Sunteți pe pagina 1din 7

Modificari comportamentale induse de boala sau spitalizare

Comportamentul pacientului in fata bolii stress psihic major este determinat de existenta sau
inexistenta unor strategii de coping eficiente.
1. comportamente derivate din acceptare acceptarea bolii se poate face in modalitati diferite in
functie de tipul de coping, de modalitatea preferata de atribuire a unui simptom (atribuirea
simptomelor unor fenomene de ordin fizic, somatic sau ca expresie a unei suferinte psihice), de
perceptia sociala a simptomului (in boli psihice sunt prezentate simptomele somatice, care nu
atrag stigmatizare sociala)
boli curabile sau incurabile in faza incipienta:
-

comportament adaptativ cautarea unei solutii, urmarea tartam,entului coping activ, centrat
pe problema

comportament dizadaptativ atitudine pasiva optimism nefondat sau fatalism coping


pasiv, centrat pe emotie

boli incurabile in stadiul avansat:


-

comportament adaptativ centrat pe maximizarea beneficiilor de moment coping pasiv,


centrat pe emotie

comportament dizadaptativ combativ coping activ, centrat pe problema

2. comportamente derivate din negare:


boli incurabile negarea apare cand impactul psihologic al bolii este mare (dat de gravitatea bolii sau
de afectarea in plan social a pacientului) intarzie prezentarea la medic si initierea tratamnetului;
este, in general, de scurta durata, pasagera
afectiuni psihiatrice grave, dependente negarea este un mecanism de aparare prevalent ->
distorsioneaza realitatea. Comportamentul pacientului poate deveni agresiv, imoral, iresponsabil =>
ingreuneaza mult actul medical.
3. comportamente derivate din proiectie specifica persoanelor cu locus de control extern, pacienti
psihotici sau cu tulburari de personalitate considera ca boala/simptomul au aparut sau se
agraveaza din cauza unei alte persoane => comportament agresiv si noncomplianta
proiectie retrospectiva alte persoane sau circumstante au cauzat boala
proiectie prospectiva evolutia nefavorabila a bolii si esecul terapeutic sunt datorate altor persoane
sau unor circumstante ce nu tin de pacient.
4. comportamente derivate din refulare strategie prin care se reprima cautarea ajutorului medical.
Specific persoanelor cu tip comportamental C si D, celor care se considera invulnerabili,
persoane hipercontrolate, cu sentiment acut al datoriei, persoane care pun pe plan secund

sanatatea tip comportamental A => prognostic nefavorabil al bolii deoarece pacientul nu


recunoaste existenta bolii. Refularea are capacitate crescuta de a se permanentiza in timp.
5. comportamente derivate din intelectualizare ajuta la diminuarea anxietatii prin comutarea
interesului pacientului dinspre conotatiile afective ale bolii catre cele de la nivel cognitiv =>
cautarea de informatii despre boala/tratament, intr-un mod impersonal -> da sentimentul de
control asupra bolii. Intelectualizarea cuplata cu o personalitate obsesiv compulsiva poate creste
nivelul de anxietate.
6. comportamente derivate din regresie -> retrairea in plan mintal a unei perioade asociata cu suport
emotional neconditionat si lipsa respnsabilitatii. Regresia este un mecanism de aparare
inconstient => comportamentele derivate agresivitate nejustificata, dependenta de anturaj,
instabilitatea emotionala sunt rezultat al impulsului de moment. => trebui luate masuri
terapeutice pentru consolidarea sentimentului de siguranta.
7. comportamente derivate din inexistenta unor strategii de coping eficiente pacient hiperactiv,
haotic, expusi la un risc crescut de agravare a bolii prin atitudini nocive sau prin apelul la mai
multe terapii simultan. Specific pacientiilor cu personalitate predispozanta anxiosi.
Comportament agravat de informatii incomplete, contradictorii, mediu nesuportiv, comunicare
deficitara medic-pacient.
Reactii comportamentale ale familiei
In cazul bolilor cronice/boala incurabila, comportamentul apartinatorilor trece prin stadii
asemanatoare cu cele descrise la pacient soc, negare, furie, negociere, depresie, acceptare. Parcurgerea
stadiilor este modulata de durata bolii, specificul bolii, specificul cultural, relatiile familiale si experiente
anterioare.
Stiluri de coping ale membrilor familiei:

predominant cognitiv - asociat cu neacceptarea (minimalizare, negare, ignorare, atentie


selectiva); asociat cu acceptarea (rationalizare, rigiditate, hipervigilenta, compulsivitate, control
exacerbat)

predominant afectiv anxietate, teama, panica, depresie, furie, neputinta, rusine, dezgust,
ambivalenta, optimism nefondat

