Sunteți pe pagina 1din 54

29

~~

.
\l\ r

. ;:.

k~I~'~f:ri!ca
s.a.

PE 132/2003
NORMATIV

PENTRU PROIECTAREA RETELELOP


,
EL.ECTRICE DE DISTRIBUTIE
, r'J~Lh.-'J~

~
.

I-

?
.

~
,,

'
'Io.~

A.

;,:

\'"

~~\\
r,...'"

,f'1

.
I

""

".;

--

<\
....-......-

Bucure~ti - ~OO3

\'

S.e. ELECTRICA S.A

Normativ pentru proiectarea


retelelor electrice de
distributie publica

Indicativ :
PE 132 - 2003
inlocuie~te :
PE 132/95

CUPRINS
1. CONSIDERATn GENERALE
1.1. Domeniul de aplicare, obiectul ~i scopul normativului
1.2. Terminologia

Page

.........
,.......

6
6

2. SARCINILE ELECTRICE ALE RETELELOR


2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor
..,
...
2.2. Puterile de calcul ale retelelor de distributie a energiei electrice. .. ... ... . ...

7
9

3. SCHEMELE $1 STRUCTURA RETELELOR DE DISTRIBUTIE


3.1. Criterii de alegere a schemelor ~i structurii retelelor..........................
3.2. Tensiunile nominale ale retelelor electrice de distributie......................
3.3. Sistemul de distributie de inalta tensiune de 110 kV..........................
3.4. Sistemul de distributie de medie tensiune.......................................
3.5. Sistemul de distributie dejoasa tensiune
... ..............
3.6. Principiile de autostructurare a retelelor de distributie........................

10
12
12
14
15
16

4. CALCULUL $1DIMENSIONAREA RETELELOR ELECTRICE DE


DISTRIBUTffi
4.1.Principii de baza ale calculului retelelor electrice de distributie..............
4.2. Algoritmii ~iprogramele pentru calculul retelelor... ... . ... .. . .. .. . .. ... .. . ..
4.3. Calculul siguranteiin functionare
...
4.4. Alegerea numarului ~iputerii optime a transformatoarelor din statiile de
transformare de 110 kVIMT ~i din posturile de transformare................
4.5. Calculul tehnico - economic
"'"
,
"'"
....
4.6. Calculul mecanic al retelelor electrice de distributie

5. ALEGEREA SOLUTIEI DE TRATARE A NEUTRULUI RETELELOR


ELECTRICE DE DISTRIBUTIE

29
30
30

...

30
32
32

...

32

6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE.................................................

33

7. PROTECTllLE PRIN RELEE, AUTOMATIZARI, TELECONDUCERE............

34

8. PROTECTIA PERSONALULUI iN RETELELE DE DISTRIBUTIE


8.1. Protectia Impotriva atingerii directe... ...........................................
8.2. Protectia lrnpotriva tensiunilor accidentale......................................

34
35

Elaborat de :
s.e. ELECTRICA S.A

Aprobat de S.C. ELECTRICA S.A


eu Decizia nr. 725
din 17.09.2003
4

Editii
anterioare :
1 1995

.....

Indicativ :
PE 132 - 2003
inlocuie~te :
PE 132/95

Normativ pentJ;Uproiectarea
retelelor electrice de
distribupe publica

s.c. ELECTRICA S.A

Pag.
35

9. MAsURILE DE PREVENIRE ~I STINGERE A INCENDIILOR..................


10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE RETELELOR ELECTRICE DE
DISTRIBUTIE
10.1. Statiile

de transformare.

. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,.

10.2. Retelele de 110 kV

,.

10.3. Posturile de transformare


lOA.
Retelele
de
tensiune

medie

10.5. Bran~amente

...

...,. """"

'"''''''''''''''''''''''''''''''

...

~i

joasi'i

... """""""

,.

........

35
36
36
36
37
37

11. INDRUMARELE DE PROIECTARE...................................................................


38
38
38

ANEXA 1. PRESCRIPTII TEHNICE CONTINGENTE


A. Standarde............................................................................
B. Prescriptii tehnice republicane....................................................
C. Prescriptii

tehnice departamentale.

. . .. . .. . ... .. . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . .. .. . .. . . . ...,

ANEXA 2. PUTERI DE CALCUL

:....

ANEXA 3. PROGRAME DE CALCUL CE POT PI UTILIZATE LA


DIMENSIONAREA RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE .....

'----..

..

40

56

s.c. ELECTRICA

Indicativ :
PE
132 - 2003
A

Nonnativ pentru proiectarea

S.A

retelelor electrice de

Inlocuiete :
PE 132/95

distributie publica

1. CONSIDERATIIGENERALE
,
1.1. Domeniul de aplicare, obiectul ~i scopul normativului
1.1.1. Normativul se aplidi la proiectarea retelelor electrice de distributie de 110 kV
medie tensiune (20 kV) ~ijoasa tensiune (400/230 V) urbane ~i rurate, pentru alimentarea
cu energie electrica a consumatorilor casnici, tertiari, ~i micii consumatori.
Nu se aplica la proiectarea bran~amentelor ~i coloanelor, care se dimensioneaza in

conforrnitatecu PE 155/94$i17/2002.

'

1.1.2. Normativul are ca scop stabilirea liniilor directoare ~i a ipotezelor de baza ce


vor fi aplicate in vederea dezvoltiirii retelelor ~i a modemizarii celor existente, pe criterii
tehnico-economice in solutii care sa asigure un nivel de fiabilitate ridicat, un cost al
lucriirilor competitiv ~i 0 exploatare de buna calitate.
1.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- retelele electrice de distributie care alimenteaza in exclusivitate consumatori
industriali ~i similari;
- alimentarea de rezerva, independenta de sistem, a consumatorilor vitali, care se
asigura prin mijloace proprii ale consumatorilor;
- retelele de 110 kV care servesc la evacuarea de putere din centrale.
1.1.4. in afara prevederilor cuprinse in prezentul normativ se va avea in vedere
respectarea normelor, prescriptiilor ~i standardelor in vigoare, referitoare la proiectarea,
executia ~iexploatarea retelelor electrice (anexa 1).
1.2. Terminologie
1.2.1. Prin retele de distributie publica se intelege ansamblulliniilor de 110 kV, al
statiilor de conexiuni de 110 kV, al statiilor de transformare 110 kV/MT ~i MT/MT, al
liniilor de medie ~i joasa tensiune ~i al posturi1or de transformare de MT/JT destinate
alimentiirii cu energie electrica a consumatori1or casnici, tertiari, inc1usiv al micilor
consumatori industriali 100 kW ~icare solicita conditii de alimentare cu energie electrica

similare consumatorilor tertiari - conform metodologiei ANRE privind incadrarea pe


categorii a consumatorilor captivi).
1.2.2. Retelele de distributie care alimenteaza in principal consumatori casnici ~i
tertiari aflati in majoritate in perimetrul urban se numesc retele electrice de distributie
urbana.
1.2.3. Retelele de distributie care alimenteaza consumatori aflati in afara
perimetrului urban, se numesc retele electrice de distributie rurala.
6

.-

1.2.4. In normativ se folosese urmatorii termeni pentru indiearea gradului de


obligativitate a prevederilor.
- " trebuie ", " este neeesar ", " urmeaza " indiea obligativitatea stricta a respectarii
prevederilor In cauza;
- " de regula" indica faptul ca prevederea respectiva trebuie sa fie aplicata in
majoritatea cazurilor; nerespectarea prevederii respective trebuie justificata totdeauna in
proiect;
- " se recomanda " indica 0 rezolvare preferabila, care trebuie sa se aiba in vedere la
alegerea solutiei, dar care nu este obligatorie;
- " se admite " indica 0 solutie satisfacatoare care poate fi aplicatii in situatii
particulare, fiind obligatorie justificarea ei in proiect.

2. SARCINILE ELECTRICE ALE RETELELOR


2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor
2.1.1. Puterea activa instalata "Pi" a unui consumator este suma puterilor
nominale ale tuturor receptoarelor, fixe sau mobile, ale consumatorului respectiv.
in cazul in care nu se cunose date certe Pi se va aprecia dupa valori constatate la
consumatori similari.
In anexa 2 se face 0 c1asificare a consumatorilor casnici in raport eu:
. variante de dotare cu receptoare electrocasnice;
variante posibile de puteri instalate;
puteri de calcul diferentiate functie de dezvoltarea zonei geografice (minime ~i
maxime).
Pentru restul consumatorilor, in cazul in care nu se cunose date certe, la
dimensionarea retelelor de alimentare se vor Iua in considerare consumurile de putere ~i
energie electrica constatate la consumatori similari existenti. in situatia concreta a unui
consumator se vor lua datele precizate de acesta prin chestionarul energetic.

..

2.1.2. Puterea activa absorb ita de un consumator individualintr-un interval de


timp (de regula, 1 an) variaza de la 0 valoare minima,"Pmin"la 0 valoare maxima "Pmax".
Pentru dimensionarea retelelor de alimentare a consumatorului, se va Iua in considerare
valoarea maxima a puterii absorbite, "Pmax",care, pentru consumatorii noi, este valoarea
precizata de ace~tia in cererea de racordare ~i furnizare a energiei electrice, iar la
consumatorii existenti, acolo unde nu exista masuratori, se va deduce din energia anuala
totala fumizata, prin formula:
Wa
Pmax= Tv max'

[kW]

(2.1)

unde:

Wa (Kwh) - reprezinta energia electrica activa consumata intr-un an, cunoscuta din
facturile pe acest interval de timp;
TVmax(h)

- reprezinta

0 valoare de ca1cul pentru durata de utilizare a puterii


maxime intr-un an, respectiv intervalul de timp in care, daca un
consumator ar solicita 0 putere constanta ~i egala eu 0 putere maxima,
el ar consuma aceea~i cantitate de energie ca ~i In cazul real.

2.1.3. Pentru determinarea puterii active absorbite de un consumator se definese


urmatoarele marimi:
.
- energia eleetrica aetiva eonsumata Intr-un interval de timp, de regula un an Wa
.
(Kwh), cunoseuta din facturarile pe acest interval de timp;
- durata de utilizare a puterii maxime (h);
Aeeasm durata este in funetie de tipul eonsumatorilor ~i este cuprinsa, de
regula,intre 2000 + 5000 h anual.
Atund cfuld nu se cunose datele specifice eategoriei eonsumatorului respeetiv,
aeeasta se apreeiaza dupa eonsumatori similari in intervalul sus-mentionat.
Pentru consumul easnic, de regula, din experienta ~i masuratorile anterioare,
valoarea duratei de utilizare a puterii maxime se situeaza in prezent in jurul a 2500 h, cu
tendinta de ere~tere spre 3000 h.
2.1.4. Factorul de utilizare a puterii instalate " K ui " pentru un consumator se
define~te ca raportul Intre putere aetiva medie absorbita ~iputerea activa instalata.
. - --Pmed
KUI-

T\

(2;2)

Pi - To

Ti
Kui

=To

(2.2')

in care:
Pmed

- este

puterea medie consumata In intervalul de timp dat;


Wa
Pmed= Pi. To

W~ - este energia electrica activa eonsumata in intervalul de timp dat;


Pi - puterea activa instalata;
Tj

- este

0 valoare fictiva ~i reprezinta durata de utilizare a puterii iristalate intr-un

anume interval de timp;


T-\-- Wa
Pi

(h)

(2.3)

To - este durata intervalului dat.


2.1.5. Puterea activit de calcul, "Pc",(sau puterea cerum) este puterea activa pentru
care se dimensioneaza un element de retea la care se va racorda un grup de "n"
consumatori.
Puterea aetiva de calcul pentru un element de retea (linie de joasa tensiune, post de
transformare MT/JT, linie de medi<::tensiune, statie de transformare) reprezinta suma
puterilor active absorbite simultan de consumatorii aJimentati prin acela~ielement de retea.
n

Pc

= Ksi

Pj,

(kW)

j=1

unde:
Pc - este putere activa de ealcul pentru un element de retea;
8

(2.4 )

Ksj- este factorul de simultaneitate care arata contributia unui consumator, la


Incarcarea elementului de retea care se dimensioneaz~
Pj - puterea activa maxim absorbita de consumatorii de tip "j" (puterile de calcul
din tabelele 1+4), racordati la acela~i element de retea ~i care urmeaza a fi
dimensional.
2.1.6. Puterea reactiva de calcul, "Q", este suma puterilor reactive maxIm
absorbite la un moment dat de un grup de receptoare sau de consumatori.
2.1.7. Factorul de putere mediu la care este consumata energia de catre un
consumator sau la care se tranziteaza energia electrica printr-un element de retea Intr-un
anumit interval de timp se determina

astfel:

Wai

(2.5)

COS med- ~Wai2 + W1j

unde:
Waj

- energia electrica activa consumam (sau tranzitata) In intervalul de timp "i";

Wrj - energiaelectricareactivaconsumata(sau tranzitata)In intervalulde timp "i".


2.1.8. Densitatea de sarcina este 0 valoare de dimensionare a unui ansamblu de
retele electrice ce alimenteaza un grup de consumatori, de regula, de acela~i tip ~i
caracterizeaza 0 zona de consum (casnic, teqiar, mici consumatori industriali). Densitatea
de sarcina reprezinta raportul Jntre puterea maxima simultan absorbita de consumatori ~i
unitatea de suprafata.
Prin unitatea de suprafata se Intelege suprafata construita.

