1.

Conceptia despre lume este insusirea esentiala a contiinei umane, este un

sistem de reprezentri, idei despre lumea nconjurtoare , despre om i locul, rolul lui
n aceast lume. Conceptia despre lume cuprinde n sine interogaia etern asupra
raportului dintre sine i tot ceea ce ne nconjoar. Structura concepiei despre lume a)
Cunostintele b)Convingerile c)Idealurile d) Valorile spirituale general umane e)Faptele
si actiunele concrete.
2. Tipurile istorice de conceptii despre lume reprezinta in sine forme specifice
de reprezentare a lumii precum si diferite perioade caracteristice evolutii gindirii
umane. Acestea sunt: Concepia mitic, religioas, filosofic. Concepia mitic- este
forma cunotinei sociale caracteristic celor mai vechi perioade din istoria omenirii.
Concepia mitic include cunotine care reflect tendina omului din cele mai vechi
timpuri de a explica fenomenele i lucrurile nconjurtoare. Caracteristic pentru
aceasta perioad este dezvoltarea slab a gndirii abstracte i absena autocontiintei.
(antropomorfism, zoomorfism,sincretism) Concepia religioas-este forma contiinei
sociale care prin credin postuleaz existena ABSOLUTULUI, care constituie originea
existenei. (credina,dogma,ritualul cultic, obiectele de cult) Conceptia filosofica este
cea mai superioara forma de reprezentare a lumii, se bazeaza pe cunostinte generale,
teoretico stiintifice, argumentate in mod logic. Conceptia despre lumea filosofica avind
un caracter teoretic nu numai proclama anumite principii, dar le demonstreaza, le
fundamenteaza, le deduce in mod logic.
3. Filosofia este tiina despre legile i principiile generale conform crora
existena este conceput ca: UNITATE,INTEGRITATE, TOTALITATE . Obiectul de studiu al
filosofie sunt principiile generale ale existentenei. n filosofie sunt evideniate
urmatoarele principii: Principuil unitii lumii, unicitii, evoluei, materialitii ,
idealitii lumii. Dezvoltarea i modificarea obiectului filosofie relev caracterul istoric
al acesteia care poate fi urmarit pe parcursul a diverselor perioade: 1) Perioada
incipienta- filosofia apare ca explicaie raional a lumii radical contrar concepiei
mitice 2) n antichitate Aristotel definete filosofia ca tiin despre principiile
generale ale existenei 3) n evul mediu-filosofia este un mijloc cu ajutorul careia sunt
constituite principalele dogme religioase 4) la etapa modern-datorita faptului ca
modelul tiinei este matematica, geometria. In filosofie se caut o lege sau un
principiu general prin care sa fie explicat ntreaga lume. 5) la etapa contemporanodata cu constituirea tiinelor exacte se complic raportul cu filosofia, ea fiind
nteleas ca tiina despre valori, moravuri,sensul vieii sau redus la estipemologie. n
filosofie sunt evidentiate probleme specifice : a) Problema ontologic analizeaza
principiul existenei b) Gnosiologica-analizeaz structura principiile cunoaterii c)
Epistemologia- analizeaza principiile cunoaterii tiinifice d) axiologic-estimeaz
lumea prin prisma valoric e)praxilogic-analizeaza existena prin prisma principiului
practicei. Funcia filosofie metodologic-analizeaz i elaborez metode de cercetare.
Funcia conceptual- nzestrnd omul cu noi cunotine filosofia formeaz o anumit
atitudine fa de acest lume. Metodele cunoterii: Metoda metafizic- care reflect
lumea m forma static, neschimbtoare. Metoda dialectic-care reflect lumea n
venica schimbare, transformare.
4. Spre deosebire de celelalte tiine in filosofie este evideniat problema
fundamental care are urmtoarea formulare: problema raportului dintre spirit i
materie sau raportul dintre contiin i existen. Aceast problem include 2 aspecte:

