Academia tefan cel Mare a MAI al RM

Facultatea tiine poliieneti Ciclul II

Masterat Profesional Drept Penal
(Activitatea special de investigaii)

Interpol i Europol n cooperarea

internaional n lupta mpotriva
criminalitii.

A elaborat: Chiparu Natalia

Chiinu 2015

Cuprins

Introducere
1. Interpol instrument de cooperare internaional.
2. Europol instrument de cooperare internaional.
3. Cooperarea internaional a Republicii Moldova n lupta
mpotriva criminalitii.
3.1
Operaiunea HIT 2 BLUE AMBER
3.2
Operaiunea special "VELO 94 "
3.3
Documentarea membrilor organizaiei criminale
PATRON
Concluzie
Bibliografie

Introducere

Cooperarea poliieneasc internaional presupune mai multe activiti,

precum: studii internaionale de identificare corect a ameninrilor;
coordonarea aciunilor instituiilor implicate; creterea schimbului de
informaii; armonizarea legislaiei penale i procedurale a statelor; asistena
juridic internaional n materie penal; derularea i executarea unor acte
procedurale solicitate prin comisii rogatorii; schimbul de date i informaii
operative i cooperarea direct ntre poliiile diferitelor state.
Existena cooperrii poliieneti internaionale este dictat n multe cazuri,
de coninutul unor tratate, convenii, pacte sau acorduri, ncheiate ori ratificate
de dou sau mai multe state, ori de unele nelegeri i protocoale ncheiate din
proprie iniiativ, care presupun executarea unor activiti cu caracter
poliienesc.
La etapa actual, lund n consideraie nivelul nalt de dezvoltare a
criminalitii, o colaborare internaional organelor poliieneti este absolut
obligatorie pentru o descoperire mai rapid i mai eficient a crimelor comise
pe teritoriul mai multor state.
Bazele de date a OIPC Interpol precum i a Europol la care deja are acces i
Republica Moldova, reprezint unul dintre cele mai rapide i cele mai veridice
surse folosite de ctre organele competente pentru stabilirea i documentarea
infractorilor.
De asemenea, datorit unei experiene dobndite pe parcursul unei lungi
perioade de dezvoltare, colaboratorii de poliie a MAI al RM, pot beneficia de
seminare n cadrul crora are loc un schimb de experien care se reflect ntrun mod pozitiv asupra nivelului de profesionalism a ofierilor.

Interpol instrument de cooperare internaional.

O data cu beneficiile revolutiei industriale a secolului al XIX-lea, au aparut
la inceputul secolului al XX-lea si mari probleme legate de internationalizarea
activitatilor infractionale. Schimbul intens de bunuri, usurinta din ce in ce mai
mare de a calatori in afara granitelor, aparitia unor mijloace rapide de comunicatie
si transport au dus la o dezvoltare fara precedent a relatiilor interumane.
Posibilitatile imbunatatite de comunicare si transport nu au fost utilizate
numai in scopuri pasnice, ci au constituit si o sansa in plus pentru desfasurarea
unor activitati infractionale internationale, cu posibilitatea de a disparea rapid de la
locul faptei, cautand refugiu in alte state.
In acest context a aparut evidenta necesitatea cooperarii politienesti
internationale si, prin organizarea acesteia, obligativitatea constituirii unei structuri
eficiente in plan international de combatere a criminalitatii internationale.
Ideea unei cooperari politienesti internationale a preocupat multi specialisti
in domeniu, atat politisti, cat si magistrati, preocupari sustinute si prezentate cu
ocazia unor forumuri mondiale ale autoritatilor judiciare 1. Ei au sustinut dorinta lor
profesionala de a dispune de mijloace internationale eficiente pentru urmarirea si
arestarea infractorilor internationali in vederea aducerii lor in fata justitiei. Juan
Vucetich, seful serviciului de identificare judiciara din orasul argentinian La Plata,
a sustinut ideea crearii unui birou central pentru continentul american, care sa
acorde sprijin tarilor din acest spatiu geografic in actiunea de urmarire si arestare a
infractorilor. Acest lucru se petrecea in anul 1901, cu ocazia desfasurarii unui
congres pe probleme specifice la Montevideo, capitala statului Uruguay de astazi.
Lansarea acestei idei nu a ramas fara urmari, in anul 1905 fiind propusa si
semnata o conventie internationala de politie la care au aderat autoritatile judiciare
din Buenos Aires, Santiago de Chile, Rio de Janeiro, Montevideo si La Plata pentru
ca in 1922 sa mai adere la aceasta conventie si alte autoritati politienesti. Desi la
aceasta initiativa au participat autoritati politienesti doar din America de Sud,
1 Vasile Troneci, Ioan Hurdubaie Romania in Interpol, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1994.

