Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
vitamine, sarurui minerale. El se interpune intre mediul intern si cel extern. Este format
din tub digestiv si organe anexe.
Tubul digestiv este alcatuit din:
-
cavitatea bucala;
faringe;
esofag;
stomac;
GLANDELE SALIVARE
Secretia salivara este produsa de trei perechi e glande exocrine si de un numar
mare de glande unicelulare de pe suprafata mucoasei.
Cele trei perechi de glande sunt:
-
auditiv extern. Au o greutate de 25-30 gr., fiecare si isi varsa produsul de secretie prin
canalul lui Stenon in vestibul, la nivelul molarului II superior.
unghiului intern al mandibulei. Au fiecare cate 7 gr. greutate si isi varsa produsul de
secretie prin canalul Warton lateral de fraul limbii;
-
sublinguala, au greutate fiecare de 3-5 gr., iar produsul de secretie se varsa in apropierea
fraului limbii prin 5-6 canale Rivinus (sau canal unic Bartholin).
Parenchimul glandular de cca 60 gr. secreta in 24 de ore 1000-1500 ml saliva,
adica 0,5-1ml pe gr. /pe ora, in conditii bazale, n timpul masticatiei 1-2 ml, iar in secretie
maxima 5-8ml pe gr. i pe ora.
Saliva este un lichid incolor, transparent, filant (din cauza mucinei) usor
opalescent ( celule descuamate, leucocite), hipoton densitatea de 1003-1008, cu un pH
acid in repaos (5,4-6), ce se alcalinizeaza cand secretia creste (7,8).
Compozitia se modifica cu tipul alimentelor ingerate:
-
99,4% apa;
uree;
acid uric;
creatinina;
aminoacizi;
acid lactic;
Rolurile salivei
1). Faciliteaza masticatia si deglutitia;
2). Lubrefiaza mucoasa favorizand vorbirea;
3). Solubilizeaza multe substante excitand papilele gustative;
4). Rol digestiv descompune amidonul preparat;
5). Are proprietati bactericide;
6).Reprezinta calea de eliminare a unor substante toxice (Hg, Pb), a
microorganismelor, a ureei.
In lipsa salivei apar ulceratii ale mucoasei bucale deoarece saliva o spala
indepartand microorganismele si resturile alimentare si are efect bactericid.
Reglarea secretiei salivare se face exclusiv pe baza nervoasa, prin reflexe
neconditionate si conditionate.
Reglarea reflex neconditionata este innascuta, se face pe calea unui arc reflex
existent, se mentine cat timp acest arc exista si e declansat de un stimul cu importanta
biologica.
Receptorii sunt cei gustativi, tactili sau durerosi din cavitatea bucala.
Calea aferenta e reprezentata de fibrele senzitive ale nervilor: facial,
glosofaringian, vag si trigemen.
Centrii:
-
Deci prin reflex conditionat organismul este pregatit pentru a incepe digestia
inainte de introducerea alimentului in cavitatea bucala, reprezinta un mijloc mai fin de
adaptare.
Reflexul conditionat se poate stinge daca excitantul care l-a produs nu e intarit
prin administrarea alimentului.
FICATUL
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consisten ferm, ficatul
cntrete la adult 1 200 - 1 500 g cu vasele golite. Este situat n loja subdiafragmatic i
partea intern a hipocondrului stng.
Este alctuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa ase ori mai mare dect
cel stng.
Ficatul are dou fee: una superioar, convex, i alta inferioar. Faa superioar
este limitat prin dou margini: una posterioar, mai groas, i alta anterioar, mai
ascuit. Pe faa inferioar se observ dou anuri sagitale i un an transversal, de
aspectul literei "H". Aceste anuri delimiteaz lobul drept, lobul stng, lobul ptrat,
ventral i lobul Spiegel, dorsal. Healey a descris 9 segmente cu vascularizaie i
topografie biliar independente, segmente desprite printr-un esut conjunctiv densificat.
anul transversal se afl hilul ficatului, prin care ptrund vasele i nervii
ficatului i ies canalele biliare i limfatice organului.
Ficatul are dou nveliuri: un nveli seros, pendinte de seroasa peritoneal, care
nvelete tot ficatul, cu excepia unei benzi transversale la nivelul suprafeei superioare,
unde ficatul este aderent direct la diafragm; al doilea nveli este capsula Glisson, care
acoper ficatul i intr la nivelul hilului n interiorul organului de-a lungul vaselor i
cilor biliare.
Vascularizaia ficatului este asigurat de artera hepatic, care aduce sngele
arterial, i de vena port, care aduce snge venos funcional. Sngele pleac de la ficat
prin venele suprahepatice, care colecteaz tot sngele din acest organ i l vars n vena
cav inferioar. Vasele limfatice se adun ntr-o reea subseroas care ajunge la ganglionii
sternali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali, cu limfa colectat de pe faa inferioar
i din limfaticele septurilor intrahepatice.
Nervii ficatului provin din plexul hepatic, alctuit din fibre simpatice care ies din
ganglionul ceiac i din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.
Capsula ficatului este alctuit din esut conjunctiv i elastic. Din capsul
pornesc - de la hil spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul
conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice i nervoase. Elementele conjunctive
provenite din capsul, mpreun cu trama reticular care reprezint suportul celulelor
hepatice constituie ceea ce se numete structura mezodermic a ficatului. n afar de
aceasta mai exist i structura endotelial, alctuit din celule hepatice (hepatocite).
Pn de curnd, structura histologic a ficatului dominat de concepia lobular a
lui Malpighi, potrivit creia lobului hepatic ar fi unitatea morfofuncional a ficatului.
Lobului i se atribuie o form hexagonal, avnd n centru vena centrolobular, la care
ajung venulele din reeaua perilobular; n ochiurile acestei reele se gsesc cordoanele
hepatocelulare, alctuite din dou rnduri de celule cu dispoziie radiar. La unirea mai
multor lobuli se formeaz spaiile portobiliare sau spaiile Kiernan, n care sunt aezate
vasele sanguine i limfatice, canalele biliare i nervii.
Cercetrile recente, bazate pe mijloacele cele mai moderne, arat ns c unitatea
morfofuncional a ficatului este acinul hepatic, alctuit dintr-o mas inform de
hepatocite, dispuse n jurul unei venule porte (ven axial). O grupare de 2 - 3 acini
tributari unei venule axiale alctuiete un acin complex, iar 3 acini compleci i civa
acini simpli realizeaz un conglomerat de acini.
Hepatocitele dispuse n apropiere de ramura terminal a venulei porte axiale
formeaz zona nti de hepatocite (active metabolic); hepatocitele situate la periferia
acinului formeaz zona a treia (celule adaptate funciei de depozitare); ntre ele se
situeaz zona a doua, cu hepatocite care fac schimburi de glicogen ntre zone.
PANCREASUL
Pancreasul este un organ glandular situat retroperitoneal, transversal, la nivelul
primelor dou vertebre lombare. El are trei pri: capul, corpul i coada; capul este
nconjurat de potcoava duodenal, iar coada merge pn la splin.