trans- mise de suprastructura si de caracteristicile pamintului de fundatie. Fundatiile infrastructurilor podurilor pot fi fundafii directe, pe che- soane deschise, pe chesoane cu aer comprimat si pe piloti sau coloane. Pro- blemele legate de alcatuirea, proiectarea si executarea fundatiilor infra- tea 4 287Fig. 4.149, Pile din beten simp structurilor sint tratate in cursul de geotehnic’ si fundatii., Flevatiile infrastructurilor podurilor se alcdtuiese independent de modul de realizare a fundatiel, ele depinzind de marimea reactiunilor suprastructurii, de ca- Tacteristicle mecanice ale materialului din care se executé elevalia si dimensiunile gabaritului ce trebuie asigurat. Aleituirea elevatiilor este dife- rita pentru infrastructurile intermediare, numite pile si pentru infrastruc furile de capit, amplasate pe maluri, inumite cule. Culeele preiau pe linga reactiunile’ suprastructurii si impingerea pimintului din spatele lor, in acest mod racordarea podului cu terasamentele. " Intructt modul de alcdtuire a celor doud categorii de infrastructuri este diferit, tipurile de elevatii ale infrastructurilor si calculul lor se prezinta peek “ separat, Be s 44.1.1. Aledtuirea — pilelor. fee In mod frecvent elevatiile pile~ lor podurilor de gosea si cele de cale feratd sint alcatuite ca ele- mente masive realizate din be- ton simplu sau cu parament din moloane (fig. 4.149). Dimensiunile acestor ‘pile, Ja partea superioaré, rezult din conditiile de amplasare a apa~ ratelor de reazem, Elevatiile ? pilelor pot avea sectitunea trans- Pig, 4.150. Blevatia unor ple cs iniltime mare, versal constant sau pot avea ‘oan fruct in sens longitudinal si transversal podului, in cazul elevatiilor de inalfime mare si solicitate de incirciri orizontale importante (fig. 4.150). Caracteristic este faptul, ci fundafiile sint directe, incas- feate In pamintul bun de fundare. In situatii obisnuite, elevattile sint pasive (fig. 4.151), executate din beton simplu, cu marca minima $150, iar cuzinetit si bancheta cuzinetilor se executa din beton ar- mat de marca minima B200, Pe conturul elevatiel se toarnd un strat fe beton de fati vazuté, de 20cm grosime, turnat odaté cu betonul de Glevasie. Dacd fnalfimile pilelor sint mari, elevattile sint executate din betom armat, fle cul sectiune pling, fie cu sectiune casetatd (fig. 4.152), in funetie de : indltimea si sectiunea transversald ale elevatiei, valoarea for- {olor verticale si orizontale ce se transmit infrastructurll, rezistenta pa- Kintului de fundatie etc. Forma si dimensiunile elevatiei depind si de atura obstacolului traversat; dacd pila este situaté in albia unui riu, fe adopt solutia cu avantbec si arierbec (fig. 4.151), in timp ce pilele Siaducte'or (lig. 4.150 gi 4.152) au elevatii simple, cu contur dreptun- E f Fig. 4151. Pilé masivi eu fundajle divecti pentra podurile de cale feratd 249ig, 4.152. Pila unui pod de cale ferati cu sectiunea transversals '@ elevatiel casctata. ghiular, de cele mai multe ori numai cu fruct pe directia longitudinala a podului, In figura 4.153 se prezinta datele caracteristice pentru pila unui pod de cale feratd avind suprastructura aleatuita cu 4 grinzi in sectiune transversalé. Fundatia pilei este directa si se incastreazd intr-un strat de sare pe o adincime de minimum 3m. Specific acestel solufii este modul in care se izoleazd incinta de fundatie pentru a impiedica circulatia apei tin straturile de sare gi deci se elimina riscul dizolvari acestui strat por- tant. Pe tndltimea corespunzatoare nivelului maxim al apelor s-au pre- vaaut avantbee $i arierbec, cu fundatia comuna cu cea a pilei Racordarea elevatiei cu fundatia se poate realiza uneori prin interme- diul unui cuzinet din beton armat. Pilele cu eleva(ii masive (fig. 4.151 $1 4.153) se recomanda si se adopte la podurile amplasate pe cursuri de apa. Pentru reducerea consumului de beton la viaducte se poate alege elevatia Iamelara, executati din beton armat, cu console (fig. 4.154). Aceastd rezolvare prezinti avantaje tehnice si economice, in special in ‘cazurile unor viaducte care traverseazé vai adinci. 250 pa u at Fig, 4153. Pila unui pod de cale feraté cu fundatie directi incastrats tn sare 251Fig. 4.154. Pile cu elevatia lamelara gl console din beton armat. In figura 4.155 se prezinté modul de aledtuire si elementele geome- trice pentru o pild de indlfime mare. Elevatia este realizaté din beton armat, cu 0 sectiune in form de I, avind dimensiuni variind de la 1,80 m Ja nivelul banchete! cuzinefilor, pina la 2,92m la rostul elevatie-fundatie. Pe directie transversa’é, latimea elevatiei de 5,40 m se mentine constant, ar la partea superioara sint prevazute dou console de cite 2,15 m, care ‘asigura rezemarea grinzilor. In scopul preluérii fortelor seismice transver- sale, ta nivelul superior al banchetei cuzinetilor sint prevazuti doi ‘opri- tori din beton armat. Pind la 5,00m deasupra rostului elevatie-fundatie, elevatia este masiva, iar de la aceasté cota in sus elevatia este lamelara, cu dowd nervuri laterale. Aceasté solutie prezinté avantajul reducerii vo- lumului de beton in elevatie si, in acelasi timp, conduce la dimensiuni reduse ale fundafiei directe, ca urmare a reducerii greutatii proprii a pilei. Este de subliniat 4, in conditiile seismice ale regiunii, masurile sta~ bilite due totodata la reducerea intensitatii solicitarilor produse de fortele seismice. In situatiile cind pamintul de fundare se afl la adincimi mari si este necesar stribaterea unor straturi neportante de paminturi, infrastructu- rile podurilor se realizeazi cu fundatii indirecte. In figura 4.156 se pre- zintd elementele de aledtuire ale unor pile avind sistemul de fundare rea- lizat ou barete din beton armat. Sapaturile executate in tranfee adinci se executi freevent in fara noastrd cu utilajele Kelly, ESGH si ELSE. Dispunerea fn plan a baretelor se stablloste In functie de natura si marimea solicitarilor transmise fun- datiei, In cazul prezentat, baretele se dispun cu dimensiunea mare pe di- reetia longitudinala, pentru preluarea eficientA a momentelor incovoie~ toare produse de incarcarile pe suprastructuri. Elevatia este de tip lamelar eu console laterale. Sistemul de fundare pentru pila prezentati in figura 4.197 este aled- tuit din coloane verticale si inclinate de diametru 1,08 m. Ca si la siste- 252 fe | | | argh gon Lon don o Brine La 5 3 jal ridlaiss, pis ain beton armat de tine mare a eS reine rein us cocci 253,Fig. 4.058. Pits cu clevatia din stlpi st Tigid din beton armat : = cx stp: de seouune cireaterk 9 = go Sis“ "Cotste Sepranira ¢ ~ cick | ‘mul cu barete, la partea superioard se executé un radier care distribuie eactiunile transmise de infrastructura la toate coloanele. Elevatia lame- { Jara cu console prezinta particularitatea ed litimea se micgoreazé citre tbazé, de 1a 5,50 m pind la 4,17 m, reducindu-se consumul de beton armat sf greutatea proprie a pilei. In acelasi timp se realizeazd un aspect plicut | Dispunerea in plan a eoloanelor si alegeres inclindrii si lungimii lor re- alta in functie de natura gi m&rimea reactiunilor transmise, de