Sunteți pe pagina 1din 54

Sef Lucrari Dr.

Livia Taran

SINDROAME PSIHOPATOLOGICE

Ce sunt sindroamele psihopatologice


Ansamblu de simptome care apar mereu

impreuna formand o structura coerenta


Au substrat neurobiologic comun
Au complexitate structurala diferita
Pot include trasaturi modificate ale Pers.
Pot fi expresia unui substrat lezional cerebral
Episoadele psihopatologice includ
intotdeauna mixturi de sindroame

SINDROMUL ANXIOS

CE ESTE FRICA?
+ agresivitatea dispozitii afective innascute
Angustus lat stramt, angoisse fr, angor,

anguish, anger
Mobilizeaza rezerva functionala a org. in
vederea supravietuirii
Pregateste organismul pentru confruntarea
cu un pericol (A anticipatorie), fuga (evitarea
unei confruntari cu sanse mici de izbanda),
lupta (fuga nu mai e posibila)
Dat imp. sale biologice (instinct de
autoconservare) stimuleaza invatarea

Frica
Dac un anumit niv de stress este util pt

supravietuire, / exagerata a intensitatii fricii


duce la dezorganizare psihica cu:
Disociatie in plan cognitiv si dezorganizare
comportamentala
Trairi de tip depersonalizare-derealizare
Agitatie pm dezordonata
Discurs ilogic si comp.maladaptativ
Dupa o psihotrauma cei cu PTSD amnezie
disociativa

Strategii de aparare - coping


Incercarea de evitare fuga AG
Incercarea de a invinge impotrivire

Dinamica apararii distructiv ura


Reflexul de mimare a mortii paralizare
Raspunsul comportamental la frica este

innnascut

Frica patologica:
De tip reactiv : PTSD, TAStress
De tip nevrotic: TAG, TP< T fobice
Epifenomen al unor tulb psihice (TAB, TOC,

SCH) sau organice (astm, hipertiroidism, EPA)


De tip structural : TP anx-ev, dep, paranoida (f
de complot mascata prin acte de autoap.)
Reactia la frica este de tip afectiv (frica,
ingrijorare), cognitiv (gandire catatstrofica,
imaginatie morbida), vegetativ (Sy, Psy),
endocrin (CA, glucocortic) si motor (fuga,
lupta, inhibitie)

Sindromul anxios:
Anxietatea tulburare afectiva de tip

hipertimic devine patol.cand nu e cond de


nici un stimul evident , persitenta,
incontrolabila voluntar si dezorganizeaza
psihismul si activismul persoanei
2 variante clinice : AG

AP = criza de panica

Anxietatea generalizata
Subiectiv = sent persistent al unui pericol
iminent
Obiectiv tensiune corporala, hipervigilenta,
conduita de investigare a mediului pt detectarea
pericolului sau a protectiei
- hipermimie, neliniste psihomotorie, stare de

alerta care perturba eficienta intelectuala si


capac adaptative si functionale
-insomnii adormire, mialgii, hiperSy-tonie
+ ipsofobie, acc seara, cond de izolare, situatii
necunoscute

Criza de panica
Domina sy de ti vegetativ
Subiectiv teama si incordare parox, senz de
moarte iminenta prin stop C,R sau prab. In gol
Obiectiv tahicardie, tahipnee, HTA, transpiratii
reci, paloare, cefalee, ameteli, algii abd, tranzit
acc., hipotonie musc. Cu senz de prabusire in gol,
blocaj PM complet sau mobilizare rapida di fuga
in sp protector
Apare spontan seara, noaptea, singuratate
Dg =/ angina,IM, astm, tu cerebrala, feo,
hipertiroidism, pancreatita
Favorizata de episoadele maladive, substrat
organo-lezional cerebral, struct. dizarm de pers

