P. 1
cele trei gratii

cele trei gratii

|Views: 1,842|Likes:
Published by tavi23

More info:

Published by: tavi23 on Mar 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2013

pdf

text

original

trois graces Mircea Eliade

In doua nuvele ale sale, Tinerete fara de tinerete si Les trois graces , Mirce ade transpune in schema epica o vziune originala asupra tineretii si nemuririi. El porneste de la idea ca odinioara, in illo tempore, omul era pur, neconstrans sa suporte toate vicisitudinile vietii, intotdeauna tanar,dar ca printr-un accid ent, atributele nemuririi au disparut si, si odata cu acestea, si capacitatea fi intei umane de a avea o viata eternal. In Les trois graces nemurirea pierduta devine posibila, ca prin miracol, undeva, Romania comunista, prin cercetarile doctorul ui Tataru, care descopera sau mai bine zis redescopera serul care controleaza de zvoltarea nelimitata a celulelor corpului uman, regenerandu-le la nesfarsit. Pro ducerea cancerului, crede doctorul Tataru, este si o explicatie care ar putea ve ni in sprijinul acestei ipoteze: in aceats teribila maladie, celulele se multipl ica cu o viteza incredibila, dar mecanismul initial, de regenerare controlata si necesara, este uitat, astfel ca organismul, in loc sa se insanatoseasca, sufera de o hiperinflatie de cellule si moare. Informatia care permitea regenerarea es te pierduta pe drum, fiind, intre altele, inca unul dintre acele adevaruri origi nare care s-au pierdut. O alta modalitate de reintinerire este prezentata de Mircea Eliade in nuvel a Tinirete fara de tinerete , in care cele doua planuri ontologice, virtual si concre t, se confunda, personajul principal, Dominic, nemaistiind in final daca ceea c e i s-a intamplat, intinerirea, este ceva real sau a fost doar un vis al unui o m mai in varsta care mai avea, inca o data, sa elimine neajunsurile specifice ba tranetii. O alta idée, cu aparente explicatii stiintifice , se ilustreaza aici: omul este asemenea unui sistem energetic, de putere joasa, aflat in echilibru, p rin nenumarate legaturi cu mediul inconjurator. Dar, ca o baterie ce se descarca treptat, prin utilizare continua, si corpul omenesc, la randu-i, pierde energie initiala cu care a fost inzestrat, ajungand, in cele din urma la extinctie, can d totul este epuizat. I-ar fi necesar un surplus energetic, care sa compenseze e puizarea treptata a finite. In nuvela, suplimentul de energie folosita pentru in tinerire, enorma, este adus, din intamplare, printr-un fulger infricosator, in t impul unei furtuni. Ciudat este faptul ca Dominic, eroul povestirii, traieste, o data cu avatarurile tineretii, si o regresiune in timp, catre o memorie ancestra la, venindu-i in minte cuvinte din limbi de mult disparate si imagini ale unor e re revolute. De fapt, Mircea Eliade ilustreaza epic doua modalitati de a obtine nemurirea, una in Les trios graces , pe cale chimica, precum la vechii alchimisti din Evul Mediu, imaginata si de Simone de Beauvoir in romanul Toti oamenii sunt murit ori , si una pe cale energetica, in cealalta nuvela, Tinerete fara de tinerete . Les trios Graces sunt trei cabane din muntii helvetici, undeva nu prea dep arte de Vevey, un loc mirific, acoperit de zapada, cu brazi in jur. Les trios Gr aces erau, in acelasi timp trei frumoase locuitoare ale tinuturilor muntoase din indepartata Elvetie, camarade de studentie ale celor trei romani. Povestirea in seamna o readucere la suprafata a unor lucruri demult uitate, prin amintiri ale unor oameni in varsta, acestia rememorand cu nostalgie vremurile trecute, cand e rau tineri si intreprinzatori. Numarul trei este magic, trinitatea fiind de mai multe ori prezentata in simbolistica religiilor. Cele Trei Gratii sau Les Charit es reprezinta in fond unitatea, fiind zeitele frumusetii. Situarea actiunii intr -un loc departe de metropala cea plina de oameni, aflati in cautarea aventurilor facile, deschide perspective pentru o bresa in datul cotidian, pentru ireal. Ru perea de real trebuie sa se produca undeva, la capat de lume, unde nu actioneaza mentalitati primare, unde interfata este posibila, la mare departare de civiliz atie, in plina salbaticie a naturii. Privite acum dinspre viitor spre trecut, ce le trei elvetiene apar ca niste fapturi misterioase, fara conotatii de normal. A pelativul dat de cei trei studenti, de Les trois Grasses, dispare, lasand loc un or altor imagini cu totul diferite. Cele trei pot fi considerate drept niste div initati primordiale, care, in joaca, iau forme umane, antrenand in scenario ludi ce simturile bietilor muritori, retragandu-se apoi la loc, in acel nonspatiu ate mporal, caracteristic divinitatilor.