Exemplu: ambivalenta afectiva trecere brusca de la o atitudine exagerata de disponibilitate si


incredere in medic, la totala neincredere, acuze de malpraxis, agresivitate. Schimbarea nu poate fi
pusa in legatura cu o circumstanta net definita, oscilatiile trebuie sa fie tratate cu toleranta si suport
din partea echipei medicale si nu trebuie sa influenteze atitudinea terapeutica.
Reactii ale personalului medical influentate de specificul cazului (gravitatea cazului, varsta
pacientului, tipul bolii), comportamentul pacientului (influentat de comportamentul terapeutului),
comportamentul apartinatorilor
Scenarii comportamentale ale personalului medical:
1. Comportrrament imoral implicare minima sau traumatizare a pacientului

Abandonul retragerea voluntara a asistentei sau abuzul activ asupra pacientului

Neglijarea raceala si agresivitate aratate constant pacientului


2. Comportament recomandat maximum de beneficii pentru pacient si minimum de pierderi in
cadrul relatiei terapeutice

Atitudine de suport voluntara, insotita de caldura, respect, preocupare pentru starae de


bine fizic si psihic a pacientului

Empatie exprimata capacitate de dedublare si impartasire reala a suferintei exprimate de


pacient. Exprimare libera a sentimentelor de catre pacient si abtinerea de la formularea de
judecati de catre medic
3. Comportament nerecomandat poate duce la sindromul de burnout, fara sa creasca
beneficiul pentru pacient

Simpatie Exprimarea simpatiei fata de pacient, incalcarea neutralitatii afective

Supraimplicare ocazionala incercari periodice de a ajuta pacientul/familia, fara a exista


o cerere din partea acestora

Supraimplicare permanenta pacientul privit ca obiect al unor sarcini de trebuie


efectuate, in lipsa cererii de ajutor din partea pacientului
4. Comportament imoral prin supraimplicare afectarea intimitatii pacientului, distrugerea
sentimentului de autonomie al pacientului

Supra implicare eroica incercari disperate din partea medicului de a satisface toate
nevoile pacientului. Cultivarea dependentei pacientului fata de medic, reprimarea autonomiei
pacientului

Fuziunea personalitatilor abandonarea orcarei nevoi ale medicului in fata pacientului.


Scopul medicului este de a satisface toate nevoile pacientului.

Impactul psihologic al reactiilor adverse si alergice la tratamnet

Definitie Orice raspuns la un medicament care este nedorit si daunator si care apare la doze
prescrise pacientului pentru prevenirea, diagnosticul si tratamentul unor boli.
Previzibilitatea efectelor adverse influentata de:

Medicament tipul medicamentului, calea si durata de administrare, doza, asocierea cu alte


medicamente

Posibilitatea de supraveghere a bolnavului

Factori ce tin de pacient varsta, sex, factori genetici, stari fiziologice, stari patologice,
consumul de alcool, fumatul

In functie de gradul de previzibilitate, reactiile adverse sunt impartite astfel:


1.

Reactii adverse previzbile 80% din reactiile adverse, depind de doza, sunt consecinta
efetelor farmacodinamice:

Toxicitatea apare in caz de supradozaj


Efecte colaterale produse prin mecanisme asemanatoare cu efectele dorite
medicamentele anticolinergice produc uscaciunea gurii si retentie de urina

2.