Neuroanatomia fctionala anxietatii


Centrul fricii amigdala atribuie semn emot unui

even cu rol in conditionare F


Conex cu nc reticulat r de tresarire
cu hipocampul M emotionala
Cu Ht lateral rasp vegetativ Sy
Cu nc talamic dorsomedial frica inconstienta
Cu cortexul prefrontal constientizarea F
Cortex prefrontal modularea rasp emotional
SRAA, Nc bazal Meynert hipervigilenta
Raspunsul endocrin Ht-Hf-CSR, CRH-ACTH- Cort
GGl bazali - hipoactivi

Neuromediatori si neuropeptide
Ser, NA, GABA (Coca, amfetamine - /NA in

fanta)
Hipersensibilitatea R b si a2 adrenergici la
adrenalina
Hiposens si scaderea dens R GABA (alcool si
BZD)
Neuropeptide CKK anxiogen, NPY
anxiolitic, CRH anxiogen
Raportul NPY/CRH moduleaza rasp la stress

SINDROMUL FOBIC
Fobii +anxietate sub f crizelor de panica

FOBIILE
Stari de frica patologica insuficient motivata,

nemotiv., cu ob bine definit si car specific


Teama este intensa, persistent, ilogica,
invlidanta si imposibil de controlat voluntar
Imparte lumea in 2 sect 1 sigur si protector
si celalalt plin de pericole
Se leaga de fricile naturale ale oamenilor,
fricile de an mari- relicve ale fricilor din I-a
copilarie, animale mici - a IIa copilarie, fob
sociale - adolescenta

Fobiile clasificare:
Fobii spatiale claustrofobia, agora, acro,

acroaero, batofobia
Fobii sociale neofobia, antropo, ereuto,
hipengio, scafofobia (de a fi remarcat)
Fobii speciale de animale si fen naturale
zoofobia,api,arahno, cyno, galeo, muso,
crono, nicto, aqua, tanitrofobia (tunet)
- de boli, elem si situatii speciale nozo,
cancero, ftizio, sifilo, tanato, hemato,
lisofobia (nebunie), fobofobia (de frica)

Neuroanatomie functionala
Neuromediatori GABA,NA,Ser, Dopa
Neuropeptide CCK

Neuroimagistica functionala

- amigdala hiperactiva
- cortex cingulat anterior hiperactiv
- ggl bazali hipoactivi
Tratament SSRI, Bupropion,BZD, PT

SINDROMUL OBSESIV - COMPULSIV

Sindromul OC
Idei obsesive idei persistente straine sau

contrare nevoilor, intereselor si situatiei S


care asediaza psihismul, nu pot fi controlate
volunt si paraziteaza campul C si libertatea de
actiune ipoteze sterile fara sens
Amintiri, reprezentari, ruminatii,
aritmomania, onomatomania, verificari obs
Compulsiuni pt diminuarea A acte ridicole,
stereotipe

Sindromul OC
Ritualuri motivatie obsesiva mania

compensarii repetarea simetrica a unui gest


- boala scrupulelor pedanterie extrema cu
organizarea fixa si securizanta a ambientei
(atingerea cuiva de un nr fix de ori)
- motivatie fobica in ablutomanie
- fara motivatie aparenta ritualuri magice

SINDROMUL DEPRESIV

Sindromul depresiv
Tristetea patologica
Subiectiv pesimism, anhedonie, idei

micromanice, idei suicidare, dezinteres


pentru activ cotidiene, senz de scurgere
monotona a timpului, neliniste int de factua
anx.,camp perceptual vag, greu de definit,
fatigabilitate, astenie, tendinta de evitare a
celor din jur

Sindromul depresiv
Obiectiv inhibitie psihica globala

intelectuala, instinctuala si atitudinala


Hipoprosexie, hiperprosexie axata pe corp,
hipomnezie de fixare si evocare, \ritmului si
fluxului ideator,\imaginatiei, inapetenta,
inhibitie sexuala, insomnii, cosmaruri, saracia
limbajului, hipomimie, neliniste sau inhib.PM
Somatic dispnee, palpitatii, cefalee, dureri
epigastrice, constipatie, mialgii, algii urogenitale