Aspectul ontologic-impune raspunsul la ntrebarea care este principiul, esena

existentei? Raspunsul la aceast ntrebare le putem reduce la doua raspunsuri clasice:
Materialista- care sustine ca principiul existenei este materia. Idealist-care susine c
principiul este spiritul , iar acesta este conceput ca Ideie, Absolut, Demiurg,Dumnezeu.
Aspectul Gnosiologic impune rspunsul la ntrebarea poate fi cunoscut principiul lumii?
Reprezentanii materialismului dau un raspuns afirmativ dar marea majoritatea
filosfilor idealiti neag posibilitatea cunoterii principiului existenei.
5. Filosofia in India antica-Aparitia si dezvoltatrea gindirii filosofice in India
antica isi are specificul sau si anume,corelatia strinsa dintre gindirea religioasa si
reflectia filosofica. In India antica primii filosofi au fost in acelasi timp si preoti, datorita
acestui fapt gindirea filosofica indiana antica a fost o
teosofie, adica combinare dintre gindirea rationala si credinta mistica (religioasa).
Primele izvoare teoretice ale gindirii filosofice indiene erau reprezentate de literatura
vedica, alcatuita dintr-un sir de carti numite vede. In vede se gasesc pe scurt teorii si
dogme religioase slujbe sfinte, rugaciuni, descintice, proverbe si invataturi morale.
Aceste carti erau pastrate in taina, access la ele aveau numai preotii. Gindirea
filosofica in India antica se bazeaza pe teoria reincarnarii transmigrarii sufletelor. La
indieni natura vie este insufletita, teoria are citeva idei:Trupul moare, sufletul nu
moare, indienii considerau ca sufletul este vesnic si el trece dintr-un corp in altul.
Procesul de transmigrare a sufletului dintr-un corp in altul este explicat cu ajutorul
aurmatoarelor categorii filosofice: Brahmanismul este o religie complex care
desemneaza principiul unic de creator a lumii, este cauza a tot ce exista.. El se
evedentiaza in 3 persoane (sfinta treime) : Brahma (creatorul), Visnul (ocrotitorul), Siva
(distrugatorul). Structura sociala a indiei antice era alcatuite din Kaste:
_ Brahmanilor (preotii) . casta superioara care se bucura de drepturi mari _ Ksatrilor
elita militara politica _ Vaisii . oamenii simpli, ranii, meteugarii _ Sudrilor. erau
oamenii de jos(robii, prizonierii)
-Casta parya-elemntele vulnerabile
6. colile filosofice ortodoxe n India Antic-Sankya, Ioga, Mimansa, Nyaya,
Vasesica,Vedanta
Sankya invata ca exista o prima cauza materiala a lumii . practici (materia, natura). La
inceputul practicii a existat intr-o stare amorfa. In Sankya se recunoaste existenta
sufletului absolut, care exista in dependent de temelia materiala a lumii.
Vaisheshika- Tezele principale reiese din faptul ca exista schimbari permanente, un
proces vesnic ciclic de a aparitie si decadere. In acest proces exista un element stabil .
atomul. Atomii poseda diferite
calitati care sunt in numar de 17. Din unirea temporala a atomilor apar lucrurile
sufletite si neinsufletite.
Nyaya- Acest sistem se bazeaza pe cercetarea problemelor metafizicii pe baza logicii.
In acest sistem se introduc citeva izvoare de cunoastere, care sunt: Simtirea Concluzia

Demonstrarea. Nyaya a creat invatatura despre dumnezeu ca creator, ocrotitor si

destrugator al lumii.
Mimansa- Mimasa considera ca cu ajutorul teorii cunoasterii se poate ajunge nu numai
la intelegerea
corecta a esentei lucrurilor dar si la intelegerea unor notiuni a metafizicii
fundamentale.
Sufletul este substanta vesnica si infinita. El este legat de corp dar nu moare odata cu
el.
Vedanta -Acesta susine c singura realitate i unica temelie a lumii este spiritul
universal (brahman), considernd lumea senzorial drept o simpl aparen, o iluzie.
Ioga-este bazat pe meditaie, ca o cale spre autocunoastere i eliberare, yoga confera
libertate luntric, ntelegerea faptului c totul este posibil dar nu totul este permis.

7. Scolile eterodoxe in India antic Budismul, Jainismul, Locayata

Jainismul Reprezentantii jainismului cred ca omul cu ajutorul esentei sale sufletesti
poate controla esenta materia si o poate conduce. Numai omul singur hotaraste ce
este bine si rau.Dumnezeu este doar sufletul care cindva a trait intr-un corp material si
sa eliberat din mrejele carmei.
Budismul inainta trei teze principale: - viata e plina de suferinta; - exista cauza aparitiei
suferintelor; - exista calea de eliberare de suferinta. Scopul cunoasterii ei il vad in
eliberarea omului de suferinta, dar nu in lumea de apoi ci in aceasta lume. Starea
organismului lipsita de suferinta ei o numesc Nirvana. Ei au elaborate invatatura
despre 8 virtuti, adica cai de perfectionare etica asa ca: coportarea dreapta, modul de
viata corect, vorbirea dreapta, etc
Locayata Reprezentantii acestei scoli considerau ca lumea consta din materiale prime
si in afara de aceste elemenete prime si legile de imbinare a lor nu exista nimic.
Credinta in existenta lui D-zeu, a sufletului, raiului, lumii de apoi ei o considera gresita
fiindca obiectele acestei credinte nu ne sunt date in perceptiile noastre. Ei considera ca
lucrurile in natura constau din : aer, foc, apa, pamint.
8. Gindirea filosofica in China antica
Ea isi gaseste radacinele in gindirea mitilogica conform miturilor chineze lumea a
aparut din haos. La inceput exista haosul din care apare lumea mai intii Cerul apoi
pamintul apoi tot ce exista pe pamint. Chinezii antici considerau ca puterea suprema in
univers este cerul de care depinde totul. Cerul era primul preot in stat Era stapinul
pamintului Era primul administrator. Aceste idei isi gasesc manifestare in principalele
carti ale spiritualitatii chineze antice. Erau cunoscute de toti oamenii carturari, erau 5
la numar: _ Cartea istoriei o culegere de documente, descrierea a evenimentelor
istorice
Cartea cintecelor o culegere de poezii populare, o descriere a aparitiei triburilor si

