Sunteți pe pagina 1din 5

INVATAREA

1. DEFINITIA INVATARII
Fiinta umana , ca sistem deschis , autocinetic si autoreglator , se afla in permanenta interactiune
cu ambianta sociala si materiala , cu semenii , cu natura pe care o cultiva , cu situatiile pe care le
stapaneste , provoaca , anticipeaza , rezolva , precum si cu sine insasi in autoconducere ,
autoinstruire si autoeducatie . Tot ceea ce se suprapune peste reactivitatea spontana si innascuta
devenind , prin repetare sau intarire , o achizitie cu caracter de relativa permanenta poate fi
socotit , in termeni generali , ca invatare .
Cei mai multi specialisti in probleme de psihologia invatarii sunt de acord ca , in acceptiunea
ei cea mai larga ,invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a unor noi forme de
comportament , ca urmare a repetarii situatiilor sau a exersarii . Deci , invatarea este procesul
prin care se alcatuieste ,se schimba , evolueaza programarea comportamentala a organismelor in
decursul dezvoltarii individuale ; invatarea este cea care permite ca ,pe o anumita baza ereditara ,
sa se constitue noi mecanisme de adaptare ale individului , de a dobandi noi informatii si operatii
, de a stabilii noi tipuri de interactiune cu ambianta
Desi suntem tentati sa definim actul invatarii ca pe un proces de perfectionare realizat in
cadrul practicii sau ca achizitie ca urmare a unei experiente , ne dam foarte bine seama ca unele
acte ale invatarii nu inseamna perfectionare , iar altele nu duc la rezultatele dorite .
Totusi a fost acceptata urmatoarea definitie , in conformitate cu conceptia lui Hilgard si
Bower (1974) :invatarea este procesul prin care o anumita activitate ia nastere ori se
transforma , reactionand la o situatie , cu conditia ca esenta schimbarii sa nu poata fi
explicata pe baza maturizarii organismelor , a tendintelor innascute de a raspunde sau a altor
stari temporare .
Daca animalele nu depind de invatare in definirea lor ca reprezentante ale unei specii , pentru
formarea personalitatii umane , decisive sunt existenta sociala si culturalizarea realizate prin
invatare , atat spontan cat si dirijat . Particularitatile invatarii la om sunt determinate de faptul ca
el traieste si se dezvolta in societate , ca experienta individuala pe care o dobandeste este si
trebuie sa fie in concordanta cu mediul social . echipamentul nativ al individului este destul de
redus in raport cu achizitiile din timpul vietii.
Considerata psihologic , invatarea este modalitatea de asimilare a cunostintelor si de formare
intelectuala , emotionala , de elaborare a deprinderilor , a constiintei si comportamentului social
cult . Invatarea este modalitatea de constituire a personalitatii umane si nu numai de constituire
dar si de mentinere , de regenerare , pentru ca daca invatarea inceteaza personalitatea se
dezagrega . Este ceea ce se intampla cu cei lipsiti de experienta sociala .

Din incercarile de definire mentionate , putem concluziona ca invatarea poate fi privita :


-

ca rezultat in cazul in care ea se exprima in termeni de cunostinte , priceperi , deprinderi ,


obisnuinte familiarizare , aclimatizare , adaptare etc
ca proces , in care caz referirea se face , mai ales , la mecanismele care-l conditioneaza si
la depasirea insasi a fenomenului , exprimat in termeni de insusire, asimilare , modificare
restructurare , intarire , etc ;
ca actiune operationale dirijata pedagogic sau independenta , individuala sau colectiva in
care termenii sunt predare , instruire , exersare , autoinstruire , verificare , examinare
putandu-le asocia tehnicile si metodele adecvate materialului de invatat si subiectului care
invata .
2.CONDITIILE INVATARII

Se definesc mai multe tipuri de conditii , care identificate si analizate pertinent si


specializat, pot oferi cadrului didactic un sistem operational de repere in estimarea distantei
dintre punctul de plecare al demersului sau si stadiul atins in realizarea obiectivelor pedagogice .
Voi evidentia aici pe primele doua conditii care sunt cele mai importante
Dintre conditiile interne ale invatarii putem sa mentionam :
a) factorii biologici : varsta, particularitatile anatomo-fiziologice ale analizatorilor, activitatea
nervoasa superioara, starea sanatatii organismului, bioritmul intelectual;
b) factori psihici : stadiul dezvoltarii structurilor cognitive, operatorii, psihomotorii, afective si
sociomorale; nivelul inteligentei, aptitudinile speciale, aptitudinea scolara, mecanismele
psihice, personalitatea (temperament, caracter), priceperile, deprinderile, tehnicile de munca
intelectuala si nivelul de cunostinte anterioare.
Iar dintre conditiile externe se pot enumera :
a) pregatirea profesorului , in sensul de planificare a materiei de predat , de proiectare a
lectiei in conformitate cu programa scolara si cu nivelul de pregatire ale elevilor, dozare a
activitatilor independente si de grup, respectand ritmul de munca al fiecarui elev;
b) factori socio-organizationali intre care un rol important il joaca: precizarea obiectivelor
invatarii la fiecare lectie si cunoasterea acestor obiective de catre elevi; asigurarea receptarii
materialului in conditii optime pentru a facilita asociatiile mentale complexe; asigurarea
transferului cunostintelor si a intelegerii aplicabilitatii lor; informarea elevilor asupra
rezultatelor invatarii;
c) factori temporali : distributia in timp a invatarii (esalonata vs. comasata, cu pauze mai
scurte la inceput apoi din ce in ce mai lungi);
d) factori psihoergonomici dintre care cei mai importanti sunt : resursele materiale utilizate
in scoala care ofera posibilitati crescute de informare si evitarea factorilor stresanti
(zgomote, subnutritia, supraincarcarea, relatiile tensionate). (R. Gagn, 1975)
Productiva
pentru
studiul
invatarii
scolare
se
contureaza
urmatoarea
clasificare plurifactoriala , din care fiecare categorie se descompune intr-o serie de
elemente