2.2. Puterile de calcul ale retelelor de distributie a energiei 'electrice


2.2.1. Consumatorii urbani, rurali ~i cei din extravilan pentru care se aplica
prezentul normativ, cu exceptia celor prezentati la cap. 1 pct. 1.1.3 , se compun din
urmatoarele categorii:
a. consumatori casnici;
b. consumatori concentrati (mici consumatori industriali ~i similari, teqiari);
c. iluminat public.
2.2.2. Puterea activa de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban se va
stabili conform tabelului 1 din anexa 2. In cazulin care din chestionarul energetic sau din
analiza receptoarelor electrice din dotarea consumatorului rezulta puteri instalate mai mari
dedit cele din tabelul 1, dimensionarea instalatiei se va face corespunzator cu acestea.
2.2.3. Pentru consumatorii concentrati din mediul urban, puterile active de calcul se
VOl'stabiIi conform precizarilor date de ace~tia In chestionarul energetic ~i acolo unde
aceste date nu se cunosc, ele se vor stabili In funqie de consumurile unor consumatori
similari existenti. Datele din tabelul 2, anexa 2 sunt orientative.
2.2.4. Puterile active de calcul pentru iluminatul publk stradal se determina 10.
functie de caracteristicile luminotehnice prezentate In Indrumarul de proiectare
1 RE - Ip3 - 91 ~i SR 13433/99.
9

2.2.5. Puterile active de calcul pentru consumatorii easnici din mediul rural se vor
stabili conform tabelului 3 din anexa 2.
2.2.6. Puterile active de calcul pentru consumatorii concentrati din mediul rural se
vor stabili in functie de precizarile solicitantilor sau in lipsa acestor date, in functie de
eonsumurile constatate la consumatori existenti similari. Datele din tabelul 4, anexa 2 sunt
orientative.
2.2.7. Coeficientii de simultaneitate pentru determinarea puterii activ~ de ealculla
eonsumatorii urbani ~i rurali sUl1tredati in anexa 2, tabelul 5 ~i se aplica pentru diverse
elernente de retea dupa cum urmeaza:
a) pentru un grup de consumatori casnici (apartamente pe 0 scara a unui bloc, un bloc, rnai
multe blocuri sau mai multe locuinte individuale) raeordati la aceea~i linie de joasa
tensiune (aeriana sau in cablu) se vor utiliza coeficientii de sirnultaneitate din tabelul 5
al anexei 2, pet. 1;
b) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va utiliza un
coeficient general de simultaneitate de 0.85, aplicat la suma puterilor absorbite pe toate
liniile de joasa tensiune alirnentate in regirn normal din acel post;
c) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii de medie tensiune (aeriene sau
subterane) se va aplica un coeficient general de sirnultaneitate de 0.9, aplicat la suma
puterilor absorbite de toate posturile de transforrnare alimentate In regim normal de
functionare din linia respectiva;
a) pentru stabilireaputerii de dirnensionare a unei statii de transformare de 110 kVIMT, se
va aplica un coeficient general de sirnultaneitate de 0.8 la suma puterilor vehiculate pe
liniile de medie tensiune, care in regirn normal de functionare vor fi racordate la aeeastii
statie.
2.2.8. In cazul in care din experienta ~i din urrnarirea unor eonsumatori similari,
rezultii eoefieienti de simultaneitate diferiti de cei din tabelul 5, anexa 2, valorile propuse in
protectare pentru dirnensionarea retelelor de repartitie ~i distributie se vor justifica In
rnemoriullucrarii prin date concrete.
2.2.9. Puterile de calcul pentru consumatorii urbani ~i rurali noi din anexa 2 sunt

date pentruetapa 2003 7 2025.

2.2.10. Tendinta evolutiei in timp a eonsurnului easnic (putere absorbita la nivel


PT) pana la nivelul anului 2025 este prezentatii in tabelul 6 ~i figura 1"pentrueonsurnatorii
urbani (varianta minima ~i maxiIha) ~i in tabelul 7 ~i figura 2 pentru consumatorii din
mediul rural .

3. SCHEMELE ~I STRUCTURA RETELELOR DE DISTRffiUTIE


3.1. Criterii de alegere a schemelor ~i structurii retelelor.
3.1.1. Prin alegerea structurii ~i arhitecturii unei retele electrice de distributie
publica urbane sau rurale se intelege alegerea configuratiei schemei retelei In raport cu
tensiunea nominala a acesteia ~idimensionarea optima a elementelor eomponente.
10
i""

to

3.1.2. Criteriile de alegere a schemelor ~i structurii retelelor electrice sunt


urmatoarele:
a) asigurarea in perspectiva de lunga durata (10729 ani) a consumului de energie
electrica a zonei alimentate;
b) optimizarea indicatorilor de eficienta economica;
c) realizarea .sigurantei necesare ~i asigurarea continuitatii in functionarea instalatiilor
de alimentare cu energie electrica;
d) reducerea numarului ~iduratei de Intrerupere a consumatorilor;
e) asigurarea cahtatii energiei fumizate consumatorilor conform SR-EN 50160/98
precum ~i limitarea in cadrul valorilor admisibile a perturbatiilor provocate de
consumatori in functionarea retelelor electrice de m.t. ~ij.t. (PE143/94 ~i CEl 10002-2/90);
f) asigurarea functionarii economice a retelelor de distributie publica.
3.1.3. Pentru fiecare sistem de distributie publica, alegerea schemelor retelelor de
11OkV, 20kV ~i joasa tensiune, a statiilor ~i posturilor de transformare, a arhitecturii
retelelor ~i a solutiilor constructive se face numai pe baza unui studiu de dezvoltare ~i
modemizare in perspectiva, pe 0 duram de minim 10 ani a retelei electrice, studiu
fundamentat tehnico-eeonomic.
Solutiile alese trebuie sa permita dezvoltarea instalatiilor ~i dupa aeeasta perioada,
fara modifidiri esentiale, eu integrarea elementelor principale ale retelelor existente.
Studiile de dezvoltare se vor reaetualiza periodic ~i ori de cate ori se modifica
semnificativ ipotezele de baza.
3.1.4. Experienta acumulata in ultimii ani privind comportarea in exploatare a unor
retele de distributie publica va fi hotaratoare la fundamentarea ~i reactualizarea studiilor de
perspectiva.
Aceasta experienta se va baza pe evidenta, pentru 0 perioada de 5-10 ani, a datelor
statistice referitoare la regimurile de functionare a elementelor principaleale instalatiilor ~i
a instalatiilor de rezerva.
3.1.5. Solutiile stabilite la proiectarea retelelor electrice de distributie se vor incadra
in perspectiva stabilita prin studiile de fundamentare a strategiei de dezvoltare ~i
modemizare a RED, cu etapizarea realizarii lucrarilor, corelat cu datele de evolutie a
consumului (stabilite conform precizarilor de la capitolul 2).
3.1.6. Alegerea schemei electrice ~i a profilului statiilor de transformare de ITIMT
de distributie publica se va face numai In ansamblul retelei de distributie de Inalta tensiune
(reteaua de alimentare a statiilor) ~ide medie tensiune (reteaua de consum).
Struetura schemelor electrice primare ~i solutia constructiva pentru instalatiile
tehnologice primare ale statiile de transformare se va stabili ea urmare a eoncluziilor unui
studiu de fezabilitate prin care se vor compara din punct de vedere tehnico-economic
solutiHe de echipare clasice cu cele care utilizeaza echipamente compacte,
multifunctionale, de gabarit redus, avand indicatori de fiabilitate superiori, mediu de
stingere a areului electtie in SF6sau vacuum ~i izolatie compozita.
Reteaua de distributie de medie tensiupe poate sa constituie, prin conceptia ei,
rezerva de alimentare a consumatorilor coneetati In regim normal pe barele de medie
tensiune ale unei statU de transformare de ITIMT, situatie care trebuie luata in eonsideratie
la stabilirea schemei eleetrice ~i a numarului ~i puterii transformatoarelor din statie.

]]

3.1.7. Schema retelei de joasa tensiune ~i modul de asigurare a rezervarii la nivelul


consumatorilor influenteaza schema ~i parametrii retelei de medie tensiune.
Analiza modului cum schema retelei de medie tensiune raspunde la continuitatea
alimentarii consumatorilor se va face numai In core1are cu modul de rezolvare a acestei
probleme ~i la nivelul retelei de joasa tensiune.
Se .recomanda aducerea mediei tensiuni cat mai aproape de consumatori avand ca
scop reducerea lungimii plecarilor de joasa tensiune (tinand searria de conditiile impuse de
caderea de tensiune admisa, asigurarea selectivitatii protectiilor) ~i a CPT-ului.
3.1.8. in functie de conditiile de continuitate cerute de consumatori, alimentarea din
sistemul electroenergetic se va realiza prin una sau doua cai de alimentare, dimensionate
fiecare corespunzator puterii economice In regim normal de functionare ~i la capacitatea
maxima admisibila in regim de avarie.
In cazul In care un consumator solicita 0 alimentare continua cu energie electrica,
acesta l~i va prevede surse auxiliare de alimentare independente de RED.
3.1.9. Consumatorii casnici ~i tertiari din localitatile urbane vor fi alimentati' pe
joasa tensiune, de regula, Intr-o schema budata, cu functionare radiala In regim normal,
separatia realiziindu-se in puncte optime pe criteriul CPT minim ~i al protectiilor selective.
Consumatorii casnici ~i tertiari din mediul rural vor fi alimentati, de regula, In schema
radiala.
3.2. Tensiunile nominale ale retelelor
electrice de distributie,
,
3.2.1. in Romania se vor utiliza urmatoarele tensiuni standardizate pentru rete1ele
electrice de distributie:
a) In retelele de joasa tensiune: 400/230 V;
b) In retelele de medie tensiune: 20kV.
OBSERVATn:
- in reteJele de medie tensiune interne de alimentare a unor consumatori concentrati
se admit ~i alte tensiuni de utilizare, numai In cazul In care consumatorul are receptoare
electrice care functioneaza la tensiunea respectiva;
c) In retelele de distribu!ie de IT: 110 kV.
3.2.2. ReteJele de medie tensiune de distributie publica existente la tensiunile de 6
~iIsau 10 kV, se vor trece etapizat Ja tensiunea de 20 kV, atat cele aeriene cat ~i cele
subterane. Etapele ~i modul de trecere la 20 kV se vor stabili pe baza de ca1cul tehnicoeconomic, luandu-se In considerare urmatoarele:
a) valoarea neamortizata ~i starea de uzura fizica a retelelor existente;
b) cre~terea consumului existent in zona ~i/sau aparitia de noi consumatori, corelata cu
capacitatea economica a retelelor existente;
c) lucrarile de urbanizare ~i sistematizare propuse de administratia locaIa, lucrari care
determina necesitatea de restructurare a retelelor electrice;
d) posibilitatea asigurarii tensiunii de 20 kV in surse.
3.2.3. Trecerea la 20 kV se va efectua ori de cate ori se vor face lucrari majore In
retele existente (vezi pet. 3.2.2 (a7d)).
in cazul in care, aceste retele vor functiona 0 perioada limitata la alta tensiune,
instalatiile noi se vor prevedea cu izolatie de 20 kV.

12

3.3. Sistemul de distributie, de inalti tensiune de 110 kV


3.3.1. Sistemul de distributie de ]]0 kV pentru zonele rurale sau urbane se va
dezvolta In functie de consumu1,intinderea zonei ~i configuratia retelei de medie tensiune,
intr-una din variantele prezentate in tabe1ul3.l.
De regula, pentru refelele de distributie de 110 kV se va alege schema in bucla
(inel), alimentata de pe barele a doua puncte de injectie diferite, cu racordarea statiilor in
sistemul intrare-ie~ire.
Functionarea acestor retele de 110 kV in regim radial, se va stabili de la caz la caz
functie de necesitatea ~ioportunitatea cerintelor de sistem.
3.3.2. Statiile de transformare de 110 kV/MT se vor realiza pentru:
a) racordarea la sistem a centralelor electrice de putere medie;
b) alimentarea cu energie electrica a consumatorilor concentrati de zona;
c) alimentarea zonelor de consum urbane ~i rurale .
Statiile de transformare de alimentare a zonelor de consum urbane ~i rurale (de
distributie publica sau mixHi)se vor realiza cu un transformator a carui putere la profil final
va fi maximum 25 MVA. Rezervarea consumatorilor se va realiza prin reteaua de medie
tensiune.
3.3.3. StatiHe de transformare 110 kV/MT se vor realiza cu doua unitati de
transformare In urmatoarele situatii ~i se vor justifica tehnico-economic:
- rezervarea consumatorilor este absolut obligatorie ~i poate fi realizam numai pe
barele aceleia~i statii (distanta foarte mare paoa la 0 alta statie ~i rezervarea pe medie
tensiune nu se justifica tehnico-economic).
- statia de transformare alimenteaza ~i unul sau mai multi consumatori concentrati
(statie cu profiI mixt), din care cel putin un consumator solicita un timp de nealimentare
foarte scurt ~i nu exista posibilitatea rezervarii convenabi1e tehnico-economic pe medie
tensiune din alta statie de transformare.
3.3.4. Statiile de transformare cu doua transformatoare, vor avea profiIul final de
maximum 2x25 MVA.
Puteri unitare mai mari de 25 MVA, respectiv 40 MVA ~i 63 MVA vor fi utilizate
numai in cazuri bine justificate prin denshati de sarcina peste 15 MVA I km2, in zone
constructive dense, avaod la baza calcule comparative tehnico - economice.
3.3.5. Profilul final al statiilor de transformare se va realiza etapizat, in functie de:

- evolutia

consumului in zona;

- evolutia retelei de 110 kV ~ide medie tensiune in zona;


- schemaoptimapentruacesterete1ein etapafinala.