Sindromul depresiv
Poate avea intensitati de la nevrotica (+Anx)

pana la psihotice (delir micromanic mixt, risc


suicidar)
Poate fi dominant agitat/inhibat/mascat de sy
somatice
Inhiba sist imunitar al P si / vulnerabilitatea
Apare in : surmenaj, reactii, decompensarea
PP, TAD, TAB, boli somatice, tulb psy cu
substrat organic

SINDROMUL MANIACAL

Sindromul maniacal
Euforia veselie contagioasa, optimism

debordant, incredere nelimitata in viitor si


fortele proprii, hiperimplicare afectiva in
prezent, perceperea rapida a scurgerii timp
Labila furie si agresivitate manifesta
Tahipsihie, atentie hipervigila dar hipotenace,
hipermnezie, ritm acelerat cu asociatii bizare
dar superf, idei megalomanice, logoree, jocuri
de cuv, energie inepuizabila, hipererotism

Sindromul maniacal
Autoincredere nelimitata si lipsa de reticenta
hiperactivism ineficient, comportament ludic,

pueril
Nevoia scazuta de somn, rezistenta crescuta la
frig si efort, scadere ponderala, hipersalivatie,
hipersudoratie, amenoree
Hipomanie- manie- manie confuziva
TAB, TSA, TU cerebr, Sifilis, TP org
Boli somaticehipertiroidism,anemie,porfirie
Indus med AD, cortizon, Hidrazida

SINDROMUL CENESTOPAT-

HIPOCONDRIAC

Tulburari de perceptie intero si proprioceptive


Complexul ideo-afectiv centrat pe tema
suferintei imaginare
Idei hipocondriace conv. obsesive, sub. in
ex unei boli somatice/fizice grave
Cenestopatiile senzatii corporale

neplacute, greu de definit (nevroza cardiaca,


nevroza digestiva). Hipocondrul nu se simte
bine, dar nicin nu-i merge prea rau
Anxietate, megrene, ameteli, tremor

Variante evolutive
Asteno-hipocondriaca astenie, iritabilitate
Obsesiv-hipocondriaca idei si reprezentari

pe teme nozofobice
Depresiv- hipocondriaca
Paranoiac-hipocondriaca delirul
revendicativ hipocondriac acuzativ asupra
pers med, reclama compensatiii aferente
suferintei provocate de deficitul actului
medical

SINDROMUL ISTERIC

Sdr isteric
Are o sy de o variabilitate extrema declansata

de factori psiho-sociali pe fondul unor


trasaturi particulare ale P: hiperexpresivitate,
egocentrism, egofilie, imaturitate afectiva,
demonstrativitate
Variaza in f de niv intelectual, educational,
contextul socio-cultural
Poate aparea sau se poate remite prin
sugestie sau hipnoza

Tulburari paroxistice
Marea criza isterica: tulb de echilibru cu astazoabazie, ingustarea cp constiintei, contracturi

tonico-clonice, agitatie PM dezordonata,


tahiaritmie/apnee, limbaj spasmodic, crize de
ras/plans, atitudini pasionale
Declansata de un eveniment banal in prezenta
unui anturaj spectator
Mica criza isterica senz de sufocare, nod in gat
globus istericus + fen neurovegetative,
contracturi musculare ale fetei, gat, misc
coreiforme

Tulburari functionale de durata


senzitiv-senzoriale
Paralizii functionale mono, hemi, paraplegii,
astazo-abazia fara hipotonie, conditionate
psihogen
Anestezii tactile, termice, dureroase in
manusa, ciorap, maiou
Mutismul sau afonia isterica limbaj scis sau

pantomima
Cecitatea, surditatea isterica - trecatoare,
conditionate de atitudine anturajului
Tulburari neurovegetative si somaticehipertermie, anorexie, varsaturi, edeme,
eczeme, tulb trofice