lucrurilor
_ Cartea ritualilor o descriere a institutii politice, a ritualelor politice si religioase
_ Cartea statului Chinez Lu
_ Cartea schimbarilor este o culegere de texte cu caracter filosofic, aici sunt primele
reprezentari despre lume si om in filosifia chineza.
Ideiile principale ale cartilor sunt:
Exista o lege universala suprema in univers careia i se supune totul. Aceasta lege mai
este numita calea (Dao) _ Exista 2 puteri universale mai numite particole Yang si Yni.
Yang este particula masculina exprima idea de pozitiv, de actiune, de luminos, este
principiul alb analog cu cerul, soarele, caldul, uscatul. Yni este de natura femenina
exprima idea de negativ, pasiv, obscur, principiul negru analog
cu intunericul, pamintul, luna, recele, umedul.

9. Scolile filosofice in China antica (6 scoli)

Natur filosofica Confucianista Moista Legista Daoista Nominalista
Scoala natur filosofica. Aceasta scoala presupune ca initial a existat o ingramdire
nebuloasa
de substante cu caracter uniform, compusa din particule materiale. Particulele sunt de
2 feluri, unele cu
caracter pozitiv si se numesc ian-ti, iar altele cu caracter negativ si se numesc in-ti. Ca
urmare a ciocnirii acestor particule materiale apare lumea cunoscuta de noi.
Confucianismul. Intemeitorul a fost Confucius Initial in nvatamintele lui Confucius este
conceptia cerului si ordonarea cereasca. Cerul supravegheaz mersul lucrurilor pe
pamint, are grija de dreptate, este insusi soarta. Confucius a fondat o invatatura in
centrul careia se afla drepturile omului,a eticii, a vietii morale, a vietii familiei si
conducerii statului .Confucius a elaborat conceptia omului ideal barbatului nobil,
pozitia care poate fi atinsa nu prin stare sociala ci prin educatia calitatilor inalte
morale si culturale.
Scoala moistilor.Ivatatura moistilor este opusa invataturii lui Confucius. Moistii neaga
conceptia
confuciana despre rolul soartei in viata omului. Invatatura moista abordeaza si unele

probleme ce tin de teoria cunoasterii.Cunoasterea are loc prin intermediul contactului

senzitiv cu realitatea, cit si pe calea
intelegerii a ceea ce a fost perceput prin intermediul simturilor.
Scoala nominalistilor s-a orientata spre rezolvarea problemelor ce tin de limbajul
exprimarii realitatii.

10. Caracteristica generala a filosofiei antice grecesti Premisele aparitiei

filosofiei antice grecesti au fost urmatoarele : Premiz subiectiv-legat de specificul
intelegenei grecilor care includea atit o imagine plastic bogat ct i reflecie critic.
dezvoltarea comertului si mestesugaritului, intensificarea relatiilor cu alte state,
Democratia . In dezvoltarea filosofiei antice grecesti pot fi evidentiate trei perioade: 1.
Perioada preclasic-problema principal este prob cosmologic. Noiunea principal o
constituie noiunea de substan. 2. Perioada clasic-problemele principale abordate
sunt ontologica i gnosiologic. 3. perioada Eleno-Roman se caracterizeaza prin
existenta mai multor scoli si directii filosofice(epicureism, stoicism, skepticism,
neoplatonism), care dezvoltau unele idei promovate de filosofia anterioara.
11. Scoala din Milet : Thales, Anaximene, Anaximandru.
Thales este considerat Intemiitorul scolii din Milet In viziunea lui Thales lumea este
unitate care a aparut dintr-o substanta primordiala care este apa .El spunea ca Totul
provine din apa si in apa se descompune.
Anaximandru considera ca spatiul intial a fost umplut cu substanta, Anaximandru