aceasta a constituit un prim pas, deosebit de important prin noutatea si eficienta sa,
in directia dezvoltarii cooperarii politienesti internationale.
Un caz ieit din comun, a determinat si in Europa inceperea cautarilor, in
vederea gsirii celor mai bune mijloace de combatere a criminalitatii excesive.
Principele Albert I de Monaco a fost atras de o principesa straina si implicat intro relaie de scurta durata, prilej folosit de complicii principesei, care cu ajutorul
acesteia, au ptruns in palatul princiar, si au devalizat seiful, disparand in neant pe
undeva in Europa, impreuna cu complicea lor. Anecdotic amanunt, care insa a dus
la prima incercare de constituire, in plan european, a unui organism eficient de
combatere internationala a criminalitatii.
In perioada 14-18 aprilie 1914, a fost organizat, la initiativa printului
Albert, la Monaco, un congres international de politie judiciara, cu participarea
unor reprezentanti din 24 de tari[2]. Dar, in acelasi an, urma sa izbucneasca primul
razboi mondial, fapt ce a dus si la imposibilitatea realizarii intentiei de a se
organiza un al doilea congres pe aceeasi tema, de data aceasta in Romania, la
Bucuresti, in anul 1916.
O data cu terminarea primei conflagratii mondiale, atentia guvernelor lumii
s-a indreptat din nou asupra problemei deosebit de complexe a criminalitatii
internationale. Astfel, in anul 1923, la initiativa guvernului austriac, Johann
Scholer, seful politiei vieneze, a invitat reprezentanti din 20 de tari sa participe la
un congres international al politiei judiciare. Cu ocazia desfasurarii acestui congres
s-a hotarat infiintarea Comisiei Internationale de Politie Criminala, cu sediul la
Viena. La aceasta reuniune un fapt deosebit de important trebuie subliniat:
participantii proveneau din tari europene, africane, asiatice si din America de Nord,
printre care si reprezentanti ai autoritatilor romane. Mondializarea luptei contra
infractiunilor internationale a devenit astfel o componenta de baza in lupta
impotriva acestui flagel modern.
Finantarea organizatiei se realizeaza prin contributiile anuale varsate de
statele membre la bugetul OIPC. Bugetul este girat de secretarul general,

raspunzator in fata Comitetului Executiv si a Adunarii Generale asupra gestionarii

sumelor de bani.
Desfasurarea eficienta a activitatii de cooperare se realizeaza cu ajutorul
instrumentelor de cooperare. Amintim aici sistemul de retea radioelectrica, destinat
transmiterii codificate de date si informatii la distanta, sistemul de fotografie, care
face posibila transmiterea de imagini foto si amprente digitale prin reteaua de
telefonie publica, transmiterea de faxuri, etc.
Deosebit de importanta este si posibilitatea utilizarii datelor si informatiilor
operative din baza de date a diviziunii a patra din cadrul Secretariatului General.
Subdiviziunea Informatii asupra infractiunilor si cauze criminale se ocupa de
diferite baze de date ce cuprind informatii despre nume si nume de imprumut ale
persoanelor implicate in infractiuni internationale, despre infractiuni, locul
comiterii acestora si modul de operare, despre documente si obiecte furate si date
in urmarire prin Interpol.
Totodata mai exista si un sistem de clasare a amprentelor digitale ale
infractorilor internationali organizat atat decadactilar cat si monodactilar, pentru
identificarea unor infractori, a cadavrelor neidentificate sau chiar a amnezicilor.
Periodic, diviziunea Baza materiala informeaza politiile afiliate, cu privire
la datele si informatiile culese si selectate de lucratorii specialisti ai acestei
diviziuni din informatiile primite de la mai multe tari.
Aceste

informatii

periodice

contin:

elemente

descriptive

ale

semnalmentelor individuale ale persoanelor care au comis infractiuni sau se

presupune ca vor comite infractiuni; informatii privind descrierea unor obiecte
furate si date in urmarire; privind modul de operare al unor infractori internationali
etc. De asemenea, activitatea Secretariatului General cuprinde si difuzarea de
circulare, sinteze, brosuri cu informatii specifice.
OIPC INTERPOL desfasoara si activitati didactice, de pregatire
profesionala a cadrelor de politie din statele membre. Se organizeaza periodic
intalniri cu sefii scolilor de politie pentru dezbaterea celor mai bune metode de

pregatire a celor care in viitor vor lupta pentru combaterea infractiunilor

internationale.
In acelasi timp, sub egida OIPC INTERPOL sunt organizate diverse
reuniuni si colocvii organizate la nivel continental sau regional, unde sefii
Birourilor Centrale Nationale au posibilitatea dezbaterii problemelor zonale, sau la
nivel de specialisti, unde politistii experti prezinta anumite teme, de interes pentru
politie, ca de exemplu: noile metode criminalistice, stupefiante, pregatirea cadrelor
de politie, crima organizata, terorism international etc. Un al treilea tip de intalniri
sunt reuniunile de lucru, unde specialistii autoritatilor politienesti se reunesc pentru
a dezbate problematica anchetelor aflate in curs de desfasurare.
Cooperarea prin Interpol se realizeaza pentru prevenirea si combaterea
tuturor faptelor infractionale care se comit si contin elemente de extraneitate.
Principalele genuri de infractiuni care constituie obiectul activitatii Interpol
sunt infractiuni cu violenta contra persoanei (omor, vatamari, viol, rapire, luare de
ostateci etc.) sau contra lucrurilor (spargeri, distrugeri, furt, talharie, falsuri,
contrafaceri etc.).2
Internationalitatea actelor infractionale este data si de circumstantele in care
se produce respectiva fapta: actele pregatitoare sunt comise intr-o tara, fapta
se consuma in alta; infractorul strain comite fapte infractionale in alta tara;
infractiuni de acelasi gen comise succesiv in tari diferite; autorul unei infractiuni se
refugiaza in alta tara, produsul infractional este valorificat in alta tara; o intreaga
serie de posibilitati care reclama intotdeauna o cooperare politieneasca
internationala.

Europol instrument de cooperare internaional.

2 http://www.interpol.int/

Europol este o organizaie de combatere a criminalitii la nivel european,

avnd sediul la Haga (Olanda). Aceast organizaie, trebuie s preia sarcinile
poliiei naionale din fiecare stat al Europei, n caz c activitatea criminal,
depete limita granielor naionale.
In acest scop este necesar un schimb continuu de informaii de la nivele
naionale pn la cele internaionale care cad n atribuiile Interpolului.
Programul

msurilor

de

combatere

cuprinde:

(franc.:

Terrorisme,

Radicalisme, Extremisme et Violence Internationale), - nume abreviat TREVI,

(ciriminalitaea organizat) - OK i (European Drug Unit) - EDU.3
Aceast combatere a terorismului se extinde i asupra comerului cu arme,
droguri, copii folosii n scopuri pornografice i ncercarea legalizrii banilor
rezultai din afaceri ilegale.
Aceast organizaie a fost iniiat nc din anul 1992 prin nelegerea din
Maastricht, dar devenit funcionabil din 1999.
Sediul Europol se afl la Haga, Olanda. Europol lucreaz n strns
colaborare cu ageniile de aplicare a legii n toate statele membre ale UE, precum i
n alte state partenere din afara UE, cum ar fi Australia, Canada, SUA, Norvegia i
Republica Moldova.
Republica Moldova a ncheiat, n 2007, Acordul de cooperare strategic cu
Europol i colaboreaz eficient cu Europol n prevenirea i combaterea crimei
organizate, a terorismului i altor forme de criminalitate internaional. Republica
Moldova i Europol au semnat la 18 decembrie 2014 la Chi inu Acordul de
cooperare operaional i strategic care va nlocui Acordul existent de cooperare
strategic.4
3 http://www.europol.com/
4 http://www.olanda.mfa.md/europol/