Prioritare ca importanta sunt :


Elev : sanatate , structura si operativitatea cognitiva , structura si operativitatea
metacognitiva , inteligenta generala , inteligenta socioemotionala , vointa si motivatia ,
experienta de invatare , timp alocat invatarii , stil de invatare , elemente psiholingvistice si
de comunicare
Profesor : competenta profesionala , vocatie pedagogica , capacitate empatica de
relationare si comunicare , stil de instruire , echilibru mental , ethos si autoritate morala
recunoscute , timp alocat pregatirii si autoperfectionarii , inovatie , umor creativ si
entuziasm , calitatea proceselor evaluative.
Familia , mediul familial : calitatea atmosferei , a climatului familial , interes pentru
monitorizarea progreselor/rezultatelor scolare , spectrul asteptarilor educationale , regimul
igienic si alimentar specific varstei elevului , facilitati pentru studiu sistematic , echilibrul
conduitei stimulative
coala , mediul organizational scolar : climat scolar responsabil , stimulativ , proiectiv ,
conditii tehnice , ergonomice si psihoigienice , calitatea organizarii timpului , gestiunea
factorilor motivationali calitatea managementului scolar ,gestiunea increderii si
respectului , valorizarea potentialului creativ si al actorilor educationali
Grupul de elevi : stil de activitate , coeziune , ethos , balanta competitie -cooperare ,
acceptarea diferentelor , reactivitate pozitiva la succes si insucces asumare de
responsabilitati , comunicare pe orizontala si verticala
Grupul , echipa de profesori : coeziune , valori sinergice in conduita fata de elevi ,
pragmatism si rationalitate in deciziile privind pregatirea elevilor , spirit de echipa in
respectarea regulamentului , conduita rationala , motivatie adecvata situatiei si
personalitatii elevului , echilibrul competitie -cooperare , relatii interpersonale mature
Comunitatea , societatea civila : atitudine proeducationala , initiativa , voluntariat in
participare , implicare nonpartizana relatii cu mediul educational bazate pe
responsabilitate
Tehnologii educationale : spectru larg , complementaritate , adecvatie , nonsaturatie ,
acces larg , gestiune deschisa elevilor , profesorilor ,comunitatii
Context/mediu : calitate , adecvare , controlul calitatii la nivelul componentelor
sociale ,culturale economice , tehnologice , ecologice , politice , s. a cu valoare de suport
educational
Relatii educationale : calitatea relatiilor si raporturilor elev-elevi , elev-profesor ,
scoala /manageri-reprezentanti ai bisericii , autoritatii locale , ONG-urilor

3.TIPURILE INVATARII
Intrebarea care domina gandirea moderna este focalizata in jurul enuntului : exista in lumea
individualului uman si a socialului educativ doar un singur tip de invatare , o singura forma a
invatarii umane sau exista in mod real si acceptam paradigma diversitatii , a pluralismului , a
polimorfismului in sfera examinata
Dupa bogata literatura de specialitate , se deduce ca exista mai multe tipuri de invatare , acestea
nefiind egale ca eficacitate , ca valoare si stil si ca adecvare la logica obiectului , la psihologia

varstei elevului .Fara a-mi propune descrierea lor va voi prezenta , in sinteza cateva dintre cele
mai cunoscute tipuri de invatare :
Dupa procesele psihice
invatarea poate fi :
(Manzat , 1979)

- psihomotorie
- perceptiva
- verbala
- imaginativa
- morala
- sociala

Dupa modul de organizare si prezentare

- algoritmica

a continuturilor invatarea poate fi : - euristica


- prin modelare
- prin analogie
- prin cercetare structurala
Dupa scopul general urmarit - informativa
invatarea poate fi : - formativa
- mixta
- de mentinere
- de dezvoltare
Dupa nivelurile de constientizare

- hipnotica

in plan psihologic invatarea poate fi : - spontana


- mecanica
- prin intelegere
- inteligenta
- intuitiva

Dupa strategia si/sau metoda - prin lectura (5%)


complexa utilizata dominant

- prin citire (10%)

invatarea poate fi : - cu ajutorul mijloacelor audiovizuale (20%)


(Cotton , 1992)

- prin demonstratie (30%)


- prin discutii in grup (50%)
- prin actiune practica (75%)

- prin transfer combinat cu alte metode adecvate stilului subiectului si


logicii obiectului invatarii (90%)
Dupa nivelul achizitiilor si al ierarhiei - invatarea semnal
complexitatii se pot enumera : - invatarea stimul-raspuns
(Gagne , 1965)

- invatarea in lant
- invatarea asociatv-verbala
- invatarea discriminativ- multipla
- invatarea conceptelor
- invatarea principiilor
- invatarea prin rezolvare de probleme