numeste aceasta substanta apeiron.. Este o substanta fara forma, limite, masura ori
difinitie, este vesnica si se afla in miscare. Initial apeironul a fost fierbinte cu timpul el
sa racit din care au aparut cerurile si toate lumile, pamintul, aerul, focul si apa.
Anaximene,Considera la originea luimii in calitate de substanta aerul. Deoarece aerul
este sursa intregii vietii. De miscarea aerului depinde existenta lumii, dezvoltarea ei
anume aerul poate explica cum apar si dispar lucrurile.
12. Pitagora invatatura lui Pitagora este o incercare de a aplica teoria numerilor
la realitate. Dupa pitagora principiul unic si substratul lucrurilor este numarul. La
Pitagora numarul este atit materia cit si sensul cosmosului. La Pitagora toate numerele
apar din numarul 1. pitagoricienii atribuiau lucrurilor numere concrete de exemplu:
casatoria era numarul 5 deorece este suma lui 3(barbatul) + 2(femeia), 7 . era prilejul
fovorabil. Numarul 10 zece era cel mai nesavirsit , numar sacru.
13. Heraclit a elaborat o invatatura filosofica el sustinea ca lumea nu a fost
creata dar a existat dintotdeauna, ca si filosofii scolii din Milet considera ca obiectele
fenomenele naturii au aparut dintr-o
substanta primara. Daca aceasta substanta nu este apa, Apeironul sau Aerul ci focul
care desemneaza miscarea din foc a aparut lumea. Deci la Heraclit focul este o eterna
miscare dar aceasta miscare nu este haotica ci este ordonata si armonioasa care
asculta de o lege universala numita Logos sau ratiunea universala.
14. Scoala din Eleea. A fost fondata de Xenofan in invatatura sa se refera in
principal la credinta religioasa. El spune ca defapt credinta politeista adica religia a mai
multor zeitati nu este adevarata.. Considera ca defapt exista un singur dumnezeu in
lume,o unitate devina. Acest dumnezeu nu are chip uman si caracteristici deosebite.
El exista in afara spatiului si a timpului. Deci nu are inceput si sfirsit,
este vesnic . Ideea original a lui Xenofan este c Pmntul are form sferic.
Parmenide sustine ca existena este unic, static, etern identic cu plinul. O alt tez
este c existena este identic cu gndirea. Concluzia lui parmenide este ca esena
cosmusului care este existen este neschimbtoare i este dezvluit pe calea raiunii
iar micare pe calea senzorial i relativ. Zenon Ivatatura sa este indreptata impotriva
multiplitatii lumii si ideiei de miscare a lumii. Zenon se foloseste de aporii.
15. Leucit admite atit multiplicitatea cit si miscarea, in viziunea sa substanta
premordiala este calitativ neschimbatoare insa ea nu este unica ci multipla, deoarece
toate lucrurile din lume sunt alcatuite din atomi. Leucit a introdus in circuitul stiintific 3
notiuni noi: Vidul absolut Atomii care se misca in acest vid Necesitatea mecanica
Democrit considera ca lumea este alcatuita din existenta si non-existenta. Existenta la
rindul ei este alcatuita din atomi care se misca in spatiul gol in vid. Atomii sunt
invariabili sunt eterni, se afla in permanenta miscare se doesebesc unul de altul prin
forma, marime, si prin legatura dintre ei. Atomii nu se pot incalzi si nu se pot raci ei nu
pot fi umezi sau uscati, albi sau negri. In general atomii sunt lipsiti de orice calitati.
Toate lucrurile sunt alcatuite din atomi asa cum cuvintele sunt alcatuite din litere la fel
si obiectele sunt create din atomi. Aparitia si disparitia lucrurilor se datoreste unirii si
dezunirii atomilor.

Conform invataturii lui Democrit sunt alcatuie din atomi nu numai lucrurile materiale
dar si cele
nemateriale precum sufletul. El sustinea ca atomii sufletului sunt sferici si mai mobili.
Dupa Democrit sufletul nu este vesnic ci muritor el piere odata cu corpul.
16. Premizele care au dus la aparitia sofistilor sunt: existenta multiplilor
conceptii filosofice contrare, Dezvoltarea democratiei in Atena , dezvoltarea economica
a Atenei. In principiu sofistii sunt primii invatatori de filosofie, ei nu erau organizati in
scoli ci activau independent. Una din problemele de baza ale sofistilor a fost problema
adevarului. Ei sustineau ca orice opinie poate fi considerata adevarata si invers falsa.
Pentru sofisti nu exista un adevar general absolut.Intemietorul curentului sofist este
Protagoras. El inainteaza problema adevarului si sustine ca nu exista nici bine nici rau,
nici adevar nici eroare. Cunostintele sunt subiective, relative si depind de structura
organelor de simt. Cunoastere cosmusului la sofisti se face prin cunoasterea omului.
Protagoras descopera in om ceea ce este relativ su subiectiv-senzatiile.
17. Socrate descopera in om ceea ce este constant si etern-ratiunea. Socrate
este ginditorul care a elaborat o invatura orala despre om. Scopul acestei invataturi
este cunoasterea adevarului moral ,lui socrate ii apartin afirmatiile .eu stiu ca nu stiu
nimic., .cunoastete pe tine isuti.. Metoda prin care este dezvalui adevarul dupa Socrate
este > Metoda dialectica (maieutica). Dialectica este compusa din 3 parti> Inductia,
Definitia, Notiunea. Dupa Socrate adevarul nu este ca un mar copt pregatit pentru
cules, la adevar trebuie sa ajungi printr-un proces (procesul ratiunii). Adevarul dupa
Socarte este de natura rationala este cunostinta generala care se gaseste in sufletul
rational al fiecaruia. Socrate infaptuieste clasificarea virtutilor, dintre cele mai
importante sunt: curajul, intelepciunea, pietateaetc. Adevarul dupa Socrate este
identic cu binele , binele cu ordinea, ordinea cu legea. Morala lui Socrate sustine ca
barbatul intelept-filosoful este barbatul fericit.