Cooperarea internaional a Republicii Moldova n lupta mpotriva

criminalitii.
La etapa actual, lund n consideraie nivelul de dezvoltare a criminalitii
este evident c Republica Moldova nu poate lupta de una singur mpotriva
infracionalitii, care la moment se extinde, infraciunile fiind comise concomitent
pe teritoriul mai multor ri.
Pentru a uura activitatea poliiei s-a creat Centrul de Cooperare
Poliieneasc Internaional care gestioneaz i faciliteaz schimbului de informaii
operative la nivel internaional, regional i naional, n domeniul combaterii
criminalitii, prin intermediul canalelor de legtur avute la dispozi ie
(INTERPOL, EUROPOL i SELEC/GUAM). De asemenea n atribu iile acestui
centru intr:
1) asigurarea schimbului informaional dintre subdiviziunile Inspectoratului/MAI
i alte instituii ale statului, care realizeaz msurile speciale de investiga ie i
autoritile de aplicare a legii din strintate;
2) gestionarea fluxului informaional de interes operativ aferent cooperrii
internaionale i furnizarea informaiilor de domeniu cu respectarea regulilor de
confidenialitate i de protecie a datelor cu caracter personal;
3) dezvoltarea cooperrii internaionale n lupta mpotriva criminalitii n
domeniul schimbului de date i informaii operative;
4)

consolidarea

capacitilor

subdiviziunilor

Inspectoratului/MAI

pentru

investigarea infraciunilor i contraveniilor.5

n incinta Centrului de cooperare poliieneasc internaional al Inspectoratului
General al Poliiei, a fost lansat canalul securizart de legtur SIENA.
Sistemul reprezint schimbul securizat i direct de date i informaii de uz
poliienesc ntre Republica Moldova i cele 28 de state-membre ale Uniunii
5 http://www.igp.gov.md/ro/profile-departments/centrul-cooperare-politieneascainternationala

Europene prin intermediul Europol, state n curs de aderare, precum i state ter e.
Platforma funcioneaz n regim online, iar instituiile competente

au o

interconexiune prin schimb de date i informaii n regim de urgen.6

Pentru Republica Moldova dezvoltarea relaiilor de cooperare cu EUROPOL a
nceput n anul 2007, odat

cu semnarea la 12 februarie 2007, la Haga, a

Acordului Strategic de Cooperare.

Consolidarea

dialogului dintre Republica Moldova i EUROPOL n

perspectiva semnrii n timpul apropiat a Acordului Operaional de Cooperare, este

stipulat i n Planul de Aciuni Republica Moldova-Uniunea European n
domeniul liberalizrii regimului de vize, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.130
din 24 februarie 2012.7
n acest context putem meniona o serie de operaiuni desfurate la nivel
internaional.
3.1 Operaiunea HIT 2 BLUE AMBER
n perioada 1-3 iunie 2015, sub egida SELEC (South East Law Enforcement
Center)- Centrul Sud-Est European pentru Aplicarea Legii i Europol, for ele de
ordine au desfurat operaiunea regional HIT 2 BLUE AMBER.
Aciunile au avut drept scop depistarea mijloacelor de transport furate din
Europa de Est, identificarea gruprilor criminale internaionale implicate n
infraciunile legate de trafic ilicit de mijloace de transport i stabilirea rutelor de
deplasare a acestora pe teritoriul statelor membre ale SELEC.
Operaiunea s-a desfurat la nivel internaional cu participarea a 20 de state
i suportul organizaiei Europol, OIPC Interpol (Organizaia Internaional a
Poliiei Criminale), misiunii EUBAM (European Border Assistance Mission)6 http://www.igp.gov.md/ro/content/lansarea-canalului-securizat-de-legatura-siena
7 http://www.igp.gov.md/ro/content/expertii-europol-vizita-de-lucru-la-centrul-cooperare-politieneascainternationala-al-igp