dimensiu- lle pilei, natura gi cota pamintului de fundatie ete. ‘© reducere substantial a consumului de beton in elevatie si in fun- dati, datorita scaderii greutatii ce se transmite ln fundatii, este realizaté la clevatiile in cadru, cu doi stilpi gi rigla din beton armat (fig. 4.158). Ase- menea elevatii se adopt la pasaje, deoarece asigurd 0 vizibilitate cores- punsitoare. Stilpit pot avea sectiunea transversal de forma circular sau dreptunghiulard cu latura mare dupé directia solicitérit eu momente In- covoietoare importante. Ta deschideri mai mari ale suprastructurilor, solicitarile rigle} produse de reactituni devin importante, conducind 1a cresterea consumului de otel- ‘beton, In aceste cazuri, solutii economice la pilele-cadru se obtin prin ma- jorarea numarului de stilpi la trel sau patru (fig. 4.159). Fig, 4.156. PIlK cu elevatia lamelar& si fundatia din barete = eevee; 2 — redler; 9 — ares 255 254Fig. 4.160. Pile cu elevatia din stitpi inclingti din beton armat. Pentru realizarea unei, fundajii unice, de dimensiuni reduse; elevatia pilei se poate alcdtui sub forma unui cadru din beton armat cu stilpi in- clinati (fig. 4.160, a), solutie care are si avantajul unui aspect estetic. La imi mai mari ale partii carosabile, pentru a nu mari inclinarea stiipilor, se adopt o solujie cu patra stllpi inclinaji si rigld unica (fig. 4.160, b). Jn afara acestor alcituiri ale pilelor, pentru lucrari deosebite se poate recurge la. realizarea unor tipuri speciale de elevatii pentru pile.. In figura 4.161 se prezinta elevatia pilei podului peste Dundre la Giurgeni— Vadut Oii, la care, datorita reactiunilor mari transmise de grinzile supra- structurli, pe consolele pilelor, a fost necesar’ precomprimarea.acestor console, La aledtuirea clevatillor pilelor se pun si unele probleme specifice, referitoare la rezolvarea unor detalii, Astfel, in cazul in care conditiile de gabarit impun reducerea indltimii de constructie, este necesar ¢a rigla superioara a elevatiei pilei sd fie inclusi in indltimea suprastructurii 256 io. 4161, Flevatla pile podulut peste Dunére ta Giurgeni—Vadul Oi pil temelard - * ‘cu console din beton precomprimat). (fig. 4.162, a), La unele suprastructurl realizate din grinzi simplu rezemate, Teazemul Tix si reazemul mobil sint amplasate pe aceeasi pilé. Pentru a compensa diferenta de indltime dintre cele dou tipuri de aparate de rea- zem este necesar si se execute cuzinetul aparatului de reazem fix mai sus decit suprafata riglei superioare a pilei (fig. 4.162, b). Pentru a crea lun aspect estetic plicut, pe fefele laterale ale riglei se executa mast 1a nivelul cuzinetilor pentru aparatele de reazem fixe. Pentru cazurile curente de poduri eu gabarit obignuit se indicd in anexele 4.74.10 unele dimensiuni informative pentru citeve tipuri de elevatii ale pilelor, in conformitate cu prevederile proiectelor directive LPTANA. 257 17 — Pesan eum boton armatFig. 4.102. Aleatuir! deoscbite ‘ale banchetel cuzinejilor = secveeren SBaltimil do cone Seven acpeties sperle: Jn fara noastra, la realizarea unor pasaj i _In tara ja realizare pasaje au fost utilizate pile prefa~ brieate (fig. 4.163). Acestea constau din doi stilpi prefabricati din beton armat, prevazuti cu rigle la partea superioard, care sint legati prin zona central executat monolit, formind astfel o pilé-cadru. Stilpii sint incas- trati in blocul de fundatie executat anterior. In figura 4.164 se indica mo- dul de armare a sttlpilor prefabricaji, La alcdtuirea pilelor pentru pasaje, se impune adopta 4 c je, se impune adoptarea unor mésuri constructive. Astiel, pilele pasajelor superioare au blocurile fundatitlor prelungite cu minimum 95 cm deasupra nivelului superior al traverseloz, far clevatiile sint retrase cu cel putin 40cm in raport cu aceste blocuri De asemencs, alciturea cil erate este obligntorie ca contaging de ghi- ‘a vehiculelor in caz de deraiere, pentru evitarea lovirii pilel ee jeraiere, pentru evitarea lovirii pilelor "Pentru pasajele inferioare, bordurile sint previzute la 85cm fata de pile, Dac se adopt parapets de ghidaj, acestea se dispun la minimum eee pilelor si au indltimea de 40 cm. Pilele podurilor care traverseazi cursuri de api se aleituiesc cu cle- _vatii masive, previzute cu avantbecuri si arierbecuri pind la un nivel ce depaseste cu cel putin 1,00m nivelul apelor extraordinare, Daci riul transports ghefuri sau plutitori mari, se iau masuri de placare cu_mo- oane. Se evita degradarea avantbecutilor prin inglobarea unor profiluri Metalice in partea din fe, unde gocul prudus de gheturl sau plutitor 258 Fig. 4.163. Pile prefabricate 12 aon exentend monouit; 3 — fundatie, 44.2, Alcdtuirea culeetor. Elevatitle culeelor podurilor de gosea si de ale ferat’ se realizeazé, in general, sub forma unor blocuri masive din Beton simplu, in care sint incastrate zidurile Intoarse gi aidul de garda, fare asigura racordarea cu terasamentele (fig: 4.165). ‘Dimensiunile culeclor masive se stabilesc pe criterii constructive satt de revisten{a, depinzind de caracteristicile suprastructurii, de indltimes feresamentelor, de cota rostulul elevatie-fundatie etc. Latimea banchetet de rezemare rezulta din conditiile amplasirii cuzinetilor pentru sustinerea f@peratelor de reazem gi ale asigurarii ancorérli armaturii longitudinale & Suprastructurii peste reazeme. Litimea culeei este, in general, egal eu latimea parti carosabile si respectiv cu litimea platformei ciii ferate, {ar trotuarele culeci sint scoase in consol. Capetele 2idurilor In- toarse patrund in terasamente cu 50—75 cm, in vederea asigurérii stabi- Iitatii umpluturii de pamint intre zidurile intoarse, Pentru evacuarea apel ee ee acumiuleazd in spatele elevatiei culeel, se prevede intre zidurile in- * tosrse o umplutura drenanté care sd conducd apele 1a o rigolé amplasata Ja un nivel superior nivelului apelor mari, Caracteristicile mecanice ale materialului din care se executé asemenea culee rezultd din criterii de rezisten{d si de durabilitate. In figura 4.166 se prezintd alcdtuirea si principalele dimensiuni ale une! culee de cale ferata cu fundatie directa. Latimea culeei se alege in 259+: owaLigeyead ajord uy fanyyunre sasaundsic S & -eosot ap oyjnpod aaaPig. 