18. Dupa Platon cunoasterea reprezinta in sine o reamintire a sufletului iar

cunostintele omului sunt copiii palide ale ideilor care reprezinta adevarul absolut. Astfel
la Platon sufletul este o forma de existenta nemateriala, el este vesnic, este nemuritor.
Sufletul inainte de a se uni cu trupul sa aflat in lumea ideilor cind sufletul se gaseste in
trup el se afla ca intr-o temnita. Sufletul devine liber numai dupa moartea corpului
.Platon afirma ca exista suflet universal creat de dumnezeu si suflete de stele de
oameni, animale, plante. Sufletul universal poate fi bun si rau, sufletul universal pune
in miscare cosmosul, iar celelalte suflete pun in miscare corpurile.

Dupa Platon exista urmatoarele componente ale sufletului:

_ Ratiunea care intruchipeaza elementul devin
_ Curajul . este o calitate a sufletului
_ Vointa . este activitate cugetata si constienta
Ultimele 2 elemente spune Platon trebuie sa asculte de ratiune.In legatura cu aceste
idei Platon a elborat teoria statului ideal. In viziunea sa statul ideal trebuie sa aiba
urmatoarele categorii sociale:_ Cirmuitorii . care trebuie sa fie filosofi deoarece la ei
este dezvoltata ratiunea_ Militarii . la ei este dezvoltat curajul
_ Cetatenii liberi . producatori de bunuri materiale, la ei cea mai dezvolata este vointa.
Datorita ideilor promovate Platon este considerat intemeitorul curentului idealist in
filosofie deoarece la el Idea reprezinta principiul lumii. Idealismul lui Platon este un
idealism obiectiv.
19. Platon la fel ca profesorul sau Socrate inainteaza problema adevarului si a
metodei prin care trebuie sa il dezvaluim. Metoda de cunoastere a adevarului este
dialectica . La Platon dialectica esre metoda prin care ne ridicam de la cunostintele
particulare subiective, relative la cunsotinte generale rationale, esentiale. Cunostintele
rationale, esentiale statice sunt desemnate prin notiunea de IDEE. Platon considera ca
adevarul se afla in idei, nu lucrurile, nu opiniile descriu adevarul ci ideiile. La Platon
ideiile exista intr-o lume deosebita, intr-o lume supranaturala, ele exista vesnic sunt
neschimbatoare si sunt principiile lucrurilor. De aceea Platon evidentiaza doua lumi:
_ Lumea ideilor . este o lume intimigibila, desavirsita, vesnica, este absoluta, nu
depinde de timp si spatiu
_ Lumea lucrurilor sensibile . este o lume schimbatoare nedesavirsita, o lume a
simturilor, o lume trecatoare
Dupa Platon nu putem cunoaste nemojlocit lumea ideelor dar exista totusi o cale prin
care descoperim adevaratul frumos-calea dragostei(erosului). Platon sustine ca omul
este unitatea materie(corpul) si a idei (sufletul).
20. Aristotel ne-a lasat un volum mare de lucrari care pot fi clasificate in > opere
de logica, opere de metafizica, de fizica, de etica, de politica, economie, poetica.
Aristotel a infaptuit clasificarea stiintelor: metafizica(stiinte teoretice, filosofia ,
teologia, fizica, matematica) Stiinte practice-politica , economia Stiinte poetice-arta si
poezia. Stiinta pregatitoare tuturor stiintelor este logica. Aristotel este intemietorul ei.
Logica este stiinta despre legile si principiile gindirii perfecte. Dupa Aristotel pentru
dezvaluirea adevarului nu este suficient sa analizam formele de gandire(categoriile),
trebuie sa analizam si metodele prin care ajungem la ele. Dupa Aristotel acestea sunt
doua: Metoda apolitica si metoda dialectica. Procedeele logice cu ajutorul carora
judecatile sunt reuinite in relationamente sunt Inductia(analiza particularurului-ajunge
la concluzie genrale) si Deductia (analiza generalului si ajungerea la concluzia
particulara). Scopul stiintei dupa Aristotel este de a ajunge la concluzii de natura
particulara.
21. Un alt aspect al filosofiei lui Aristotel este invatarua sa despre om si

