Sapunul

Elevi:Comnescu Irina
Negu Lavinia

Ce este spunul ?
Srurile de sodiu ale acizilor C 12-C18 A,
obinute prin hidroliza grsimilor, se
deosebesc de srurile acizilor inferiori.
Numai n soluii diluate srurile de
sodiu ale acizilor superiori se afl sub
form de ioni individuali, RCOO - i Na+ ,
ambii hidratai cu molecule de ap. n
soluii concentrate, anionii se asociaz
formnd particule coloidale de asociaie
sau miceli.

Spunurile se caracterizeaz prin

faptul c au catene hidrocarburate
lungi, hidrofobe, care au la margine
o grup carboxil hidrofila.

Puterea de splare a spunului este determinata

de faptul c la suprafaa particulei de ulei se
acumuleaz molecule de spun, orientate cu partea
hidrofil (anionoul carboxilat) spre ap si radicalul R
spre particula de ulei.

Spunurile de sodiu ale acizilor grai sunt

biodegradabile deoarece conin catene
neramificate cu numr par de atomi de carbon .

Sisteme semicoloidale
Detergenii inclusiv spunurile, culorile de
anilin , anumite substane tanante i unii alcaloizi
intr n grupul sistemelor semicoloidale.
Un sistem semicoloidal este un amestec format din
soluia molecular i din cea coloidal a unei substane
care reprezint faza dispers, comun ambelor faze
ntre care exist un echilibru dinamic:
Soluie molecular soluie coloidal
Datorit acestui fapt sistemul coloidal manifest
proprieti caracteristice att soluiilor moleculare ct si
celor colidale.Este remarcabil faptul c la temeperaturi
ridicate si concentraii mici se manifest cu precdere
proprietile soluiilor moleculare, iar la temepraturi joase i
concentraii mari se manifest mai ales proprietile
soluiilor coloidale.

Cum se face spunul de

cas
Ingredientele necesare
fabricarii sapunului sunt
urmatoarele : apa distilata,
soda caustica puritate 99%,
uleiuri vegetale (ulei de
masline, ulei de cocos, ulei de
palmier, ulei de floarea soarelui
presat la rece etc) si pentru
aroma veti avea nevoie de

Etape de lucru:
Se cantaresc ingredientele cu mare precizie
Soda caustica se dizolva in apa si nu viceversa. Mare
ATENTIE la acest proces, care este unul exoterm cu
degajare de caldura si de vapori toxici. Este recomandat sa
purtati manusi iar incaperea in care produceti sapunul sa
fie bine aerisita (deschideti geamurile).
Incalziti uleiul si masurati temperatura. Atat temperatura
uleiului cat si a sodei trebuie sa fie in jur de 40 de grade.
In momentul in care uleiul si solutia de soda caustica au
aceeasi temperatura, turnati solutia de soda peste ulei. Cu
ajutorul blenderului amestecati bine pana cand compozitia
se ingroasa capatand consistenta unei budinci.
Se adauga salvia uscata, uleiul de pin si taratele si se
amesteca usor cu o lingura de lemn ca se incorporeze si
acestea in compozitie. Se pune sapunul in forma tapetata
cu hartie de copt si se acopera cu un prosop sau o patura.
Se lasa 18 pana la 48 de ore timp in care continua reactia
de saponificare. In sfarsit se taie sapunul informe
geometrice (eu de regula il tai sub forma dretunghiulara).

Fabricare sapunului ca
art

Parfumat, colorat,
terapeutic, abraziv sau
revitalizant
Pentru a obine un spun dermabraziv i cu efect
calmant, putei aduga n ingrediente miere i
tre. Zaul de cafea, miezul de nuc sau
migdalele zdrobite i seminele de mac transform
spunul ntr-un exfoliant ideal pentru ntregul corp.
Pentru o piele sensibil putei folosi un spun cu
argil mineral i arbore de ceai sau unul cu
morcov i glbenele. Menta i lavanda adugate n
reet i vor da spunului virtui revigorante. De
asemenea, cafeaua se numr printre ingredientele
recomandate n cazul spunului energizant. Aceasta
se recomand doar n cazul duurilor de diminea,
pentru c pielea absoarbe uor cafeina i nu vei
mai putea adormi uor.

De ce nu sunt bune
sapunurile din comer ?
Conin:
terpinol iritant, poate cauza probleme respiratorii;
benzaldehida numit si ulei amar de migdale, un narcoticanestezic, poate afecta sistemul nervos central si, inhalat,
tensiunea arteriala;
acetat-benzil irita plamanii si ochii si este cancerigen (a fost
asociat cu cancerul pancreatic);
sulfat (laurel) de sodiu este folosit pentru a ajuta, stimula,
favoriza absorbtia celorlalte chimicale, distruge grasimea
naturala a pielii si slabeste proprietatea acesteia de a retine
umezeala (utilizat n sampoane pentru proprietatile lui de
detergent), poate altera materialul genetic celular (cunoscut ca
mutagen) a fost folosit in Japonia pentru a incuraja mutatiile
bacteriale;
triclosan foarte popular (si la mod) antibacterial care,
asemeni pesticidului 2,4 D, cand a fost testat pe animale a fost
gasit ca fiind toxic pentru sange, ficat si rinichi.

Bibliografie
Chimie organica, Volumul 2 Margareta Avram,
Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia,
Bucureti (1983)
Chimie general Constantin Rabega i Maria
Rabega, Editura Didactic si Pedagogic,
Bucureti (1975)
Diferite blogguri despre fabricarea sapunului
acasa