4.166. Culee din beton simplu eu zidari “Yoarse pentru podurile de cale feratd, pPnee 4 ae te fey rn ait i a, 2 WA 4 alee, Wt 4 I> salll ae | 5 44 Fig, 4.167, Culee masivé si fundatia ‘din bareie 1 = Wanchota cuntpetior; 2 — elevate: FT Hit interes 2 aera: 8 be Fibs" rien dene Flaca eo m, Dimensiunile elevafiei la nivelul rostului elevatie~ fundatie i ale talpii fundatiei se stabilesc in functle de solicitarile produse de reactiunile suprastructurii, de impingerea pimintului si greutatea culeci. Zidurile intoarse au lungimi stabilite in functie de racordarea cu aripi sau eu sferturi de con. In figura 4.167 se prezinta alcAtuirea unei culee pentru un pod de s0- sea. Elevatia este masivé, iar sistemul de fundare este realizat cu barete dispuse in plan dupa directiile solicitatilor care se transmit la radier. O centrare a inefrcirilor se obtine prin dispunerea drenului din spatele cu- lei pe o consol, reducindu-se astfel valoarea momentului incovoietor produs de impingerea terasamentelor. ‘© importanta reducere a solicitarilor produse de impingerea terasa- mentelor se objine daci se adopta inecate (fig. 4.168). Tera- samentele se executi cu un taluz pereat in fata culeei. Aceasta dispozitie se poate adopta in orice situatie in care prezenta terasamentelor in fata 263é Fig. 4.170. Cutee inecatd cu elevatia din dot pere}i din beton armat ‘2 — veuore: 6 — aletnire. euleelor nu creeazi inconveniente in exploatare (de exemplu, la viaducte i pasale), Este de mentionat o zeducere a ‘excentricitatii cu. care actio heazi fortele la nivelul rostului elevatie-fundaie gi pe aceasta baz, o di. mensionare judicioasa a culeel. In general, solicitarile culeelor sint importante, fapt care conduce 1a dimensiuni considerabile, deci la un consum important de beton. Din faceste motive s-a trecut la adoptarea unor aleatuiri constructive la care impingerea pimintului si nu se transmita integral culeei, cl unor dispo- ative speciale (fig. 4.169). In prezent, la inaltimi mai mari ale terasamentelor, se adopti in mod freevent, culee inecate, cu elevatii aleatuite din doi sau trel pereti din bbeton armat (fig. 4.170). Asemenea solutii sint economice, deoarece permit $4 se reducd volumul betonului atit in elevatie, cit i in fundatie. Aceste | tipuri de cule se adopt ori de cite ori exista posibllitatea ca umplutura | si'se execute cu unghiul talurulul natural. Astfel, solutia se poate admite } Ja pasaje, intrucit nu exista pericolul de afuiere a umpluturil de cétre ape, dar trebiie remarcat ci pentru asigurarea gabaritului necesar unei cat de comunieatie, suprastructura se prelungeste peste taluzul umpluturii. | Ghiar si in aceste conditii, solutia conduce Ia o economie apreciabils, deoa- rece la culeele inecate se reduce substantial impingerea pamintului asupra culeei datorité micgorarii latimii suprafetei pe care se exercitA impingeres. In figura 4.171, b este prezentatd o solutie foarte avantajoasé pentru 0 cule fundaté la’ cota superioara, in umplutura rambleului, pe tn pat de balast, in comparatie cu rezolvarea curenta (fig. 4.171,a). Din compa- | Farea celor dou solufii la care terasamentele au aceeasi fndltime, rezult urmiitoarele economii : 60% ciment, 80% ofel-beton, greutatea culeei se ia 6 Fig. 4174. Aledtulre avantajoasi de culel : cu pore din etn srmat; b — cu fundare la o cota superioard. 8-8 % eee 4 wl eae a 19, 4 oy, Fig. 4172, Culee inecat cu elevatia. ‘din doj perefi din beton armat si fun- Gatia din coloane cu dlametrul de ‘80cm. ‘reduce cu 60%, iar volumul de manopera scade cu aproximativ 17' Thenea culee fundate in rambleu se pot adopta la pasaje si poduri provi- Torii, cind nu existé pericolul de afulere, iar deschiderile marginale sint 20 mirimi relativ reduse, Se impun o compactare riguroasa a pamintulul "Gin rambleu si realizarea unul strat de balast de o grosime care s asigure feinemiterea pe o suprafafa cit mai mare a presiuntlor date de culee. ‘0 solutie eficienta pentru aledtuirea culeelor cu fundatii indirecte se presinté in figura 4.172, Ca si in cazul solutief din figura 4.170, elevatia Pete format din doi pereti din beton armat, pe care se executa 1a partea SGperioara bancheta cuzinetilor. Incastrarea peretilor nu se realizeazst In~ {UR radier comun, ci sint legati intre ei printr-co rigla transversal din foton armat, Se obtin astfel importante avantaje prin reducerea consumului Bo teton si otel, prin eliminarea radierului, dar in acelasi timp se micgo- Soazh inearcare verticala ce se transmite coloanelor, corespunzitor greuta{ii Trasel de pamint ce ar fl fost sustinuta de radier. Solutii eficiente se pot Maopta si pentru executarea culeelor cu elemente prefabricate, Astfel, in USS sau realizat culee cu elevatii din stilpi prefabricati din beton ar- Jnat (lig, 4183) si cu fundatii pe piloti prefabricati din beton armat. Radic~ oul este turnat la fata locului impreund cu bancheta cuzinetilor, zidul de garda i zidurile intoarse, Incastrarea elementelor prefabricate ale elevatiei Bertadler se asigura prin pitrunderea acestora in IAeayuri special amenajate ‘$i turnarea unui mortar de ciment, Tn figura 4.174 calecle sfnt aleatuite dupa aceleasi principi, numal. ci jundares se realizeaza pe coloane de diametru mare, fara radier, iar ele- Vatia este alcatuits din coloane sau stilpt din beton armat. In functie de TaMitice locale, se pot adopta culee numai cu coloane verticale (figura 4174,a) sau cu coloane vetticale si inclinate (fig. 4.174, 0). et nv general, la podurile de 4" 4 gosea gi de cale ferats racor- — | area podurilor cu terasa- gf ‘mentele se realizeazi cu sferturi de con. La podurile care traverseazA cursuri_ de apa sav in cazul unor tnal- fimi mari de terasamente, sferturile de con se pereazd. Pereul sfertulut de con are & 0 fundatie de suprafata, co- “| 2 ‘boriti sub adincimea de tn- ghef, dacd nu exista pericol de afuiere. & a Pentru asigurarea_unei “=f treceri line a autovehicule- % lor de pe pod pe terasamente, se folosesc placi de racordare, —* | asezate ntre zidurile in- ig 4.273, Clee executati din elemente prefa- toarse, care reazemé cu un ae capit pe 0 consola a zidulut de gard’, iar cu celilalt caae oe i ty 1 ps Fig. 4.174 Culee prefabricate fundate pe cotoane de dlametru mare $= Sigel eicte; > = colonne yertale ipetinates 1 — soloent de diate mare: 5 Shisane sie vain in ion wrmat J Baow. de momoirares 4" babes cusinatior i cae tae at pe o grind’ de beton armat sub forma unel talpi ajezate pe tera- samente. Aceste placi de racordare se aseamand cu cele folosite la podu- rile pe grinzi cu console. Pentru cazurile curente de poduri de gosea se dau in anexele 4.11—4.13, unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de elevatii ale culeelor. In functie de modul de alcdituire a unel culee si de transmitere a in- careatilor, rezulta necesara dimensionarea elementelor componente. Astfel, ‘este necesard dimensionarea armiturii zidurilor Intoarse, considerate in- ¥ Fig. 44175. Dispunerea armatu- lor fn zidurile Intoarse sl in sidul de garda : at ' t castrate tn corpul culeei, Se dimensioneazi armitura ce trebuie dispusa a partea superioara a zidului intors (marca (D pe fig. 4.175) pentru pre- Tuarea incarearilor din greutatea proprie si a celor ce pot actiona pe zidul jintors, precum si armatura dispusd pe pattea interioaré a zidulul (marca @ pe fig. 4.173) pentru preluarea impingerii pamintulul. Pe fata exte- rloard a zidului intors, armitura se dispune constructiv. ‘Armitura zidului de gardi se determina pentru preluarea impingerii pimintulut din spatele elevatiei culeei. Zidul de garda se consideri Eastrat in zidurile intoarse si in bancheta cuzinetilor (fig. 4.175). 442. CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR 44.2.1. Principii generale de proiectare. Proiectarea _infrastructurilor din 2idirii, beton sau beton armat pentru podurile de sosea, cale ferata sau combinate include unele elemente comune. Astfel, la proiectarea infra Structurilor trebuie sa fie respectate prevederile standardelor si ale pre~ Seriptillor tebnice cu privire la gaberite. Elementele de consiructie ale infrastructurilor se executé cu materiale care trebuie si indeplineascd eonditia de marcd minima a betoanelor si rezistenta minima de rupere Ja compresiune a pictrei folosita in zidarii, Fundatiile masive din beton simplu, situate in teren faré ape subterane, se executd cu betoane de marea minima 100 daN/em? ; daca sint in teren eu apa subterand, marca minima prescrisa este de 150daN/cm®. Blevatiile masive din beton simplu Se executé cu betoane de marc minima 150 daN/em?, iar dacii acestea int supuse actiunii permanente a apelor, marca minima necesar este de 200daN/em?. Elevatiile din beton armat se pot executa cu betoane de jared minimi 200 daN/em?. Cuzinetii din Beton armat se executé cu Betoane B 250, iar pendulfi din beton armat cu betoane B 300. Podurile peste fluviul Dundrea si peste riurile Mures, Olt, Somes, Siret sau peste Tacurile de acumulare au infrastructurile situate permanent sub) nivelul tunor ape cu mate adincime, de aceea se realizeazd cu betoane pentru con- structii hidrotehnice (STAS 6102-69), Daca betoanele se aflé in medit agresive, se inu masuri de asigurare impotriva degradarii si actiunii' de Snghet-dezghet prin utilizarea tipurilor de ciment, a agregatelor si a pie~ frei naturale (In zidarii) corespunzitor agresivitatii respective, prin reali- zarea unui grad de impermeabilitate a betonului care se impune etc. Infrastructurile se caleuleaza la diferitele stari limita, pentru cele trei grupirt de actiuni : — gruparea I, fundamentala ; — gruparea a a, fundamentala-suplimentata ; — gruparea a IIT-a, speciala. Starile limita la care se calculeaza infrastructurile sint urmétoarele : — stiri limita ultime (tarea limita de rezistenti gi starea limité de stabilitate a pozitiei — rastumare, lunecate) ; — stiri limita ale exploatarii normale (starea limit de fisurare, sta- ea limiti de deformajie — tas, rotiri). Infrastructurile nu se verificd 1a obosealé si in calculul solicitérilor nut se ia in considerare coeficientul de impact. Caleulul infrastructurilor la starea limit de rezistenpi se efectueazt a si pentru suprastructuri (STAS 10 111/2-77). a)Fig. 4.176. Schema de calcul pen- ‘ru verificarea la rasturnare a in- “rastracters lor @ Starea limita de stabilitate la rasturnare, in rosturile elementelor de aidarie sau din beton simplu gi la nivelul talpii fundatiei este asigurata dac& punctul de aplicare a rezultantei incarcarilor in rostul respectiv, avind excentricitatea de calcul es se gaseste pe suprafaja limitati de Curbele stabilite cu relatia (fig. 4.176) (f(a) indica in standard, in functie de forma rostului verificat si de natura tere- © Starea limita de stabilitate 1a lunecare in rosturile elementelor din zidarie sau din beton simplu si la nivelul talpii fundatiei, se verificd cu Bi EN.p 3d) este necesar sd se prevadi o armiturd pe tot conturul radierului, care sf asigure trans- miterea forjelor la pilot (fig. 4.182). Pentru radierele pe care reazema elevatii sub forma unui perete (Hig. 4.183), armitura de rezistenta se dispune deasupra pilotilor, iar sub perete — {a partea inferioara a radierului — se prevede o cantitate de armiturd determinaté, asimilind elementul cu o grindd-perete. Ca si in cazul grinzilor-perete, se recomanda ayezarea arméturii rezul- tate din calcul pe o indltime cuprinsa intre 0,1 1 0,2. In zona reaze- melor (deci deasupra pilotilor) se prevad etrieri inchisi pentru asigurarea ancorsrii armaturi. Infrastructurile nor. poduri de deschideri mari, 1a care se transmi reactiuni importante, ‘se recomanda sd se aledtuiased cu radiere cu arma: turi pretensionate, 4.423, Proiectarea fundaiilor pahar. In cazul sttlpilor prefabricati, a cétor incastrare este asiguraté ca in figura 4.184, recomandérile din pre- seripfiile germane indied modul de transmitere a'reactiunilor si momen- telor la blocul de fundatie, care depinde de elementele geometrice si de armarea clementelor. Este necesar ca suprafetele in contact si fle plane si rugoase pentru a asigura aderenta betonului turnat pentru fixare, iar calitatea acestui beton si fie acceasi cu a betonului din care au fost confectionai stilpi. Fig, 4.180, Dispunerea armi- turilor intr-un radier inci cat centric st rezemat pe atru’ pilot 44 — Pogues ain Deion areat 273os Te aT ah ig, A181, Schema de fisurare Fig. 4182, Dispunerea armaturilor In a unui radier fn eazul armarii ‘adierele incdrente pe supratel Iinsuficiente. se Fig. 4.189. Dispunerea armiiturilor in radlere inedroate pe supra- fete extinse. 274Grosimea di a peretelui trebuie s4 fie : date, ames este cea ust mici dimensiune a gaurii, darjcel putin 10 cm. Adincimea de incastrare a stilpului in pahar f trebuie si! indeplineasca urmatoarele conditii : M t>1,2d pentru cazul 1 <0,15 si i to2d penta 2,00 ae ated unde : M este momentul de incastrare ce se transmite la fundatie, consi~ derat la nivelul A—A; N —componenta vertical’ a reactiunii stilpulut, calculaté in planul A—A d — dimensiunea stilpului pe directia de actiune a momentului incovoietor, Se considera distributia presiunilor si fortelor ca in figura 4.184, a. ‘Armatura orizontala (D) situatd la partea superioard a petefilor paharu- tui trebuie si preia forta Ho, fie drul perete revenindu-t forta 5-H. Pen- tru excentrieitiji mari, este necesard armarea peretilor cu plase situate la interior si exterior cu vergele pe directia longitudinald si transversal a peretilor, asa cum se indica in figura 4.184, b. m Tse Pentru excentricitaji mict ee <8) 5 eimensiunt reduse est suf cient si se prevada o armatura inchisa pe partea exterioar’ a peretilor (fig. 4.184, ¢). Peretii situati pe directia rezultantei eforturilor de compre- siune Ho pot fi considerati ca doua console incastrate in fundafie, asupra chrora actioneaza sistemul de forte din figura 4.184, a Forja de smulgere Z. este preluata de armatura @ , ancorata pina la talpa fundatiel ‘In peretii situati pe directie perpendicular in raport cu rezultanta Ho se prevede aceeasi armatura (D la partea superioara. Rezultanta He poste fi transmis la fundatie fara a se prevedea o ar- maturd suplimentard, deoarece in aceast interactiune stilp-fundatie nu se dezvolti nici o foria concentraté. Armarea stilpilor se realizeazé cu ver- gele longitudinale, de la care transmiterea eforturilor la armatura din fundatie se face aga cum se arata in figura 4.184, b. Placa fundatiei se calculeaai la incovoiere in sectitunea I—I (fig, 4.184, 0). In cazul cind suprafetele in contact ale stilpului cu peretii pabarului mu sint rugoase ci netede (ig, 4.184,d), pentru 0 bund tneastrae este ne- cesar ca adincimea de pitrundere a’stlipului in pahar s& fie majorata, de 1,4 ori fata de cazul anterior. De data aceasta distributia preslunilor de contact este modifieats, iar bratul de pitghie al fortelor Ho si Fla este 2— = -t. a 4.4.24, Armarea coloanelor si baretelor. In proiectarea infrastructurilor cu sisteme de fundare indirect, calculul distributiei solicitarilor 1a co- 276 2 s ‘ 2: = =t = Zs = Min tae 8-8 ss on F 2 oh oe a 2. of, Fig. 4.185, Dispunerea