In plan real al actiunii, trei fete cu nume frantuzesc se intalnesc pentru un scurt rastimp cu trei studenti romani aflati la studii, Tataru, Hagi Pavel s i Nicoleanu, pentru a se pierde apoi, nestiute, in nemarginirea lumii. Acesta es te jocul Gratiilor, hora ritual ape care o fac la intervale de timp bane definit e, in jurul pamantenilor alesi, luandu-le mintile, pentru a disparea pentru totd eauna din fata ochilor uimiti. Timpul rememorat de cei trei studenti e trecut, l asand loc altor spatii, altor oameni: ,,partea asta a Carpatilor nu seamana cu E lvetia alpina , dar care nu mai sunt asemenea celor dinainte. Yvone, Henriette, fie care dintre ele avand o individualitae aparte, si inca una, necunoscuta, sunt nu mele celor trei fete de odinioara, dintr-o Elvetie cu mici cabane, avand in curt e ,,pitici si un bazin smaltuit, albastru .Roata timpului s-a mai invartit o data, lasand in urma acele locuri si clipe, in teribila sa montagne russe. Hora celor trei Gratii este de fapt hora timpului, care nu-I lasa in urma pe cei care nu-i pot rezista. Les trios Graces sunt ultimele cuvinte rostite de doctoral Tataru inaite de a muri. Semnificatia acestor cuvinte scapa celor trei care il insoteau pe doctor i n excursia sa la munte, aducandu-le aminte de acea cafanea discreta, ,,Les Vosge s , unde Henriette, una dintre gratii, ce avea pe vino-ncoace, striga ,,Vive la Rou manie si Vive les allies . Lucrurile, la inceput in aparenta banale, isi schimba deoda a contextul: in acea dupa-amiaza, al munte, cineva, unul dintre cei apropiati, m urise, aproape copilareste cazand intr-o rapa. O moarte care se intampla oriunde pe glob, poate in orice secunda, dar aici individualizata, fiind a unuia dintre prietenii lor cei mai buni, doctoral Tataru. Dar o moarte care dovedeste ceva: e fenomenul cel mai nedorit, cel mai regretabil, pe care fiecare trebuie sa-l in tampine la un anume moment, fiind un fel de implinire a existentei. Teroarea mor tii il insoteste pe om din clipa in care s-a nascut, fiind amplificata cu mici p asi: un rid care apare acolo unde nu trebuie, un organ care nu mai functioneaza bine, o fata imbatraniata. Aceasta teroare de aneantizare este, fara indoiala, s i cauza mortii doctorului Tataru. Despre enigmele doctorului Aurelian Tataru vor besc, dupa moartea acestuia, prietenii sai din tinerete, analizand ipotezelestii ntifice care au stat la baza experientelor sale. Pierderea inocentei initiale, in favoarea unei cunostiinte limitate, este cauza decadentei omului, astfel incat el nu mai recunoaste miracolul, nu-l mai p oate percepe, simturile sale sinergetice si cele transgresionale fiind pierdute. Personajele care discuta despre moartea doctorului sunt Zalomit, specialist in botanica, avand in acelasi timp preocupari poetice, doctorul Nicoleanu si Hagi Pavel. Noaptea este prilej pentru cei trei de a analiza opera doctorului, mort d in cauze necunoscute pe o coasta de munte, cazand intr-o prapastie. In taria nop tii, vorbele dobandesc rezonante caudate. Tataru gasise o matoda de a trata canc erul sau, mai mult, care ajuta la reintinerire, canalizand dezvoltarea anarhica a celulelor corpului intr-una ordonata, folosita pentru regenerare. O inviere cu ramasite arhaice de mitologie iraniana, in care cel adormit este trezit cu fort za la viata. Drumurile celor trei colegi de studentie se despart, fiecare urmandu-si ca lea proprie, pentru ca apoi sa se reintalneasca cu prilejul acestui tragic accid ent. Toti trei umblau unul in spatele celuilalt, pe o potece de munte, undeva de parte, apoi s-au despartit, doctoral Zamolit pentru a observa mai atent niste pl ante, iar celalalt urcandu-se pe o poteca mai razletita. Intre timp cei doi aud un srigat si il vad, mai bine zis si-l inchipuiepe doctor rostogolindu-se de-a l ungul pantei fara rasuflare. Odata cu venirea politiei, primul dintre cei intero gati a fost Zalomit. Lucrurile incep sa devina clare din discutia ce se desfasoa ra pas cu pas, intr-o atmosfera incarcata cu fum si miros de ferigi. Semnificati i in plus adduce Calinic, un fel de profet in varsta de 70 ani, cu par alb, inga lbenit de ceva vreme, cu barba rara. Fosca ramane sa traiasca pana la sfarsitul veacurilor, neimpartasind soarta celor care vor fi oale si ulcele, tarana uitata , el si soarecele,care sorbisera din acel leac extreme, daruit candva de un necu noscut alchemist italian, un batran. Misterul mortii doctorului, intr-o rapa a muntilor Dornei, se risipeste at unci cand Eufrosina, una dintre pacientele supuse tratamentului, se prezinta la profesorul Zalomit, redeclansand astfel cursul actiunii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->