COSTIN MURGESCU

Costin Murgescu (nascut la data de 27 octombrie 1919 la Ramnicu Sarat,judetul interbelic

Ramnicu-Sarat-decedat 30 august 1989) a fost un diplomat,economist,geopolitician,specialist
in globalizare,membru corespondent al Academiei Romana,directorul institutului de
Economie Mondiala din Bucuresti.
Desi fiu de general,a plecat pe frontul de lupta al celui de-al doilea razboi mondial,a
luptat si a fost grav ranit.Adus apoi la spitalul militar din Cluj a fost salvat.

ROMANIA LIBERA
Dupa vindecarea sa indelungata,Costin Murgescu a fost numit ca redactor al rubricilor
economice ale ziarului ROMANIA LIBERA.Ca o curiozitate,a fost coleg de redactie cu sotia
sa,Ecaterina Oproiu,care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiasi ziar,si totodata
dramaturgul,criticul de film,filologul,fondatoarea si directoarea REVISTEI CINEMA.

PLANUL VALEV
Numit redactor al rubricilor economice ale ziarului Romania Libera,Costin Murgescu
a atacat dur,decis,dar profund argumentat,Planul Valev(planul omului de stiinta sovietic
EMIL BORISOVICI VALEV),plan prin care sovieticii urmareau crearea,in tarile socialiste, a
unor enclave economice autonome fata de tara-mama,profilate astfel incat industria revenea
doar unor state socialiste.Iar in rest,inclusive in Romania,sa fie infiintate doar zone
agricole,coordinate,desigur,tot de sovietici.
Argumentele clar exprimate de Costin Murgescu, au fost recunoscute ca valide de
catre revista international KOMUNIST,care aparea la Praga,in Cehoslovacia.Imediat dupa
aceea,revista ceha,care avea aparitii si in limbile germana,franceza si engleza a publicat
lungul eseu a lui Murgescu simultan in ceha si in celelalte trei limbi ale sale de aparitie,limbi
de larga circulatie international.Imediat Costin Murgescu a devenit o celebritate profesionala
mondiala in problem de geopolitica si globalizare.
Ca atare, n chip evident, ncercarea de re-subjugare a Romniei, dup
desfiinarea Sovrom-urilor i plecarea sovieticilor din ar (din 1959 - 1960) a czut cu brio".
Meritele lui Murgescu fiind evidente, acesta fost numit director general al Institutului de
Economie Mondial. "Legat de acest plan Valev, n Romnia se glumea spunndu-se c, dac

ar fi aplicat, ar fi fost bine ca noi, romnii, s cultivm doar ... fn, iar bulgarii s se ocupe de
epigrame."

Carier de diplomat
Dup perioada de demolare a planului Valev i de conducere al Institutului de Economie
Mondial, Costin Murgescu a avut o alt carier ca diplomat, fiind ambasadorul Romniei la
Organizaia Naiunilor Unite.

Principalele lucrri publicate

1940 - Fragment ardelean: Procesul Memorandumului, Editura Vremea, Colecia
Romnia Eroic, Bucureti;

1956 - Reforma agrar din 1945, Editura Academiei R.P.R., Bucureti;

1964 - Concepii potrivnice principiilor de baz ale relaiilor economice dintre rile
socialiste, Viaa economic, Bucureti, numrul 23 din 5 iunie 1964 - Articolul-eseu
combtnd Planul Valev;
1967 - Cooperarea economic i tehnico - tiinific internaional, efectele ei asupra
creterii economice i dezvoltrii schimburilor externe, Romnia, Bucureti;
1987, 1989 - Mersul ideilor economice la romni, volumele I i al II-lea, Editura tiinific
i Enciclopedic, Romnia, Bucureti;
1996 - Drumurile unitii romneti. Drumul oilor. Drumurile negustoreti, Editura
Enciclopedic, Romnia, Bucureti, (ediie postum).

SFATURI
Iat cteva sfaturi pe care Eugeniu Carada le-a dat actorilor vieii economice i publicului
din Romnia:

S nu datorezi niciodat mai mult de jumtate din ceea ce poi plti uor,

Dac neli un creditor, acesta devine pentru tine o fntn secat,

Nu fgdui dect jumtate din ceea ce poi s faci cu uurin.

Concursul Costin Murgescu pentru Cercetare n Economie

n anul 2012 Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar a ini iat Concursul
Costin Murgescu pentru cercetare n economie adresat studenilor masteranzi sau doctoranzi
de naionalitate romn. [1] Ctigtorul concursului primete un premiu n valoare de 3000
de euro. Studenii se nscriu la concurs cu o lucrare original pe o tem de macroeconomie, la
alegere. n spiritul ideilor lui Costin Murgescu, concursul provoac studenii s dezvolte o
gandire deschis, s ii aprofundeze cercetrile, s i expun i argumenteze ideile i s i
practice abilitile de cercetare.