Viaa politic
n perioadamartie-aprilie1693, dup moartea tatlui su, a fost domn
alMoldovei, dar nalta Poartnu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la
Constantinopol pentru a-i continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice.
Cu prilejul unui rzboiturco-Austriac, soldat cu btlia de la Zenta, a traversat
Banatul.Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntro situaie precar. Din1695 a fostcapuchehaie, adic reprezentant
laConstantinopolal fratelui suAntioh, acesta fiind ales domn.
Turcii l-au nscunat pe Dimitrie Cantemir laIain1710, avnd ncredere n el,
dar noul domn-crturar a ncheiat laLuknRusia, la2 aprilie-13 aprilie1711,
untratat secret de aliancuPetru cel Mare, n sperana eliberrii rii de sub
dominaia turc i preciznd integritatea granielor i faptul c ele vor fi aprate
de armata Moldovei. Tratatul a fost publicat de Cantemir n spaiul german. n
politica extern s-a orientat spreRusiaca entitate ortodox, opus Islamului. A
fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i a
fost mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi.
n lunile de iarn se afla mai mult n casele de la Moscova, unde lucra intens
la mai multe din operele ncepute cu ani n urm, fie n Moldova, fie la
Istanbul, coresponda cu arul, cu ali demnitari rui, cu oameni de tiin, mai
cu seam de origine german, care se stabiliser ntr-un numr destul de
mare la Petersburg. Prin intermediul acestora, Dimitrie Cantemir ncepe s fie
cunoscut n mediile tiinifice i academice din Germania, n special la
Academia de tiine din Berlin. Drept urmare, aici ncep s fie cunoscute
unele din operele sale, att cele ce ineau de istoria, cultura i civilizaia
poporului romn, ct i cele consacrate valorificrii civilizaiei orientale turcoarabo-persane, Cantemir bucurndu-se de faima de savant orientalist de
vast cultur intelectual i de autor al unor lucrri ce prezentau un mare
interes pentru oamenii de tiin din Germania de atunci. Iat de ce, la
propunerea unor oameni de tiin germani aflai n serviciul arului, n 1714
Dimitrie Cantemir este ales membru titular al Academiei din Berlin pentru
Seciunea tiinelor orientale.