Tulburarile psihotice lipseste


anxietatea
Stupor isteric blocaj verbal si psihomotor
complet secundar unei psihotraume min/ore,

detasarea de ambianta nu este totala


Stari crepusculare ingustarea cp constiintei
automatisme, stereotipii, fugi patologice
Amnezii selective vizeaza doar un anumit
aspect existential
Sdr. Ganser al raspunsului alaturi
Stari delirant-halucinatorii tematica eroticamistica, interpretativ-revendicativa

SINDROMUL DELIRANT-

HALUCINATOR

Delirul
Tulburare de continut a gandirii falsa sau
eronata interpretare a realitatii
Convingerea patologica rigida, neifluentabila
conjunctural pron argumente, polarizeaza tot
psihismul, este comunicata bizar, acontextual,

perturba raporturile intre S si lumea ext


favorizand disolutia realului in imaginar
Include - dispozitia deliranta stare difuza de
schimbare stranie si chinuitoare a ambiantei care
impiedica S sa isi mai controleze singur conduita
se intampla ceva cu mine, ajutati-ma sa aflu

Delirul
Perceptia sau interpretarea deliranta

atribuirea unor semnificatii anormale,


negative unor perceptii relae, obisnuite,
pozitionare egocentrica
Intuitia deliranta idei si reprezentari
spontane, stranii referitoare la S si anturaj cu
car de revelatie
Delirul de influenta convingerea absoluta a
P ca este condusa de forte sau fen externe

Delir primar variante tematice


Referitoare la propriul corp: deismorfofobice,
hipocondriace, de posesiune zoopatica, de tranf

sexuala si corporala
Referioare la propria identitate: mistice,
sociale, politice, cosmogonice, autodevalorizare,
autoculpabilizare, ruina
Referitoare la relatii: persecctie, urmarire,
gelozie, interpretari erotomanice
Delir secundar TAB, TAD congruent cu
disp, asoc halucinatii cu tematici similare

SINDROMUL DISOCIATIV
(DISCORDANNT, AL DEZORGANIZARII SCHIZOMORFE)

Sindromul disociativ
Ambivalenta: divizare in termeni

contradictorii a starilo psy in plan cognitiv,


afectiv, interpersonal (afirmatie/negatie,
dorinta/repulsie, implicare/abandon)
Dezorganizarea ideo-verbala: fading si
baraje ideatorii, dezordine ideativa, scaderea
tonuusului si claritatii ideatorii si vb cu
monologuri fara adresa, nneologisme etc,
tulb logico-semantice

Sindromul disociativ
Dezorganizare afectiv-comportamentala:
bizarerii, ambivalenta, inversiune afectiva,
Decolorare, detasare afectiva
Tinuta neglijenta, comp lipsit de naturalete,
teatral, exagerat de manierat
Negativism atitudinal, stereotipii de pozitie,
miscare
Sdr discordant contradictia dintre continutul si
motivatiile gandirii, afectivitatii, motricitatii si

modalitatii lor de expresie pierderea unitatii


psihismului, a originalitatii si identitatii P

SINDROMUL DE

TRANSPARENTA SI
INFLUENTA XENOPATICA

= SDR DE AUTOMATISM MINTAL


Idei impresii, reproduceri insolite impuse S care
se simte dirijat din ext de forte xenopatice,

straine, isi pierde libertatea de gandire, actiune,


simtire
Idei impuse din ext de catre forte care tin sub
control S, ecoul si anticiparea gandirii,
reprezentari abstracte imposibil de controlat de
catre S care asita pasiv-anxios la derularea
continutului psihismului
Emotii, sentimente negative, anxiogene impuse
din ext