suflet. Omul la Aristotel este studiat sub aspectul de animal politic. Omul este animal
dar un animal rational. Omul este o fiinta sociala care isi manifesta esenta sa in
conditiile vietii politice. Societate este naturala pentru om. In lucrarea despre suflet
Aristotel evedentiaza urmatoarele tipuri de suflet:
_ Sufletul vegetativ . la plante
_ Suflet senzitiv . la animale (ele se orienteaza in spatiu)
_ Suflet rational . se intilneste numai la om
La rindul sau sufletul rational se divizeaza in:
_ Intelect pasiv . care exista inpreuna cu trupul, moare odata cu corpul
_ Intelect activ . care exista si independent de trup. Este nemuritor
Despre suflet Aristotel formuleaz foarte clar acest obiectiv al metodei dialectice:
Scopul nostru e s nelegem mai nti natura esenial a sufletului [esena] i n al
doilearnd proprietile lui; dintre acestea, unele sunt considerate nsuiri propriiale
sufletului
Concluzie. Aristotel a elaborat o invatatura colosala despre suflet dar nu mentioneaza
daca este sufletul muritor sau nemuritor.
22. Epicurismul fondator a fost filosoful grec Epicur. doctrina filosofica a lui
Epicur este alcatuita din logica, fizica si etica. Logica este destul de simpla la Epicur:
totul este cunoscut prin simturi,.Fizica in linii generale se bazeaza pe teza atomista
materialista a lui Democrit ca lumea este alcatuita din atomi si vid. Etica lui Epicur are
un caracter empirist bazat numai pe experienta . O alt idee este c omul poate
dobndi senintatea sufletului, ataraxia . Dar ca s dobndeasc fericirea el trebuie s
nlture cauzele suferinei i s-i procure bucurii.
Scepticismul (a pune la indoiala)Este o doctrina care pune la indoiala posibilitatea
cunoasterii realitatii obiective. Filosofia scepticilor are la baza etica, ei fiind preocupati
de problema moralitatii si fericirii. Pun la indoiala ca omul reflecta adecvat realitatea,
natura dupa ei ramine pentru oameni un obiect necunoscut, neinteles, nu este clar ce
domina in aceasta lume: necesitatea, intimplarea sau libertatea.
Stoicismul se bazezea pe elemente din filosofia lui Heraclit ca si acesta ei considera
ca universul este un foc vesnic care se afla in vesnica miscare si schimbare pe masura
se aprinde si pe masura se stinge
Din acest foc a aparut lumea, focul este indentic cu Zeus care este ratiunea
universului, este adevarul acestui univers.
Electismul reprezentatul electismului este Cicero atrage atentia in primul rind
problemelor de etica si teorie politica. In lucrarile de etica el analizeaza problema
binelui suprem al virtutiilor care reprezinta unicul izvor al fericirii. Cicero cheama sa
urmam natura proprie omului, omul trebuie sa tinda spre perfectiune pentru a
corespunde celor 4 vertutii principale:

Intelepciunea Dreptatea Curajul Cumpatarea

In teoria politica Cicero era de parerea ca cea mai buna forma de guvernare este cea
amestecata, care intruneste elemente ale democratiei, aristocratiei si monarhiei.
23. Neopitagorismul Neopitagorismul il propune pe dumnezeu ca baza unica
a lumii ca esenta pura,
spirituala ce sta mai sus de toate contradictiile. Reprezentantul acestei invataturi este
Numenis. El considera in structura ierarhica a existentei locul suprem il ocupa primul
Dumnezeu, prima ratiune nus (minte) care este nemiscata.Cosmosul este al treilea
dumnezeu.
Neoplatonismul fondatorul a fost Plotin . Doctrina ploteniana retine de la PPlaton
idealismul si celebra dealectica a iubirii, care permite filosofului sa se inalte pina la
intuitia binelui suprem. Teza dominanta la neoplatonieni este cea a transcendentii
devine. Divinitatea dupa ploteni se afla in afara lumii cu totul deasupra ei.