3.3.6. CaIculul "puterii disponibile" a statiilor de transformare se va face in


urmatoarele conditii :
a) Incarcarea economica a transformatoarelor pentru un regim normal de functionare;
b) In regim de avarie:
- luandu-se in consideratie posibilitatile de rezervare prin retelele de medie tensiune
incarcate pana la limita termica a acestora sau
- posibilitatile de Incarcare peste limita economica a unui transformator, in cazul
avariei in statia vecina sau a avariei celui de al doilea transformator in aceea~i statie .

13

3.3.7. Alimentarea statiilor de ] 10 kV din reteaua de tnaltii tensiune de 110 kV se


va face tntr-una din schemele prezentate in tabelul 3.1.
3.3.8. Pentru partea de medie tensiune a statiilor se va utiliza schema electridi cu
bare simple nesectionate sau sectionate dupa profilul statiei (cu 0 unitate sau doua de
transformare).1n cazul barelor sectionate se va monta 0 celula de cupla longitudinala.
Numarul celulelor de linii de medie tensiune se va stabili in functie de capacitatea
finala a statiei (MYA) ~i de capacitatea economica a unei linii de medie tensiune cu
seetiunea maxima.
Schema electrica cu bare duble pe partea de M.T. se va utiliza numai in cazuri bine
justificate din punct de vedere tehnico-economic, prin conceptia retelelor de M.T., prin
regimul de funetionare adoptat ~i prin influenta ei asupra continuitatii alimentiirii
consumatorilor.
3.3.9. Statiile de transformare care alimenteaza zonele urbane sau rurale de consum
se vor prevedea la tensiunile 110120kV in forma finala, chiar daca in zona exista retele de
alte tensiuni, acestea fiind preluate de statie prin instalatii provizorii la 6 sau 10 kV.
3.3.10. Amplasamentul statiilor de transformare de 110120 kV se va stabili in
functie de schema de alimentare pe 110 kV a zonei ~i cat mai aproape de centrul de
greutate al consumului, urmarindu-se ca retelele de medie tensiune sa aiba 0 lungime cat
mai redusa.
3.4. Sistemul de distributie
, de medie tensiune
3.4.1. Sistemul de dist:ributiede medie tensiune, aerian sau subteran se va realiza la
20 kV, chiar daca in prima etapa va function a la alta tensiune.
3.4.2. Din punet de vedere al modului de racordare la statiile de alimentare de
110/20 kV, retelele de medie tensiune pot fi c1asificatein doua categorii :
a) retele cu racordare directa;
b) retele cu racordare indirecta, prin puncte de conexiuni.
Retelele cu racordare directa sunt aeelea in eare posturile de transformare 20/0,4
kV sunt racordate direct la barele de 20 kV ale statiilor de transformare, prin intermediul
liniilor de medie tensiune.
Retelele cu racordare indirecta prin puncte de conexiuni sunt aeelea in care
posturile de transformare 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului
de conexiuni care, la randul sau, este alimentat din statii de 110/20 kV prin linii care au sau
nu alte sarcini pe ele.
Prin punet de conexiune se intelege bara' de medie tensiune a unei viitoare statii de
110 kVIM.T., a cacei aparitie se justifica prin cre~terea consumului din zona.
In retelele de medie tensiune nu se va mai dezvolta sistemul de distributie prin
puncte de alimentare.
3.4.3. In dezvoltarea, sistematizarea ~i retehnologizarea retelelor electrice de
distributie publica se va adopta, de regula, sistemul de racordare directa la barele statiilor
de 110120kV.
Sistemul de racordare indirecta se va utiliza in situatii speciale, cand statia de
transformare de 110120 kV este situata departe ~i eand prin eonsumul zonei nu este pe
moment justificatii aparitia unei statii noi de 110/20 kV. In aceasta situatie, statia de
14
..,,,,,,"~--~ - -

conexiuni va fi conceputa, amplasata ~i construita de a~a maniera, Incat sa formeze corpul


de conexiuni de 20 kV al unei viitoare statii 110/20 kV.
3.4.4. Schemele retelelor de medie tensiune(20 kV) sunt prezentate In tabelul 3.2.
Alegerea schemei optime pentru 0 zona de consum se va face pe baza unui studiu
de fezabilitate, luandu-se In considerare ~i schemele de ] 10 kV, precum ~i configuratia
retelelor de joasa tensiune.
3.4.5. In sistemul de distributie urban se va utiliza schema de medie tensiune
corespunzatoare densitatii de sarcina rezultate, pentru perioada de perspectiva de la 4 ani
la 10 ani, reprezentata In tabelul 3.2.
in regim normal de functionare, retelele de 20 kV de distributie publica vor fi
alimentate din doua statii de transformare, fiind sectionate (functionare radiala) In punctul
optim din punctul de vedere al consumului propriu tehnologic ~i al automaticii de sistem.
3.4.6. in sistemul de distributie rural, se va utiliza schema radiala sau/~i buclarn, cu
sectionare In regim normal de functionare in punctul optim din punct de vedere al valorii
consumului propriu tehnologic.
Posturile de transformare 20/0,4 kV vor fi alimentate prin derivatii din axele de
20kV.
3.4.7. Dupa destinatia pe care 0 au, posturile de transformare pot fi :
a) de retea - care alimenteazaconsumatoricasnici si tertiari;
b) de consumator - care alimenteaza un singur consumator (tertiari sau mici consumatori);
c) mixte- care alimenteaza atat consumatori casnici si tertiari cat ~i mici consumatori .
OBSERVATIT: din posturile de transformare mixte se va evita alimentarea unor
consumatori a caror curba de sarcina reclama 0 durata de utilizare a puterii maxime
absorbite care conduce la functionare neeconomica ~i respectiv la diminuarea rezervei
de putere a transformatorului.
3.4.8. Partea de constructie a posturilor de transformare de retea se va dimensiona
pentru urmatoarele puteri plafon:
a) 630 kVA pentru posturile la sol, cabina zidita ~i/sau compactizate. Puterile mai marl
de 630 kVA se vor justifica ca necesitate ~i oportunitate;
b) 250 kVA pentru posturile de tranformare montate pe un stalp; 400 kVA ~i 630 kVA
pentru posturi montate pe doi stalpi.
Realizarea profilului final se va face etapizat, in functie de evolutia consumului ~i
configuratia retelelor de medie ~ijoasa tensiune, respectandu-se incarcarea optima conform
Instructiunii 3 RE - Ip 51/2 - 93.
in cazul alimenrnrii consumatorilor izolati se vor utiliza transformatoare de putere
monofazate (art. 4.4.1]).
3.4.9. Schema ~i puterea posturilor de transformare, de consumator sau mixte, se
vor realiza, de regula, in una din variantele din tabelul 3.4., in functie de puterea ~i nivelul
de rezervare cemt de consumatorii concentrati. Se recomanda sa nu se monteze unitati
trafo. cu putere mai mare de 1600 kVA.
3.4.10. Schema ~i instalatiile de automatizare dintr-un post de transformare de
consumator sau mixt se vor corela cu schema ~i automatizarile tabloului general al
obiectivului alimentat din postul respectiv.
15

3.4.11. Se va solicita proiectantilor de instalatii de utilizare ale obiectivelor


montarea de surse proprii, care sa poata prelua automat receptoare vitale, in caz de
intrerupere totala a alimentiirii din sistemul energetic national.

3.5. Sistemul de distributie de joasa tensiune


3.5.1. Schemele retelelor de joasa tensiune utilizate in distributia publica sunt
prezentate in tabelul 3.3.
3.5.2. Schema retelelor de joasa tensiune urbane ~i rurale se va alege in functie de
densitatea de sarcina, de configuratia retelelor de medie tensiune, de numarul de posturi de
transformare de MT/JT ~i numarul ~i durata intreruperilor in alimentare admise de
consumatori.
Regimul de functionare de joasa tensiune va fi radial indiferent de configuralia
schemei.
3.5.3. Alimentarea cu energie electrica a retelelor de iluminat public se va face din
posturile de transformare de retea, in schema radiala ~i se va alinia la prevederile
Ordonantei or. 4212003privind actiunile de separare a instalatiilor de iluminat public.
OBSERVATll: c1asificarea retelelor de iluminat public, calculul ~i dimensionarea lor,
schemele ~i normele de organizare sunt indicate in indrumarul de proiectare pentru retelele
de iluminat public 1 RE - Ip 3 - 91 ~i SR 13433/99.

3.6. Principiile de autostructurare

a retelelor de distributie

3.6.1. Retelele de 110 kV, medie ~i joasa tensiune se vor realiza etapizat, cu
inscriere intr-o schema finala stabilita pentru 0 perioada de minim 10 ani, in solutii
"autostructurante" care permit preluarea consumului crescut, fara modificarea elementelor
esentiale ~i a caracteristicilor tehnico-constructive principale ale retelelor existente.
3.6.2. Exemple de realizare a retelelor in aceasta conceptie sunt prezentate in
tabelele 3.5. ~i 3.6.

16
""'"
r

TABELUL3.1
Scheme reprezentative pentru retele de distributie de 110 kV

Nr.

Schema

Domeniul de utilizate
2

1
@

. 110 kV

110 kV

l1:~k~:: ::::e~~

Alimentarea retelelor de MT din


zonele
rurale sau urbane, cand
MT
reteaua de MT are asigurata
rezervarea din alta statie de
MT I transformare racordata la sursa
diferita de 110 kV.
Alimentarea rete1elor de MT din zone
rurale sau urbane, dind reteaua de MT
are asigurata rezervarea de pe bare de
MT din statii diferite, cu alimentare
diferita la 110 kV ~i configuratia
geografica a amplasarii statiilor la 110
kV impune alegerea acestei scheme in
locul schemei de alimentare in inel.
Solutia poate constitui prima etapa a
unei scheme in inel.
Alimentarea retelelor de MT din zone
urbane cu rezervarea asigurata de pe
barele de MT ale aceleia~i statii.
Alimentarea statiilor cu profil mixt consumatori edilitari, social-culturali ~i
mici consumatori industriali, care
necesita nivel ridicat de rezervare (sectii
administrative importante, transport in
comun electrificat, statii de pompare
pentru alimentarea cu apa etc.).
In cazul retelelor de MT cu rezervare de
pe barele de MT din statU diferite,
puterea instalata a statiei se va calcula
considerand .ambele transformatoare in
functiune, de regula, fara rezervare
integralii intre ele.

:::J

@sau@
110kV

-.- ---

fA)

110kV

11Ok

-17

Alimentarea unor zone In care sunt


neeesare aU1tstaW eu 0 unitate, cat ~i
statHcu doua unitati ~i conditiile
geografice fac posibila realizarea
sehemei inel.
Statiile A ~i C sunt "sursa" (fie ale
eentralelor, fie din reteaua de FIT).
N = 6 (maxim).

MT

Alimentarea prin LEA de 110 kV a


zonelor rurale, la care se impun statii
cu doua unitati.

110 kV

Alimentarea statiilor din zone rurale


prin LEA de 110 kV.
Statiile A ~i C sunt statii "sursa" (fie
ale centralelor, fie din reteaua de
FIT).
N =6 (maxim).
N - se deduce din calculul
sensibiliHitiiprotectiilor.

20kV

20kV

0
110 kV

Model de schema utilizata In


municipiul Bucure~ti

@
110kV

NOTA: Solutiile de racordare la Sistemul Electroenergetic National a retelelor de


distributie de 110 kV se vor motiva, de la caz la caz, prin conceptia de proiectare.
18
~

TABELUL 3.2
Scheme reprezentative pentru retele de distributie de 20 kV
Nr.
crt.

Tipul
schemei

1
Distributia
direeta
prin LEA
ell rezerva
pe statii
diferite

Schema
2

Distributie
directa
prin LES

---,,
I
I
I
I
I

ell rezerva

i
I

pe aeeea~l
statie

-_J

Distributie
direeta
prin LES

eu reze~a
pe statn
diferite

Variantele
de
realizare
3
eu
separatie
realizata In
punetul
determinat
prin ealeul
de
optimizare
a sehemei
eu
separatie
realizata In
punetul
determinat
prin ealcul
de
optimizare
a sehemei
eu
separatie
realizata In
MT I punetul
determinat
prin ealcul
de
optimizare
-. a sehemei.

MT
L:~
I
St

----19

Domeniul de
utilizare
4
Axa rurala eu
alimentare PT In
derivatie sau intrarele~lre

Retele de distributie
de MT din zonele
urbane, dind nu
exista posibilitatea
asigurarii rezervarii
de pe bare de MT
din alta statie de
transformare
Retele de distributie
de MT din zonele
urbane, eand exista
posibilitatea asiguradi rezervarii de pe
barele de MT din
statii diferite

I
1
Distribtie
direeta tip
grila prin
LES eu
rezervare
pe aeeeal
statie sau
pe statii
diferite

rS,

Distributie

-----

--~

eu
separatie
realizata in
punetul
determinat
prin calcul
de
optimizare
a sehemei

Retele de distributie
de MT din zonele
urbane cu densitati
de sarcina de peste
4 MVAfkm2sau
pentru a reduce
volumul de eabluri.
Poate eonstitui 0
extindere a variantei
2 sau 3.

i,
i

5 I aeeei
statie sau
pe doua
statii
diferite

Distributie
direeta tip
simpla sau
dubla derivatie eu
unitati de
sectionare

I a retelei

Retele de distributie
eu densitate de
sarcina de peste 8
MVAlkm2

direeta tip
dubla derivatie prin
LES eu rezervare pe

Retele de distributie
eu densitate de
sarcina de peste 8
MVAlkm2
'. -

t~I

. 1I

rezervare
pe aeeeal
statie sau
pe doua
statii
diferite

20

,...