arméturii intr-o coloand In functie de solicitarea cu ‘moments incovoietoare dur ct on mgr cordon (ia extern) Yoane sau barete si determinarea variatiei momentelor incovoietoare Pe indlfimea acestora constituie un domeniu in care intervin foarte mul(i pa- rametri, a cdror evaluare exact in calcule comport unele dificultati. De exempli, diagrama de variajie a momentu‘ui incovoletor pe indltimea ‘coloanei din figura 4.195 este direct dependenta de medul in care se apre~ ciazi distributia presiunilor active si pasive pe coloand. In functie de dia~ grama de momente, rezultd dispunerea armaturii longitudinale de rezis~ ten{d, si anume: la partea superioar’ a coloanei, in zona incastririi in radier, se previd 18 vergele de 22mm diametru, iar in partea inferioara 18216 mm. Coloana este armaté si cu o fret de 8mm diametru gi pasul de 15cm. Armatura longitudinala a coloanei se ancoreazd in radier cu mustati de 100 cm lungime. In figura 4.186 sint prezentate detatiile de armare ale unei barete de 2,60 m latime si 80.cm grosime. La realizarea carcaselor sint folosite plase sudate tip, de 6 m lungime, Armitura longitudinal de rezisten\a_variazi e inaltime de la 40025 mm (la partea superioaré), pind la 1425 mm PC 52, in treimea inferioaré. O mai mare rigiditate transversal a carca- selor se asigurd prin prevederea din loc in loc a unor trier 277Der ow ear Mtn ss g gs a , ss aS Ss 8 ntr-o bares BHEO9IE Ay BIO 4 @ BI SRE SWRA D wu aT O 44.3, EXECUTAREA ELEVATIILOR INFRASTRUCTURILOR. ‘DE POOURI Executarea elevatiilor infrastructurilor de poduri din beton sau beton armat se tealizeazi prin turnarea betonului in cofraje din lemn sau me- talice. Cofrajele folosite la executarea podurilor trebule si indeplineasca co serie de conditii, si anume — si fie rezistente si rigide ; — Si fie etanse, pentru a nu permite pierderea pirtilor fine din beton ; — suprafaja ce’ vine in contact cu betonul sa fie plana si neteda, pen- tru eliminarea unor luerdri de finisaj ; — si se execute simplu, sé se monteze si sa se decofreze ugor, fara degradarea clementului de beton ; “— £4 foloseascd in cantitati reduse materialele deficitare si sa permita un numar mare de refolosi Cofrajele obisnuite din scinduri si dulapl, folosite pind nu de mult la executarea podurilor, au devenit neeconomice, consumind un material ce ‘se cere valorificat superior. Tn figura 4.187, a se prezinta un asemenea cofraj pentru elevatia unei pile. Se observa ci, pe zonele curbe, scindurile cofrajului se dispun ver- tical, dup generatoare. In figura 4.187,b se aratd alcdtuirea unui cofraj pentru elevatia unei culee inecate, Pentru reducerea consumului de material lemnos i a cresterii producti- vititii muncii au fost studiate sisteme de cofraje care sé Je Inlocuiascd pe cele obisnuite. Prin analiza posibilitatilor de tipizare a cofrajelor pentru diferite ele- mente se preconizeaza folosirea panourilor de cofraje, a elementelor tip de asamblare $1 montaj pentru panourile de cofraj sia elementelor de susti- nere a panourilor de cofraj. Panourile de cofraj sint realizate dintr-o rama de lemn pe care este apticat un placaj de tip F (tego) rezultind elemente usor de manevrat si modulat. Un asemenea panou poate fi folosit de 25 de ori. In ideea redu- cerii consumului de material lemnos, se pot folosi tipuri de panouri de cofraj cu elemente combinate cu metal sau numai din metal. Astfel, at fost realizate panouti de cofraj cu rama din tabla ambutisata si placd’ din placa} tego sau cu placa din tabla, cele metalice permitind un numar de 100 refolosiri 279Fi 118. Coli rtoare sa atnortante eee ee cer tree Fig. 4.189, Cofraje glisante : ‘eee atettuzen de, princintus 1 — panow deo ents “Sree de Haleare's BY 2 sekeie ae arm Deion, turnat fy elevate __,,,, ta unele poduri realizate in ultimii ani s-au folosit sisteme de cofraje of pout elements tip ci acsensl seeiune transversal sau cu cartel ici speciale (indltime mare), care au dus la crestorea productivitatil tunel sla imbundtijirea caltati ueranior. Pentru realizarea elevatiflor infrastructurilor viaductelor de la Por- {ile de Fier au fost folosite cofraje citaritoare sau autoportante. Schema 280 ‘de principiu a unui astfel de cofraj este ardtata in figura 4.188 b, lar in fi- gura 4.188, a, se observa cofrajul in timpul executiel, ‘De asemenea, pentru executarea elevatiilor pilelor cu secjiunea trans- vyersala plini sat casetate de indljime mare se pot folosi cofraje glisante ig. 4.189, a). Asemenea cofraje permit realizarea si a elevatiilor de pile ‘eu secjiunea transversala variabila, Pentru executarea consolelor la pilele lamelare din beton armat, in figura 4.190, se arata modul de alcdtuire a cofrajului, iar in’ fi- fa 4.190, a'se prezintd modul de_alcétuire a cofrajului pentru consolele Pilelor lamelare ale podului peste Dundre la Giurgeni—Vadul Oii. ‘Pentru executarea elevatiilor pilelor din beton armat cu stilpi cireu- Jari si rigld se folosesc cofraje metalice circulare la cofrarea stilpilor ‘Acestea permit realizarea unui grad ridicat de refolosire, jar pentru rig'é fe foloseste un cofraj de tipul celui reprezentat in figura 4.191, care se sprijina pe stilpii executati intr-o etapa anterioara. fpainte de betonare se face 0 verificare a cofrajului, care consti in verificarea dimensiunilor si formel, a modului de asigurare a rezistentel Fig.4.190, Cofrajul consolelor pilelor Tatnel 2a14191. Cofrajul riglelor la pilele cu elevatie din stilpi cireulari gt right din Beton armat 1 = st tumnati comaje metaice cirulare: 2 — proftues metalice: ¢ — pan ‘Gi lomat a "panowrt de etal Fig. si stabilitatii pe timpul betondrii. Se curdta cofrajul de aschiile 53 rume- gusul de lema rezultat la confectionare. Se prevad in acest scop ferestre Ta partea inferioara a elevatiei si care se astupa la inceperea operatiei de betonare. Este, de asemenea, necesara umezirea cofrajelor, pentru a nu fi abvorbita apa din beton si‘pentra mirirea etangeltafil lor prin umflare. 444, EXECUTAREA FUNDATILOR ‘CU AJUTORUL PODURILOR PROVIZORII In exploatarea cailor ferate pot apiirea situatii speciale, create de de- gradarea locala a terasamentelor, sau de necesitatea executarii unor lu- rari care impun dislocarea pe anumite zone a terasamentelor i execu- farea unor sipaturi, cum ar fi, de exemplu, repararea unor podete, repara- rea zidurilor de garda si a cuzinetilor la unele culee, sau chiar executarea uunor infrastructuri noi. Aceste tipuri de lucrar! se executd sub eireulatie, cu asigurarea neconditionata a sigurantei circulatiei, cu un numfr minim de Inchideri de linie si cu respectarea duratei maxime acordate pentru inchiderile de circulatie. In aceste imprejurari se recurge la executarea unor poduri prov zorii (fig. 4.192). Un asemenea pod provizoriu este aledtuit dintr-un tablier metalic cu calea sus sau cu ca‘ea la mijloc, in funetie de indltimea de con- structie disponibilé, gi infrastructuri alcatuite din blocuri de beton de ‘mared B 100, fundate in terasamente. Suprastructura podurilor provizorii este alediuitd din grinzi metalice de inventar, asamblate cu buloane. ~ Culesle se execuita in inchideri de circulatie, sau dacd acest Iucru nu este posibil, se executa la adapostul unor podete provizoril In funcfie de modul de executie a sdpaturilor in gropi, se stabilese li- mitele maxime a‘e latimilor gropilor ce se pot sipa la taluz 2:3 sau cu ‘Fig, 4.192, Pod provizoriu cu profiturl metalice pentru traversarea unei sipatur Dupi introducerea podului provizoriu in cale, primele convoaie vor circula eu vitezd limitata (5 km/ora) dupa care se admite circulatia eu viv teza de maximum 30 km/ord, jinindu-se podul provizoriu sub observatie permanenti, pentru a se interveni daca exist pericolul de tasare sau de pierdere a stabilititil blocurilor de fundatie. La scoaterea podului provizoriu, umplutura din terasamente se com pacteara, iar ultimele straturi, pe o grosime de aproximativ 1,20 m se In~ Jocuiese cu o saltea din piatra sparta. ‘ ‘Nu se admit joante pe podul provizoriu. Acestea vor fi dispuse la dis- tanje de minimum 3 m de capetele podului. 