24. Inceputurile filosofie medievale sunt legate de sec I atunci cand se

constituie o noua invatatura religioasa-crestinismul. Crestinismul se rapsindeste cind
in filosofie patrund elemente mistico-religioase. Originalitatea filosof crestine consta in
faptul ca ea a pastrat din filosofia antica tot ce a fost benefic pentru crestinism de
aceea poarta numele de filosofie crestina. Sistemele filosofiece care au contribuit la
intemierea filosofie crestine sunt: Scoala Neopitagorica care reinvie interpretarea
mistica a numerilor si impune credinta in mister ,divinitate. Neoplatonismul-care
sustine teoria emanantei-Unul este divinitate din el se emana ratiunea, sufletul,
materia. Scoala Eudeo Alexandriniana care prin Filon infaptuieste marea idee de Logos.
Cel care a intemiat teologia crestina este Origene, care transforma crestinismul dintr-o
superstitie intr-o religie rationala , intemiata de Dumnezeu. Origene inpaca Dumnezeu
Tatal cu Dumnezeu Fiul. Dumnezeu prin totputernicia sa a creat totul din nimic, el este
datatorul de lege. Origene afirma ca Dumnezeu este mai presus de orce intelegere
rationala. Filosofia crestina include 2 perioade: 1) patristica-aici sunt convertite la
crestinism poporul grec si roman si sunt alcatuite si consfintite dogmele principale ale
crestinismului. 2) scolastica sunt convertite la crestinism triburile germanice Sunt
raspindite dogmele.
25. Aureliu Augustin este cel care sistematizeaza rational dogmele religioase
si intemeiaza filosofia crestina. Punctul de plecare a filosofie lui Augustin este cautarea
unui adevar absolut mai presus de orce indoiala. El sustine ca atat teologia cit si
filosofia sunt in cautarea intelepciunii. Credinta nu este contrara ratiunii ci este de
aceeasi natura insa totusi superioara. Dumnezeu este principiul existentei si a binelui.
Raul este lipsa lui Dumnezeu este non existenta. Omul este creat dupa Chipul si
infatisarea lui Dumnezeu.
26. Problema principala abordata in perioada scolastica este PROBLEMA
UNIVERSA LELOR , pentru prima data este schitata de catre Porphyrios, autorul
inainteaza intrebarea exista oare universalele, care este raportul

universalelor(generalului) cu singularul ? aceasta problem a obtinut urmatoarele

rezolvari: 1) Relismul oficial (in sensul lui Platon)Universalele sunt ideiile-modele din
ratiunea divina dupa care Dumnezeu creeaza lumea, Universalel preexista inaintea
lucrurilor singulare.
Realismul moderat (in sensul lui Aristotel)- universalele sub esentele de lucruri
neseparate de acestea 2) Conceptualismul sustine ca universalele exista dupa lucruri
in calitate de conceptii 3) Nominalismul-universalele nu exista , ele sunt nume pe acre
le atribuim lucrurilor.

27. Thomas DAquino a contribuit la reinterpretarea filosofie lui Aristotel si

adaptarea acesteia la invatatura crestina. Thomas abordeaza problema raportului
dinte credinta si stiinta sau dintre filosofie si teologie. El nu accepta teoria dublului
adevar. El sustine ca suprema fericire a omului este conteplarea si explixarea rationala
adevarului ratiunii expuse in dogme. El sustine ca nu toate dogmele pot fi intemiate
rational Unde ratiunea nu ajunge intervine credinta. O alta problema abordata de
Thomas este problema universalelor: a) Universalel exista inaintea lucrurilor singulare
ca idei b) Universalele exista dupa lucruri ca concepte in ratiunea omului c)
Universalele exista in lucruri. In filosofia lui DAquino obiectul principal al cunoasterii
este Dumnezeu, .a cunoaste adevarul inseamna a cunoaste pe Dumnezeu., el a
incercat sa argumenteze existenta lui Dumnezeu cu ajutorul ratiunii formulind dovezi.
28. Duns Scotus, ca majoritatea filosofilor cretini din acel timp, separ n
mod net filosofia de teologie, dar recurge uneori la una pentru a explica pe
cealalt. Filosofia ocup totui cea mai mare parte a operelor sale, pn la problema
revelaiei. Se poate spune c n centrul preocuprilor sale se gsesc toate consecinele
raionale ale dogmei libertii creaiei divine. El accentueaz caracterul arbitrar al
legilor instituite de Dumnezeu: "Non quaerenda ratio quorum non est ratio" ("Nu
trebuie cutat raiunea n ceea ce este lipsit de raiune").
W Ockham este uneori considerat ca fiind un reprezentant al conceptualismului i nu
al nominalismului, pentru c n timp ce nominalitii susineau c universaliile sunt doar
nite cuvinte, nume pentru realitile existente, conceptualitii susineau c sunt
reprezentri mentale, care au o existan individual, fie i numai n mintea uman.
O contribuie foarte important a fost cea adus de William Ockham n domeniul
logicii. Finalitatea acesteia este de a organiza i clarifica reprezentrile mentale. De
acum celebrul brici al lui Ockham va nsemna simplificarea explicaiei n ct mai puine
cauze i variabile. Noi l cunoatem pe Dumnezeu prin credina revelaiei i nu prin
examinarea raional a creaiei sale.