TABELUL 3.3

Scheme reprezentative pentru retele de distributie de JT (0,4 kV)


N
r.
er
t.
0

Tipul
schemei

Schema

1
Distributie
radiala

2
PT

Distributie
buclata cu
functionare
radiala

PT3

---21

Domeniul
de
utilizare

Modul de
alimentare

3
Retele de
distributie
de JT din
zoneIe
rurale ~i
din zonele
urbane
periferice

4
Nu se asigura
la
dimensionare
rezerva pentru
avarle

PT pot fi
racordate
la aeela~i
cablu de
MT sau la
cabluri
distribuitoare
diferite.
Retele de
PT41distributie
de JT din
zone
rurale in
cazul unor
consumatori importanti.
Retele de
distributie
de JT din
zone
urbane.

.,

Liniile de JT
se vor
dimensiona
astfel:

- sji asigure
lee in regim
normal
(separatie pe
parcursul
buclei);
- sa asigure
I max.admis

>

hncMc. pentru

regimul de
avarie
(separatie la
capatul
buclei).
Transforma
toarele vor
avea rezerva
necesara
pentru
preluarea
integrala a
liniilor de JT
care ar
ramane
nealimentate,
la avarierea
transformatorului
dintr-un post
inveeinat.

TABELUL3,4

Scheme reprezentative PT de retea mixte ~i de abonat


Nr.
crt.

Tipul
schemei

1
PT cu bare
deMT
sectionate
alimentate

LI
r-"--.

lo,hv
din surse
diferite i
I<D
cu bare de
IT
sectionate
l
automatizare pe
cupla de I C2.3 c1

Schema

Princi piile de
dimensionare

r-"--.

20kV

C1 C2.3

IT.,
I

22
~

Dadi:
8intreg
consumul
necesWisiguranta marita ~i
durata mica de
nealimentare,
atunci acesta se
asigura in
propoqie de
100% prin cablurile deMT ~i
in
transformatoare;
8 pe barele de
IT sunt
conectati ~i alti
consumatori
care nu Impune
.nivel de
siguranta mare,
ace~tiavor fi
deconectati prin
DAS dnd
lucreaza instalatia AAR. (in
acest caz rezerva care este
necesara pentru
a se asigura in
linie ~itransformator, se va
diminua
corespunzator
cu puterea
consumatorilor
ce pot fi
deconectati.

Mod de
intrerupere la
JT
Def 1 Def 2
4
5
Pauza Pauza
de
de
AAR
AAR

Dedicap
a
aliment
arii

6
Distribu
itorii se
pot
alimenta de pe
sectii de
bare,
din
statii
diferite
sau de
pe sectii
de bare
separate
(care se
rezerva
cu
AAR)
din
aceea~i
statie de
transformare
f

1
2
PT cu bare
O,4kV
deMT
LJ
LJ
Lz
sectionate
r-"--,
r-"--,
r-"--,
alimenta,te
din surse
diferite cu
un
<D
transformator de
rezerva
pentru
doua
AAR
transforCz C1
C1 Cz
matoare In
sarcina i
doua instalatii de
automatizare pe
cupla de
JT
PT din
LEA MT
alimentata
dintr-o

rezervare
pelT
PT din
LES MT
alimentata
dintr-o
singura

sursa fara
I

I LEA

transport a
sursei 2 i
a
transforma
torului de
rezerva se
va corela
cu puterea
consumatorilor
care
necesita
siguranta
marita de
pe cea mai
Incarcatii
din barele
deJT

4
Pauza
de
AAR

5
6
Pauza Distribuitorii
de
pot fi alimenAAR
tati de pe
sectii de bare
din statii
diferite sau
de pe sectii
de bare
separate (care
se rezerva cu
AAR) din
aceeai statie
de transformare

MT

singura

sursafara

1<

3
Capacitatea
de

rezervare
pelT

JT

Rezervarea
@

LEA

MT
I
I
I

I:

barei IT se
poate face cu
un
transforma-

"I

L__.

---JT

23

tor de rezerva

cu /fara AAR
sau retea IT
alimentatii
din alt PT

5 I PT tip
intrareieire
alimentat
dintr-o

'

10)

singura
sursa
I

-LJT

PT
alimentata
din doua
surse
6 I diferite

10

PT eu bare
deMT
seetionate, I
alimentate

din surseeu
diferite
un transformator
de rezerva
l un
trans7

LI

(j)

formator
In sarcina,
eu 0

instalatie
de automatizare
pe Intreruptorul de
jTal
transfor matorului
de rezerva

C2

Rezervarea
barei JT se
poate face eu
un
' MT
transformator de rezerva
eu lfara AAR
sau retea JT
alimentat din
alt PT
Rezervarea
barei JT se
poate face eu
un
transformator de rezerva
eu Ifara AAR
JT
sau retea JT
alimentat din
alt PT
Pauzli Raeordarea
Capacitatea Timpul
necesar
de
de PT prin
~
transport a maneAAR intrare-ie~ire
sursei Of.2 vrei de
pe un distriizolare a
buitor
~i a eelui
defecde a1
20kV
tului pe
doilea
partea
transdeMT
formator
se
AAR
dimensioO,4kV
neaza
pentru
preluarea
eonsumatorilor care
nu
neeesita
siguranta
marita

24

,
I

_L_-

I
'--"""""""

1
PT cu bara
simpla de
MT. Rezervarea
se face din

2
Ll
r---"-----.

reteaua de I()
JTcu
automatizare pe
cupla de
JT

20kV

~
AAR 1 AAR

IT

3
Capadtatea
de
transport a
sursei nr. 2
pe JT se
va
dimension
a, de
regula,
pentru a
prelua puterea
consumatorilor ce
necesita
siguranta
marita

4
Pauza
de
AAR

5
6
Pauza Racordarea
de PT prin intraAAR re-ie~irepe
un distribuitor

Legenda:
-7'r- Intreruptor;
-.,L- Separator,
-E3- Siguranta fuzibila.

Nota:

. C1 - consumatorcare necesitarezervade 100%;

..

CZ,3

- consumator care nu necesiffisiguranta marilli;

Sistemul Electroenergetic

National (SEN) constituie sursa unica de alimentare cu

energie electrica. La consumatorii cu receptoare de categoria zero se vor prevedea


~i surse de alimentare proprii.

. Def

defect 1 - pe bara de MT din statia de transformare sau distributie

conectat la bara statiei;


~
defect 2 -Intr-un transformator din PT

. Def 2

25

TABELUL3.5

Solupi de autostructurare care permit marirea capacitatii de tranzitare


a retelelor
de medie tensiune
,
Nr.
crt

Nr.
crt.

Schema

c:

,~
' "'/'

jib

D. ,\\

/:"
"

~/

",

/Q,

Autostructurarea
Realizarea
unei a
Reteade .
distribuitori, ee se
doua statii de 11O/MT
~i mutarea separatiilor
inehid pe aeeea~i
statie eu separatie la in mijloeul retelei
eapat.
Realizarea unei a treia
Retea de
distribuitori, ee se
statii de 11O/MT, eu
inehid pe doua statii mutarea separatiilor
la mijloeul retelei
eu separtie la
dinspre statiile
mijloe.
existente ~i eea noua
Realizarea a doua
Retea de
distribuitori, ee se
statii de llO/MT, eu
inehid pe doua statii mutarea separatiilor
eu separatie la
la mijloeul retelei
mijloc.
dinspre statiile
existente ~i eele noi
Situatia
existenta
,

~ : ~:::::: : ~
Y:J"

Legenda:
. Statie de 11O/MTexistenta;
0 Statie de llO/MT noua;
- Separatie pe ramura distribuitoare existenta;
/ Separatie pe ramura distribuitoare noua

26
,....

r--

TABELUL 3.6
Solupi de ~utostructurare care permit marirea capacitapi de tranzitare
a retelelor de joasa tensiune

I
Nr.
crt.

Schema

T2

Situapa

existenta
E.etelede IT
eonstruite
buelat eu
funetionare
radiaHi

TI

T3

T4

..

Legenda:
. Post de transformare.- PT de 20/0,4 kV existent;
0 Post de transformare - PT de 20/0,4 kV nou;
I

Separatiiexistente;
Sep~atii noi.

27

Autostructurarea
Posturi de transformare noi, eu
preluare prin intrare-ie~ire a rete-

lei de IT

,J

existente.
Funetionarea este
tot radiala,
modificfuldu-se
separatiile

4. CALCULUL~I DIMENSIONAREA RETELELOR ELECTRICE


DE DISTRIBUTIE
4.1. Prindpiile de baza ale calculului retelelor electrice de distributie

fole

~.

La dimensionarea retelelor electrice de distributie trebuie sa se respecte urmatoarele


pnnclpu:
a) Planificarea dezvoltarii si modernizarii retelelor electrice de distributie se va face in
baza unui_studiu.de <;iezvoltarein perspectiva fundamentat din puocCde vedere tehnicoeconomic, peeta'pe de studiu, dupa cum urmeaza:
- etapa de studiu pe termen scurt de 1 an pana la 3 ani;
- etapa de studiu pe termen mediu de la 4 ani pana la 10 ani;
- etapa de studiu pe termeh lung de 10 ani cu orizont pana la 20 anL
~ Studiile cu etapa de analiza de 1 pana la 3 ani au ca scop analiza concreta a
conditiilor de functionare a retelelor electrice in perspectiva urmatorilor 3 ani ~i
stabilirea definitiva a retelelor electrice ce urmeaza _afi construite sau modemizate in
aceasta perioada.
~ Studiile de dezvoltare a retelelor electrice cu etapa de analiza de la 4 ani pana la
10 ani tau ca scop stabilirea conceptiei generale conform obiectivelor ~i directiilor
prioritare ale strategiei de dezvoltare ~i modernizare a RED ~i a investitiilor necesare
pentru dezvoltarea optima din punct de vedere tehnico-economic.
~ Studiile cu etapa de analiza de la 10 ani pana la 20 de ani au ca scop stabilirea
tendintelor de evolutie a cerintelor retelelor electrice pentru evidentierea necesitatilor
privind: active noi, alinierea la piata tehnologica, trecerea la tensiuni superioare, noi
plafoane de scurtcircuit, corelarea cu prognoza consumului de energie electric~,
optimizarea regimurilor de functionare ~i conceptii moderne de exploatare.
Este necesar ca aceste studii sa fie periodic reactualizate (la 3-7-5ani), in functie de
modificarile intervenite asupra premiselor de baza privind resursele energetice,
amplasamente de surse ~i/sauconsumatori.
b) Utilizarea tehnico-economica a capacitatii retelelor electrice de distributieexistente.
c) Corelarea lucrarilor necesare in diferite etape pentru solutii rezultante care sa permita
up-gradarea in etapele de perspectivil.
d) Analiza mai multor variante si stabilirea solutiei optime , in baza indicatorilor de
eficienta economica ~i a calculelor tehnico-economice, conform PE 011 ~i
NTE-40l/03/00.
e) Satisfacerea gradului de siguranta in alimentare, cerut de consumatori.
f) Rezervarea necesara in cabluri ~i transformatoare pentru situatiile de avarie, in conditii
de asanare si disponibilizare RED.
g) Dimensionarea liniilor de 110 kV, mt ~i JT la functionarea normala, pe baza densitatii
economice de curent, conform "Metodologiei privind determinarea sectiunii economice
a conductoarelor in instalatiile eleetrice de distributie de 1 - 110 kV" (NTE-40l/03/00),
~i la functionarea la avarie, in functie de curentul maxim admisibil, eu asigurarea
nivelului de tensiune stabilit prin SR-EN 50160/98.
NOTA: Retelele de joasa tensiune se vor dimensiona corespunzator valorii tensiunii de
400/230V in coneordanta eu parametrii transformatoarelor de MT/JT, cu SR-EN 50160/98
~ieu recomandarile CEl.