Interactiuni medicament-medicament
Efectele secundare propriu-zise reactii adverse care nu au legatura cu actiunea
farmacologica principala

Reactii adverse imprevizibile mai putin frecvente, mai grave pot duce la deces,
independente de doza:

Intoleranta apare la doze uzuale; exacerbarea efetelor adverse

Idiosincrazia metabolizarea mai lenta a medicamentului

Reactii alergice

Reactii pseudoalergice manifestari clinice asemanatoare cu reactiile alergice, dar fara


implicarea raspunsului imun

Reactiile adverse au o implicare:

Fizica

Psihica iritabilitate, depresie, delir, halucinatii

Comportamentala agresivitate, agitatie

Sociala afectarea abilitatii de a efectua anumite sarcini

Comportamente produse de reactii adverse:


Complianta la tratament este influentata de perceptia pacientului asupra medicamentului (raportul
risc/beneficiu). In functie de aceste convingeri, comportamentul pacientului poate varia astfel:

Complianta raport bun risc/beneficiu

Solicita un alt tratament cu efecte secundare mai putine sau mai p[utin grave

Apeleaza la medicina alternativa

Nu urmeaza tratamentul

Pentru a creste complianta la tratament trebuie sa existe o comunicare buna medic-pacient medicul
trebuie sa informeze pacientul despre posibilele reactii adverse si despre cum pot fi ele combatute,
pacientul trebuie sa raporteze reactiile aparute. Situatii care necesita atentie speciala:

Pacient insuficient informat

Incapacitatea de a monitoriza pacientul

Anumite categorii de varsta

Anumite perioade fiziologice graviditate, lauzie

Pacient care utilizeaza mai multe medicamente

Medicatie care necesita dozare periodica

Reactii alergice
Def: rezulta din interactiunea dintre medicament si sistemul imun al gazdei, cu aparitia unui raspuns
imun specific dirijat impotriva medicamentului respectiv.
Incidenta este intre 2 si 15% - variaza din cauza diagnosticului dificil, supra si subraportare, posibilitate
scazuta de investigare.
Fatori favorizanti:
1. pacient varsta (copiii incidenta mai mica prin sistem imun imatur); sex (femeile prezinta reactii
alergice mai frecvente), factori genetici, teren atopic, infectii si boli asociate (insuficienta renala,
infectie HIV, insuficienta hepatica, lupus), administrarea anterioara de medicamente, asocieri
medicamentoase, automedicatia
2. medicament proprietati fizico-chimice; calea de administrare; gradul de expunere la
medicament

Manifestari clinice reactii generalizate (anafilaxia); reactii de organ


Comportamente asociate reactiilor alergice teren psihologic favorabil
1. tipul de personalitate persoane susceptibile; rigiditate, incapatanare, tendinte egocentrice,
obsesive, fobice, anxioase, agresive
2. depresia si anxietatea elemente favorizante
Tulburari psihice secundare alergiei la medicamente:
1. tulburari somato-psihice cu caracter reactie la simptom insomnie cu somnolenta diurna,
iritabilitate, depresie, reactii obsesiv-compulsive, iritabilitate se daotreaza reactiilor respiratorii,
cutanate, digestive, anafilactice
2. tulburari somato-psihice cu caracter reactie la situatie teama de repetare -> creste anxietatea,
tendinta la izolare (adult); nevoia de protectie, agresivitate compensatorie (copil)
Simptome psihologice generate de posibilitatea repetarii accidentului alergic:

grad crescut de anxietate in cazul aparitiei unor simptome ce necesita tratament

teama de un nou accident

fobii fata de boala si tratament

asumarea unort simptome severe din cauza temerii de alergie la anestezic

explorarea exagerata a reactiilor alergice

reactii neuro-vegetative zgomotoase chiar si la preparate de tip placebo

simptome de tip nevrotic

incarcatura emotionala la teste de provocare la unele medicamente

Medicul trebuie sa descopere reprezentarea pe care o are pacientul asupra reactiei alergice:

identificarea corecta a aalergiei

identificarea consecintelor

cunoasterea/imaginarea cauzelor reale ale alergiei

problema controlului alergiei medicamentoase

Strategii adaptative adoptate de pacient:

evaluarea alergiei la medicamente ca reprezentand sau nu un pericol vital

restructurarea relatiilor cu altii

restructurarea imaginii de sine

adoptarea unei atitudini de regresie afectiva si comportamentala

declansarea unor reactii emotionale

adoptarea unor comportamente centrate pe problema

Interventii psihoterapice in alergii

tehnici de relaxare reducerea anxietatii

hipnoza

psihoterapia cognitiv - comportamentala