MORFOLOGIA PROCESELOR DISTROFICE

DISTROFII PIGMENTARE CU PIGMENTI HEMOGLOBINICI: PORFIRIILE

Distrofii pigmentare manifestate prin exces de porfirine
Porfiriile sunt distrofii cu determinism genetic in cele mai frecvente dintre situatii si se traduc prin
sinteza si acumularea unor porfirine anormale ca structura biochimica. Excesul de porfirine anormale
tinde sa se elimine si sa se acumuleze in rinichi, imprimandu-i o culoare brun-negricioasa, asemanatoare
lemnului de abanos ("rinichiul de abanos").
Porfiriile induse genetic se pot traduce prin acumularea excesului in structura oaselor, fapt pentru care
culoarea lor devine roscata-caramizie. Boala se numeste osteohemocromatoza si apare cu precadere a
vaca.
Hipermelanoze: exces de melanina in organe care nu contin fiziologic acest pigment
Hipomelanoze: deficit de melanina in organe care contin pigmentul in mod fiziologic (piele, fanere)
Hipermelanoza maculata: pete de culoare neagra localizate in cord, pulmon, ficat, rinichi, la sectionare
cutitul se murdareste de pigment. Este frecventa la miei si vitei. Dispare dupa varsta de 1 an.
Hipermelanoza maculata: pete de culoare neagra localizate in cord, pulmon, ficat, rinichi, la sectionare
cutitul se murdareste de pigment. Este frecventa la miei si vitei. Dispare dupa varsta de 1 an.

Hipermelanoza maculata: pete de culoare neagra localizate in cord, pulmon, ficat, rinichi, la sectionare
cutitul se murdareste de pigment. Pulmonul prezinta aspecte particulare, deoarece petele au forme
geometrice de dreptungh sau patrat. Alternanta zonelor roz cu cele negre da aspect particular de "tabla
de sah". Este frecventa la miei si vitei. Dispare dupa varsta de 1 an.
Albinismul este o hipomelanoza congenitala (cu determinism genetic), manifestata prin lipsa totala a
melaninei din organele care contin acest pigment in mod obisnuit (piele, par, pene, iris). Irisul animalelor
albinotice prezinta in functie de specie culoare albastruie, cenusie sau rosie.
Lipofuscinoza: acumulare de pigment de culoare bruna, acumulat in cantitati mari in musculatura, la
animalele batrane
Vaca, lipofuscinoza, prin comparatie se poate observa diferenta de culoare dintre cele doua corduri, atat
la suprafata, cat si pe sectiune. Pigmentatia bruna a miocardului este caracteristica animalelor batrane.
Pulmon vaca, antracoza limfocentrului traheobronsic, pulberile ajung in pulmon prin inhalare, iar din
pulmon sunt transportate in limfocentrul traheobronsic pe cale limfatica. Zona periferica prezinta
puncte de culoare neagra corespunzatoare acumularii de pulberi de carbon.
Steatoza este o forma de exprimare a trigliceridozelor, cu acumulare intracelulara de trigliceride in ficat,
miocard, rinichi si fibre musculare scheletice.

Hepatosteatoza, modificarile de culoare sunt cele care atrag atentia (culoare galben lutoasa). Volumul
este marit, pana la hepatomegalie, consistenta friabila, cu predispoztie la ruptura hepatica. La sectionare
cutitul ramane gras.
Hepatosteatoza (ficat gras), atrage atentia culoarea galben-lutoasa si friabilitatea organului. La pasari,
ficatul gras reprezinta mai putin o leziune, ci o metoda de obtinere a unui produs comercializat sub
denumirea de "foi gras".
Infiltratia lipidica stromala (lipomatoza)
Este reprezentata de formarea excesiva de tesut adipos. Fenomenul apare mai frecvent in muschi sub
forma unor zone rosii (fibre musculare) care alterneaza cu cele albicioase lucioase (tesut adipos nou
format). Fenomenul apare la animalele obeze, la cele castrate sau fiziologic la rasele de porci cu carne
grasa (Mangalita).
Calcificarile patologice: acumulare excesiva de saruri de calciu in alte organe, diferite de oase.
Calcificarea distrofica apare atunci cand in organism apar teritorii de organ distruse, moarte (necrozate),
al caror pH favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu. Acest fenomen apare pe fondul unei calcemii
normale (concentratia ionilor de calciu in sange)
Focarele de necroza din orice organ (ficat), chisturile parazitare, peretii arterelor sunt exemple de
localizare ale calcificarii distrofice.

Ficat, cal, leziunile vechi de tipul focarelor de necroza sau chisturile parazitare sufera un proces de
impregnare cu saruri de calciu (calcificare distrofica). Leziunile au un caracter nodular, culoare alba,
mata, sunt greu de sectionat (scartaie la sectionare, sunet de cutit trecut prin nisip), adesea pietrificate
(imposibil de sectionat).
Chisturi parazitare musculare, culoarea alba, aspectul mat, uscat pe sectiune, pledeaza pentru
calcificarea distrofica.
Cord vaca, calcificarea metastatica apare pe fondul cresterii concentratiei de ioni de calciu din sange
(hipercalcemie produsa prin aport alimentar sau medicamentos). Excesul de calciu se va depune in
organe care sintetizeaza produsi acizi sau au o fiziologic un pH acid (stomac, rinichi, piele, pulmon,
endocard, vase de sange). Zonele calcificate au culoare alba, sunt uscate si mate.
Litiaza (calculoza): aglomerari de saruri minerale in lumenul unor organe cavitare (intestin, cai de
conducere a urinei, canalele biliare si vezica biliara, canalele glandelor salivare)
Litiaza biliara: compozitia chimica a calculilor variaza: culoare alba (continut mare de colesterol), culoare
brun-verzuie (continut mare de saruri biliare). Cu cat numarul calculilor va fi mai mare, dimensunilor
lor vor fi mai mici, iar suprafata neteda (datorita frecarii).
Litiaza vezicii si canalelor biliare, calculii au culoare galben bruna, in cazurile grave oblitereaza lumenul
canalelor sau al vezicii producind icter mecanic (posthepatic).

Litiaza (calculoza) urinara (localizati in bazinet, uretere, vezica urinara): calculi multipli, localizati in
bazinet. Prezenta lor duce la numeroase leziuni secundare: micsorarea in volum a rinichiului (atrofie de
compresiune), stagnarea si acumularea urinei in caile de conducere si rinichi (hidronefroza) sau
inflamatie.
Litiaza vezicii urinare: prezenta calculilor este iritanta, determina erodarea si inflamatia vezicii,
producand ulterior urinarea cu sange (hematurie).
Acumularile mineralizate de material exogen sunt frecvent intalnite in tubul digestiv bezoare.
Lanobezoarele sunt formate din lana si sunt prezente in rumen la oi, ca urmare a sindromului de pica
(ingestie de obiecte si materiale necomestibile). Sunt acumulari aproximativ sferice, dure (datorita
mineralizarii).