28

efe
COI
ec(

in
a)

4.2. Algoritmi ~i programe pentru calculul retelelor

Pentru ca1culul retelelor electrice de distributie cu ajutorul calculatorului se- vor


folosi programele din anexa 3 sau alte programe similare specializate achizitionate.
4.3. Calculul sigurantei in funcponare
4.3.1. Ca1culul sigurantei In functionarea retelelor de distribtitie publica se va
efectua conform PE 013/94. Indicatorii de fiabilitate ca1culati se vor lua In consideratie la
compararea tehnica a variantelor ca parte integranta din ca1culul indicatorilor de eficientfl
economica.
4.4. Alegerea numarului ~i puterii optime a transformatoarelor din stapile de
transformare de 110 kVIMT ~i din posturile de transformare

4.4. I. La alegerea numarului ~i puterii transformatoarelor de 110120kV se vor avea


In vedere urmatoarele conditii initiale care se cer bine precizate:
a) nivelul curentului de scurtcircuit admis In reteaua de MT, care depinde de solutiile
constructive adoptate de regimul de functionare ~i de solutiile protectiei prevazute
pentru aceasta retea;
OBSERVATn: nu se recomanda sa se utilizeze solutii In care caracteristicile
transformatoarelor impun utilizarea de bobine de reactanta pentru limitarea nivelului
curentului de scurtcircuit In reteaua de MT, deoarece aceasta solutie necesita suprafete
~i volume construite suplimentar, investitii ~i consumuri tehnologice suplimentare fata
de variantele de schema rnra bobine de reactanta.
b) regimul normal de functionare al transformatoarelor statiei, care se refera la modul de
alimentare din reteaua de IT, functionarea lor pe bare separate de MT sau In paralella
caracteristicile tehnice ale transformatoarelor ( putere, tensiune de scurtcircuit etc.);
c) puterea maxima ceruta dintr-o statie de 110 kVIMT, la functionarea in regim normal,
de reteaua de MT;
OBSERVATII : la alegerea puterii maxime a statiei de transformare
corespunzatoare consumului maxim prevazut, se va avea in vedere ~i timpul cat este
solicitata aceasta putere maxima, timp care corespunde cu durata varfului de sarcina. In
cele mai multe cazuri, supraincarcarea transformatoarelor statiei pe 0 durata de timp
limitata, la durata acestui varf de sarcina poate sa evite utilizarea nerationala a unor
transformatoare de putere mare sau poate justifica chiar etapizarea profilului statiei.
d) puterea maxima in regim de avarie, prevazuta sa se distribuie in reteaua de MT, prin
statia de transformare de 110/20 kV;
e) densitatea medie de sarcina in zona de retea unde se amplaseaza statia de transformare;
f) volumul de retea de medie tensiune aferent unei statii de transformare de 110120kV de
distributie publica ~i volumul de retea de medie tensiune corespunzator unei anumite
densitati medii de sarcina, in cazul retelelor urbane.
4.4.2. Pentru statiile de transformare din zonele rurale care alimenteaza, de 'regula,
atat distributia publica, cat ~i consumatorii agro.;industriali, profilul acestor statii se va
stabili, de regula, avand la baza puterea solicitata de consumatorii agro-industriali, care
sunt preponderenti, la care se va adauga consumul pentru distributia publica.
4.4.3. Pentru statiile de transformare destinate distributiei publice urbane profilul
acestor statii se va optimiza in functie de densitatea de sarcina a zonei alimentate, pe baza

29

unui calcul tehnico-economic (lE-Ip 51/1-94-Instructiuni privind stabilirea puterilor


nominale economice pentru trafo. de 110 kVIMT).
4.4.4. La efectuarea calculelor tehnico-economice, pentru determinarea profilului
statiilor de transformare se considera cunoscute schema statiei de transformare, precum ~i
schema ~i structura retelelor de Inaltli ~i medie tensiune.
b"

4.4.5. Calculele tehnico-economice pentru determinarea numarului ~i puterii


transformatoarelor dintr-o statie, precum ~i numarul de statii necesare pentru 0 zona data se
efectueaza luand In consideratie:
a) cheltuielile de investitii In retelele de IT, MT ~i In statiiJe de transformare;
b) consumul propriu tehnologic In reteaua de IT, MT ~iIn transformatoarele din statie.
4.4.6. Calculele necesare de fiabilitate pentru fiecare variantli de profil analizata, se
vor efectua conform PE 013/94.

a)
b)
c)
d)
e)

4.4.7. Alegerea variantei optime va fi determinata de urmatoarele criterii:


indicatorii .de eficienta economica cei mai favorabili (conform Deciziei GTDEE
nr.51/09.02.1998);
consumul propriu tehnologic minim;
indicatorii de fiabilitate cei mai buni;
suprafete ~i volume construite minime;
asigurarea de conditii optime pentru exploatare.

4.4.8. Profilul constructiv al statiei se stabile~te pentru 0 etapa de perspectiva de


15-:-20ani.
4.4.9. Puterea optima a posturilor de transformare se determina In functie de
densitatea economica a zonei, schema ~i structura retelelor de MT ~iIT fiind cunoscute.
4.4.10. Determinarea puterii optime a postului se face pentru zone mari de consum
la care se calculeaza :
a) cheltuielile de investitii In reteaua de MT, posturi de transformare ~i reteaua de JT;
b) consumul propriu tehnologic In reteaua de MT, posturi de transformare ~i reteaua de
JT;
c) domeniul de Incarcare maxima anuala In functie de durata de utilizare a sarcinii
maxime (3 RE-Ip 51/2-93).
4.4.11. Pentru schemeIe retelelor de MT ~i JT recomandate la capitolul 3 ~i pentru
conditiile actuale de calcul tehnico-economic, se recomanda urmatoarele puteri optime ale
posturilor de transformare de 20/0,4 kV:
a) In mediul rural, pentru alimentarea consumatorilor casnici ~i social-edilitari, posturile
de transformare vor fi echipate de regula cu un transformator de 40-63-100 kVA,
montat pe stalp.
Pentru alimentarea unor consumatori izolati sau a unor consumuri concentrate In
afara localitatiJor rurale, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici (5 + 40
kVA).
Pentru astfel de zone, de regula, se vor utiliza transformatoare cu puteri de 5, 10, 16,
25 ~i40 kVA In montaj monofazat sau bifazat (functie de modul de tratare al neutrului)
alese pe baza unui calcul al indicatoriJor de eficienta economica.
30
~

Amplasarea transformatoarelor monofazate sau bifazate se va face c~t mai aproape


de centrul de greutate al consumului, asigur~du-se astfel reducerea pierderiIor in
reteaua de joasa tensiune, reducerea investitiilor in reteaua de medie tensiune ~i
obtinerea unor parametri economici avantajo~i ai aliment<lrii. SolutiiIe utiIiz~nd
transformatoare de mica putere, monofazate sau bifazate, sunt deosebit de avantajoase
in cazul consumatorilor izolati ~iin cazul consumatorilor amplasati liniar.
b) posturiIe de transformare din mediul urban care vor alimenta consum tertiar (casnic,
social-edilitar, cultural etc.), se vor realiza cu izolatie la 20 kV, indiferent de tensiunea
de functionare provizorie (6-10 kV) echipate cu transformatoare de regula
1x10071x250 kVA.
Gabaritul posturilor va permite montarea unui transformator de maxim 630 kVA.
c) posturile de consumator alimentate din reteaua publica de MT vor fi echipate cu
maximum 2 unitati de transformatoare de pana la 1600 kVA fiecare.
4.4.12. Amplasarea grupurilor pentru masurarea energiei electrice ~i stabilirea
punctelor de delimitare privind gestiunea ~i exploatarea instalatiilor electrice de distributie
publica trebuie sa se faca in conformitate cu prevederiIe ANRE in vigoare (licente, cod
tehnic, cod de masura etc.).

4.5. Calculul tehnico-economic


4.5.1. Criteriul pentru alegerea solutiei este costul total actualizat minim, calculat
conform PE 011 ~i cel al indicatorilor de eficienta economica determinati dupa
metodologia programului EFECON varianta 2000.
4.5.2. De regula, timpul de utilizare a puterii maxime pentru consumatorii
alimentati din retelele de distributie publica este TPM = 3500 - 4500 h/an, la care
corespunde un timp de calcul al pierderilor:

= TPM 10000+TpM

1:
..

tehnic.

(NTE-40l/03/00)

27520 - TPM

4.5.3. Se vor compara economic numai variantele echivalente din punct de vedere

La retelele electrice urbane compararea tehnico-economica se va face numai pentru


solutiiJe care prezinta indicatori de siguranta superiori celor recomandati de PE 013 pentru
acest gen de retele.
4.6. Calculul mecanic al retelelor
electrice de distributie
,
,
Se va efectua conform prescriptiiIor: PE 104/93, pentru Iinii electrice aeriene de IT
~i MT.; PE 106/95, pentru linii electrice de JT.; PE 107/95, pentru linii electrice subterane;
PE 111, pentru statii de transformare.

5. ALEGEREA SOLUTIEI
DE TRATARE A NEUTRULUI
,
RETELELOR
ELECTRICE
,

DE DISTRIBUTIE
,

5.1. Pentru retelele de distributie 110kV care sunt concepute sa functioneze cu


neutrul legat la pamant, tratarea neutrului se va realiza in conformitate cu precizarile

31

INSTRUCrIDNll ID-RS-DN/73 care reglementeaza modul de tratare a neutrului In retelele


de 750 kV, 400 kV, 220 kV ~i 110 kV din Sistemul Energetic National.

eu inst:

5.2. Retelele electrice de distributie de medie tensiune care sunt concepute cu


neutrul izolat pot functiona dupa cum urmeaza :
-cu neutrul izolat pentru curenti capacitivi mai mici de lOA ;
-cu neutrul tratat pentru curenti capacitivi mai mari de lOA ;
Tratarea neutrului se poate face prin bobina de stingere cu /fara reglaj automat,
rezistenta de limitare a curentului de scurtcircuit monofazat sau mixt, cu/fara Intrerupator
shunt.
5.3. Neutrul retelelor aeriene ~i subterane de medie tensiune, la care curentul
capacitiv depa~e~te valoarea de lOA, se leaga, de regula, la pamant, printr-o rezistenta de
limitare a curentului de scurtcirciut monofazat la urmatoarele valori:
a) 1000 A pentru retele subterane realizate din cabluri cu Inveli~ de Pb sau din cabluri tip
A2YSY respective A2XSrZ Insotite pe teren cu un conductor de compensare;
b) 600 A pentru retele subterane, precum ~i pentru retelele rnixte cu un curent capacitiv
peste 150 A;
c) 300 A pentru retelele aeriene, precurn ~i pentru retelele mixte cu un curent capacitiv
pana la 150 A.
Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelelor de medie tensiune se va face In
conformitate cu prevederile normativului PE 109/92 In baza unoI' calcule tehnicoeconornice avand In vedere, In principal, urmatoarele :
tensiunea, structura ~i caracteristicile retelei ;
exigentele consumatorilor referitoare la continuitatea ~icalitatea alimentarii;
localizarea rapida ~i selectiva a defectelor;
tensiuni de atingere ~i de pas sub limitele adrnisibile;
siguranta In exploatarea retelei;
valori cat rnai reduse ale supratensiunilor ~icurentilor de defect.
5.4. Se interzice proiectarea unor retele care au neutrul tratat diferit de alte retele cu
care urmeaza a fi legate galvanic.
5.5. In retelele de distributie de joasa tensiune, neutrul retelelor se va lega rigid la
parnant Ia PT ~i repetat, In retea, conform STAS 12604/90.

pentrn
eircub

~iaut
se va
a) a
1'1

b) c
(
c) (
d)

con

mo
ace

cor
RE

str

6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE


ba
6.1. Solutia de compensare a puterii reactive, prin folosirea de surse specializate de
putere reactiva, se stabile~te pe baza de calcule tehnico-economice efectuate conform
PE 120 ~iPE 111-11.
6.2. De regula, In retelele electrice de distributie publica se folosesc, ca surse
specializate pentru compensarea puterii reactive, bateriile de condensatoare tip shunt.
Nu se recornanda folosirea compensatoarelor sincrone.
6.3. Compensarea centralizata se face, de regula, prin montarea bateriei de
condensatoare pe barele de medie tensiune ale statiilor de transformare, pe barele de joasa
tensiune din posturile de transformare sau la barele de joasa sau medie tensiune ale
consumatorilor irnportanti.
32
..

a\

In aceste din urma cazuri, va fi necesara, de cele mai muIte ori, combinarea acestora
cu instalatii de fiItre de armonici.
6.4. In retelele de distributie de j.t. se admit ~i compensari locale in retea. Locatia
pentru injectia de putere reactiva se va stabili pe baza de calcule tehnico-economice privind
circulatia de putere reactiva ~inivelele de tensiune.

7. PROTECTII PRIN RELEE, AUTOMATIZARI, TELECONDUCERE


7.1. Proiectarea instalatiiIor noi de protectie, comanda, masura, semnalizare, blocaj
~i automatizare din statiile de transformat;e se va face conform PE 501185~i PE 504/96.
7.2. La proiectarea protectiilor prin relee a retelelor electrice de distributie publica
se va urmari :
a) alegerea protectiei corespunzator conceptiei de realizare ~i de functionare a schemei
retelelor ;
b) coordonarea protectiei retelelor de distributie cu protectia instalatiilor din amonte

(sistemulde alimentare)~idin aval (instalatiileconsumatorilor);

c) asigurarea gradului de sensibilitate atilt pentru protectia de baza, cat ~i pentru protectia
de rezerva;
d) asigurarea selectivitatii intre protectiile montate la diferite niveluri ale instalatiei.
7.3. Modemizarea instalatiilor electrice de distributie existente privind
componentele circuitelor secundare se va face, de regula, prin actiuni RETROFIT.
7.4. Instalatiile noi proiectate sau instalatiile existente supuse actiunii de
modernizare (retehnologizare) vor fi promovate, de regula, cu interfete pentru includerea
acestora in sisteme de monitorizare ~i teleconducere.
7.5. Sistemele de protectie prin relee, automatizare ~i teleconducere trebuie sa fie
concepute conform principiului de up-gradare pentru a permite etapizarea ~i dezvoltarea
RED.
7.6. Conceptia retelelor electrice de distributie de MT ~i JT trebuie sa se alinieze la
strategia de implementare privind "automatizarea sistemelor de distributia (DSA)".
7.7. Promovarea sistemelor de monitorizare ~i teleconducere trebuie sa se faca in
baza unor analize tehnico-economice de eficienta.
7.8. Sistemele modeme de protectie prin relee, automatizare ~i teleconducere vor
avea in vederetoate aspectelede compatibilitate.