283d Fig. 7.26. Descarcarea elementelor prefabricate din vagoane de cale ferata = — eu ajutorul cadrelor portal; 6 — cu ajutorul grinzit, de ridicare; 1 — grinda din beton ; 2— cadru portal; 3 — cablu de ancora}; 4 — grinda de ridicare;5 — eric; 6 — con- structie din lemn ecarisat. Rezemarea grinzilor pe vagoane trebuie sa fie conforma cu schema de weare a vagoanelor respective. Grinzile trebuie sa fie calate si ancorate. In figura 7.26 se prezinté doua procedee simple de descircare din va- é a grinzilor din beton armat. ‘ 7.4. PROCEDEE DE MONTARE A GRINZILOR PREFABRICATE _ Procedeele de montare a elementelor prefabricate ale podurilor sint , acestea depinzind de conditiile locale in care se executd podurile, tile grinzilor, posibilitatile de acces ale dispozitivelor de transport dicat, inaltimea la care trebuie ridicate prefabricatele ete. 443Fig. 7.2%, Poxitia rmucaralei Ia mon farea grinziior ‘prefabricate.in Ts ‘deschidere : TT kg he sesemaeren Lee “14:3. MONTAREA CU AJUTORUL MACARALELOR ‘CU BRAT MOBIL ‘Montarea grinzilor in deschidere se poate face fie cu ajutorul unei ma- ‘carale amplasate 1a nivelul cali pe pod (fig. 7.27,), fie cu macaraua la nivelul terenului (fig. 7.27, b) sau pe pontoane. {a primul caz macaraua Iucreazi cu deschidere orizontalé mare, avind, in consecint’, 0 capacitate de ridicare redusd. In al dollea caz macaraua Tucreazi cu deschidere orizontald minima si deci are o capacitate mare de Fig, 7.28. Scheme de montare a clementelor prefabricate cu macasale |, ape in gra pol, te diaguad tn aaa podufi care so, roles Sepiacarea each db 8 60 " ridicare, insi este necesar ca deschiderea macaralei sii fie suficient de mare ‘pentru a se putea amplasa grinzile pe reazeme. Aceasti metoda se folo- seste cind terenul permite accesul macaralei paralel cu axa longitudinal’ |g podului. Asemenea conditii se mai infllnesc la pasaje si la poduri peste " albii plate si uscate, Montarea grinzilor in deschidere se poate realiza In mai multe moduri gi anume (fig. 7.28) : ‘— grinzile usoare se monteazé in mod curent cu o singurdi macara, fara modificarea deschiderii macaralei, cu o singura stationare la nivel superior sau Ia nivelul terenulut ; ‘— grinzile de greutdti mai mari, datorita imposibilitatil de rotire a macaralei la 180° sub inclreare, se monteaza fie cu ajuterul unei singure macarale cu doua stationari, fie cu dou macarale. In timpul ridicarii si © deplasirii grinzilor cu ajutorul a dowd macarale, palanele lor trebuie s& fie in poritie verticalé. Pentru aceasta, una din macarale care are deschi- Gerea mai mare trebuie si se deplaseze incet pe orizontald. In figura 7.29 se prezinta unele detalii ale procesului de montare 2 lor cu ajutorul unei macarale care se deplaseac’ pe teren. Platforma de asamblare sau de depozitare a prefabricatelor se executl ‘paralel cu podul, in dreptul deschiderii, 1a o distan{ii care si permit lua "rea grinzilor de pe platformé si ayezarea lor pe infrastructuri. Pozitia ma | earalei va fi paralelé cu podul, intre platforma i pod (fig. 7.29, 6). Operatia de montare cu macaraua const in ridicarea grinzilor de pe platformé, rotirea lor si agezarea pe bancheta infrastructurilor. Din aceasta poritie grinzile sint deplasate pe bancheta la pozitia lor din prolect, prin tipare ou ajutorul unor cirucloare speciale (fig. 7.29, a). ‘La acest tip de montaj, tensiunea din eablul de prindere a grinzii pro- duce asupra talpii superioare o solicitare de compresiune H (fig. 7.29, ¢). De exemplu, pentru o grind de 33,00m deschidere cu 0 greutate de {520 KN gi la care cablul face cu orizontala un unghi de 22°, valoarea com- ponentel orizontale H este de 645 KN, Valoarea si excentricitaten acestei forte introduc in grinda stiri de eforturi si de deformatie importante, care _ pot fi reglate prin dispozitive de prindere (fig. 7.30), care permit aplicarea fortei H cu excentricitatea dorita Pentru ca in timpul montajului si nu apard solicitari suplimentare fata de cele care se dezvolta in exploatare, se adopta dispozitive metalice "(de exemplu, travers metalicd de care se suspenda grinda prefabricati) “In figura 7.31 se arati modul de suspendare a unei grinzi prefabricate din Deton precomprimat de 46,60 m deschidere (1900 KN greutate) si monta- ea pe infrastructuri eu ajutorul unei hidromacarale de tip Ajax (2 500 kN ‘apacitate). Grinda metalied cu zabrele pentru manipulare si grinda prefa- 1% au practic aceeasi deschidere, astfel incit prinderea si se realizeze ‘axele de rezemare ale grinzii in exploatare, iar forjele orizontale sint Preluate de grinda metaliea cu zibrele, 445‘Fig. 730. Dispozitiv de prindere «7 rinzilor prefabricate. Fig, 1.51, Manipularea grinzilor prefabricate eu travers metalicl, ‘a podtl peste golful Maracaibo, In prezent, in dotarea intreprinderilor noastre constructoare de poduri se gisec macarale de mare capacitate de tip Gottwald (fig. 7.32) si Coles (fig. 7.33 si 7.34), care pot fi folosite la montarea suprastructurilor podu- rilor prefabricate Folosirea prefabricatelor intr-o masura tot mai mare in executarea ig, 7.22. Montarea grinzilor prefabricate cu o singuré macara, ‘unor constructii de cele mai diverse tipuri impulsioneazi in permanent 446 447A oreo ries p orc oh sere Bt — [te ti arte me Sree Pesta Capacitatea de ridicare # macaralel Coles-Gargantua i area Tr aaa ep ee peta fs Be | “apes [agen [WOR |G age [os Ségeats de 2400 Fig. 7.32, Macara Gottwold Sugeate te 4272 ions oe oe z Based rte mtr 24e= 488= 1 He : ee acted cae tlk ae ere ee ara gs ES mee eee oe |e ‘ a fae eee eorrts ? Bereta city) ey |e | ed vas | By ae rE : PE eau \s me pe | ee ls re oe i a 3 a ee ls [iets eet ee ee \8 Be ee ee le ee eee ete eee | wee. aft = Ge ae Te 59 = SES Pe (Ee ee Sdgate de 3650 m Sigeata de 25;50.m ae | ae reget eer geet | Fa Beye = ee ee Z | ie —| te Bs eee 3 Zz Sb Sats Se i Se ete a ete * iE ee ee jc d) oe ees a in Sieve ae ued s i a = = phon, # : je See 3 z = Sadeghi ! Se z 448 oe =Les | FE | I te 2 3 4 arr derit ee 5 oi Fifl € Lela 4 4p ‘iN TW TN SW Sk Capacitatea de ridicare a macaralel Coles-Centurion as ere chee a Tie eae ala pea | ee eee | ee fe Bola ar | es | er | eh | “er | “ar Sigede 220m Tigeas ob eon ee | eee renee a ag : eas ase zi aa? 35 es ee es — Bee ee eee at ea eo et eee ig | aap | 1-5-9 | ee os aa : a 2 Sager cb 07 Sigeale ce vam a a - ae = ot ee age a sae 5 ae ee et eee ea ee ae ea pare ioe ae fet eae Se se — io oe Zoe Pees SS es : : ee ere Ligesle ve sion Figeate cb st00m Faceat wae sees a = Ce oe ae 7 eo oe ae te ae a # = ee oe 5 Sie Sa z 33 Se = te et aie ee see ae oe : =e z ee Fig. 7-34. Macara Coles-Centurion. dezvoltaren mijloacelor de ridi- care. In figura 7.35 sint prezen- {fate caracteristicle une! maca- vale de 1650KN capacitate de Hidicare, avind o mare razA de actiune, iar indltimea maxima de ridicare de 121 m. Un procedeu eficient de montare a elementelor prefabri- tate ale unui pasaj superior este indicat in figura 7.36 in care se foloseste macaraua de cale fe- rata tip Ardelt (capacitate ma- ‘xima de ridicare de 650 kN), existent in dotarea administr: tiei romane de cale ferata. Du- Fata de execute a pasa ste | iar timpul de intreru- | pere a circulatiei pe calea ferati — _“eréorment in ,cu rate 30" este minim. ee ‘De asemenca, macaraua Ar- delt se utilizeazi in mod curent Ja introducerea gi scoaterea din ale a unor suprastructuri de de cale ferata In figura 7.37 sint date inc ‘cafii cu privire la pozitiile bra- et macaralei Ardelt si capa- ated de ridicare corespunzé- pig, 7.25, Macara eu capacitate de ridicars " toare acestor pozifii, precum si" ie 1680 iN. elemente referitoare la gabari- ‘tul macaralei in timpul func- “flondrii. In tabelul 7.4 se dau ‘greutatile elementelor ce pot fi ‘tidicate la cirligul mic, in func- fie de inclinarea bratului maca- ‘alei si de modul de sprijinire “(Calare) a macaralei. ‘Se mai poate folosi si ma- oe ot cale ferata tip 100, avind 0 capacitate jg 7, nt inzilor prefabricate ale ‘de tidieare sporits de 1'2501N "a'puse} superior Sa cae dee erate (fig. 738). "andele 742. MONTAREA GRINZILOR CU AJUTORUL MACARALELOR PORTAL i (CARE SE DEPLASEAZA PE ESTACADE 1 ‘SAU PODURI PROVIZORI! Macaraua portal este un cadru metalic avind deschiderea variabild in de lifimea podului care se construieste. Stilpii se alcdtulesc, de , din panouri metalice cu zabrele, prinse cu buloane, iar sigla este profil I. Pe talpa inferioard a riglel ruleazé cdruciorul cirligului actio- 451Capaeltsten de ritleare a macaralel de ‘Macara sprit pe 8 reazme eu eontragreutate ia ‘Girigal mare Gretata | etal aN ‘in eer h 155 1s] cs 1] 5] 8 29 a Git wie_—_ | Gi Grete) Bre [Grain | miata | Greats ves | Patt [Sra | Pad | ors 10 wo | sea | a0 310 10 | 12,00 1450 1130 10,00 5 2 S 3 a 3 a 2 =Pig. 7.39. Montarea ‘grinzilor prefat 4 ajutorul macarale- lor portal : Pactra post we 454 nat dé Un soli mecatiic si care Setvegte la déplasared grinzit in direetic transversal podului, sie ‘Pentru montaj se félosese dowd dsémenea macarale pottal, iar pentru deplasarea lor in lungul podului — cai de rulare cu gine de cale ferata montate pe poduri provizorii (fig. 7.39). Podurile provizorli au suprastructura aledtuita din grinzi metalice, jar infrastructura din elemente metalice de inventar. Executarea podurilor Provizeri din lemn nu este indicata, avind consum mare de material lemnos. Montajul cu ajutorul macaralelor portal esfe un procedeu sigur si ex~ pefimentat, dar prezinté dezavantajul unei durate suplimentare pentru @xecutarea’ podurilor provizorii. 7.43. MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE CU AJUTORUL UNU! POD PROVIZORIU Jn aceasté metoda, de-a lungul infrastructurilor podului sve construieste tun pod provizoriu previzut cu cai de rulare (fig. 7.40, a). Grinzile prefa- bricate asezate pe cdrucioare sint deplasate in lungul podului pe acest pod pina in dreptul deschideril, de unde sint ripate (deplasate transversal) Bini ih dreptul pozitiei lor definitive, tot pe cai de rulare, cu ajutorul ci- Fuliostelor. Se folosese, de obicel, cétucioare care asiguré deplasarea lon- gitudifiala si transversal (cérucioare cu dubla directie). aS a” een ‘Fig. T40. Montarea elementelor prefabricate cu un pod provizoriu : vedere: b= pad provizriu.Podul provizoriu (fig 7.40, b) se executa Ia fel ca cel pentru deplasarea macaralelor portal, cu calea’ de rulare 1a nivelul banchetei euzinetilor. Tn aceasta situatie, ddul de garda al culeei se executa dupa montarea ele- mentelor suprastructurii, 7.4.4. MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE CU AJUTORUL ‘UNE! GRINZI METALICE DE LANSARE Grinda metalic de lansare este aleatuitd ca o grind’ continua cu dous deschideri 1; gi lz din elemente metalice de inventar tip ULKM., reze- mata pe cadre metalice rigide. Doud dintre aceste cadre sint agezate pe cérucioare de rulare, iar al trellea (cel din fafA) este prevazut cu un papuc de rezemare. Acest dispo- Zitiv de lansare este previzut de asemenea cu doua cirucioare pentru de- plasarea longitudinald a grinzii prefabricate, cdrucioare care ruleazé pe grinda ULK.M. in capatul podului se amenajeaza o platforma pentru asamblarea geinzii metalice de lansare si a grinzilor precomprimate, cind acestea sint alvatuite din tronsoane. Operalia_propri de montare a grinzilor se fa mai multe etape (fig. 7-41). Se lanseazd in consol grinda metalica pina Fig, 7.41. Montarea grinzilor prefabricate cu Tungimea de 2410 m cu ajutora! frinai metalice de lansare ‘Eemat meniick de tensare: 2 — coniradtebvate! 3 — 7 weteet oe de ntsarey 4 ale Ge Folares = grinds pretabricas 456 Fig. 1.42. Montarea grinzilor prefalsicate eu ajiioral une} grin metalice alcituitd ‘din panour.. .d reavemul din fa}a (prevazut cu papucul de rezemare) ajunge in drep- ‘pilei, apoi se face ealarea acestul reazem, transformindu-se astfel da dintr-o grindé cu consol intr-o grindé continua cu doua deschi- 1, gi l, Pentru a se evita pericolul de rasturnare a grinzii metalice in (impul lansarli, in dreptul primului reazem se prevede o contragreutate Dupi aducerea grinzii metalice in pozitia de lucru, se lanseasd grin- ee ecteste jn deschidere, folosind pentru aceasta operatie cirucioa- fare ruleazi pe grinda metalicd, Deplasarea grinzilor din axa grinzii de lansare si agezarea lor in pozitia definitiva prevazuta in pro- realizeaza prin ripare, cu ajutorul unor cirucioare. Dupi lansarea i prefabricate din deschiderea prima si asezarea lor in pozitie de- tiv, acestea se rigidizeazA pe reazeme cu juguri, dupa care se mon- “feazi ciile de rulare ale grinzii metalice. Se lanseazA pe aceste cai de ulare grinda metalica pind cind reazemul din fata ajunge pe pila urma- _ toare, dupa care operatille se rept Se pot de asemenca, folosi grinzi metalice de lansare aledtuite din Panouri de inventar de 5,50m la care barele sint imbinate la noduri_ cu Aceste panouri se asambleazé pe santiere cu buloane realizind zi de lansare cu lungimea de 55,00 m (fig. 7.42). Intrucit aceasta grind’ are contragrentate si raportul intre deschiderile l, si lz este mare, peri- de risturnare la lansarea in consola este evident. Pentru evitarea ppericol este necesar ca lansarea sa se facd cu grinda prefabricata Pe cdruciorul de Iansare la capatul grinzii metalice ; astfel se inlo- sste efectul