Misiunea Uniunii Europene de Asisten la Frontier n Moldova i Ucraina i GIE

ARGOS (Organizaia asiguratorilor francezi pentru identificarea i recuperarea
mijloacelor de transport i alte bunuri furate n scop de despgubire). Ca urmare,
au fost efectuate un ir de msuri orientate la combaterea i prevenirea
fenomenului furturilor de automobile.
Astfel, de ctre angajaii Inpectoratului General al Poliiei (CCPI, INP, INI),
Departamentul Poliiei de Frontier al MAI i Serviciul Vamal al MF au fost
formate echipaje mobile mixte pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul stoprii,
verificrii i reinerii (la necesitate) a mijloacelor de transport introduce ilegal n
ar.
n perioada desfurrii operaiunii au fost identificate i reinute 5 uniti de
transport aflate n cutare internaional n cadrul rilor membre ale OIPC
INTERPOL. n zona de NORD a rii au fost stopate 119 unit i de transport, iar
la 33 automobile s-a constatat termenul de valabilitate a vinietei expirat.
Totodat, de ctre colaboratorii echipelor mobile ale Serviciului Vamal
activnd n comun n cadrul echipelor mixte de comun cu angajaii INP, INI, DPF
i CCPI au fost depistate 5 autovehicule ca fiind radiate de la eviden din ara de
nmatriculare (Lituania).
De ctre angajaii Departamentului Poliiei de Frontier n zona de
competen au fost notificate 8 cazuri de nclcare a legislaiei frontaliere n
domeniul traficului ilicit de vehicule. n acest context, au fost relevate 7 cazuri cu
privire la deinerea de documente false i 1 caz de nclcare a regulilor de
exploatare a vehiculelor.
Pe durata desfurrii operaiunii, au fost ntocmite sesizri i procese
verbale cu privire la contravenie, iar automobilele depistate ca fiind date n cutare

de ctre INTERPOL au fost reinute cu ntreprinderea aciunilor procedurale ce se

cuvin.8
3.2 Operaiunea special "VELO 94 "
Poliia francez, cu suportul Europolului i al Poliiei Republicii Moldova, a
destructurat o grupare criminal organizat i arestat 12 membri ai acesteia.
Gruparea, format din ceteni ai Republicii Moldova, era implicat n comiterea
infraciunilor contra proprietii i opera pe teritoriul Franei i Belgiei. Aceasta era
cunoscut pentru sustragerea bicicletelor scumpe, pieselor moto/velo din
magazinele specializate i transportarea ulterioar a acestora n Republica Moldova
i Ucraina, cauznd daune n proporii deosebit de mari.
Astfel, la 13 septembrie 2015 a fost demarat operaiunea special "VELO"
94 ", n colaborare cu Oficiul Central pentru Combaterea delicvenei itinerante,
Interpol, Poliia Republicii Moldova i Belgiei care s-a soldat cu 12 arestri i 13
percheziii la domiciliul suspecilor de unde au fost ridicate tehnic de calcul,
telefoane mobile, mijloace de transport i unelte pentru comiterea spargerilor.
Operaiunea a avut loc att n oraul Paris, ct i n alte locaii din zona
metropolitan a acestuia. De asemenea, ali doi ceteni ai Republicii Moldova,
care se aflau sub monitorizarea Europolului din anul 2014, au fost localizai i
arestai n cadrul operaiunii, pentru a fi deferii justiiei.
n acelai timp, au fost acumulate probe pertinente, care fac lumin asupra
activitilor de raketing i extorcare comise de liderii gruprii criminale
organizate moldoveneti care activa n Frana.
Europol i Interpol, n continuare, va oferi sprijin organelor de drept n
vederea combaterii criminalitii organizate la nivel internaional.
Spectrul msurilor operaionale ntreprinse a afectat substanial activitatea
criminal a gruprii organizate din Republica Moldova, i a demonstrat hotrrea

8 http://www.igp.gov.md/ro/content/operatiunea-hit-2-blue-amber-la-final-mijloace-de-transport-furatedin-europa-de-est

ferm a organelor de drept de a implementa msuri concrete mpotriva astfel de

fenomene.
3.3 Documentarea membrilor organizaiei criminale PATRON
n diminea zilei de 22 ianuarie 2015, att pe teritoriul Italiei ct i n
Republica Moldova a fost declanat operaiunea de reinere a unor persoane
specializate n diferite tipuri de infraciuni.
Pentru efectuarea percheziiilor i reinerea lor, pe teritoriul Italiei au fost
antrenai aproximativ 300 de carabinieri, iar n Republica Moldova au fost
implicai circa 100 de angajai ai poliiei i SIS.
Aceasta este prima operaiune de aa amploare iniiat cu un stat al Uniunii
Europene. Succesul operaiunii desfurate pe teritoriul R. Moldova a fost obinut
datorit unei colaborri strnse ntre IGP, SIS i Procuratura General.
n total se preconizeaz s fie reinute peste 40 de persoane. La moment, circa 20
de persoane deja au fost reinute, dintre care 7 - pe teritoriul RM.
ncepnd cu anul 2007 de ctre subdiviziunile poliieneti din Republica
Moldova a fost iniiat o cooperare strns cu organele abilitate din Republica Italia
n vederea schimbului de informaii cu scopul de documentare i anihilare a
gruprilor criminale transnaionale ce activeaz pe teritoriul ambelor state.
Respectiva colaborare a luat amploare dup ce membrii unei gruprilor
criminale moldoveneti s-au retras n spaiul Uniunii Europene, unde s-au
consolidat dup o structur analogic cu cele din spaiul post-sovietic, conform
unei subordonri ierarhice pe vertical, n vrful crora se afl aa-numitul ho n
lege, care dirijeaz cu activitatea aa-numiilor supraveghetori. Activitatea de
baz a acestora este de a acumula venituri n vistieria criminal, aa-numitul
obeac ca urmare a infraciunilor comise de executori.