7.9. Proiectarea instalatiilor de protectie impotriva supratensiunilor de comutatie ~i


a supratensiunilor atmosferice se va face conform PE 109/92.

33

8. PROTECTIA PERSONALULUI iN RETELELE DE DISTRIBUTIE

I
8.1. Protecpa impotriva atingerii directe

} I
I

8.1.1. Pentru asigurarea exploatarii ~iIntretinerii instalatiiIor electrice de distributie,


acestea se vor proiecta In conformitate cu prescriptiile de proiectare in vigoare, pentru
fiecare categorie de instalatii: PE 101, PE 102, PE 104, PE 106 ~i PE 107.
Se vor respecta, de asemenea, prevederile privind partea de proiectare din PE 006,
STAS 8275, STAS 12604 ~i In special din Normele specifice de protectie a muncii pentru
transportul ~i distributia energiei electrice (65/2002 cap. 5).

}
}
~

8.2. Protectia impotriva tensiunilor accidentale


8.2.1. Instalatiile de legare la pamant constituie principalul mijloc de protectie
Impotriva accidentelor datorate tensiunilor de atingere ~i de pas.
Proiectarea acestor instalatii se va face In conformitate cu prevederile grupei de
standarde STAS 12604.
Se vor respecta, de asemenea, prevederile Indreptarelor de proiectare a instalatiilor
de protectie prin legare la pamant ~i la nul.

9. MASURILE DE PREVENIRE ~I STINGERE A INCENDIILOR


9.1. Masurile obligatorii pentru prevenirea ~i stingerea incendiilor, care trebuie sa
fie aplicate In proiectarea ~i executarea instalatiilor electrice ~i constructiilor aferente, sunt
cele prev8zute In "Normele tehnice de proiectare ~i realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului", precum ~i prescriptiile de proiectare, In vigoare, pe categorii
de instalatii.
9.2. Masurile speciale pentru prevenirea ~i stingerea incendiiIor care trebuie aplicate
In proiectarea ~i executiaunor categorii de instalatii electrice vor avea la baza studii de rise
conform legislatiei In vigoare.

10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE RETELELOR


ELECTRICE DE DISTRIBUTIE
10.1. Statiile
de transformare 1l0kVIMT
,
10.1.1. Lucrari noi :
~ statiile noi de transformare se vor realiza, de regula, cu partea de 110 kV montata in
exterior, iar partea de MT montata In interior;
~ statiile noi de transformare cu varianta integrala de montaj la interior a partii de ] 10 kV
sau varianta mixta cu transformatoarele montate In exterior, se vor promova numai In
cazuri bine justificate (Jipsa teren pentru constructia statiei, mediu foarte poluat,
considerente de sistematizare etc.) ;
~ se recomanda scheme electrice monofilare caracteristice statiilor de transformare profil
limitat: bara simpla dublu sectionata prin separatoare la 110 kV ~i bara simpla
sectionata prin cupla cu intrerupator la MT, Iotr-o conceptie autostructuranta care sa
permita etapizarea dezvoltarii ;
34

~
~

OBSERVATn: alte scheme electrice monofilare adoptate pentru statiile de


transformare vor fi justificate ca necesitate ~i oportunitate.
> suprastructura pentru partea de 110 kV se va realiza pe constructii metalice zincate
pentru profile cu dispozitia echipamentelor pe orizontaUi, verticala sau In sisteme
modulare.
OBSERVATIT: se admite, de la caz la caz, ~i suprastructuri realizate cu elemente
prefabricate din beton centrifugat.
> dispozitia echipamentelor aferenta partilor de MT, de regula, se va face dupa 0

configuratieIn U a barelorcolectoare;
> echipamentele se vor alege In raport cu piata tehnologica a momentului ;
> statiile de transformare se vor concepe cu interfete pentru monitorizare ~i
teleconducere .
10.1.2 Lucrari de modernizare ~i/sauretehnologizare :
> statiile de transformare propuse pentru modernizare, de regula, se vor trata dupa
principiile actiunilor retrofit;
> statiile de transformare propuse pentru retehnologizare vor face obiectul unor cazuri de
analiza speciala pe baza unor criterii tehnice de eficienta economica.
10.2. Retele de 110 kV

> liniile de 110 kV se vor realiza, de regula, In solutie aeriana pe stalpi metalici cu
conductoare OL-AL ~i izolatie compozita ;
> utilizarea staIpilor de beton se va argumenta ca necesitate ~i oportunitate ;
> liniile de 110 kV subterane se admit numai In cazuri bine justificate.
10.3. Posturi de transformare
10.3.1. in functie de solutia constructiva posturile de transformare vor fi clasificate
dupa cum urmeaza:
> posturi de transformare aeriene pe staIpi metalici sau de beton In urmatoarele posibile
variante:
racordate direct fara separatoare de post ~i sigurante fuzibile;
racordate direct fara separatoare de post eu sigurante fuzibile incluse In trafo sau
In montaj independent;
raeordate prin separatoare de post In montaj orizontal sau vertical ~i sigurante in
montaj individual;
racordate prin separatoare de post In montaj vertical, cu sigurante incluse pe
cutitele separatorului.
OBSERVATIT: se admit montaje eu separatorul de post pe stalpul postului de
transformare ~i racordarea postului in varianta aeriana sau In cablu.
> posturi de transformare In constructie la sol cu montaje exterioare;
> posturi de transformare In cabina supraterana In anvelopa de beton sau metal cu
alimentare, de regula,In cablu (eventual trecere din LEA In LES);
> posturi de transformare inglobate in eonstruetii deservite.
OBSERV ATIT: se admit posturi de transformare subterane numai In cazuri cu totul
speciale bine justifieate.

35

10.4. Retele de medie ~i joasa tensiune

~ LEA de MT noi, de regula, se vor realiza pe stalpi de beton (SE sau SC) cu utilizare de
coronamente compactizate, conductoare izolate Sausolutie c1asica ~i izolatie compozita
functie de costuri, pasibilitatea de executie, exploatarea comuna cu JT, etc;
OBSERVATII :
promovarea stalpilor metalici in constructia liniilor de MT se va face numai
in cazuri speciale justificate ca necesitate ~i oportunitate;
. se adrnite executia de LEA MT ~i in solutii c1asice constructive pentru
lucrari care nu sunt dominante' ca volum :;;i se integreazain inst~latia
existenta;
. utilizarea conductoarelor izolate :;;i a izolatiei compozite in instalatiile
existente se va analiza tehnico-economic ca necesitate ~i oportunitate.
~ LES de MT se vor realiza prin utilizarea de cabluri performante cu montaj, de regula,
in pamant in profile de canalizare tip. Utilizarea de canalizatii betonate (canivouri) se
va aplica numai in cazuri justificate;
~ LEA de j.t. se vor realiza, de regula, numai in solutie cu conductoare izolate torsadate,
pe stalpi de beton, lemn sau metalici;
~ LES de j.t. se vor realiza, de regula, in pamant in profile de canalizare tip.
OBSERVATII: se admit :;;isolutii tehnice aeriene pe stelaje tip mecano sau
suspendat pe fir purtator numai in cazuri justificate tehnico-economic.

10.5. Bramjamente
Bran:;;amentele se VOTrealiza, de regula, in solutie modernizata pentru racord :;;ibloc
de masura :;;iprotectie.

11. INDRUMARELE DE PROIECTARE


Indrumarele de proiectare pentru statii de transformare de 110/20 kV, posturi de
transformare de 20/0,4 kV, linii electrice aeriene de 110 kV, linii electrice aeriene :;;i
subterane de 20 kV ~i0,4 kV, precum :;;ipentru instalatii de iluminat public sunt indicate in
catalogul prescriptiilor elaborat anual de ANRE. In anexa 1 se prezinrn prescriptiile tehnice
contingente.

36

ANEXA

PRESCRIPTII TEHNICE CONTINGENTE


A. STANDARDE
SR EN 50160: 1998

Caracteristici ale tensiunii fumizate de retelele publice de


distributibutie.
STAS 1590 - 71
Semne conventionale pentru centrale, statii ~iposturi de
transformare, linii de transport ~idistributie a energiei electrice.
SR CEI 60071-1-1996 Coordonarea izolatiei.Partea 1- Definitii, principii ~ireguli.
SR CEI 60071-2-1996 Coordonarea izolatiei.Partea II - Ghid de aplicare.
STAS 6290 - 80
jncruci~ari ale liniilor de energie electrica cu liniile de
telecomunicatii .
STAS 12604/3 - 87
Protectia Impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
STAS 12604/4 - 89
Protectia Impotriva e1ectrocutarilor.Instalatii electrice fixe.
Prescriptii.
STAS 12604/5 - 90
Protectia Impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe.
Prescriptii de proiectare, executie ~i verificare.

B. PRESCRIPTII TEHNICE REPUBLICANE


Codul Tehnic al RED
Normativ privind proiectarea ~iexecutarea instalatiilor electrice la
consumator, cu tensiuni pana la 1000 V.
TIuminatulpublic.
Indrumar de proiectare pentru iluminat public stradal.

I 712002
SR 13433-99
1 RE - Ip 3-91
C. PRESCRIPTII
PE 011 /82

PE 013 / 94
PE 101 / 85

PE 103 / 92

PE 104/2002
PE 106 / 95

PE 107/95

TEHNICE DEPARTAMENTALE

Cu modificarea 1 (1990).
Normativ privind calculul comparativ tehnico-economic la
instalatiile de producere, transport ~i distributie a energiei
electrice ~itermice.
Normativ privind metodele ~i elementele de calcul al sigurantei In
functionare a instalatiilor energetice.
Republicat In 1993 cu modificari.
Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni ~i
transformare cu tensiuni peste kV.
Instructiuni privind dimensionarea ~i verificarea instalatiilor
electroenergetice la solicitari mecanice ~i termice, In conditiile de
scurtcircuit.
Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica
peste 1 kV (In curs de revizuirela ANRE).
Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa
tensiune.
Normativ pentru proiectarea ~i executia retelelor de cabluri
electrice (In curs de reactualizare la ELECTRICA SA).
37
""

.!!roo

NTE 001/03/00

Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei ~i


protectia instalatiiIor electroenergetice impotriva supratensiunilor.
PE 111 - I +12/75-94 Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni ~itransformare.
PE 120/94
Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele
electrice de distributie ~i la consumatorii industriali ~i similiari.
PE 124/95
Normativ privind stabilirea solutiilor de alimentare cu energie
electrica a consumatorilor industriali ~i similari.
PE 134/95
Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de
scurtcircuit in retele electrice cu tensiunea peste 1 kV.
PE 134-2/96
Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de
scurtcircuit In retele electrice cu tensiunea sub 1 kV.
NTE 401/03/00
Metodologie privind determinarea sectiunii economice a
conductoarelor In instalatiile electrice de distributie de 1-110 kV.
lE-Ip 51/1-94
Instructiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru
transfo. de 110 kV de MT.
3 RE - Ip51/2 - 93
Instructiuni privind stabilirea puterilor nominale economice

pentru
PE 143/94
PE 155/94
PE 501/85
PE504/96
PE 006/81
65/2002

- Ip 35/1

- 90

1 RE - Ip 35/2 - 92
1 RE - Ip 45 - 90

transformatoarele din posturi (Inlocuie~tePE 145/93).


Normativ privind limitarea regimului nesimetric ~i deformant in
retelele electrice.
Normativ privind proiectarea ~i executarea bran~amentelor pentru
cIadiri civile (in curs de revizuire la ELECTRICArSA).
Normativ privind proieetarea proteetiilor prin relee ~i
automatizarilor instalatiilor electriee ale centralelor ~i statiilor.
Normativ pentru proieetarea sistemelorde circuite secundare a
statiilor electrice .
Instructiuni generale de protectie a muncii pentru unitatile MEE.
Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul ~i
distributia energiei electrice aprobate prin ordinul Ministerul
Muncii ~i ProtectieiSoeiale Of.655/10.07.1997.
Indrumar de proiectare pentru retelele de medie tensiune eu neutru
tratat prin rezistenta. Proteetia In statii ~iposturi de transformare.
Idem. Instalatii de legare la pamant pentru linii aeriene, eabluri
subterane, statii ~i posturi de transformare.
Indreptar de proiectare a proteetiei prin relee ~i sigurante fuzibile
in posturile de transformare ~i in reteaua de j. t.