29. Dupa evul mediu urmeaza o noua perioada in istoria gindirii filosofice
numita de istorici
Renastere. Renasterea sa manifestat ca o reinoire spirituala o reinviere a culturii,
stiintei antice in deosebi acelei elene. Se spune ca perioada medievala a fost o noapte
intunecoasa de 1000 de ani cind era negata stiinta, interzis modul de gindire liber pe
cind in epoca renasterii omul devine liber de a gindi. In perioada medievala problema
centrala era existenta lui dumnezeu si inceputul dintre devin si lume, in epoca
renasterii acestei problematici i se dau un nou sens:dumnezeu este creatorul naturii iar
de rind cu el este pus si omul caracterizat ca o parte componenta a naturii. In epoca
renasterii dumnezeu si omul se afla in aceiasi lume O astfel de interpretare a omului a
pus inceputul umanismului care este principala trasatura a gindirii filosofice in
perioada data. O alta trasatura caracteristica gindirii filosofice consta in emanciparea
stiintei de religie.

30.Invatatura lui Nicolaus Cusamus

Nicolaus Cusamus este primul ginditor situat la intersectia epocilor medievala si
renasterii, deacea invatatura sa este intermediara intre teologie si stiinta El a fost
preocupat de studierea matematicii si a stiintelor naturii. Problema centrala la
Cusamus este pe de o parte raportul dintre Dumnezeu si Univers
iar pe de alta parte raportul dintre Dumnezeu si Om.
Dumnezeu si universul . in invatatura sa Cusamus sa bazat pe teoria Neopitagoreica a
numerelor sub indemnul careia aplica numerele la realitate. In viziunea sa dupa cum
din numarul 1 apar toate cele lalte numere prin adetiune tot asa multiplitatea lumii
sensibile decurge din unitatea suprema(Dumnezeu). Dupa Cusamus Dumnezeu este
stiinta, vointa si puterea, el este maximum deoarece fiind atotputernic el cuprinde totul
adica intregul univers, dar Dumnezeu este si minimum deoarece el se gaseste si in cel
mai mic lucru.
Dumnezeu si omul. Cusamus inainteaza teza conform careia filosofia trebuie sa
abordeze problema raportlui dintre Dumnezeu si Om reiesind din necunoasterea
acestuia. Omul spune Cusamus este o lume in miniatura un micro-cosmos in care se
reflecta intregul univers adica macro-cosmul, de acea cine cunoaste omul cunoaste
lumea.
31. In epoca renasterii un nou inteles al naturii il gasim in ideiile filosofice a
lui NicolaeCopernic. Copernic este considerat intemeitorul sistemului heliocentric al
lumii. Teoria sa despre miscarea de rotatie a pamintului in jurul axei sale si a soarelui a
inlocuit vechiul sistem geocentric . Ideiile principale ale lui Copernic sunt:
_ Pamintul nu este centrul nemiscat al lumii vizibile si forma pamintului este sferica.
_ Pamintul se roteste in jurul soarelui care la rindul sau ocupa locul central in lume

_ Pamintul se roteste in jurul axei sale prin care se explica alternarea zilei si a noptii
_ A demonstrat pentru prima data ca luna se invirte in jurul pamintului fiind un satelit
al lui . Astfel teoria heliocentrica a lui Copernic a insemnat o revolutie in cunoasterea
stiintifica.
Idea centrala a invataturii lui G.Bruno este idea infinitatii lumii, Bruno considera ca
lumea este infinita in spatiu si ca numar . Dupa Bruno numarul lumelor care exista
dincolo de lumea pe care noi vedem este infinit . Universul este unul ca si Dumnezeu
deoarece Dumenezeu este chiar substanta, Dumnezeu se afla in inima lumii si nu
dincolo de ea cum considera teologia scolastica.
Galileo Galilei A fost preocupat de cercetarea miscarii a corpurilor ceresti datorita
metodelor si experientelor efectuate el este considerat intemeitorul mecanicii
moderne. O importanta majora in lupta impotriva dogmelor religioase au avut
descoperirile astronomice ale lui Galelei. Cu ajutorul lunetei perfictionata de el Galelei
a infaptuit un sir de descoperiri stiintifice:
_ A descoperit 4 satelisi a planetei Jupiter
_ Inelele planetei Saturn
_ Constitutia paminteasca a lunii munti, vai.
_ Fazele planetelor Mercur si Venus
_ Petele de pe soarele care sunt schimbatoare si se miscatoare
Descoperirile lui Galelei au confirmat stralucit teoria heleocentrica. Privitor la conceptia
despre lume Galelei considera ca universul este infinit, materia este vesnica, natura
este unitara, totul in univers se misca, totul se schimba afirma Galilei.