Pe 14 iulie 1789 populaia Parisului a luat cu asalt vechea fortrea

a Bastiliei, devenit nchisoare regal, care era considerat un simbol al

absolutismului. Cucerirea ei a demonstrat c puterea regal nu mai era de nenvins,
ci c aceasta trebuia s in cont de voina i opiniile naiunii franceze. n 1789,
Bastilia mai adpostea doar apte deinui, dar aceasta era totui considerat un
adevrat simbol al Vechiului Regim ce trebuia nlturat.
Revoluia de la Paris era n plin desfurare. n dimineaa acelei zile, o parte din
populaia Parisului face rost de arme i asediaz nchisoarea, a crei garnizoan se
pred, dup o scurt rezisten simbolic. De acum vor ncepe cele mai importante
evenimente ale Revoluiei franceze i, odat cu ele, sfritul regimului absolutist.
Ziua de 14 iulie este srbtorit pentru prima dat de ctre francezi exact un an
mai trziu, n 1790, sub numele de srbtoarea Federaiei, printr-o mare
adunare popular pe Champs de Mars, la Paris. Este prima aniversare a acestei zile,
care va deveni, abia dup aproape un secol, ziua naional a Franei.
De aceast zi i de Revoluia francez, n general este legat i
cntecul Marseillezei, compus n 1792, declarat imn naional n 1795.
Dup aproape un secol, Frana are nevoie de simboluri care s i aminteasc
mreia i gloria de altdat. ntre timp, trecuse prin experiena rzboaielor purtate
de Napoleon, apoi prin succesivele schimbri de regim (restauraia Bourbonilor,
monarhia din Iulie, republica, al doilea imperiu, din nou republica). Dup
prbuirea imperiului lui Napoleon al III-lea, n 1870, amintirea revoluiei devine
cale de nsufleire a patriotismului francezilor, dar i de sprijinire a regimului
republican.
n 1879, 14 iulie este srbtorit semioficial. Un an mai trziu, Benjamin
Raspail propune un proiect de lege prin care Republica francez adopt
ca srbtoare naional ziua de 14 iulie. Astfel, din 1880 i pn astzi, francezii
srbtoresc aceast data ca zi a Franei.
Dup primul razboi mondial, ziua de 14 iulie a fost celebrat, n 1919, cu mult fast,
ca o adevrat srbtoare a victoriei. n acelai spirit festiv, francezii s-au bucurat
de aceast zi i n 1945, la un an de la eliberarea Parisului.

Aceast srbtoare cunoate an de an un mare succes. La Paris are loc tradiionala

defilare militar peChamps-Elyses, pregtit n amnunt. De asemenea, seara i
noaptea, oraul este puternic iluminat i se aprind artificii multicolore. n 1989 s-a
srbtorit bicentenarul Revoluiei franceze (200 de ani), la care au asistat
personaliti din ntreaga lume.