38

ANEXA

PUTERI DE CALCUL (punet 2.2)


TABEL 1
Puterea activ8 de calcul pentru consumatorii casnici
din mediul urban (punetul2.2.2.)
VARIANT A
DE DOTARE

1. Garsoniere
12.Apartament cu
3. Apartament cu
4. Vile
). Vile
1. Garsoniere
2. Apartament cu
3. Apartament cu
4. Vile
S. Vile
1. Garsoniere
2. Apartament cu
3. Apartament cu
4. Vile
S. Vile
1. Garsoniere
2. Apartament cu
3. Apartament cu
4. Vile
5. Vile

Putere
Nr. camere
instalata
de locuit pe apartament
Pi [kW]
1 camera
2-3 camere
4-5 camere
:S5 camere
> 5 camere
1 camera
2-3 camere
ft.-5 camere
l<::5 camere
r>5 camere

1 camera
[2-3 camere

4-5 camere :S5 camere


> 5 camere
1 camera
2-3 camere
f4-5camere
5 camere
> 5 camere

8
12
20
20
25
10
15
23
23
28
13
18
26
26
30
18
23
32
32
35

Putere de calcul
pe apartament
Pc [kW]
Var. min Var.max
2,0
2,5
3,0
3,5
3,5
4,0
3,5
4,0
5,5
6,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
4,0
4,0
4,5
6,5
7,0
3,0
3,5
4,0
4,5
4,5
5,0
4,5
5,0
7,5
8,0
3,5
4,0
5,5
6,0
8,0
7,5
7,5
8,0
8,5
9,0

NOTA.:

I.Variantelede dotare A + D se referala modulde satisfacerea utilitatilor~ianume:


A. - Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrana, audiovizual, activitati gospodare~ti~i asigurarea apei calde, a Incalzirii ~i al gatitului
prin termoficare sau centrale proprii ~i cu racord de gaze la bucatarii.
B. - Idem A ~iIn plus asigurarea electrica a apei calde.
C. - Idem B ~iIn plus gatit electric.
D. - " Tot electric", respectiv C ~iIn plus Incalzit electric.
2. La calculul puterii de calcul pe apartament, pentm blocurile cu mai mult de 4 (patm)
niveluri se va adauga pe fiecare apartament 100 W/ap. care reprezinta consum mediu pe
apartament pentm utWtaticomune: iluminat scari, ascensor, hidrofor,etc.
3. Pentru determinarea puterilor de ca1culla diferite niveluri ale retelei de distributie,
reprezentand contributia consumului casnic Ia puterea de dimensionare a acestora, se vor
aplica coeficientii de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.
4. In cazulln care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din
39
"

dotarea con~umatorului rezulta puteri instalate mai mari dedit cele din tabelul 1,
dimensionarea instalatiei se va face corespunzator cu acestea.
5. Varianta minima ~i maxima se va alege functie de zona geografica ~i densitatea de
consum (aglomerari urbane, zone periferice, etc.).
TABEL2
Puteri active de calcul orientative pentru consumatori edilitari,
social culturali (tertiari) din mediul urban (punctuI2.2.3.)

Nr.
rt.

Destinatia consumatorului

0
1
2

Putere instalataorientativa

1
agazine, spatii comerciale,
ervicii (inclusiv reclame)
- fara restaurante
Hoteluri
cu restaurante

3 Sedii administrative, politice,


conomi.ce, etc.

specifica

totaUi

Coeficient
de utilizare
ku

U.M.
2

valoare
3

kW
4

W/m2

75 +100

0,80

kW/cam
kWIcam
kW

1
1
+15+100

0,70
0,90

W/m2

120 + 200

0.90

20 + 140

0,65

Policlinici

Spitale, clinici, sanatorii

WIpat

500 + 1000

-.

0,70

Cree, gradinite, carnine

W/m2

20 + 50

0,75

W/m2

20 -7-50

0,75

W/m2

50 + 75

W/m2

50 + 75

0,60 + 0,75

50 -7- 70
80 -7- 120

0,70

coli generale, licee


8 Facultiiti, institute de lnvatamant
supenor
Teatre, filarmonici, muzee, sali de
9
expozitie, etc
10 Cinematografe

11 Punctetermice

0,80

0,85

NOTA:
1. Consumurile indicate reprezinta valori orientative ~i vor fi utilizate acolo unde nu se
cunosc alte date pentru studii de ansamblu pentru zone urbane extinse.
2. Pentru consumatorii particulari concentrati (ateliere de reparatii, mica productie, etc.) se
vor Iua In considerare consumuri deja Cllnoscutepentru astfel de consumatori.
3. Prin unitatea de masura Watt/m2 se Intelege Watt/ni2 suprafata utila.

40
!!!o

TABELUL 3
Puteri active de calcul pentru iluminat ~i utilizari
casnice in mediul rural (punctul 2.2.5.)
VARIANTA
DE DOTARE
A1
A2
A3
81
82
83
I

II

III

sat izolat
sat dezvoltat
casa vacanta
sat izolat
sat dezvoltat
casa vacanta
1. sat izolat
2. sat dezvoltat
3. casa vacanta
1. sat izolat
2. sat dezvoltat
3. casa vacanta
1. sat izolat
2. sat dezvoltat
3. casa vacanta

Putere instalata
pe gospodarie
Pi [kW]
4
6
5
5
9
7
6
10
8
7
12
10
9
14
12

Putere de calcul
pe gospodarie
Pc [kW]
0,7+0,9
1,1+1,6
1,1+1,5
0,9+1,2
1,9+2,15
1,5+1,8
1,2+1,4
2,2+2,7
1,7+2,0
1,4+1,6
2,7+3,2
2,0+2,2
1,8+2,2
3,2+3,7
2,2+2,7

NOTA:
I. Variantele A, B ~i C au urmatoarele semificatii:
A - dotare pentru iluminat ~i utilizari casnice comune
B - idem A ~iin plus pentru gatit ~i preparare apa calda electric
C - idem B ~iIn plus Incalzit spatiu electric.
Zonele I, n :;;i~ sunt definite in STAS 1907/80 (Instalatii de Incalzire - Calculul
necesarului de caldura) :;;iindicate In harta din fig.7, din cuprinsul acestuia.
2. Variantele B :;;iC se vor lua in considerare numai daca exista certitudinea ca in zona nu
exista alte posibilitati de asigurare a combustibilului dedit energia electrica.
3. Pentru determiriarea puterilor de calculla diferite niveluri ale retelei de distributie,
reprezentand contributia consumului casnic la puterea de dimensionare a acestora, se vor
aplica coeficienti de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.
4. In cazulin care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din
dotarea cop.sumatorului rezulta puteri instalate mai mari dedit cele din tabelul 3,
dimensionarea instalatiei se va face corespunzator cu acestea.
5. Minimul :;;imaximul de la Pc se va alege functie de zona geografica:;;idensitatea de
consum.
6. In zonele In care se afla constructii tip "case de vacanta" in numar mare, acestea se pot
asimila cu zone urbane de vile.

TABELUL 4
Puterile de calcul pentru consnmatorii concentrap.
in medinl rural (pnnct 2.2.6)
Denumirea
consumatorului
1
I$coala

Putere instalata
orientativa
2
3
W/m2
20

Factorul de
utilizare ku
4
0,75

41

- --------,g
~

W/m2
---,.
W/m"
---,.
W/m"
W/m:
KW
KW
KW

~
---,

W/m'
---,
W/m';
--'

W/m'

KW

W/m,
W/m'

20
75
20750
30
50 + 150
20
50 -;-120'
30
15
15
10
25'~ 60
7,5 + 22
5
5
500 +1000

0,80
0,60
0,75
0,70
0,75
0,65
0,80
0,60
0,60
0,60
0,60
0,70
0,80
0,60
0,60
0,70

NOTA:
1. Consumurile indicate sunt valori orientative ~i vor fi utilizate acolo unde nu se cunosc
aIte
date pentru studii de ansamblu.
2. Prin unitatea de masura Watt/m2 se intelege Watt/m2 suprafata utila

TABELUL 5

Coeficientii
, de simultaneitate- pentru determinarea puterilor de calcul
necesare dimensionarii diverselor elemente de retea (pct. 2.2.7)

Elementul

Numar de

de retea
1
1. PCl- Linie electrica aeriana sau subterana
care aIimenteaza un numar de
apartamente sau locuinte individuale

consumatori
2
1
2
3
4
5
6
7
8
9

42

-~

Coeficientul de simultaneitate
(Ks)
URBAN
RURAL
3
4
1,00
1,00
0,65
0,52
0,64
0,52
0,63
0,51
0,63
0,51
0,62
0,50
0,62
0,50
0,61
0,49
0,60
0,49

2
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
,
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41+60
61+75
76+100
>100

/'

3. PC3 - Linie

Pcz = Ksl.

In=!

PCln

4. PC4 - Statie de transformare

0,48
0,48
0,48
0,47
0,47
0,47
0,46
0,46
0,46
0,45
0,45
0,44
0,42
0,40
0,38
0,36
0,34
0,33
0,32
0,31
0,30
0,30
0,30
0,30
0,30
0,30
0,29
0,29
0,29
0,29
0,29
0,28
0,27
0,26
0,25

'

0,85 = KSI

electric a de medie tensiune,

aeriana sau subterana,


ruraJa

2. Pcz- Post de transformare aerian sau


in cabina de zid, urban. sau rural

3
0,59
0,58
0,57
0,56
0,55
0,54
0,53
0,52
0,51
0,51
0,51
0,50
0,49
0,48
0,47
0,46
0,45
0,44
0,43
0,42
0,41
0,40
0,40
0,40
0,39
0,39
0,39
0,38
0,38
0,37
0,37
0,36
0,3
0;34
0,33

'.'

urbana sau

PC3= Ksz

0,9 = Ksz
PCZn

n=!

..,',

110/20 kV de

alimentare a reteJei de distributie


urbana sau rurala

PC4 = KS3

n=!

0,8'

KS3

PC3n

.I

I .

43

""\/

NOTA: pentru vile ~i case de vacanta se vor folosi urmatorii coeficienti de simultaneitate:

in mediulurban 2 + 10 vile - 0,75 ;


10+ 20 vile - 0,65.

In mediulrural 2 + 10 case vacanta- 0,50;


10 + 20 case vacanta- 0,45.
TABELUL 6
VARIANTA MINIMA

Evolutia in timp a consumului (putere absorbita pe apartament


PT-kW/ap)pentru
2000

A1
A2
A3,A4
AS

2003
0,29
0,45
0,52
0,75

0,200
0,305
0,356
0,485

la nivel de

consumatorii casnici din mediul m;ban (punctuI2.2.10)

2004

2005

2006

2007

2010

2020

2025

0,32
0,50
0,58
0,84

0,35
0,54
0,63
0.92

0,37
0,57
0,67
0,99

0,40
0,60
0,70
1,06

0,45
0,68
0,80
1,22

0,57
'0,87
1,02
1,61

0,62
0,94
1,10
1,76

------

----

Varianta de dotare IIA"


2,000

~-~--------

1,800
1,600
1.400

3:
~

-----------

1,200

=--~~

1/1 1,000

.Q
III
D..

--AS

,~

0,600
0,400

.J

,--

0,200

0,000
2000

2004

2003

2005 . 2006

2007

2010

2015

2018

2020

2025

T (ani)
------Fig. 1 - Evolu~a consumului casnic (puterea absorbita pe apartament la nivel de PT) in mediul urban
A1: P(t)

=O,2oo'tO,35

A2: P(t)

O,305'tO,35

A3,

A4: P(t)

44

......

= O,356*tO,35

A5: P(t)

= O,485*tO,40

-l

A3,A4 1
1

TABELUL6
VARIANTA MAXIMA

Evolutia in timp a consumului (putere absorbita pe apartament

la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctuI2.2.10)


2000
0,255
0,357
0,408
0,530

A1
A2
A3,A4
A5

2003
0,37
0,52
0,60
0,82

2005
0,45
0,63
0,72
1,01

2004"
0,41
0,58
0,66
0,92

2006
0,48
0,67
0,76
1,09

2007
0,50
0,71
0,81
1,15

2010
0,57
0,80
0,91
1,33

2020

2015
0,66
0,92
1,05
1,57

0,73
1,02
1,16
1,76

1------------

II

Varianta de dotare "A"


2,500
'

2025
0,79
1,10
1,26
1,92

2,000

'
~

1,500 ~

I-=+- A1----

----.---.---

~~------_.-._---

-+- A2
A3,A4
A5

t/)

.0

CIS 1,000
D..

.
.

2005

2006

0,500

~...

. .-:.--+

--.---.--.---.-.-..-------.------

0,000

-,

2000

2003

',

2004

"

2007

2010

T.'-~

2015

2018

2020

2025

T (ani)
--

----

Fig. 1 - Evolutia consumului casnic (puterea absorbita pe apartament la nivel de PT) in mediul urban
A1: P(t)

= 0,255*tO,35A2:

P(t) = 0,357*tO,35

A3, A4: P(t) = 0,408*tO,35

A5: P(t) '" 0,530*tO,40

-i1'
45

'~

T ABELUL 6
VARIANT A MINIMA.

Evolupa in timp a consumului (plltere absorbita pe apartament

la Divelde

PT.kW/ap) pentru consumatorii casnici diRmedilll urban (punctuI2.2.10)

81
82
83,84
85

2000

2003

2004

2005

2006

2007

2010

2015

2020

2025

0,295
0,412
0,471

0,4
0,57
0,65
0.97

0,45
0,62
0,71
1,08

0,48

0,50
0,71
0,81
1,24

0,53
0,74
0,84

0,59
0,82
0,94
1,48

0,'66

0,72
1,01
1,16
1,89

0,77
1,08
1,24
2,05

0,663

0,67
0,76
1,16

1,31

Varianta de dotare

0,93
1,06
1,71

"BII

I-~---

::r~ "AD I.

.a

~-*

.-

--~
O,OCKJ
~
T

2000

.. .._._~---

'
2003

r=::l

-+~--:=::--II=:a'J'B
:-._~-~-

'2004

,
2005

2006

,
2007

,
2010

2015

,
2018

2020

---1
2025

T (ani)

L~
Fig.