contragreutatii, iar deplasarea grinzii metalice si a cele! Brefabricate se realizeazd concomitent. Dupi rezemarea grinzii metalice Jansare. pe infrastructuré montajul grinzilor prefabricate se face ca azul precedent. ol se 4577.45, MONTAREA GRINZILOR CU AJUTORUL ‘NOR PLANURI INCLINATE METALICE ‘Aceasti metoda const in aducerea grinzilor in deschiderea respectiva pe o cale de rulare paraleli cu podul, amplasati la nivelul terenului si Fidiearea grinzilor pe infrastructuri,’ folosind dou planuri inelinate 7.43). ie ota au este indicat cind inalfimea la care treble s& fe ridiate grinzile este mare, din cauza consumului exagerat de material metalic hecesar pentru realizarea planurilor inclinate, 746, MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR CU AJUTORUL MACARALELOR CATARG (BIG) Bigile sint catarge de montaj executate din lemn sau din metal, care se agazi in pozitie verticala (sau cu o micé Inclinare) si sint sustintite de fun sistem de tiranti legati la capatul superior. Bigile se construiese, de ‘ pre trol tonics Seton; 6 dab Geancocnre at Bk, sbicei, sub forma de palee triunghiulard cu o talpa de revemate, care ser- ei la deplasarea lor transversald. La ambele capete ale bigii sint pre- @ palane pentru cablurile care servese la manevrarea grinzilor ce nteazé. Schema a montatii grinzilor ct ajutorul bigilor este prezentata 1 44, iar in figura 7.45 se dau caracteristicile elementelor folosite d Cu 6 bigd a unor grinzi de 14 m, respectiy la lansared cu dowd a unor grin! de 20m deschidere. 747, MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR DE PODUR! PRIN IMPINGERE Ty figua 7.46 este prezentat un mod de execulie utilizat, de obicei, in a} suprastiucturilor de poduri realizate din tronsoane prefabricate, afe pe o platforma special atnenajata pe terasamentele de la un capat §i trase in deschideri, Un asemenea procedeu de execiifie prezinta ajul eliminérii consumului de lemn sau metal in esafodaje, Pentru de lansare se exeeuti pales provizorli, amplasate astfel incit solici- care apar in suprastructura pe durata lansarii sa fie imitate. ul $i pozitia fasciculelor postintinse, precum si valoarea fortelor fecomprimare sint precizate pentru faza'de monta} (fig. 7.46, b), Tes- ont fava final (ig. 7.45, ©) ‘solufie care perinite Teducerea momentelor incovoietoare in 459F146. Suncast mona i nine = mean ree: soto emits oars pert ane $= omer g eee semen ales ce a provizorti este prezentaté in figura 7.47. Prezentarea unor faze caracte- ristice din timpul lansérii tablierului poate asigura intelegerea rolului hobanelor gi in acelasi timp a importantei deosebite a suprimérii paleelor provizorli, mai ales in cazul unor vai adinci, (O varianta a acestui procedeu de executare a podurilor constd in folo~ sirea unor tronsoane mari preturnate, avind In mod obignuit Iungimea 10 pina la 30m. Tronsoanele se toarna' in cofraje metalice fixe, situate in Spatele culeelor, unele in continuarea celorlalte, apot se asambleaz prin precomprimare. Impingerea suprastructurii in deschidere se face in etape Suecesive, corespunzind Iungimii unui tronson. In mod obisnult,_ timpul necesar pentru turnarea unui tronson de suprastructura nu depajeste 0 siptiming, oricare ar fi lungimea Iui, Daca se folosesc : un cofraj metalic demontabii si cimenturi cu intirire rapida sau se aplicd tratamente ter mice pentru grabirea intarivii betonulul, este posibil sd se redued timpul de realizare a unui tronson. Pentru micgorarea lungimii consolelor de tablier se mai pot folosi grinzi metalice cu avanbec. Acest procedeu s-a dovedit a fi eficient la construirea unor poduri Tungi sau care traverseazé vai adinci. Se stie cd trei sint factorii principali care determing costul podurilor executate din beton precomprimat : materialele, manopera si coftajele. Cu toate progresele considerabile realizate in metodele conventional de constructie, costul cofrajelor si al cintrelor sau esafodajelor se ridici intotdeauna Ja 20—30% din costul total al suprastructuril. In procesul pre- zentat, costul manoperei, al cofrajelor si, cintrelor se poate reduce deoarece : — echipamentul necesar este simpli i putin costisitor ; = se foloseste un cofraj fix si scurt, care se refoloseste de un numit mare de ori ; 460. acl cap ¢° 8 rttattogs we "un | Ge ee leas ae 8 4 § wa : ei a 4 Sega ae ‘ . ert Fara 75 ape Mepati ae = eS St whips ang —eieatnre ie Ay = reczere ele efoto Foon. Ay > tbrestracerile peboer © Fig. 747, Montajul unel suprastructart prin impingere folosind hobane — durata de montare si de demontare a cofrajulut este redusi; "= armatura se poate prefabrica ; = distanta de transport pentru armituri si beton este redusa ; — se repetii cicluri de operatii identice ; aletitle se pot executa, ln adipost, pe durate intinse ale anului alendaristic. Paj de metodele clasice de executie, acest procedeu a condus 1a eco- ‘de 5 pina la 10% din valoarea suprastructurii podulul 748. DISPOZITIVE SPECIALE DE MONTARE In functie de condifiile locale si de organizare generald a executic! flor se pot imagina si realiza sl alte dispocitive pentru. montarea clor prefabricate ale podurilor. Asemenea dispozitive au fost £0- Ja montarea grinzilor de beton precomprimat ale viaductelor po- peste Dundre la Glurgeni—Vadul Oil, Grinzile au fost execulate pe ® pe poligoane special amenajate, care permiteau executarea si de- 461Fig. 48. Dispozitive speciale de montarea grinzilor prefabricate pozitarea mai multor grinzi. Din aceste poligoane, grinzile au fost preluate De dowd cirucioare, cu ajutorul cfrora s-au transporiat pe cai de ripare $i lansare pind i amplasamentul de montaj. Din aceasta pozitie au fost Tidieate cu ajutorul unor dispozitive cu brat oscllant fixate pe rigla pilelor cu ajutorul unor buloane (fig. 7.48). ‘Capacitatea de ridicare a fiecdrui dispozitiv a fost de 800 KN (greutatea unei gtind find de aproximativ 1400 KN). Grinzile au fost ridicate pind deasupra nivelului cuzinetilor, de unde — prin inclinarea bratului aces- tor dispozitive de montaj — grinzile au fost asezate pe cirucioare de ripare, amenajate pe riglele pilelor. Cu aceste cdrucioare au fost deplasate in poritia lor definitiva, 7.49. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR PODURILOR PRIN. PLUTIRE Jn situatia

S-ar putea să vă placă și

• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7849)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20029)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5795)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13188)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12948)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6521)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9756)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2568)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9929)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7770)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13455)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3279)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7086)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8137)