Rezultatul interaciunii ntre subdiviziunile antrenate a fost destul de

eficient, astfel n Republica Moldova a fost pornit i examinat o cauz penal
pentru crearea i conducerea unei organizaii criminale, iar n Italia aciunile
ilegale au fost calificate ca apartenen la grup de tip mafiot.
Reieind din gravitatea acestor genuri de infraciuni, n Italia ele se
examineaz dup o legislaie special, fiind totodat primul dosar de aa gen, n
cadrul cruia sunt cercetai ceteni ai Republicii Moldova.
Organizaia criminal era condus de houl n lege alias PATRON. Sub
dirijarea acestuia au fost numii supraveghetori n mai multe ri i regiuni din
Uniunea European. La rndul lor acetia aveau n subordine diferite grupri mai
mici care activau n diferite orae i localiti.
S-a stabilit, c n Italia membrii acestei formaiuni criminale antajau i
estorcau bunuri i mijloace financiare de la proprietarii de microbuze ce
transportau colete nclusiv de la cetenii Republicii Moldova aflai la lucru acolo,
fiind totodat specializai i n alte tipuri de infraciuni.
Colaborarea a nceput prin intermediul BNC Interpol din RM, cnd a fost
solicitat acordul pentru deplasarea a doi angajai ai poliiei n Italia pentru a
organiza o colaborare la direct cu organele de drept de acolo. n oraul Roma,
Italia, la sediul Interpol, a avut loc o edin operativ, la care au participat
reprezentanii organelor de drept din Italia, ce investigau activitatea gruprilor
criminale moldoveneti. La aceast edin s-a stabilit, c de ctre Comandamentul
Provincial de Carabinieri Verona n mai mare msur era investigat activitatea
organizaiei criminale PATRON. Astfel, a fost primit decizia de a iniia o
documentare comun, ceea ce a dat un rezultat pozitiv.
n comun cu Comandamentul Provincial de Carabinieri Verona, n luna
februarie 2008 a fost ntocmit un proiect de colaborare informativ-investigativ care
a fost mprit n trei etape: 1. Documentarea membrilor organizaiei criminale

PATRON; 2. Primirea mandatelor de arest; 3. Arestarea i atragerea la

rspundere penal a infractorilor.
n privina liderului acestei organizaii criminale - hoului n lege a fost
eliberat un mandat de arest european. La moment acesta se afl n arest preventiv
n Romnia. Dup ispirea pedepsei privative de libertate el poate fi transmis
pentru judecarea, stabilirea i ispirea pedepsei n Italia.
n acest caz, membrii gruprii vor fi cercetai penal pe dou cauze diferite:
una iniiat de organele de drept din RM i cea de-a doua de ctre organele de drept
din Italia.9

Concluzie
Cooperarea poliieneasc eficient reprezint un element principal al
transformrii societii Republicii Moldova ntr-un spaiu de libertate, securitate i
justiie bazat pe respectarea drepturilor fundamentale. Cooperarea poliieneasc
internaional - este destinat prevenirii, detectrii i anchetrii infraciunilor. n
practic, aceast cooperare privete, n principal, infraciunile grave (criminalitatea
organizat, traficul de droguri, traficul de fiine umane, criminalitatea informatic)
i terorismul.
Centrul Cooperare Poliieneasc Internaional are un aport enorm n
procesul de colaborare internaional, subliniind rolul BNC Interpol i aportul care
l are n componena Poliiei din Republica Moldova.
9 http://www.igp.gov.md/ro/content/documentarea-gruparii-criminale-condusa-dealias-patron-continuata-de-politia-capitalei

Timp de 19 ani CCPI a dovedit eficiena sa prin rezultate concrete n

combaterea criminalitii i sprijinul
drept din Republica Moldova.

necondiionat oferit tuturor organelor de