. ~-,-I

~~---------_._---------

1 - Evolutia

consumului

casnic

(puterea

81: P(t) = 0,295*to.3o 82: P(t) = 0,412*tO,3O

absorbita

pe

apartament

la nivel

de

83, 84: P(t) = 0,471*to,30

46

PT)

in inediulurban

85: P(t) = 0,663*tO.35

I'

T ABELUL 6
VARIANTA MAXIMA

Evolutia in timp a consumului (putere absorbita pe apartament la nivel de


PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctuI2.2.10)
2000
0,354
0,411
0,530
0,714

81
82
83,84
85

2003
0,49
0,65
0,74
1,05

2004
0,54
0,71
0,80
1,16

2005
0,57..
0,76
0,86
1,25

2006
0,61
0,81
0,91
1,34

2007
0,63
0,84
0,95
1,41

2010
0,71
0,94
-1,06
1,60

2020
0,87
1,16

2015
0,80
1;06
1,19
1,84

1,30
2,04

2025
0,93
1,24
1,39
2,20

1--

- -- -- --Varia~ta

de dotare "B"

..-.-.

---.

2,000

-~
~

..

2,500 ,

~.

1,500

~:~J

I/)

.t:J
I 1,000
D..

0,500

0,000

.~_B5

-~.-:-=-=-:~~ ~
~--,.

_.,-_.~---

2000

2003

2004

2005

2006

2007

2010

~---.-----

._'

2015

.jl

2016

2020

2025

T (ani)
I

L___.__.------..---.----..-----..

---.-.--

Fig.1 - Evolutiaconsumului casnic (putereaabsorbitape apartament la nivelde PT) in mediul urban

81:

P(t)

= O,354*tO,30 82: P(t) = 0,471.tO,30 83, 84: P(t) = O,530*tO,30

85:

P(t) = 0,714*to.35

47

T ABELUL 6
VARIANTA MINIMA

Evolufia In thnp a.consumului (putere absorbita pe apartament


PT-kW/ap) pentru consumatoriicasnici
C1
C2
C3,C4
C5

2000
0,375
0,499
0,562
0,811

2003
0,51
0,68
0,76
1,17

2005
0,59
0,78
0,88
1,38

2004
0,55
0,74
0,83
1,28

2006
0,62
0,82
- 0,93
1,46-

---.------.-

la nivel de

din mediul urban (punctuI2.2.10)


2007
0,65
0,86
0,97
1,54

2010
0,71
0,95
1,07
1,73

-'

2015
0,80
1,07
1,20
1,98

~.

2020
0,87
1,15
1,30
2,18

2025
0,92
1,23
1,38
2,35

~--~_..__....-

Varianta'de dotare "C"

::t

1,500

,Q

--.--.

'

'.
'.
"..

..,

.-.
.C'-.. '..

--

=--l
-- ---

.-

~-

--

...
...
...
..'

'-*"..

.....

C3 C4

'.'..'

..
.

.-. ....

' .'"
,cA'. 's:

~:-~

C. 'oool~/r~-:

_.~
~l

~~~

2003

2004

'

2005

'_C

2006

2007

~~~

2010

,-

2015

2018

--r-2020 2025

T (ani)
--'_._~--~

Fig.

'

1 -

'-'.'

-.-------

Evolu~ia consumului casnic (puterea absorbita pe apartament la nivel de PT) in mediul urban

C1: P(t) = O,375*tO,28C2: P(t) = O,499*tO,28 C3, C4: P(t) = O,562*tO,28

48

C5: P(t) = 0,811*tO,33

---C2

E.'

---

O'500~"

2000

..

. ...

0,000-1---T

C1

---c~~

TABELUL6
VARIANTA MAXIMA

Evolutia in timp a consumului (putere absorbita pe apartament

la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctuI2.2.10)


C1
C2
C3,C4
C5

2000
0,437
0,562
0,624
0,865

2003
0,59
0,76
0,85
1,24

2004
0,64
0,83
0,92
1,37

2005
0,69
0,88
0,98
1,47

2006
0,72
0,93
1,03
1,56

~___m__'__m

2007
0,75
0,97
1,08
1,64

2010
0,83
1,07
1,19
1,85

2015
0,93
1,20
1,33
2,11

~_--~

2020
1,01
1,30
1,44
2,32

2025
1,08
1,38
1,54
2,50

'-

Varianta de dotare IICII


~-

3,000

l-~---

==
.:.::
f/)

.a
as

2,500 +--I

__~m_-

------.
--+-

2,000 -1-I
~-.._--_.

1500
,

-.-

1,000.

~-~~=--~:

0,500

'

2000

,-~
2003

'
2004

L__--

2005

C3,C4
C5
J

n~i

0,000

I
I

D..

C'1~l

--- C2

r---~,
2006

2007

2010

2015

..

-~

2018

2020

2025

T (ani)
~----

-----

Fig. 1 - Evolu\ia consumului casnic (puterea absorbita pe apartament la nivel de PT) 'in mediul urban
C1: P(t) = 0,437*tO.28 C2: P(t)

=0,562*tO.28 C3, C4:

P(t) = 0,624*tO,28

C5: P(t) = O,86S*tO,33

49
~

,
TABELUL 6
VARIANTA MINIMA

Evolupa in timp a consumului (putere absorbitii pe apartament

la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctuI2.2.10)

D1
D2
00,04
D5

2000
0,437
0,687
0,937
0,919

2003
0,59
0,93
1,27
1,32

2004
0,64
1,01
1,38
1,45

-- -

2005
0,69
1,08
1,47
1,56

2006
0,72
1 13
1,55
1,66

2007
0,75
1,18
1,62
1,75

2010
0,83
1,31
1,79
1,96

Varianta de dotare

2,500

-----

-~

----

~=~~

2025
1,08
1,69
2,31
2,66

---- ------------------------------------

-- d-_____------

3,000 -

2015
0,93
1,47
2,00
2,25

IIDII

--------

--

2,()()()

-02

-1500
rn '

.c

C\'S
a..
1,000

I ./

:: j-:-~
2000

D1.
D3,04

--.

- -+-j

. -,- -~~,---'~_: ~-2003

2004

2005

2006

2007

[--.-05

J
2010

2015

2018

2020

2025

T (ani)
---.-1

-------------------

Fig. 1 - EvolU1iaconsumului casnic (puterea absorbita pe apartament la nivel de PT) In mediul urban
D1: P(t) = O,437*tO,28 02: P(t) = 0,687*tO,28 D3, 04: P(t) = 0,937*tO,28

'"

50

D5: P(t) = O,919*tO,33

TABELUL 6

VARIANTA MAXIMA

OEvolupa in timp a consumului (putere absorbita pe ap~rtament

la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctuI2.2.10)

D1
02
00,04
D5

2000

2003

2004

2005

2006

2007

2010

0,499
0,749
0,999
0,973

0,68
1,02
1,36
1,40

0,74
1,10
1,47
1,54

0,78
1,18
1,57
1,65

0,82
1,24
1,65
1,76

0,86
1,29
1,72
1,85

0,95
1,43
1,90
2,08

2015
1,07
1,60
2,13
2,38

-------------------------------

2020
1,15
1,73
2,31
2,61

2025
1,23
1,84
2,46
2,81

--------------------

Varianta de dotare 11011


-------------------------------

-------

3,000 r------------

-;--1

2,500

2,000

-J

~D..as ,~~--

1,000
- ..---

0,500

-,-

0,000
2000

2003

2004

2005

2006

2007

2010

2015

2018

,
2020

D3,04
~-~~~
D5
11

--j
I

2025

T (ani)
---------

Fig. 1 - Evolutia consumului casnic (puterea absorbita pe apartament la niv~1de PT) in mediul urban
D1: P(t) = 0,499*tO,26 02: P(t) = 0,749*tO,2600,04:

P(t) = 0,999*tO,26

00: P(t) = 0,973*tO,33

5]

.v
I

TABELUL7

Evolutia in timp a consumului putere absorbita pe gospodarie la nivel

de PT KW/gospodarie pentru coIisumatorii casnici din mediul rural (punctuI2.2.10)

A1
A21

A3

2000
0,107
0,143
0,116

2003
0,13
0,20
0,17

2004,
0,14
0,22
0,19

2005
0,15
0,23
0;20

2006
0,15
0,24
0,22

2007
0,16
0,26
0,23

2010
0,17
0,29
0,26

2020
0,20
0,35
0,33

2015
0;,18
0,32
0,30

2025
0,20
0,38
0,36

Legenda: A1-sat izolat; A2-satdezvoltat; A3-casa de vacanta

Varianta de dotare IIRural All


0,400
0,350

0,300

3:
~

--.---...-.-...----.

0,250

'P-A~
!-A21

';; 0,200
.a
I
Q. 0,150

--~-~
-------.---------

0.100 -I
0.050
.

1--;+ A3J

~_._------

0,000
2000

>m.'rnw -n':TF~:~
Fig. 2 - Evolutia consumuluicasnic (putereaabsorbita
A1: P(t)

=0,107

* to,20

~"C ~,,-

pe gospodarie la nivel de.PT) in mediul rural

A2: P(t) = 0,143

52

. ~5 '_J

* to,30

A3: P(t) = 0,116 * to,35

TABELUL 7

Evolufia in timp a consumului putere absorbita pe gospodarie la nivel

de PT KW/gospodarie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctuI2.2.10)


2000
0,124
0,223
0,139

81
82
83

2004
0,18
0,34
0;23

2003
0,16
0,31
0,20

2005
0,19
0,36
0,24

2006
0,19
0,38
0,26

2007
0,20
0,40
0,27

2010
0,22
0,45
0,31

2015
0,24
0,50
0,36

2020
0,26
0,55
0,40

2025
0,28
0,59
0,43

Legenda: 81-sat izolat; 82-sat dezvoltat; B3-casa de vacanta


"---"

"'--"

'--'-'"

.-...---..

---I

Varianta de dotare "Rural B"


I

::t---~
0,500

'

"---'---'~J

..

- ,'~ .
.'""",
k

~.~

81
82

~-I l-11-1

',-~

(U 0,300 D..

O~~

,...
.

_m_-

.~

0,0001

i
2003

2004

2005

2006

2007

2010

2015

2018

T (ani)
'-'--'-'

~ -_J

'-' .

Fig. 2 - Evolutia consumului casnic (puterea absorbita pe gospodarie la nivel de PT) inmediul rural
81: P(t) = 0,124 * to,25

82: P(t) = 0,223 * to,30

53

~I
B3
I

i
,
!

0100t--?
2000

83: P(t)

= 0,139 * to,35

I
I

...

TABELUL 7

Evolupa in timp a consumului putere absorbitii pe gospodiirie la nivel

de PT KW/gospodiirie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctuI2.2.10)

Cl1
CI2
CI3
CII1
ClI2
ClI3
ClII1
ClII2
ClII3

2000
0,144
0,241
0,155
0,165
0,286
0,170
0,227
0,330
0,209

2003
0,19
0,34
0,23
0,22
0,40
0,25
0,30
0,46
0,31

2004
0,20
0,37
0,25
0,23
0,43
0,28
0,32
0,50
0,34

2005
0,22
0,39
0,27
0,25
0,46
0,30
0,34
0,54
0,37

2006
0,23
0,41
0,29
0,26
0,49
0,32
0,36
0,57
0,39

2007
0,23
0,43
0,31
0,27
0,51
0,34
0,37
0,59
0,41

2010
0,26
0,48
0,35
0,29
0,57
0,38
0,40
0,66
0,47

2015
0,28
0,54
0,40
0,32
0,64
0,44
0,45
0,74
0,54

2020
0,31
0,59
0,44
0,35
0,70
0,49
0,48
lliR
.

2025
0,32
0,63
0,48
0,37
0,75
0,52
0,51

0,81

0,87

0,60

0,64

Legenda: A1-sat izolat; A2-sat dezvoltat; A3-casa de vacanta

.__n______-

-_.~-_._----

Varianta de dotare .. Rural C"


1,000

---

0,900
O,BOO

''''

0,700

' 0,600
JiI:

-joE- CII1

-U) 500
,
,g
ca
D.

I-+- CII2

-~:r

:--+- CII3
-t-C11I1
CI1I2

-C1II3

TO.

2004

2005

2006

2007

201

2015

2018

2020

2025

T (ani)

_J

Fig. 2 - Evolutiaconsumuluicasnic (puterea absorbita pe gospodarie la nivelde PT)in mediulrural


C11: p(t)
C1I1: p(t)

= 0,144 * to,25
= 0,165 * to,25

Cl1I1: P{t) = 0,227 * to,25

Cl2: P{t) = 0,241 * to,30


Cl12: p(t) = 0,286 * to,30
C1II2: P{t)

54

=0,33

* to,30

Cl3: P{t)

=0,155

* to,35

Cl13: P{t) = 0,17 * t,35


C1II3: p(t) = 0,209 * to,35

ANEXA3

PROGRAME DE CALCUL CE POT FI UTILIZATE LA


DIMENSIONAREA RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE
1. STRESS

- Ca1cululmecanic al conductoarelor LEA pornind de la trei sHiride


dimensionare.
autori: ing.Mihai Voicu - ELECTRICA

2. LEAMT

- Ca1cululdomeniilor de utilizare ale st~Upilorde beton folositi la


liniile electrice de M.T.
autor: ing. Mihai Voicu - ELECTRICA

3. RECONF

- Reconfigurarea retelelor electrice de distributie.


autor: prof. dr. ing. Erernia - UPB

4. SIGMARK

- Ca1culul indicatorilor de siguranta - ISPE.

5. RES (SCIT)

- Pachet de programe pentm calculul curentilor de scurtcircuit in


sistemul energetic - ISPE
autori: Dr.ing.Sebastian Ionescu

6. RESS (FAST)

- Calculul regimurilor stationare in rete Ie electrice - ISPE

autor: sing. Marian Voicu


7. ECODIAL 3

- Dimensionare retele electrice de distributie - Schneider Electric

55