Sunteți pe pagina 1din 1

Biogazul

Biogazul este un amestec de gaze combustibile, care se formeaza prin descompunerea substantelor
organice in mediu umed si lipsa de oxigen.Componentul de baza al biogazului este metanul.
Primele descrieri a biogazului sunt efectuate de catre fizicianul Volta la sfarsitul secolului al XVII-lea.Volta a
extras
pentru
prima
data
metanul
din
gazele
de
mlastina.
Procesul de formare a biogazului, fermentarea anaeroba, are loc la temperaturi intre 20-45C, in prezenta a
doua specii de bacterii:
Bacilus cellulosae methanicus, responsabil de formarea metanului;
Bacilus cellulosae hidrogenicus, responsabil de formarea hidrogenului;
Ulterior, aceste doua specii au fost reunite sub denumirea comuna de methano-bacterium.Ca materie prima
pentru formarea biogazului serveste biomasa, ce reprezinta materiale vegetale reziduale.Celuloza este
principala componenta a materiei organice utilizate la formarea biogazului.Continutul celulozei in materia
organica este de circa 50%.Dintre alte componente putem mentiona plantele acvatice, algele, resturile
animaliere,
etc.
.
In prezent exist sapte procedee de recuperare a energiei din reziduurile organice agricole: fermentarea
anaeroba la temperatura mediului ambiant, fermentarea anaeroba la temperaturi ridicate, descompunerea
anaeroba termofila, distilarea distinctiva, compostarea, incinerarea si transferul de caldura.
Cel mai ridicat potential il are procesul de fermentare anaeroba la temperaturi in jur de 40C.Prin
fermentarea anaeroba, microorganismele descompun materia organica, elibernd o serie de metaboliti, n
principal bioxid de carbon si metan.In functie de materia prima, cantitatea de metan n biogaz este intre 35 si
80%.Cantitatea maxima de metan se obtine la fermentarea resturilor animaliere, in special de la complexele
avicole.
Biogazul necesita a fi prelucrare inainte de a fi utilizat efectiv; de obicei este trecut prin separatoare speciale
in care metanul este separat de restul gazelor. Utilizarea biogazului brut(preseparat) este periculoasa,
deoarece
n
componenta
acestuia
sunt
si
gaze
toxice.
Dintre componentele chimice ale materiei organice, gradele cele mai ridicate de conversiune in biogaz o au
celulozele,
hemicelulozele
si
grasimile.
Fermentarea anaeroba nu poate avea loc in prezenta luminii, oxigenului si in lipsa unui mediu cu umiditate
mare.La
descompunerea
materiei
organice
mai
participa
microorganismele
fermentative
nespecializate:bacterii celulozice, lactice, acetice, sulfat-reductoare si denitrificatoare, precum si numeroase
specii
de
ciuperci
si
unele
drojdii.
In afara de metan, in timpul procesului de fermentare se mai elimin hidrogen, hidrogen sulfurat, vapori de
apa,
amoniac,
azot,
indol
si
scatol.
Metanul confera biogazului valoare energetica.In stare pura este un gaz combustibil, lipsit de culoare, mai
uor dect aerul (M=16); arde cu flacara albastruie; are o putere caloric de 97 MJ pe mililitru(putin mai mare
decat motorina).Biogazul, comparativ cu metanul pur, are o putere calorica de 25 MJ/ml, din cauza prezentei
bioxidului
de
carbon
si
altor
gaze.
Metanul nu se lichefiaza la temperatura mediului ambiant(de la -20C pn la +40C); se pastreaza la
presiuni joase in recipiente cu volum mare sau la presiuni ridicate in recipiente cu volume mici.
Metanul poate fi utilizat ca agent energetic(cel mai adesea) fiind un combustibil superior carbunelui si chiar
unor produse petroliere, dar poate fi utilizat si pentru obtinerea altor compusi chimici prin diferite
proceduri(descompunere,
oxidare,
clorurare,
nitrare).
Sursa www.instalatii.ro