Gesturi si miiscari impuse


Hlucinatii intrapsihice conf carora S asita

neputincios la sch gustului alimnetelor, dureri


sau modif formei propriului corp
Triplu automatism:ideativ, afectiv, motor
S explica prin laser, unde radio, telepatie,
telekinezie si le atribuie unor forte oculte
supranaturale
SCH, psihoze alcoolice, epi, patologia
involutiva

SINDROMUL APATO-ABULIC
(DE SARACIRE PSIHICA)

Sdr Apato-abulic
Depersonalizarea tulb constiintei autopsihice
cu o comp referitoare la transf psihica

desanimarea si una referitoare la transf


somatica desomatizarea
senz de nesiguranta, de vid interior, apatie,
inautenticitate personala, devalorizare personala
Senz de transf stranie, ireala cu ignorarea igienei
personale
Analiza introspectiva care fav indepartarea de
lumea reala

Sdr.apato-abulic
Sdr de depersonalizare perceperea deformata
a lumii
Deficit cognitiv predominant prosexic coresp
decodificarii msg, bradipsihie
Deficit afectiv , senz de gol interior, rigiditate
emotionala
Deficit motivational si actional, apatie, astenie,
apragmatism
Deficit de relationare si adaptare sociala,

tendinta la izolare autistica


SCH, Oligo, Dem, Tu frontale, Epi, hipotiroidism

SINDROMUL CATATONIC

Sdr. catatonic
Ansamblu de tulb psihomotorii care af cu
precadere motricitatea voluntara
Catalepsia, flexibilitatea ceroasa inertie
motorie cu hipertonie usoara rez de tip plastic,
pastrarea atitudinilor impuse
Sugestibilitatea ecolalie, ecomimie, ecopraxie

(sdr ecopatic)
Negativism tendinta de a opune rez
activa/pasiva la satisfacerea nevoilor fiz si la
stimuli ext. Pasiv verbal, alimentar, motor,
intern. Activ execut unui gest opus celui
sugerat

Sdr. catatonic
Stereotipii de pozitie si miscare
Tulburari neurovegetative caderi tensionale,

cianoza, reactii vasomotorii, r paradoxale la


lumina, hipersecretie salivara, sudorala, metab,
tulb endocrino-metabolice
In: SCH, PP-isterica, TD, Oligo, Dem
De natura neuroleptica Sdr. Akinetic
- Sdr. Akinetic hiperton hipok,
hipertonie,tremor, rigiditate
- Sdr. Diskinetic-hiperton diskinezii, spasticitate
- Sdr. Hiperkinetic hiperton torticolis, crize epi

SINDROMUL DEMENTIAL

Faze evolutive
Debut: atentie hipotenace, dispersata
- hipo/amnezii de fixare, de evocare
- bradipsihie, judecati si rationamente progresiv

ingreunate
- limbaj cu perseveratii, digresiuni, dificultati
semantice
- monotonie imaginativa, saracirea lumii pers
- labilitate afectiva, impulsivitate, hipobulie,
\suportului motivational
- acc tras P premorbide, egocentrism,
interpretativitate, ostilitate, agresivitate,
meticulozitate, conduite imorale
- Sy neuro si somatice vasculare
Decalaj intre varsta biologica si ceacronologica

Faze evolutive
Stare : deterioare globala si severa a fct de

cunoastere, saracire si incoerenta vb


Dezorientare TS
Neglijarea alimentatiei, vestimentatiei,
igienei pers
Apragmatism, ignorarea normelor sociale,
comp.imprevizibil, iresponsabil care pune in
pericol S si uneori anturajul

Faze evolutive
Terminala abolirea aproape totala a fct psy-

apsihism
Abolirea activ motorii inclusiv a stereotipiilor
Inertia vietii instinctuale, incontinenta
sfincteriana
Scaderea apararii imunitare, infectii
intercurente
S neurologice diferentiate pt fiecare tip de
Dem

S-ar putea să vă placă și